DUMINECA 5 FEVRUARIE. ANUL III. 1878. 27. __________________ BONAMENTELE IN TOATa romAnia ...................I. D. *8 S «al.....................24 • «rol.................. » 1» IN STRĂINĂTATE : I...................... «0 I «] NŞKEţlONI Şl RECLAME: & $0 lit*r* petit, padina IV, 30 bairi. Jfc k Jll, 80 bani, pe pa^. II, % lei noi. >T ---------- I Reclame 3 le\ noi linia. l număr In capitală 10 bani. FSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul liedacî liol şi A.«lininist,r:i ii«i: Uniatul ,l)aci:a.« A.KT-U 3STCX tJTtl- Se priinl*K In itrăiiiataUi : La D-nil Haaun-itein & Voglcr in Vienna, Walfit«hgait* 10. A. Opptlii in Vienna. 8‘al>*nbatUi t; Rudo-Mot*r in Vienna, Seilfr«tltte 2: Vinam Ardicta In Vienna, Teinfaltitroite 17 Philipp L6b in Virnna, Eich«nbach(ţatt« Îl : L. l.apn a Comp. In Peşta |i Havai-faffiU A Comp. In Pari», C. Adam 2, Ctrrefur de la Croir-Roukb 2, Paria. Seriiorl nefrancate nu ee primetc. Articolele nepublicate te ror arde. Un număr In Districte 13 bani. Ifpl Jt Bocareacl* S 1 -t|nb............... 1 I| I B seeiale .... flri»r rural . . urban , . «oieipal al CupiL ’Blil ......... ici*........... i'mficii........ mici pal cu premii _ (bmuni........... î !m\........... I: -- Ferruarit. 949, 94 891', 89 SH'/t 82 72*/» 72 82 iz, 82 129 - 300 — 41 - 21 Vi 21 100'a lOO1» 85 10 25 20 12»1 /* 125', tnnul de Vicii» 14 Ferruarie. Renta ungara in aur .... 91 20 Bonuri de teeaur utg , I emit. 117 50 . . , II , 110 24 Împrumutul auatr. in hirtie . 62 85 • ■ > argint . 69 — Renta auatriacă în aur ... 73 75 Lote din 1868 ............... 111 — Acţiunii, liancel naţionale . . 787 — • , auttr. de credit 219 . „ ungare . l;*9 s0 Argint........................>04 35 Ducatul........................ 5 t-S Napoleonul ........ 9 &36/i, 100 mircl germane ..... 63 80 Canal ile Berlin. 15 Februarie Acţiunile Căilor ferate r.iiu.lne. 24 — Obliit iţiurile ruuăne 68/, . . 70 10 Priorităţile C. f r rom. 8»/V 71 25 Imp umuLul Oppeutieim ... 92 50 Napoleonul....................18 22 Viena, termen luntt .... — Paria k «curt ... — — Calendarul (lei Duminecă 5 Ferruarie Patronul ailel: Vampj. ji a Fariseului. Reaăritul soarelui: 6 ore 56 nrn. Apuaul aoar Iul: 5 ore 82 min. Fotele lunel: Lună No8. PLEJA.REA TR BIST LX B. t L.OR. Ilucnretcl Suceava Suc ea fa — Ba caretei Bucuriei . . . 9.15 n 10.--- <1 Suceava.. . . . 5.11 ,} 6.40 .1 PlOăRC\ .... 9.50 n 12.00.1 Komtn . . . . . 8 45 ) 12*» ] Ursi la .... t.lSn 5.45 'j 7.15,1 Tecuciu. . . . . 12.30 n 5.10 , lWucifi .... 4.38 n 11. 0 J Br&ila . . . . . J.CHn t 8.58 4 Ro uan .... 9.1)5 4 4.45) P o*ict« . . . . T.1» 1 2.45 d daceiiva, *o«i re 8.30 4 4,:to ) Bneorete ---Vnrclorora Verelor-iTt --- Bocarrtcl Buc .rPRCî . . . B.-.J S.05 n VrtrcîOrova .......6.45 PilPŞtl . . . . 1.21 j 10.15 n Cr-iiof v ...... 11.44 ■ SI au ou . . . . *• 1 .91 aţin u . ......!.kl • Cruiova . . . . 4.17 3 . . .......4.42 7.15 4 V^rciorova, «osir* , . 9.01 nu Bucjrtacl, ncnire .... 7.40 < 11.20 4 llncnretcl—Olirgia Bucureicl...............9 15 d 8.06 n (Jiurgi i, toaire......11.35 / 8.17 n 4i înrola — Bneareeel Giurgiu.................9.26 f 4.45 n Bucure,cl, totire........ 9 48 ' dimineaţă a’al început lucrările Ha ce te cer epre a inpedeci orI-|i-ce ileicaţie cu cooclova. . Parlt. 11 Ferruarie. ■uie B ruard ca 6 înmormântat ca ■t l’le statului. Littr^ e greii bolnav. • | I 1 Atbaaa, Îl Ferruarie. i| o şedinţa de aetărf a Camerei, Cornin-a ficat împărtăşiri despre atitudi-4Rurernolal, cura a revocat armata, *i -ca ai ciftige iprijinirea puterilor, lira, aatisfientă, a trucat la ordinea L Roma, 12 Ferruarie. brlinalul Camerlengo a notificat pute-I* ci la 18 seara Cardina’iî ee vor in* t in conclavi. Berlin. 11 Ferraarie. n cercurile parlamentare se vorbeşte , Principele Ritmark ae ra întoarce Joi I jl Berlin. " 1 jf* Parii, 13 Ftrruari*. ncheril de aici &0 refosat a aabscrie I hnptomnt rusesc de 250 mili6ne ruble. Vleaa. 11 Ferruarie. 1 Auatro-Ungaria a cerni de la Poarli nn armie pentru intrarea flotei in Darda* «e, flota însi nu a primit iaci ordinul • |Jre»re. SORI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI' (Aştela Mart»). Srrrlolnl da la 16 Fekruarlt, 4 tre nari. — Atheea, 15 Fen-uarie. Ambasadorii puterilor aO reapuns la prostirile guvernului grecesc relativ la roi •larilt din Tbeealia şi Creta. El aB apa ror cere inltrncţiile trebuincioase epre i preîntimpina asemenea ntnorocirl. a,' BUCOmCI d FK7R0ARIK , Se pretinde de unii că morala In ■>olitic& trebueşte alt-fel privită de i rit morala In viaţa privată; aceasta ştifl toţi bărbaţii politici, şi unii •chiar se folosesc de această maximă imal ales când este vorba de a' musţine saft apăra interesele de cote :riâ. Adevăraţii bărbaţi eminenţi insă ştifi a împăca datoriele lor ca individ cu datoriele lor publice, fug de ruşinoasele capitulaţiunf de conştiinţă şi neadevărul mal ales nu li-se mal pare a fi o uneltâ care se poate mânui cu scopuri interesante fără a se păta prin aceasta lusuşl autorul lui. Aceste consideraţiunl, poate cnm optimiste ne-aft venit In minte citind darea de seamă a şedinţei Ca- merei din 26 Ianuarie al anului de. faţă. lată cuvintele rostite de d. I. Bră tianu căud a propus retragerea acu-saţiunel In contra foştilor miniştri: , Eil unul nu m am amestecat nici ,dt cum la darea In judecaiT a foş-,tilor miniştri, nu in'am amestecat ,niel chiar la cestiunile de proee-„durft. şi nu am luat o singură cLilîl ,cuventul\ am lăsat ca adunarea să „facă ceea ce voeşte. “ Afirmaţiunea, precum se vede. este categorică ; Insă pe cât este otârâ toar# pe atât este şi falşă, şi ne vom lua marea libertate de a mal Împrospăta puţin aducerea aminte a d-lut preşedinte al consiliului. Mal inainte ln9ă să ne fie iertat a-I spune că chiar atunci când d sa In adevăr nu ar fi luat nici odată cuvăotul In această ch stiime, colegii d-sale şi anume domnii Ni-colae loneseu, dar mal ales domnul Eugenid Stâtescu aO vorbit şi nn dată ci de mal multe ori cu prilegiul desbaterel asupra acuza-ţiunel. Da, d lor aft vorbit, şi nu pentru a aţâra dreptatea, echitatea ci pentru a ajuta la sugrumarea lor, la călcarea constituţiunel şi a legilor. Da, d lor aQ mal vorbit pentru uni atacurile, insultele şi Invectivele d-lor cu cele ale demnilor lor deputaţi şi senatori. D. I. Brâtianu, ca preşedinte al Cabinetului, nu a venit a declara că respinge ver-ce comunitate de păreri cu colegii săi In această chestiune ; d-sa a tăcut, şi In virtutea solidaritâţel ministeriale, putem a-Hrma că chiar d-sa a rostit acele cuvinte prin gura domnilor loneseu şi Stâtescu. Dar să lăsăm la o parte ficţiu nea solidaritâţel Constituţionale a tutulor membrilor unul cabinet, şi să apucăm chiar persoana materială a domnului Brfttinnu. D-sa pretinde că nu sa amestecai la darea în judecată a foştilor miniştri nici chiar la chestiunile de procedură, şi că a lăsat ca adunarea id facă ceea ce voeşte. El bine, nici una din aceste afir maţiunl nu este exactă. In adevăr , pe cât ne aducem aminte, (fără Insă a fi pe deplin siguri), În sânul a-dunărel d-sa nu a vorbit nimic; Insă cu atât mal mult a vorbit In această cestiune la Întrunirile de la Herdan. Nu numai s'a amestecat acolo la discuţiune, dar a făcut chiar presiune asupra deputaţilor. Acelor cari erau de părerea că pretenţiunea Camerei de a-şi atribui rolul şi puterea unul judecător de instrucţiune eBte contrană Constituţiunel, d. Bră-tianu le respundea că Adunarea este representaţiunea poporului, că mal presus de Constituţiune este voinţa poporului. ş; că ast fel Cambra este suverană pentru a determina atri-buţiunile sale. Da, d-le Brătiene, poate că In A-dun.ire n ai vorbit, dar al făcut mal mult; căci la întrunirile de la H-r-dan, lipsa de publicitate, intimitatea şi proximitatea daft unul ministru mijloace mult mal puternice de ln-rlurire de cât In şedinţele oficiale unde publicul şi neam-stecul cu de-putaţil impun o reservâ mal mare şi mal jenantă. Prin cuvint-le d sale pe care le am citat, d-sa a voit să arate că singurul amestec ce l'a avut a fost uu amestec gpneros; însă a greşit efectul, căci nu a probat alta de cât că, In morala sa politică, el este din şcoala Iul Loyala. 0 singură 3cuză există pentru d. preşedinte al consiliului ; acea scuză este iudelungata sa intimitate cu d. C. A. Rosetti, marele Învăţat şi marele luvăţâtor. Ziare austriaco (.Presse*, „Pester Lloyd*) aduc următorul resutnat al discursului lui Gladstone : .E de neapărată trebuinţă ca o chiul privighiând al Engliterel să fie aţintit asupra Austriei. De 60 de ani încoace, ori de câte ori se punea, ori era aproape să se pue la ordinea zilei vr’o combinaţie euro peanâ şi era vorba de a se pune de partea uneia sad de partea celel-l’alte dintre puterile In cestiune Austria a avut fatalitatea nenorocită d’a se afla tot-d'a una de partea cea greşită. Această procedare nenoro cită isvoraşte din principiul, că Intoc mirile şi relaţiunile popoarelor din vecinătatea el trebue să fie determi nate de nişte Împrejurări, cari sunt Împreunate cu propriele el neajun suri din lâuntru. Nu daQ vină de loc distinsului cap de astăzi al gu vernulul Austriei şi nu uit aserne nea că actualul ambasador al Au striel la Londra In timpul când era In fruntea guvernului austriac, pro punea şi recomanda pentru resolva rea cestiunel Orientului un plan care făcea state tributare autonome di provinciile creştine. .Dar Austria are să se lupte cu greutăţi din lăuntru, cari o Împing cum am zice, să stăruie ca afacerile provinciilor învecinate să se regu leze lntr’un mod potrivit cu nevo iele sale din lâuntru. Dele-mi-se voie a cita un esemplu, care nu lipsit de importanţă. — După res boiul Crimeil, când s’a ivit cestiunea unirii principatelor danârene a fost ast fel. Pe atunci guvernul Austriei s'a opus la unire pentru că unirea da Statului român putere şi târiâ, şi .lin nefericire politica Austriei era de amânţine acele provinţii în neunire. După convingerea mea însă, unirea principatelor a fost cea mal bună şi cea mal înţeleaptă măsură luată de Europa In scop d’a regula afacerile împărăţiei turceşti. România, în pro poriţie cu puterile iei, a fost un adevărat zid de apărare. Opt-spre-zece luni sad mal multe, cât a du rat reseoalâ Împrejurul iei. când Săr-bia şi Muntenegru era In resboiu cu Turcia, România nu s'a făcut culpabili de nici o turburare, ci a îndeplinit Îndatoririle neutralităţii. Câud România s’a aruncat în res-boiQ a fost silită s’o facă. Dacă Ro • mânia ar fi fost despărţită, în loc de a fi unită; dacă n’ar fi avut sâ-şl apere libertatea şi existenţa naţională, ar fi fost cu mult mal na-nte atrasă In vărtejul încurcăturilor. Nu mă sfie9c dar a declara că dacă în Rusia domnesc velitâţl de mărire, — şi eQ presupun că domnesc şi acolo, ca şi aici, ca şi în orl-care altă ţară, — eQ consider o Uomâniâ liberă , c’o existenţă naţională neatărnatâ, ca cel mal bun şi cel mal tare zid de apărare In contra acelor veleităţi de întindere. .Se poate ca o Belgiâ în Orientul Europei, o patrie a libertâţir, să fiă piedieft pentru măriri dinastice, pentru tntinderl teritoriale. S’a luat măsura cea mal admirabilă pentru Înfiinţarea unei nouţ puteri, a unul stat liber : Insă acel principie a fost cu stăruinţă şi din toată puterea combătut de Austria. Mă tem dar că Austria va face din noQ încercarea nenorocită, ca să ciuntească marele dar ce este In ajun d'a ae da popoarelor subjugate din Turcia, rezemăndu-se pe consideraţiunl st<5r3e din relaţiunile el din lâuntru. .Principiul meQ, pe care la cas o portun ’1 voi desvolta, este, că En-gliteref nu-I e permis a fi aliată cu Austria pentru asemenea scopuri Sper Insă că Austria , a renunciat la acele idei : dacă Insă n'ar fi aşa, atunci multe glasuri se vor rădica In această Cameră pentru ca să ln-pedece un răQ, pentru care poate n’ar fi de vină vre o părere gre şitâ a guvernului, dar pe care el ar fi poate nevoit să ’l sufere. Părerea mea e că noi nu ne putem alia nici cu o altă putere ca să micşorăm pentru popoarele subjugate darul pe care Rusia şi Turcia s’aQ îndatorat a-li-1 face la sfârşitul răsboiuluI.“ DIN AFARA Situuţiimea generalii e foarte încordată şi tot mal mult trebue să ne temeui, că va isbuc.ni un coflict Intre Rusia şi Englit^ra. ba poate chiar Intre Rusia şi colectivitatea puterilor europene. Flota englezească a intrat In Marea Marmarâ şi se apropie de cornul de aur. După ştirile sosite din străinătate Austru-Ungaria, Italia şi Franţa de-asemenea vor trimite vase In Dar-danele ; Germania însă, deocamdată cel puţin, nu este hotărltă a lua parte la ceastă acţiune. Ştirea despre intrarea flotei englezeşti in Marea Marmara a produs o vină agitaţiune In cercurile politice din Rusia şi ziarele oficiale, Intre care mal ales .Agenţia Rusească,* pune la îndoială lealitatea motivelor, care au hotârlt pe guvernul englezesc să iee aceastA măsură. In zilele trecute, , Agenţia Rusea-:â * zicea, că dacă flota englezească va trece Dardanelele pentru pretextul de a apăra pe protegiaţil sel, armata rusească va ocupa Constan-tinopolul, pentru-ca şi ea să apere pe creştini. Flota englezească a intrat acum în Dirdanele ; rămâne dar să vedem, dacă ruşii In adevăr vor intra In Costantinopol. Deocamdată nu ne-a sosit decât ştirea, că guvernul rusesc a trimis cartirulul gen-ral din Rumelia ordinul de a înainta spre Constantinopol. In Constantinopol domneşte cea mal mare confusiune. Miniştri Porţii aruncă respunderea pentru urmările Intrării flotei englezeşti asupra guvernului englezesc ; earâ miniştrii englezeşti declară In parlament, că, ocupănd Constant’nopolul, ruşii vor fi singuri responsabili pentru urmările acestei fapte. Earâ-şi s’a respândit sgomotul' că Sultanul face toate pregătirile spre a se muta la Brussa. Cabinetul din Viena urmează a fi reservat. Se crede Inse, că el va eşi din reservâ cu ocasiunea răspunsurilor ce se vor da la interpelaţiunile făcute In parlamentul din Viena şi In cel din Pesta relativ la cestiunea orientală. Pană acum respunsurile nu aQ fost date şi, dacă citim ziarele oficioase din Viena, suntem dispuşi a presupune, că guvernele din Viena şi Pesta nu vor respunde decât dupâ-ce Principele Bismark va fi res-puns la interpelaţia, ce i b’b făcut relativ la cestiunea orientală. »Fiem-denblat* reaminteşte cuvintele, pe care le grăise Bismark acum doi ani, zicând, că interesele Austro-Un-gariel ar fi atacate. Germania se va simţi datoare a interveni. Ziarul vienes spereazâ dar, că acum, când interesele Austro-Ungariel sunt în adevăr ameninţate, Cancelarul Germaniei va reaminti cuvintele, pe care le-a rosrit acum doi aul. TIMPUL Despre conferinţa, ce se va Întruni, nu ne-a sosit nici o ştire, mal nouă. Ziarul .Times* primeşte Insă din Vieua ştirea, că Principele Gor-ciacolf ar li notificat Comitelui An-drassy , eâ cestiunea organisăril, Bulgariei şi aceea a retrocedării Basarabiei nu vor putea să fie discutate In viitoarea conferinţă. Ne îndoim inse despre exactitatea acestei ştiri, de oare-ce ohiar de-la sine se înţelege, că Rusia iu deosebi nu putea să impuie puterilor europene punctele, ce se vor putea ori nu se vor putea discuta In con-ferenţă. REVISTA ZIARELOR Primul BncureştI al .Romănulul* e Încărcat de surprinderile, pe cari ni-le face istoria. Englezii sunt cu liota Înaintea Constantinopolulul , Buşii înaintează pe uscat, Sultanul se retrage la Brussa, Camera tur ceaşcă a fost disolvată, Austria, Ita lia şi Franţa Îşi trămit corâbiele la cornul de aur, cea dint&iă mobili sează iar Rusia trămite lntr’una trupe proaspete pe cătnpul de' rSs-boiă, iar Întrunirea conferinţei devine o cestiune de mina a doa. Cauze mici, efecte mari. .Pressa* reprobeazâ procesul, intentat .Timpului* de către guvern. In urmă vorbeşte despre impulsiunea spre asociare, pe care a dat-o unele reuniuni ştiinţifice. .România Liberă* se sbate sub visul rSQ al retrocesiunil Basarabiei şi nu găseşte cuvinţe pentru a Înfiera o asemenea eventualitate. Este un proverb : Nu-e bine să mânlnc! cireşi cu boerl mArl, căci Iţi arnncă slmburi In obraz şi de sigur că dintre toate puterile Rusia aâ dovedit o In cursul lntreqel sale istorii, că este cea mal lipsită de scrupul, Deci cum ne-am aşternut aşia dormim acum. Trebuia să Învăţăm carte şi să ştim cu cine avem a face. SENATUL Şedinţa da le 3 Fevruarie, 1873. Şedinţa se deschide la orele 2 fi jumătate p. m. sub preşedanţia d-lnl rice-pre-fedinle D. Brătianu. După adoptarea sumariulul se citesc mal mnlte telegrame ale cetăţeuilor din Doro-hoiîl, Ploeştî, Piteşti, Fălticeni, etc„ prin care felicită Senatul pentru moţiunea rotată in cestinnea Basarabiei. D, ministru justiţiei depune proiectul delege pentru prelungirea până la 1 MaiQ a termenului punerii in aplicare a tarifului ramai autonom, fi cere urgenţa pentru această lege, de osre-ee termenul a es-pirat âncă do !a 1 Ferrnarie. Senatul tncnviiuţ&nd urgenţa se suspendă şedinţa pentru ca d-nii senatori să htudit/.e in aecţiuni proiectul şi la redeschidere d. Cracte citeşte raportul relatir care conchide pentru luarea in Censidera-ţiune. Ne urmnndu-se nici o discuţiune se pune la rot legea şi se primeşte eu 86 voturi contra 1. Şedinţa viitoare se anunţă pentru a doua zi 4 Februarie. camera Şedinţa da la 3 Fevruarie 1878. Şedinţa se deschide Ia ora I şi un sfert d. a., snb preşedenţa d-lul C. A. Roaetti, fiind presanţi 84 d-ul deputaţi. Somarul şedinţei precedente se aprobă. Intre comunicări se dă citire la mal multe telegrame din partea oraşelor Iaşi, TecuciQ şi Cahul prin cari felicită Camera de moţiunea rotată. Se dă citire unei cereri din partea locuitorilor din Giurgiu pentru a micşora plata drumului de fer pentru a se întoarce in oraşe. D. Vizanti cere ca binroul se Invite anchetele numite cu cercetările ingerinţelor iu alegeri, să-şl termine lucrările, bsQ să depună resultatul lucrărilor d-lcr ; căci se află jnd ţe intregi, care u'aQ nici uu re-presentant iu Adunare cum e Bolgrad; sad a se alege alte anchete, căci deputaţii aleşi nu'mal pot aştepta la nşele Camerei. D. La8car Costin reepunde cu d-lui care e unul din ancheta trimisă la Bolgrad, nu a putut merge din causa rremei rele, dar peste trei zile vor merge a face ancheta. D. Burileanu zice că nn a putut merge ancheta la Bolgrad, in njnnul alegere! ca să nn se pară că a mers în acel moment ca să impue alegătorilor a alege pe vre unul din candidaţi. Arată că a cerat de la ministrul de interne să suprime pe prefectul acela! oraş şi până acnm nn a primit nici nn respnns. D. Bagdat zice că a primit de la ţăranii din Slobozia o plângere contra pri-marnlnl acelei comnne care ii rechisiţio-nează pentru armatele ro9iene şi in contra incartirării acelei armate care le prăpădeşte şi le consumă tot, fi anunţi o interpelare gnvernnlul pentru a lua măsurile cuvenite. Se continuă deebaterea proiectului de de lege al responsabilităţi ministeriale. D. raportor Geani, combate amendamentul acelui domn care cere arestul preven tiv nnmai pentru crime fi cere a se numi şi crimele pentru care să se aresteze miniştri preventiv. — Declară că comisiunea l’a primit pe cel d’al doilea, care admite arestai preventiv pentru flagrantul delict de crimă. Se pune la vot amendamentul cel din-tâiQ, care nu admite arestul preventiv gi se respinge. Se pune la vot amendamentul al doilea şi se primesce. Se pune la vot art. 16 modificat şi se primesce. Se citesce art, 17. D. Sturzea depune un amendament prin care Be acordă comisiunei prealabilei toate drepturile ce le are judele de instrucţiune. D. Geani zice că aliniatul pe care ’1 adaugă d-1 Sturzea ’şi are locul insă tre-bue a se zioe iu amendament toate drepturile afară de arestai preventiv. D. Sturzea declară că primeşte a se a-dăoga cuvintele afară de arestai preventiv. D. Fleva roagă adunarea a piimi acest amendam nt. D. Raportor declară că comisinnea a respins amendamentul pentru cuvintele că comisinnea de informaţiune nn are atri-bnţinnile pe care le arejudele de Iastrnc-ţinne, această comisinne nn are dreptul a face instrucţiune ci noma! a adnna in-formaţinnl, dreptul de instracţinne ’1 are o altă comisinne pe care o alege Camera în urmă ; dnpe ce cemisiuuea de informa-ţinne şi-a terminat lucrarea. D. Sturdza, zice că procurorul, judele de instrucţiune mal nainte de a Începe instrucţiunea ’şl adună informaţiile, chiamă comisinnea prealabilă, întâi ’şl va aduna informaţielc şi apoi va începe instrucţia. D. Fleva, zice că trebuia a se da alt nume comisiunei de informaţiune căci cu acest nume se confundă cu comisiunea de instrucţiune. Se pune la vot amendamentul d-lul Sturdza şi Be respinge, Se pune la vot art. 17 cum e în pro-ect şi se adoptă. Se citeşte art. 19 devenit 18. D. Laecar Costin depune un amendament in care zice că indatăces’a început urmărirea bS nu se mal po.ită revoca. D. N. Ionescu combate amendamentul. D. Costin ’l retrage. D. Sturzea depune un amendament in care prevede ca acuzarea să nu ee poată face de comisiunea de instrucţiune ci de o anumită comisinne. D. Missil combate amendamentul d-lul Sturzea. D. ministru al Cultelor declară că numai poate sta fiind chiămat la orele I in consiliu. Şedinţa se ridică la orele 4 şi un cnart. Am publicat In numărul trecut proectul de lege pentru responsabilitatea ministerială ; eatâ espunerea ile motive a acestui proect, espu nere sub care se vede iscălit de d. Ginni. Domnilor Jcputafi, Ori-ce acţinne a omnlol implică libertatea mişcărel sale fisice şi intelectuale, şi ori-ce liberă acţiune adnce dnpă sin* responsabilitatea ca o necesitate absolută şi nestrămutată; ambii aceşti agenţi concură în raţinne directă şi adecqnată, ust-fel in cât responsabilitatea creşte safl des creşte ca cât acţiunea omnlni este mHÎ întindă saQ mai restunsă in voiDţa şi pn tinţa sa morală şi materială. Acest ae siom psihologic se aplică şi naţiunilor considerate ea individualităţi colective Iată nu percept de morală şi drept natural, absolnt şi immoabil. Inviolabilităţile constitoesc o anomalie creată da necesităţile sociale dnpă timpuri şi împrejurări ; ele aQ trebuinţă de codificare, căci nn snnt inBcrise în cartea cea mare a na-tcrel. Constitnţinnea noastră din 1866, în vir tntea căreia trăim şi ne mişcăm, a inaugurat monarcbia Constituţională cn inviolabilitatea capnlnl Statnlnl ; ea a trebuit dar să consacre în acelaşi timp in tr’an mod virtual şi responsabilitatea înalţilor propuşi şi depositarl al pnterii publice snpretne, menită a regala şi modala interesele generali prin ocrotirea şi garantarea inviolabilit&ţei consacrată prin voinţa naţiune! ca o necesitate socială şi politică. De aci art. 101 102 din Consti-tnţiune. Nimeni nn poate citi al. III, de snb art. 101, fără a simţi cât este de imperioasă o lege de responsabilitate ministerială, care se determine caşurile adică să specifice delictele, să aplice pedepsele şi să arate modal de urmărire adică elementele constitutive ale delictelor calificate şi a le aduce ,dinaintea instanţei desemnate de acelaşi articol spre a se judeca.* Cu toate acestea aQ pregetat Camerele, care s’aQ succedat de la 1866, de a legifera asupra acestui priucipiă constituţional Cau-a a-cestel stagnaţiunl este uşor de conceput. Iu Englitera, constată d. E. Kerohove de Denterghem, in celebrai săQ momoriQ asupra respousabilităţei ministeriali, ca şi în Belgia, unde există art. 134 corespunzător cu articolul nostru 101, este inutilă o lege specială care nici o dată n’ar putea îmbrăţişa ;toate caşurile de răspundere ministerială şi care ar condnce la in-conveniental fatal şi necesar in materie penală că acolo nnde legea no prevede nn delict nn poate exista de cât o absoluţi u ne, ceea oe ar crea poate o Bitnaţinne vătămătoare eocietăţei printr’o impunitate legalmente consacrată. Benjamin Constant, asemenea zice că, a face o lege de responsabilitate ministerială este a se asverli in-tr'an tractat de istorie şi politică. Iată care a pntot fi ideea dominantă la noi până astăzi când o Cameră eşită din liberile snfragie ale naţinnel şi inspirată numai de ideea de a face din Cons-titnţinnea noastră o realitate, a venit şi a propus nin propria sa iniţiativă nn proect de lege asupra reeponesbilităţel ministerială. Dacă zic unul singur, d-lor deputaţi, este că nu numai acesta pe care vi'l presiut a fost Inat In consideraţione de toata Becţinnile, dar că există şi nn Bltnl care şi densul s’a studiat mal cn osebire de una din secţinni care a şi numit delegat pe unul din autorii Băi d. Nicolae Blaremberg. Ori cum ar fi insă iniţiativa este BjCamereî şi ouoarea subscrisuluie numai actea de a putea fi crganul raporta-tor al ideilor aşternute de eminenţii şi stăruitorii noştri colegi, care aă alcătuit acest proect de lege. Nn cred dar inutil, d-lor deputaţi, ca, inaiinte de a vă espune iu esenţă ideele conţinute in acest mic şi niodeBt codice ministerial, să vă ăştern cu toată umilinţa couBÎderaţiunile pentru care uol am crezut, iu contra ideelor anunţate mal sus de măiestrii în politică coustitnţionlă ci o lege punitivă asupra responsabilităţi ministeriale este utilă şi necesarii. Spre acest sfârşit am putea incepe prin textul categoric al art. 101 din Consti-tuţiuue care ne impune ,ca la cea d’ân-tâl sesiune să presentăm o atare • lege* , de nnde reBnltă că nu ne eBte permis să temporisăm şi să stăm mult timp intr'o stare transitorie, pnind justiţia pentru tot-d'auna în posiţinne necesari* de a fi «umilul _ oliticei srre a putea la un moment dat caracterisa şi califica delictele ministeriale. Apoi, d-lor deputaţi, esietă şi raţiunea comună care justifică şi intăresce toate legile positive într'on Stat organisat. Simplă morală şi dreptul natural nu ar fi oare suficienţi spre a preveni şi reprima delictele comise de ori care cetăţean ? Pentru ce uu cod penal care ua ar putea niol o dată să prevază toate faptele rele ale omului? Iată o iutrebare foarte naturală care insă tot-d'auna şi'a găsit răspunsul in ideia eu o lege positivă penală are de objet de a corige şi de a preveni de nn răQ represibi!; ea servă de corolar moralei, căruia nu ’i aduce de cât o sancţiune afara din forul interior al omului şi care prin urmare cu densa formează un tot indivisibil Ceea ce dară s'a crezut util şi necesar pentru întreaga omenire dd poate fi de cât o lesinne şi o instijiţie pentru ministru, lntr'adevăr, pentru ce denşiinn ar cunoaşte dinainte cercai lor de acţiune până nnde le este angajată responsabilitatea ? Pentru ce nceaBtă spaimă a necunoscutului? Pentru ce acest criterii! întins asupra faptelor multiple pe care sunt cbiămaţl a le împlini şi alţii a le judeca şi califica? O atare lege este dar o garanţie şi pentrn miniştrii şi pentrn naţiune. In imperiul German opera d-lui de Mohl a servit de normă de condnită miniştrilor şi care a avat de resultat de a nn vedea dinaintea justiţiei nn proces ministerial In Englitera, nnde constitnţinnea sa chiar nn este nn drept scris ci numai o corn pilaţiune, după cum zice d. Gneist, a unor usurl tradiţionale care aQ trecut in formă de lege, responsabilitatea ministerială ca un simpla derivativ ue6ind asemenea co dificată a adus cu toate acestea procese ministeriale şi condemnaţiuui severe. In Belgia cu toată mişcarea politică în sen Bal acestui curent de idei s'aQ admis donă proiecte de legi nuni din 1865 şi altnl mal recent propns de ministru al justiţiei Bara in anul 1870. La uo! trebuinţa s'a simţit şi mai mult; şi am putea adăoga fără sfială că trecutul fatal ce ne-a aşternut ua regim stricat de cinci ani ne-a servit în mare parte de călănsă în clasifi carea şi calificarea delictelor aşa nnmite ministeriale. Proiectai de faţă, fără a avea preten ţiunea să fie o operă perfectă şi consumată, conţine tot ceea ce s'a prevăzut in doctrină şi In practică atât la noi cât şi în alte ţări. Această onor. adunare în înalta sa inţelepcinne şi profnnda sa enge-ttre poate găsi şi alte casnri de răspundere ministerială, precum asemenea poate prin lumina deebaterilor să scaz.ă din cele prevăzute de noi in acest proiect, care încă o-dată nn vi ee preeintă, d-lor deputaţi, ea .ultima ratio* in această ma-teriă atât de delicată. Iu substanţă ac*st proiect este întemeiat pe principiile următoare: 1. Responsabilitatea ministrului care ar comite un delict ordinar prevăznt de codai penal, fie acel delict considerat ca comis de nn funcţionar public în exerciţiul faucţiunei sale, fie considerat ca comis de uu simplu particular. Iu primul cas el Be pedepseşte ca şi funcţionarul, în secundai ca şi particularul deliquent. 2. Responsabilitatea pentru delictele anume prevăzute prin nceastă lege, şi care se pot califica după gravitatea faptului şi a pedepsei ee 'i se aplică sub trei categorii : a) Atentat la liberile alegeri şi exerciţiul drepturilor cetăţeneşti in geuere. b) . Atentat la Constituţiune. c) . Călcarea legilor şi a regulamentelor de administraţiuue publică. 8. Responsabilitatea vit-a-vis de ori-ce cetăţean vătămat in interesele sale prin-tr’un fupt arbitrar al ministrului, chiar dacă acel fapt na ar constitui o violare de lege safl regulament. In acest caB insă am crezut de cuviinţă a cere ca o garanţie constituţională an-toriBaţinnea prealabilă a Corpului Legiuitor din care face parte acel ministru. Beneficiul circumstanţelor atenuante acordat de codicele penal tutulor de-liquenţilor ordinari, am creznt că tre-bne să aparţie de drept şi prin ,a fo-ritori* miniştrilor. Nicăeri că in aceasta materie nn se poate zice cu niBÎ mare succes că folosul adevărat al soeietăţel nu stă în severitatea şi asprimea penalităţel ci numai in faptul condemnaţiunei în sine. Un ministru condemnnt In o amendă este egal din punotul de vedere social şi politic cn nn asasin ordinar condemnat la manca silnică pe viaţă. De aceea am con- ştifl daca nn^am provoca justiţia poţi şi atunci diutr'o lege de ordine il M B&crat acest drept printr’an articol Nu însă tot aat-fel s’a cugetat viuţa scuselor ce ar proveni din iJ raţiuni de forţă majore aafi raţiei Stat» pe care le am crezut inadmu şa această materie. lntr'adevăr, d i [ deputaţi , a admite acest mijloc >W rare este a desfiinţa de la început jrf pe care voim a face; este a rid’t o mână ceea ce am dat cn cec Ast-fel s’ar pntea întâmpla co c principal delict care este falsificsr gerilor, nnde nn ministru ar pnt« M întemeieze pe idea candidaturelor spre a justifica ingereuţa, şi atnnoi tiţia supremă va trebui să se prfc intr'un sens sad altul, enunciând idi trebnesc a fi străine de dânsa in iu % equilibrulul social. Vederile politice BS aparţine de cât Corpnrilor politie fl după tmpreginrărî, după cum a zis Mohl, sunt chemate a se pronunţi blamări BaQ bilnrl de indemnitate, acele vederi sunt mal tot-d’auna g şi când am permite a se adnce ca in pnblic dinaintea justiţiei ordinai r> rovoca justiţia popa lege de ordine şi g ţie sociale am crea nn isvor de dess^ şi pertnrbaţiuni. Iată pentrn dreptul şi responsabil M in sineşi. Păşind în urmă la procedură, adi mijloacele prin care Corpurile Legiu să'şi esescite această prerogativă corn ţională, — căci ipentru Domn Con || ţiunea este complectă — am consaoik dea admisă de toţi antorii şi pusă în fc tică în toate procesele miniştrilor cai -Bvnt loo până astăzi, adică aceea I deferi dreptul de acusaţiuue şi de ins» ţiune numai Corpului Legiuitor care S sub judecată. Dacă această teză s’a ni troversat cu ocasiunea dărei iu judut a foştilor miniştrii, şi daca s’a părul dl spiritele sunt împărţite în (privinţa i|| sta, apoi im permit a declara sus şi domnilor Deputaţi, tot de la înălţime ceste! tribune, de unde am mai enui această idee, că nici raţiunea de di nici textul constituţianei, nici logici se află iu rândurile adversarilor noştri că unicul mobil al d-lor nu a fost i de cât să Jesploate pe tărâm politie principiQ constituţional, de care soni atât de străini precum aQ fost ia 1> de cinci ani de întreaga sărmană Jcoil! tuţiune sfărâmată cu neruşinare ir de mental naţinnel. Spre acest finit nu repeta argumentele, pe care am avat noare cu altă ooasiuue a vi le supam pe care le aţi admis cu */«, ci me mărgini a vă arăta că Belgia care ntj transmis articolul săă 134 din Conste ţiune a adoptat Iprojectul Ini Bara 1870 cn aceeaşi idee ca al nostrn in | vinţa instrueţiunel Apoi fideli principiilor noastre libe asupra libertăţii individuale, am crezul cuviinţă a nn da dreptul de arestare p ventivă de cât Camerei saQ Senatului c dă iu judecată, iuainte de instrucţiune i mai in cas de vină veghiată, iară dl instrneţiune când va crede util şi ipM ou majoritate de 2/j. Ca idei de ordine publică şi nnitate justiţie a trebuit să admitem prescripţ nea delictelor in condiţinnile aşternute I tr’nn articol Bpecial, precum asemenea pri cipiul de forun tonnrstilatis iu privifl complicilor cari uu însuşesc calitatea miniştri. Cu modul acesta credem, d-lor dep taţi, că cu slabele mijloace de care i dispus şi în limitele posibilului putem o veni trebuinţelor atât de mult Bimţite ară de a vedea ca o realitate răspunder acelor înalţi demnitari cari dispun de d stinele sale. De aceea vă rugăm 6ă bin voiţi a vota alăturatul project de lege i speranţa că el va servi mal mnlt ca a> nument al istoriei noaBtre parlamentare ■ cât ca o lege, pe care vre o dată amsim trebuinţă de a o aplica. Raportore: D. dam. DIN ROMA Iu privirea vacanţei scaunului Pa pal vin din Roma mal multe scir! Serviciul lnmormftntârel rSinâşiţelb lui Piu IX ee urmează aet-fel: Ca davrul a fost espus Sâmbăta tra cutii In capela sixtiuâ şi de acol fost dus In biserica Sântul Petra unde a r£mas expus Duminecă, Luni şi Marţi. Garda de nobili făcea pri* n fi - T I MJP U L tfflful lângă catafalc, dar o mul-ţ tie atât de mare de oameni se ^mndeşte In lăuntru) bisericei, in ' i văzut nevoia de a recurge rde militare, pentru a ţinea orândnială. Tot Sâmbăta tre-i'a deschis şi testamentul lut i IX, Dup! ziarul , Popoloro-* testamentul este foarte scurt ocupa es'-lusiv cu interesele cel. Răposatul constată prin aent, că toate silinţele vieţel j iiQ avut de scop binele sfântn-1 «ftinn şi recomandă bisericei. ca «■••mea vacanţei trei cardinali sa Jkjlrcinaţl cu gestiunea afaceri-1;Qa. acolo dă sfatul, ca conclava ■ ţie In Roma. .Opinione,* ?o-«■romano* şi .Voce de la verita* «■..‘■•nienea. că conclave se va la Roma. .Riforma* află, . 5. In jioa de 17 curent nepre-ser.Undu se concurenţi pentru areudarea molilor Kiajna din jad. Ilfov şi Băţ coveuil din jud. Vlaşca pe terineu de •r> ani cu începere de la Sf. George viitor; se publica «Jioa de 15 Februarie viitor câud se va ţine din nofl licitaţia, amatorii se vor presenta In ardtata ji la localul cane lariet Epitropie', strada Filaretu No. 2, de la orele 12—4, p. m. spre a concura fiind Însoţiţi şi de cuvenitele garanţii In numerar sad efecte publice: iar condiţiunele se pot vedea tn orl-ce 4> de lucru la cancelaria. — Se pune In vederea amatorilor ca pe moşia Bâţcovenil se afla deja semănate 300 pogdne cu grafi de Banat şi pe moşia Kiajna asemenea 200 pogdne cu grad alb. P U BLIC A. T I E No. 10. Entropia are trebuinţa a cumpdra obligaţiuni Homeuiale in vaiore de la 15 — 20 mii lei, purtând cupouul de lauuariQ anul curent. Plata acestor obligaţiuni se va face prin cupone Do meniale esig bile la I ifl luliil anul tre cot.—Pentru aresta se va ţine licitaţie In «jioa de 18 FebruariQ curent la cancelaria Epitropie!, strada Filaretu No. 2, la orele 12 din ji. Pentru a fl admişi la licitaţia D nil concurenţi vor depune o garanţia de 10 °/o sad lei 2000, in numerar salt In efecte publice. — Persone asnpra caria se va adjudeca aedstft licitaţia va fi datdre a preda Epitropiel un borderod In care se va indica seriile şi numerile MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILE se p6te compara cn ocasionea liqoidărel a 3.50, 5, 7, 8, panii la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de eruă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, G.50, 9.75, 12, 18 păr | la 21 fr. I Pereche pantaloni bărbătescl, d- Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 0.50, până la 9.50. H I Corset de damă diferite fasonnrl de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de Pane! colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. I Cămaşe de f anelă albă seu colorală de fr. 7, 9, 11, până la lt fr. 12 Gulere bârbălesci d Percal şi de Olandă cele mal moderne fason», de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. 6 Perechi Manchete fimn dună nl.‘uere de Percal şi de O.andă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorap! bărbătesc! şi de dame, de bumbac, de lîaă, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, 11, 14, până la 26 ÎL I Plapumă da lînâ seO de mătasâ, de fj. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n englesec de fr. h 21 până la 29 fr. I Batistă de linii cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de OI*ndă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până Ia 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de masă a'bă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bucală de Olandă de Irlanda 58 de coţT, da fr. 14, 58, 64 până la 86 fr. I Bu atâ de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefe'd 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toi'e de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 ţână la 190 fr. 1 Bucată de O'andă de Rumburg de cercef într'o foiă2V4 coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 48 până la 56 f I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pănă h 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cn preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit gi Bmurcscî, Calea Mogoştfiel, Palatul Dacia. ANUNGIU IMPORTANT r CEL Mâl VECHIO SI BEHOMITO MAGASIN LA STEUA ALBĂ 8DB FIRMA psm?? QOSMÎIÎB Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-ii-vis de Sig. Prager Strada Carol I No. 5. ^ (Curtea Vechie) . vis-â-vis de Sig. Prager. ţ Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a sosit pentrn L s**s >nnl de iar ă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, dnpă fasonele cele din nrmă, — pr enm şi un mare [■ transport de Cistne lungi de Lak rusesc, de I eht şi de Vacs, ca şi i Mantale de Caucuc pentru ploe, prima călit .te; asemenea şi Galoşi R de Gumi. • Sub-semnatul aduc mulţnmirile mele onor. PT. Publii pentru în- Y credere ce a dat m mţioiatet mele firme de nn interval de 12 ani I care pană acntua a depns probe suficient» de fina calitate a mărfei [ ca şi d» eftinătatea preţnrilor, sperând că şi de acum înainte, va i bin—voi nî da concnrsn! s-ă găsind tot-d’a-uua atât mărfuri fine eneral pentru România vis-u-vis do ttagasia D-nel A. Carissi. i ET .J EU Nes sT" CREME-ORIZA * GgRAN d.parfu J%j|j k^seur de Plus,eu-S SKNdfl st honoRE I ii 6prfc a albi. ||li| I I I indnlci ţi Ha paleî Iransparinţ.i. jjijj BANDAGIE ELECTRO-MEDlCALE FOTOGRAFIE ii PICTTJK Invenţiune brevetată pentru 15 ani a doctorilor!! Mirie fraţi, medici inventatori, rue de l ârbre-Sec, 46 la Paria. Pentru vindecarea radicală a HernielorO (aorpatu ilorfl). — Pănă acum handagiele fură numai niace aimple aparate «pre a conţine herniere. Doctori Mărie aQ reeolvatO problema d’a le opri şi vindeca prin bandagiulu Electro-Medicale, care contractă nervii ş’aaicură vindecarea radicale in puţin timpii. Depoait in, Bucureacl la farmacia D-lul F. W ZQrner, cu in-trucţiunile. I. F. TVL A-TSTIDI Comp. 21, Calea Mogoşioel 21; vis-â-ris de cofetăria Capşa. Se efectuează orl-ce fel de fotografie şi pictnră, de orî-te fel de m in modul cel mai noii şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin C oferă nn lucru solid frumos cn fidelitatea a natnrel. I*n«flrrxffe 1*4*111 uă necurmata juneţe dislrugfndîi *l»nr«*ilurilc. LA TYPOGRAFIA TH1EL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t6be librăriile din ţerâ se află de vSnŞare : REGULILE CE TREBUE PÂţUTE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENTIM. Dortornl GFORGE ISVORANU face cunoscut onor. pnblic că dă consultaţiunî medico-ehirurgicale la domiciliul săă din strada Făutâneî 84, în toate zilele de la ora 5—8 depe ameaz. Pentru cel fără mijloace consnltaţinnile vor fi gratnite. X » la VILLE DE BRUXELES X Podul Mogoşoiel No. 16 vis-â-ris de Consulatul Russesc & Recomandă magazinul sefl asortat In tot~d'a-una f6rte bine ca ruflri& de bărbat! Xdame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă ţi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi fi ^ flanele fine (crSpe de santd) camisdne, grofette, broderie dantele, cravate de oărl f*-nf cele mal noi forme si culori, umbrele de s6re şi de pldie etc, etc. Atrkgf ae-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus fdrte malt pn drept contrast la ViTÂMiRILE practicei medicale 8ingur& ţi sigura pază contra morţii premature fi lăngezirel cronice de Aug. Wilh. KOnig. PREŢUL i LEI N O O I. Ud inehinial Odăi mobilate Şi o odae Uu lllullllldl de slugi, in centrul oraşului. A se adresa la administraţia nostră. 20, Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoşoiel, Casele Grecănu, 20 Aduc la cunoştinţa onor. Public câ mlarn asortat Magasinul C0MPLEC1 PALTOANE & la DERBY şi COSTUME Stoffe„ MENC1C0AFFE tntalOne de fantasie din diverse Tot de o-dată înştiinţa câ am priimit CĂMĂŞI, FLANELE, CIOBAPI, CRAVATE tot ce ecsistA mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOHraF cRtjrvBm.uM Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia l’fiiei A Weias Palatul , Dacia