268. ;:sOisr amknteliE. IN TOAI'n ROMA NIA I. n. 17 ...................................... » ....................................> » 17 IN STRĂINĂTATE i » > 60 lNSHqiUNI ŞI RECLAME: L 80 litere petit, pagina IV, 30 bn.nl nna III, 80 bani, pe pag. II, 2 tel noi Reolnme 2 lei noi linia. MIERCURI, 0 DECEMBRE ESE IN TOATE ZILELE DE LUCIUL ANUL III—1878. a TsrxjXNraii jri : Se |)riim°«c in ntrfiinntat-’ : La 1 •-iii 1 Hawum tlein n»il....... --- 185 --- »iu3nia..... 190 --- ii pr^mi 1 25 --- 1 nilul..... 6 l li --- 13 Inul...... 99 74 * - • • • 25 15 --- IM'W I (Jurau! du VIoiia, 16 decembre Renta nngar& in aur .... 84 3â Bonuri e tenaur ung , Iernii. 114 80 . , , II , 73 75 Impru ■jtul auitr, in hilrtie , al 5" » . > argint . 62 70 Renta nuntriaeil in aur ... 72 55 Lo»e Om 1866 ................. 113 — Acţiunile bAnceţ naţionale . 783 — . . aintr. de credit . 22» 70 , „ ungare , 212 25 Argint..........................100 — Ducatul......................... 5 57 Napoleonul.......................9 34 100 m&rcl germane.............. 57 70 Curbul de llerllu, 16 decembre Acţiunile Cililor ferate române, 34 30 Obligaţiunile romilne fl'V» . . 83 — Priorităţile C. fer. rom. 8*V« 86 10 împrumutul Oppentieim . . . 102 — Napoleonul.................... 16 17 Viena, termen lung...........—• Paria „ acurt .... 80 95 Cal ou,I«ral <)lloI Miercuri, 6 Deoembre Patronul ulei : Sf. N colae. Rdi&ritul toarelul ; 7 ore St inin. Apuiul ioarelul : 4 ore 32 mm. Vasele tunel: Prim cu»rt PLECA TXt, A rTLEIST UKILOR Rucnrescl Suceava Bucurcic! . . . . 8.15 n 10.— d Ploese.l.........9.50 n 12.00 I Brăila...........1.53 n 5.45 17.15 0 Tecuci ii.......4.38 n 11. ,0 <] Roman........... 9.05 0 4 45i/ Suoeava,«oiiire . .12.03 man..........8.45 j 12 30 J Tecuci..........12.30 n 5.10 ] Brăila..........3.08 n 8.10 8.58 0 Ploeicl........7.1» ,1 2.45 0 Hucurescl urnire 8.30 J t,30 J Vercloru»» — llncure«cl Verciorova...............11.25 1 A ) Craiora ...................3.— 1 6.30 J Slatina................... 4.45 : 9.30 ‘ Pitejtl...................7.03 J 1.03} Bucur«Mcl, soitire .... 9,20 ; '.20 .j Bucur («ci—Ulur/ln Uucureicl................8 15 0 5 i>5 J Uiurgiu, sosire.........11.35 j 7.05 u Uiurglu — lliicu read Giurgiu................... 9 07, 1 4.55 0 Uueureicl, sosire . . . 11.05 ] 6 fi’, o Uala|l— llnrbofl Galaţi...............1.20 n 8 25 0 7.3o n Barbofl, sosire . . 1.55 n 6. — j S.ofi n DarliOjl Galaţi Barbojl..........2.55 n 6.25 n 7 -‘6ii liniaţi, «Ofiire . . , 3.30 n 7 n. 8. n E/’KŞI telegrafice ale ,r i m p u l o i* (Agenţia llava») ciul delu 16 Jecemvrie, 8 ore seara. I.ahora, 16 decemvre. oralul Koberts, care iuuiutiisa pliuS let • SotargarJan, s’a iutors la 4 Ini dela Kurvnirt. Generalnl Browne i a/,5 spre Gelalabad. Locuitorii din . coprinsurl primesc cn mnltâ aroi-rnpcle anglo-iiuliane. Londra ]f» decemrre. intîiresc H^omotelu des re o nouă iiţie de iu Ier venire intre Englitara ircis. (17 decern. 9 ore dirain). Odess, 16 deoemvre. Lca comercialii a OJesel a rostit !i-ivea el. Londra, 16 decembre. Northcote, cancelaria al tezaurului, ate încheierea unei convenţii nou? in-kglitera şi Tnrcia şi tot odată ştirea, avut Ioc consfătnirl intre reprezentanţi or dou? puteriiu privirea insulei Cipru. Igrtnl euglez a renunţat dea cere un I pentru victimele insnrecţiunii din Jl Rhodope. Pesta, 16 decemvrie. hgaţiunea ungurească a aderat la hori delegaţinnil anstriace, care consista a nn ucorda ede don? credite, date la cnmp?rarea de cai pentro căii de infanterie |i la construcţia unul Monitor. Cele dou? delegaţlnul ud hotărir.a lor1 confor mindo-se una al-Delegaţiunile se vor amitua astă-seară. irernnl a prazentat Camerei nngure-u proioct relativ la anexiunea Spiţei. 1UJCUREST1 Mari.I, o (17) decembre. i orespondenţele ziarelor străine pe fiecare zi nişte date foarte i iresante asupra crizei şi prefa-'s I ministeriale, ce 9’a petrecut in I le trecute la Constantinopol, din-| cari culegem pe cele mal in-4 oate. * 'ostul mare vizir Savfet-paşa a 1 nici mal mult nici mal puţin •i tt amăgit. Densul, in urma ne-u legerir sale cu Sultanul in priit .1 cestiunil graniţelor greceşti, 4 aştepta să cază. insă nu ştia de d e are 3â'l vie lovitura, şi nu I iea in orice caz, că are să fie l t aşa de fără veste. Se ştie că l ntrarea Iul in minister, Savfet -1 a pusese ca o condiţie neapărată n intrării sale, isgonirea lui Said-\ a din Constantinopol. Acum Said 1 întorcea in capitală, insă Savfet I crezu că chiar Sultanul sâ'l fi H (iernat, şi ceru suveranului săfl • noii isgonirea acelui om. In ( nul căderii sale, fostul mare 1 ir dete un prănz in onoarea I listrulul României la Constantini >ol, d. 1). Brâtianu; intre invi- f se afii şi IJairedin-paşa. A doua zi apoi, ministerul fu resturnat împreună, cu marele vizir, şi Huire-din luă locul lui Savfet. Miniştrii căzuţi nici u’aă fost vestiţi mal dinainte despre căderea lor, ci afi citit ca toată lumea profauă, intr’un lărziO, hatul iuiperâtese, prin care el eraă destituiţi. In cercurile politice apusene e-xistâ oarecare încredere pentru noul vizir. Hairedin paşa este partizan al reformelor, dănsul a publicat, in a-nr.l 1S68, in limba franceză şi in cea arabă, o importantă scriere asupra unor .reforme neapărate statelor musulmane", in care a vorbit cu un spirit foarte liberal şi totuşi nelipsit de judecată. Cu toate astea, zic unii pesimiştt, după ce şl-a publicat interesanta lucrare, numai decât Hairedin-paşa a fost chemat in capul administraţiei unei ţfirl musulmane, adică ăntâiCi-ministru al beiului de Tunis, şi n’a pus deloc in practică frumoasele principii predicate prin publicaţia lui despre reforme ; din potrivă, administraţia lui a lăsat amintiri şi urme nu prea favorabile pentru reputaţia unul ministru. Preschimbai a ministerială,—■ care se poate prea bine numi o revoluţie de palat, ceea ce de aminter! nu l vr’on lucru minunat in Turcia — a produs, ca niciodată, o mare mirare in public. E adevărat că poporul turcesc, ingrijat acum de repararea stricăciunilor şi mizeriilor pricinuite de r&sbvifl, nu se prea gândeşte la politică ; insă iu cercurile mai inalte domneşte o preocupare serioasă de cele intămplăte şi o completă lipsă de iucredere in noul minister şi in marele vizir. Din punctul de vedere al politicii din afară, noul minister ce schimbare ar putea face? Fostul mare-vizir Savfet-paşa ajunase aproape la deplină inţelegere cu Austria precum şi cu Rusia. Convenţia austro-turceascâ era aproape de iscâlire şi sangeacul Novi-Bazarulul era să fie ocupat mixt de turci şi de austriacl; asemenea şi tractatul cu Ku9ia era gata să Be iscălească. Care să fie acum spiritul şi intenţiile noului cabinet ? De sigur Hairedin nu este om fără minte, şi nu ar putea nicicând ca atare să aibă vre-o veleitate de resistenţâ, care ar fi nefolositoare şi primejdioasă chiar. Unii insă cred că schimbarea ministerială s’ar fi făcut in favorul şi prin inriurirea ascunsă a Engliterlf. In ajunul preschimbării, se zice că Sir Layard, ambasadorul englez, a stat dofi ceasuri şi mal bine de vorbă cu Siid-paşa, şi când gl acuză unii pe acesta că ar fi rusofil, el protestează din toate pute- rile. Alţii iar cred că Said-paşa ar fi in adevfir prieten al Rusiei, căci este vorba despre un noi! proiect de drum de br prin Asia, in capul cărei intreprinderi ar fi stăud nişte finanţiarl ruşi, şi Said-paşa se vorbeşte că patronează acest proiect. Oricum ar fi, situaţia impărâţiel otomane in urma resboiulul şi tractatului ce a sfâşiat-o in bu'âţl, nu se poate îndrepta prin preschimbări ministeriale necontenite, şi orice s’ar zice, Savfet-paşi era intru câtva ade-vfiratul vizir ce trebuia Turciei, un diplomat foarte intdigent şi bun patriot. IDITST AFARA. Vestisem iutr'alt rând hotărirea, luată de comisia europeană de delimitare intre Bulgaria şi Dobrogea. Guvernul român o făcuse se observe, că linia de demarcare cată să fie la optsute de coţi englezeşti (yard) depărtate de cele uial inaiutat* in târiturl ale Silistirel, pentru că mal incolo mlâştinele insulelor dunărene fac cu neputinţă stabilirea unei comunicaţii cu Dobrogea. Comisia a hotărit cu unanimitate, afară de comisarul Rusiei, care a avut osebita părere, cum că priutr-o apropiere atât de mare a liniei de demarcaţie s'ar zădărnici puterea di -finitivâ a cetăţii Silistria. Dar întâmpinarea aceasta a delegatului rus era lesne de răsturnat, de vreme ce tractatul de la Berlin stabileşte, ca zidurile celâţilor de pe malul drept al Dunării să fie dărâmate, iu cât numai poate fi vorba de-o tărie defensivă a cetăţii, de vreme ce s’a hotărit in mod absolut, ca ea să nu aibă de fel o asemenea tărie. Se vede insă, că nu tot asta e opinia ruşilor, căci el afl făcut propunerea, ca hotărirea comisiei europene şă vie âncâ odată la des-batere intre ambasadorii din Constantinopol. Se ştie asemenen, că această comisie de delimitare şi a stipulat, inainte de a’şl incepe lucrările, ca să ia hotârirl cu majeritate de voturi şl că aceste hotăriri să rămăe definitive. Defiuitivitatea lor e insă pusă in cestiune prin cugetul aBcuns al Rusiei, care se veds că voieşte să mănţie forfcificaţlunile Silistriel. Trimiterea afacerii inaintea ambasadorilor din Constantinopol întâmpină insă juste greutăţi. După .Times*, Germania ar li susţiind, că guvernul francez e cel care face objecţiunile cele mal tari. O asemenea procedură — ar fi zicănd guvernul francez — e contrarie regalelor stabilite de comisie insăşl şi stipuluţiunilor limppzl ale tractatu- lui, cari 9pun, cura că hotărnicirea definitivă a liniei de demarcaţie să se stabilească de comisia de delimitare. Guvernul austriac şi cel italian n’ad luat ăncâ o atituline ho'ărită intr’o direcţie ori intr'alta, dar gata sunt de-a primi propunerea Rusiei, dacă vor primi-o şi celel’alte puteri. In fine guvernul englez păzeşte aceeaşi linie de purtare, cu reserva iusă. ca mal âutăl să i se aducă aminte Rusiei, cumcâ comisarii tuturor celor-alte puteri ah fost uniţi in cestiuunea aceasta şi c’ar fi bine ca in punctul acesta să cedeze. Din partea Rusiei s’a obiectat, că trimiterea afacerii inaintea ambasadorilor s’a propus, pentru că ţarul voeşte a face un amendament, care, după a sa părere, ar duce la un compromis. Acest amendament ar fi consistând in propunerea, ca graniţa să nu fie la 800, ci la 1200 de coţi englezeşti departe de intâriturile cele uial inaintate ale Silistref. Vorba e. dacă prin acest amendament nu se zădărniceşte scopul, pe care comisia l’a avut. in vedere când a stabilit depărtarea de 800 de yarzl, adică linia practicabilii de comunicaţie in tre Dobrogea şi România. Primirea împăratului flcrma-niel in Berlin. Din Potsdam se scrie cătrâ ziarul „des Debats* că serbătoarea rein-turnăril imp&ratulul german la Berlin va lăsa de sigur in memoria tu-tulor o suvenire, ce Tiu se va putea şterge aşa degrabă. In raport cu zilele inaintate ale lui decemvrie, vremea a fost in destul de bună la a-ceastâ 3?rbătoare naţională a capitalei germane. Deşi cerul era inon-rat, in9â n’a plouat, şi împăratul a putut intra in oraş in trăsură descoperită. In vederea primirii împăratului se făcuseră de mult pregătiri mari, atât de câtră autorităţile comunale cât şi de câtră particulari. Astfel, din ajunul intrării impăratulul, oraşul semăna a o pădure de steaguri. Intre toate uliţele, cea mal strălucit împodobită era calea triumfală, ce merge dela gară până la palatul impărătesc. La intrare, adică pe piaţa ce se întinde inaintea debarcaderului dela Potsdam, se ridica un obelisc, copie fidelă după vestitul obelisc egiptenn numit .acul Cleopatril*; de ambele părţi, până la poarta Bran-deburgulul, eraft infipte catargurl in vărful cărora fălfăiaă toate steagurile statelor germane ; din distanţă ’n distanţă, se vedeafi ghirlande de Hori şi lanţuri de frunze atirnate peste uliţă, şi pe fiecare lanţ se ve deai! embleme de deosibite forme şi inscripţii patriotice şi rcbgioise. Toate edificiile publice şi private fcraQ impodobite strălucit, iar mal al* s ambasada Frânţii se deosebi» mal aies prin originalitatea împodobiri! sale cu tricolorul franţuzesc. Mulţimea ce se grămădise la paradă de dimineaţă era peste doă sute de mii de suflete. Li f-reşti, la uşi, iu balcoane, pe copaci, pe acoperişurile casdor nu mal remă-sase loc să arunci un ac. Trenul impărătesc a intrat in gară la amiază. Miniştri şi alte inalte personaje dintre funcţionari erad adunaţi intr’un salon de aşteptai *. Aci intrând împăratul le adresă Ia fiecare grup câte o cuvăntare, in care ăşi rosti mulţumirea ce simte vezănd entusiasuiul naţ onal, şi speranţa că nnţia germană va şti sâ conjure primejdia ce ameninţă societatea, adică va împiedica propăşirea socialismului. împăratul a spus câ e fericit de sflngele ce i-a curs din rănile sale, de vreme ce atentatul a slujit să deschiză ochii până şi celor mal optimişti asupra primejdiei sociale. In urmă împăratul snindn-se in trăsura sa descoperită, urinată de trăsurile priuţiare, ajunse pe piaţa i otsdamulnl. d. von Mndai, prezidentul polieţiel, mergea in capul cor-tejului. Cănd rortejul a ajuns pe piaţă. veselia poporului a isbucnit d’odatâ. Toate gurile aclamară pe imperatul, toate mâinile ridicaţi batistele şi pălăriile in sus, şi strigările entusiaste nu se potoliră decăt dupe ce împăratul intră in palat. Aceste dovezi de afecţiune populară ah emoţionat pe împăratul, care avea infăţişarea sănătoasă şi vioae, aşa câ toată lumea remâsese uimită. Seara, sa sfârşit sărbătoarea cu iluminaţie strălucită aşa cum nu s'a mal pomenit in Berlin. Purtarea mulţimii nenumărate ce atâtea ceasuri stetese grămădită pe uliţă, a fost mal presus de orice laudă. Nicio in-tămplare supărătoare nu s’a petre-ent, şi ordinea cea tual deplină a domnit. După dispoziţiile luate de mal na-inte, regenţa prinţului impărătesc s'a sfârşit chiar in zioa reintrării împăratului, care numai decât a şi iscălit actele in puterea cărora a reluat cănua afacerilor. Toată lumea germană intr’un singur glas mărturiseşte cuiucâ moştenitorul tronului german, a cărui persoană şi de aminterl e foarte simpatică tu-tulor, a dat dovezi de mari şi insem-nate aptitudini guvernamentale in vremea cât a inlocuit pe părintele săfl la cârma statului. --------- ----■ PP A - ----- 'I' I M P U I, Xeoon 11 ninirea alegerilor comunale (lin laşi. Ab trecut trei săptămâni de cânrt snb comunicat guvernului central rezultatul alegerilor comunal- ale oraşului Ia şt, şi cu toate acest»;» mi-nist-riul inel n’ab aflat de cuviinţa, inel n’ab avut timpul de a se ocuj>a de aceste alegeri. de a Fe rosti in-tr'un fel asupra rezultatului lor. Se siieţinc că preocupările politicei inalte. că interese de ord;ne supe-rioată, grija dea constitui cabinetul, ab impedecat pe at.ot puternicii zi lei de-a pune la cale ccstinnea alegerilor din laşi. Se poat» iă această împrejurare să fi fost inti'udevâr cauza care n’ab permis primulnl ministru, ca să se găndească căteva minute, numai Câteva minute măcar, şi la soarta disgraţiatulul oraş. aceasta in bătaie de joc numită a doua capitala a lio-măniel. caro nu merită, ca, oricât ar fi de miri provenţiunele ce-ar putea avea fraţii noştri de dincolo de Mileov in rontra'f, să fie atât de uitată şi de cu totul părăsită in voia fracţiunel, a acestui partid de ură, de prigonire şi do afaceri. Dar dacă pănâ acum inacţiunea guvernului |oate avea in favoare-I oare cari circumstanţe atenuante, dacă Iaşii nedreptăţiţi, vecinie urgisiţi de toate regimurile, ar putea fi plecaţi de a ierta şi de astâdată pe aceia cari i-ab amăgit cele mal legitime speranţe, cari i-ab sacrificat cele mal intime interese ; a-ceas'ă indulgenţă biue-voitoare nu mal poate avea loc de acum inainte, noi inşine nu o am putea manifesta fără să nu ne fac* ni culpabili de o mare vină, de acea de a trăda interesele cele mal nemijlocite ale ce-tăţel noastre. Intr'udevâr, guvernului actual nu I mal este permis să nu cunoască marea nedreptate ce s'ab făcut Iaşilor de-a fi lâsaţf in prada unor oameni inepţi, ignoranţi, impătimiţl, a unor oameni cari nu se sfiesc de-a face din toate instituţiunil», din comună, dm şcoală, din biserică, d.n aşezâ-mintele de binefacere, din justiţie chiar instrumente de prigonire şi de afaceri, instrumente pi ntru realizarea scopurilor lor politice, pentru îndestularea nmbiţiuui'or celor iu >t Dejustificate şi mal uecumpâtate. Tinerii şi uevinovaţ 1 miniştri, cari compun cabinetul actual, cunos • ca pacitatea, valoarea, calităţile şi a-pucâturile sectei car» de trei ani de zile aproape ae nttâ in fruntea laşilor şi a unei părţi din Moldova. Examineze in toată liniştea conştiinţei dacă este in interesul ţârei, al partidului liberal, in acela chiar al bunel reputaţiunl de care ei se bucură ca să ingâdue bătrânului prim-ministtu de a mal ineârca de favoarea sa pe nişte nuliăţl pretenţioase, pe nişte oameni , cari prin PARTEA LITERARA EPOCA FANARIOŢILOR Documente iitoriee adunate de H, Uurmucachi. Tom. VI. 1700—174!» şi Tom. VII. 1760- 1818. l’e la sfârşitul veacului trecut se ivesc in Ardeal câţiva oameni iso-laţl, care urinează cu mult zel lucrarea începută de cronicnril din Moldova şi Muntenia. In vreme insă ce cronicari moldovenii scrieab mal ales istoria Moldovei şi cel munteni pe aceea a Munteniei, scrutătorii istoriei din Ardeal inc-p să adun ■ materialul pentru istoria întregului popor român. Colecţia de documente istorice a reposutulul Eudoxie llurinuzacln este o continuare a acestei lucrări şi fără indoialâ cea mal însemnată lucrare in veacul nostru. Această preţioasă colecţ'e a tost .ăştigată iu profitul statului român prin iniţiativa d-iul Ti tu Maiorescu care pe când era ministru de culte şi instrucţiune publică in România a m»rs însuşi la Cernăuţi spre a se înţelege cu familia defunctului Hurmuz:» hi asupra modulul predării şi publicării el. In acel nămol de documente e sâ-dint un şir de gândiri, ce vor tre- spiritul lor de ex lusivism şi do sectă, prin ângnsti'iie.i simţimintelor şi a vederilor lor prin lăcomia lor neţ»rmuritâ »b eomprimis toate li bertâţ.l ■: tonte iustituţiunile şiab ingrozit atât, d» ture p» toţi oamenii pr, bl. onşti şi lib -r.ill , iu cât i-eb făcut să rege ‘tez- că ab contribuit Iu resturnar a regimului conservator. Tin»rii miniştri, dicâ ţinea să pă-stres* neprihănit num I» de care se b’icnra. dacă ab adevărat respect pentru legile şi di pturile ţârâl lor. r-arâ primului ministru ca să examineze impreunâ cu dânşii Uosarel» ultimi lor alegeri comunale , dosare din cari se vor iueredinţa cef»l de oameni, trobue să fie aceia cari se a HA in fruntea administiaţiunef, a gnnhrlcivile şi a comunei laşilor, dacă nelegiuitele lor ing rinţ». dacă făţişa lor presiune aii trebuit să indigo ze pe nişte bârbiţi nepărtinitori streini de noi, ca domnii A. Ihgren, D. L&zârescu, V. Lizu. CI. Beldiman, in cât să I facă se protesteze contra unor manop ir» ne mal pomenite in viaţa noastră con st.ituţionalâ, da â până şi sergenţii de oraş aCt trebuit să se rovoltcze contra impuuerel ce le-ab făcut administraţia de a falsifica voinţa a-legStoribr. Gândească se, cerc teze şi disbată dd. Sturzii, Cantili, Fericbide, Stă tescu şi Câmpineanu, domniile lor oameni nepătaţi, dacă poate fi spre onoarea lor a permite ca să valid* ze alegerea colegiului al IV-lea , de a permite ca să stee in fruntea Iaşilor oameni mici la snflet ca d. Gheorghian, care să scoboară până a-şl resbuna coutra sergenţilor de oraş. „Steaua României) Proiect de rcspiui» al Camerei la Meia-iriul Tronului pus la ordinea r.ilcl pentru şedinţa publică de Joi 7 decemvrie Măria Ta, Adunarea Deputaţilor, ‘începând prima sa sesiune ordinară, dela recunoaşterea in dependinţei ţâiel d» către marele puteri europene, este fericită de a aduce omagiele sale şi de a ’şi exprime recunoştinţa pentru credinţa patriotică şi pentru valoarea militară cu care Măria Ta, ca ş-f al Statului şi in capul bravei noastre armate. Al asigurat iudepen-dinţa patriei şi p estigiul naţiune! române. Situaţiunea politică a Statului român fiind ast-fel stabilită, toată activitatea naţională poate acum să se indrepteze spre desvoltarea şi întărirea noastră interioară, Naţiunea doreşte să fie cât mal lungă şi mal temeinică pacea ce s’ar asigura prin sincera aplicare a tratatului iiin. Berlin; ea doreşto Întreţinerea. celor i«al bune relaţiunl cu Imi să resară cu vremea şi să dea tărie poporului român. E d--sttil să citim resumati le documentelor, pentru ca să ne incredinţâm, că ele ab fost adunate după un plan statornicit, de mal nainte şi să aflăm, unde voia E. Ilurmuzachi să ajungă prin munca sa de tr zeci de ani. El a avut in vedere nu numai Moldova, ţara părinţilor Săi, nici Bucovina, patria sa, ci intregul popor român. Cernii străbătut de o-climl Iul scrutător era foarte intins. Ori unde, pe teritoriul Oarpaţ lor, se găsesc români, el se opreşte, caută dovezi şi astfel adună toate isvoarele, ce ne pot lămuri asupra faptelor, dela care, direct ort indirect, atârna soarta român lor. Cele doufi tomuri eşite până acum de sub tipar cuprind, pe 1.10 coaie, vr’o opt sute de documente privitoare la viaţa românilor din unii 1700 ISIS, adică din epica Fanarioţilor. De sine se inţelega, că nici chiar aceste isvoare bogate un ne lâinu resc pe deplin asupra acestei epoce atât de iuvâlmăşite ; ele aruncă insă multă lumină asupra faptelor petrecute şi mat ales asupra vederilor ce predomneaft in societate. Adăugând crea ce ntlâm din aceste isvoare la toite puterile străine şi speră că bin ‘-voitorul lor sprijin nu’l Jva lipsi. Centru statornicirea oficială a re-laţ unilor diplomatice dintre puterile europene şi România, Adunarea Deputaţilor a făcut şi va fa -o tot ca este de competenţa sa. Ea este cu atât m ii dorit >are de a ’şi ind»plini misiun-o» şi d»* lăsa lecui Cinvrelor de revizuir ■, cu cât speră că ast-f-1 se va inlâtura eroarea profundă că esistâ sui Că a existat vrn o d»tâ in Romănia intoleranţă r- ligioasâ. Naţ unea rojsânl n a fost sfâşiată de lupte religie ;se iii nici o epocă a istori I sale; pământul românesc a fost din contra adăpostul tntor religumilor persecutate in alt» State. Legile ţâr- I noastre n’.iu admis ni-T o dată n ‘egalitatea politi ă intre români pentru cauză de religiune. Dis-posiţiunea art, 7 din Oonstituţiune, care oprea pe străinii de rit necreştin de a dobândi impemântenir»a, n’a fost de cât o măsură de ordine socială şi economică; după emil re-st.ri ţiuma pusă Musulmanilor, urm vechile ca pitii laţ,uni cu Poarta, de a se stabili şi de a avea temple pe pământul românesc, nu era de cât o măsură de ordine politică. Astă-zi insă România afiăndu-se| intr’o posiţi ne politică bine defiuită, credem că şi ultima restricţiun de asemenea natură, ce mal esiste in Oonstituţiune, poate să dispară. Camera se va sili dar a se rosti cât mal neîntârziat asupra imbunâ-tăţirilor interioare urgente, arătate el prin dis ursul Măriei Tale Regale, spre a pune de indată apoi ţara in poziţiune de a’şr da Camerele de revizuire a Constitaţiunil. Adunarea primeşte cu fericire asigurarea că starea finanţelor ţârei, cu toate greutăţile şi sacrificiele res-belulcl, este mal bună d»cât era in ultimii ani de pace. Cumpătarea in ib-ltuell pe de o part»*, sporirea veniturilor pe de alta, prin mărirea avuţiei generale, prin desvoltarea resurselor ţârei cu ajutorul unor măsuri economice eficace, vor av, a neîncetat partea cea mal largă in activitatea reprezintanţilor naţiunii. O situaţiune financiară bună, pe lângă lămurirea situaţiunil noastre politice ca stat European, ne va Înlesni şi mal mult calea îmbunătăţirilor interioare. Intre aceste îmbunătăţiri , acele ce se impun ca un interes şi o datorie naţională de prima ordine, sunt cel» menite a rădica poporaţiunele noastre rural». Camera a votat tual melte dispozi-ţiunl şi va mal complecta sistema de legiuiri ce are de scop această râdicare. împroprietărirea însurăţeilor,astăzi fapt inplinit, este pentru poporaţiu-ţiunile rurale un act de dreptate şi un ajutor puternic, pe care repre-zintanţil naţiune! ăl constată cu o adâncă mulţumire. ceea ce se mal şti», ‘coana veacului trecut ni se înfăţişează aproape de-să‘- Arşiţă. In secolul XVIII soarta românilor atârna cu desâvirşire de faptele petrecuta in impârâţia oto nană şi de relaţiuifde deosebitelor state europene cu această inipârâţie. De aceea, abia este in Europa vreun popor, de care in cele 800 documente nu s’ar face amintire. Firul insă, pe care se înşiră intren ga colecţie, este lupta pentru esistenţă a impârâţiel utomane. Foarte puţine documente lâmur*'»c lucruri străine acestor lupte. Do nmentele. privitoare in deosebi la viaţa românilor se pot impârţi in trei grupe : I. Isvoare p ntru istoria celor din urmă Domni pâmfint»ul şi a domniei fanarioţilor in Moldova şi Muntenia. U. Isvoare pentru istoria Olteniei şi a eea a Bucovinei. 111. Isvoare pentru istoria românilor din ţările supuse Austriei. Code nmi multe sunt scrisori şi instrucţiuni ale monanbilor din Europa şart alo cancelarilor lor, raporturi ale ambasadorilor şart ale altor agenţi diplomatici, in («obşte corespondenţa mal mult ori mal puţin 8ecr»tă şi oficială. y Proiectele de legi pentru cruţarea păturilor, pentru exploatarea minelor, p ntru grabnica unire a sistemei câiilor noastre ferate cu D î-brogea şi cu portul nostru de mar.» vor fi primite cu 1 a rea aminte ce merită prin in- mnâtatea lor economică şi naţională. Camera a acordat totdeauna cu grăbire tot ce s’a cerut pentru des voltarea oşt ril. Astăzi mal mult de | cât oricând, după şerviciele eminente , f aduse naţiune! de brava si armată, interesul naţiouil so uneşte cu sim-ţiiuăntul de recunoştinţă, spre a ne ' ^ (. indemna să dăm o deosebită aten- ADUNAREA DEPUTAT! Şedinţa dela 30 noembre. 1 D. P. Ghic». El bine, d-lor, efi cn I I' această Cameră, in eiinţimintele s4 bană credinţă, in eiinţiinSntnl e?Q c . hertate ţi de justiţie, această Cininr* -este la cea din armă sesiune a sa, va depune nune manii-toi sSS in mi | iilegStoi ilor, va n.erge cu frnntea si ' va zice alegătorilor săi : ne deni; i mandat, le după ce ne- mi indep ini» toria in co1 ştiinţă, fie chiar atunci ţ e’ar fi bănuit că ace'e presiuni şi iii unite cu autorizarea, fie dn fie r?B inţ-deaaă , » guvernului; noi respectat mai ruolt autoritatea şi pr lgiui guvernului 1 herul, naţional, mai 1 prestigiul şi autoritatea ucente! majori pentru că noi nu am voit nici chin ea nă fie bănuită. AtU de ecrupuloşl ţiune proiectelor menite a realiza ! imbunătâţ'rf in organizarea putere! noastre armat». Tendinţa stăruitoare a represen-taţiunel naţionale a f)st de-a face ca justiţia să fie in adevăr o putere . fost iucăt pentru cele mal mid pete ci independentă şi astf-1 constituită, n putut lovi iu aleg-rc, am invalid! iucăt să asigure statului echilibrul semenea aleg re, epre a daes-mplu ii neapărat puterilor Int pentru sin»era [ naţiunii d« ceea ce vor fi alejţ şi tegalata funcţionare a mecanis-, peutrn Camera viitoare de revizuire, miilut constituţional şi să dea soci»- fi.>c,zre trebuie eă ’şl exprime in libe ţâţei toate g irnnţiele posibile de ne- opuiieu a sa. părtinire. Orice proiecte ale guvi r- [)up5 Ce n:*I vorbesc şi alţii io ces» nulul ai tindo la îealizar a acestui aceasta ae pun la vot conclusii}i scop, vor fi bine primite şi serios studiate de Adunarea deputaţilor. Instrucţiunea publică, rare, chiar in timpul celei mal grele crize, n’a suferit «Ie reducerile bugetare impuse tuturor celorlalte servicie, âşl are as gur iţă şi ac m toată solicitudinea noastră, c-ăcl baza îmbunătăţirilor şi intărirel noastre interioare, este desvoltarea puterilor in-1 te ectuale şi morale ale noţiunel Măria Ta, 1 uorăud in înţelegere cu guvernul pe câmpul de activitate desemnat sesiiinel actuale, Adunarea de- la principii! couclusionile raportului ei o aochdă parlamentară, căci nu acea Cameră ’şi va perrn.to bh impieteze oboi prerogativei potire! executive de n saH a scoate pe cutare funcţionar. Aşa dur răniăue că &’u& votat eoni putaţdor speră a f ice să inaintez.e | siunile raportului cu cistiuma prin-i) raportului şi Adunarea admite nul ane! anchete jud-cătoreşti şi aospen pref ctului. D. 13. Manin. M'arn abţinut, d-lor, tru cuvăutul că, couclnsinnile rapo Cer suspendarea prefectaluî. D. N. Dimsnccs. Onor. deputaţi, rea votului s'a făcut iu ormn desvollt lor cari nu aii lins decât la sdrnite sau respingerea conclusicnilor raportul i repede opera inttrioarâ, menită a complecta şi consolida mar a operă săvârşită a râdicârel politice a statului nostru. Numai astfel pojiorul român va proba intr’un mod temeinic vitalitatea lui şi v i face ca Europa să'l rons dere ca un auxiliar neapărat intereselor şi echilibrului el. Implinindu-se această măreaţă misiune cu acelaşi succes care a fost începută, istoria va consemna pe cele mai frumoase pagin» ale sale, că sub aceiaşi fericită Domnie a Lui Carol l, România, una dela gurele Dunărei pănâ la Porţile de Fer şi dela Car-paţl pănâ la Marea-Neagrâ, a fost introdusă cu onoare in familia Statelor independente ale Europei, şi a făcut in intru un pas uriaş pe calea prosperităţel şi a civilizaţiunel. St trăieşti Măria Ta. Să trăiască Măria Sa Doamna. Raportor, E. Coslinescu. da comisiune parlamentară, şi cu nea sub-sidiară ca onor. guvern 8ft1 dacă atuDci, cănd e bănuială că un (ionar local n infl îenţat alegerile, el safi nn ca el să fie in suepensince pej pnl cercetării acelor op^raţinni. Itoj. pe onor. biurod să nu mai dea cnvi in ceea ce priveşte interpretarea voi D. P. Ghika. D-lor deputaţi, excej.' nea pe caro o face d. Dimancea cu stiuue principală şi sub-sidiară trebue o lămurire şi să ne inţelegem asupri Couclnsinnile raportului sunt clsre e nimic subsidiar in conclnsiunile ra| tu lai, şi me refer la buna credinţă a raportator să ne spună dacă d-sa a o asemenea distincţinn». Noi n'am idea de a face pe guvern solidar cn stă alegeri; departe de noi această ii Aci a fost o cestiune de localitate, şl cestiunede localitatea am voit ca mo» tatea şi libertatea in alegeri Bă fie re? tate cn desăvârşire, şi de aceia s'ati vi conclusinnile raportului; nici nn depl n’u rădicat această excepţinne inainte] vot. Prin urmare, conclnsiunile raporti pentru mine eunt votate co snspem prefectului şi cu ancheta parlamentară. Oamenii care scrib, pregătesc ori săvârşesc el inşii faptele istorice şi astfel adeseori sunt preocupaţi, făţarnici şi vicleni. Tocmai pentru aceea insă cuvintele lor ne lămuresc nu numai asupra faptelor petrecute, ci şi asupra valorii ce li se atribuea iu acel timp. Citind documentele vedem chiar cum să intr.ună istoria. Documentele sunt publicate parte in limba originală, parte in traducerea oficială lifiatâ in archivele in care sunt păstrate. Cele mal multe sunt iu limba ger-mauâ, in cea latiuâ, iu cea franceză şi in cea italienească. In limba romăueascâ nu sunt comunicate de căt două, ear iu cea grecească trei. Du singur document se comunică in limba turcească, acesta insă împreună cu traducerea oficială aflitâ iu ar-cbiva din Viena. I, impei-âiiii otomanii iu veacul XVIII. La incâputul veacului trecut Europa e cuprinsă de o ingrijire, care na iuc«tat nici chiar până in ziua do astăzi. Pe la sfârşitul veacului XVII oştirile otomane suferiseră înfrângerea dela Z'-nta, in urma eă-reia s'a iucbeiat pace» dela Carlo-vâţ, pentru împărăţia otomană cu . atât mal fatală, cu cât ea nscua^ in sine germenii unul uob răsbi cu Habsburgil. Iu tractatul de p dela Carlovăţ Veneţianil câştigai Morea, Habsburgil Ţara Ungurea şi Ardealul, şi aşa Mu eşul eragrM'-niţa intre ţările stăpânite de Poat şi noele provincii ale impârâţiel Ha( buvgilov. Abia râmănea deci im] ialâ. că mal curând ori mal târj va trebui să isbucnească un n răsboib pentru statornicirea umili liniament de graniţe mal firesc. ! Insă deşi se putea a prevede, cest răsboib nu punea pe Europa ingrijire, fiindcă chestiunea, pe cal avea să o resolve, era pe depl lâmnntă şi altfel părea nn lucru c puţin foarte probabil, că după gramţ le impârâţiel Habsburgilor vor ti intins pănâ la Dunăre şi pâ la linia Carpâţilor, şirul răsboaelor intre cele două împăraţii vecine v» trebui sâ se inebee. O altă cestinnl cu desăvârşire nelămurită, vrajblj intre turei şi ruşi,— ăncâ la ineflg putui veacului XVIII ajunsese a 9 pentru popoarele din Europa nn nel secat izvor de iugrijirl. Ţarul Petru se încuibase cu oştirile sale in Suedia şi in Polonia, pu^| «ese iu mişcare popoarele din ţenl® despre Crimen, din Caucas şi de la ■l / *’ T IMPUI, II Camerei, fi d-vo: stră, d-le preşe-n’nveţi dr-ptul de n interpreta de lllal Cmior.I, nn cuvintele cari se M «. u pnn» la vot închiderea iueid’ ntn-Ped prinKţt". Jf.hi.'». D-!or deputaţi, căni t,’lt c*-~ >ortnl Dini Giădiţtennn, asupra cori al pntruha din llUmni', nc- st ra-tonchidea in modal următor, ţi aţa |â Pani votaţ cn toţ.i. teţte conelnziuuea). licest raport s'aB udâopil cu conic plumb, după cuvintele : ao Ti» u da prefectul, cuvintele ; "i timpul a-ercetărl. Ea rog si un se reproduc!l llonitjr* cu acest adaos, de vr. mo ce im votat conclnsmn le raportului , ud ac-1.» na ni sa citit. K. Gheorghifl. Ceşti oue » sulevată de ica e»*« foarte gravă, ţi este nelipsit sl ce Convingem dacă a putut să :r,Jvţ in această cestiune caea ce pre-d-sa. Eii cred că bnuneala d-lul Di-ţ Ghica ests prea pivă. D-»n voeşte nsească irotive de acnzuţiune acolo i.jio pnate să existe, ţ Ghica. Nu am voit aceasta. ' A. GheorghiB. Ce va să y.uă nn vot nr da pentru suspensinne» unui pre-1 V» să /.ica că acea snspptisinne să te numai in timpul ar.chet i; aceasta ţel»ge de la sine ţi nn e nevoe să s--crie cn plumbul siB cu cerneala in tt. Scopul sn»p>n«iuneî est» ca nn-i să'ţl facă cercetările sale in toată tatea, pentru ca nn persoana presn-de culpabilă să impedice intru ceva pperlrea adevărului. Suspensinneo o re-se înţelege pe timpul anchetei, ţi nn • rujare dreptul de a cere ca această nsinne să fie mai lungă cănd anche-• dfseopori cu nn sunt adevărate nen-nele ce se aduc in coutra ac Iul f.mc- tă, d-lor, pentru ce vă rog să nn mai curs accstui’jucident, ţi să bine-voiască i liniţti d Ghica că nici la binroB nici irUtornl nu aB putut să intre.lucă in-mod clandestin acele cuvinte care nu mnează nimic, pentrn că dela siue se egs că ansp-nsiunea v.» fi nnmai pe >nl duratei acestei anehotc. soi. închiderea incidentului. , O. Varnescu.jD-lor, nimeni Dn este Irept să adaoge ceva in condori mile ( raport, dacă acel adaos nu b’u apro-in urma unei diacnţiunl in Cameră ori de nein emnător ar fi acel adaos, căci 1 acum se adaogă ceva neinsemnător , soaţe adăogi altădată ceva care ar res-a intreaga concluBiune. ţa dar, să fie binea constatat ră nn utăm niraenui nimic; dar nn este bine 0 intrebuinţeze lncrnri de asemenea na-in Cameră. Ne mai luănd nimeni cnvăntul inci-lul se declară inehis. -h votează pe seama ministerolni justi un credit snplimentnr de 1 i 12,300 ' a face faţă atăt cbeltnelilor de trans- 1 a preşedinţilor curţilor cn juraţi, cheliilor in materie peuală, căt ţi pentru Acţiunea registrelor necesare autorită-r judecătoreşti. . vice preşedinte. Acum d-lor, vom conţinu.» diBcuturen legei comunale D. Piichc-l'rotopopessn Am rămas d-lor. lă nrt. 165 D. A. Viziuti. D-lor, nn luat cnvăntnl ca să combat nrt. 165 ţi anume in privinţa alineate!»r C, D ţi se propune in acelaşi timp un amendament. In ulineatnl C ţi D se zice că in oraşele laţi ţi Itucu-reşti, se vor abge un primar principal, ţi mai mulţi primari de secţiuni. Se mal daţi voie a fi contra uc stei idtl ţi din pnnctul de vedere economic, ţi din acel» al unităţel lucrărilor. Mi se pare că ar ti a ingruiia pre» mnlt ch ltaalelo comun lor de Bucureşti ţi laţi creând atăţi primar, căte co’orî sunt. Cred că ar fl de ajnns c» din ajutoarele primarilor să se delege psutrn secţiuni, Iacă vroiţi mimai decât să av-ţl repre-s i ii t an ţi ni primarului in mai multe locuri, ţi cu modul a'esta evitaţi acea mulţime de funcţionari ee are primarul Central. l’eutru acesta cuviute am oaoir>» a propune următorul amendament; «In con una llncuresci ţi I.şl, s» a’eg un primar ţi atâtea ajutoare câte despărţiri (culori) sunt iu uc-ste oraşe.* D. Al. Gh oighin. D-lor, snnt pentru articolul 165 ust-f 1 cnm se prestată de comitet. Propuitoril acestui articol, adevăraţi legislntoii, s’aă ocupat că ceea ce propuu să fio basit pe justiţie. Cum voiţi D voastră, când admiteţi un primar pentru nn număr de zece mii locuitor”, să nu ’1 admiteţi pentru 20, 30 ţi 10 mii? Unde vă este j ustiţia ? D. I. Ionescn. Nu sunt parale ca să facem ss‘-f I. D. Al. Gh»orghin. lastitnţiunil", am onoare a răspunde primului m»Q profesoie de economia pol tică, i-igtituţiunile nn se preocupă de cestiuneu bănească, d»r se preocupă a pane la disposiţianon fb-cărul cetăţean acea justiţie zilnică de caro si nte necesitato. Uude este proporţinnea D-v., cari primiţi nn primar peutrn nă popula-ţiune do 10,000 locuitori, impunând la 200,000 tot nn primar? Kfl mă intreb care este baza argumeotăreî d voastră? Cu ce fel de iustituţinne voiţi să dotaţi ţara? Cu instituţinnl diu care aB să profite numai unii? In adevăr, ce folos va avea locuitorul de la Ootrocenî, de primurnl d-v., tru ari. 165 astfel după cum este presant.»t de comitet ţi pentru ce «B rog pe onor. Cameră să’l adopte. D. Unesen. D-lor, d. Gheorghiu, intre nlt> le a z i r.I un,le contt ibuabtli Huni liberI, trebuie:e Hă phltească mult. Să’iui permită d. Glieorghiu, i»’i spu m că ace istă teorie economică nu o inţelcg; tiu a n vc/.ut ni. î intr’o carta s.-ris, ca p(ntr î că ouueuil snnt liberi trebue să plă cască mii mnlt. Libertatea su pozează toata girnnţiele libertăţilor pub ice ; dar pentrn nceista nu va să zică că omul lib »r trebue s i’ţl venză tot avutul săă, ci» să plat asef» sarcinele ce i se iiqpnn, căci atunci numai este liber. O .menii liberi sunt acu cari trărsc iutr’o comună orgnnisttă uslf I in cat cheltuelile sale se pot acoperi fără a avea recurs la împrumuturi, cum am i»j ins noi, că m.i to.t u comunele sunt datoare. S’h creat chdtuell mar', fără a sa avea in vedere că veniturile eraţi mici, §i de aceea avem nenorocir a a vedea mai toate primăriele alergând la imprumntnrl. Vă rog dar, să aveţi in velerecă aceste oraş» vor fi şi nmi mult înglobat.» in datorii cu sporul de primari ţi sjutoare ce voiţi a crea prin lege» aceasta, ţi ceea oe tr. bue să condamnăm este sporir ia de funcţionari. Prin legi nu trebne să creăm sinecure, ei trebne să căutăm n ijloace nentrn ca societatea să m-argă pe dramul cel m »î economic posibil. Acesta este Cel mal bun sistem 1.barai. Nn nmiărul primarilor, nn numărul sjutoirelor Rale fice un si-rviciiă bun. Ceea ce trebue să aveţi in v.ilere pentru un serviciă est», cs să fie in consiliB persoane cari să represinte specialităţile diferitelor servicie. Aslf-1 sn> t servicii technire, administrative, judiciare; ei bine pentru toate aceste s«ru"ii primarul neapărat trebue să aibă ajut r.re oari să fie comp»tiute in aceste materii, CRONICA Audienţi oficial,1. Duminică, H de-eeinvre nirput, li orele II şi jumătate (limin- nţi. Kx. Su Sul ym:.n-Iley, tr.miis extraordinur şi ministru |iluni|)nt,< nţi .r ni 'I. S. 1. Sultanului, :i fnst priruit. impreunil cu personalul legnţiunrl impuriule otomane la palatnl din capitală , in audienţă uti i ilă. cu ceremonialul prestris. Mx. Sa Suleiman-IJey a avut onoarea a remite A. S. II. Domnului, in prezenţi d Iul ministru se-n-tar de stat la departamentul af.ceiilor străin»», «i-risorile »le creanţă cari a credită in calitate de tpftmia exLr.i-ordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. 1. pe lăngă persoana A. S. 11. După terminarea audienţ- I oficiale, d. ministru plenipotenţiar, a avut onoare a prezenta personalul legaţmnel A. S. H. Domnului. Kx. S S -I yman-M»;y a fost primit ap» I, impreună cu personalul le-iţtţiunel, de A. S. K. Doamna, fiind inc înjurată de curtea Sa. şi la urmă a f«>st recoodiH 1» ospitlnl sBu . cu c» remnninlul n> a piv-ddat la sosire I. Primarul de Bucureşti.—l’rin imit de ret domnesc, < 1. Constantin I?»>-ziann s’;i confirm it prim ir al capitale . Doliu. — Iu urma in»‘,et,ărei din viaţă a A.S. U. Mar» f Ducese Domnitoare Alice do llessa, curtea Măriilor Lor Ilegale a luat d diă pe trei s§plămănl, cu iuceptre dela 3 ale curentei. « Steaoa României. — A. S. II. Domnul a biutvoit, a confuri ordi»1»! *S;caoa Uumă-nieT,, in gradai»» aci indicata ofiţerilor ţi I)-lui ns-sor de colegiB , inginer de poduri ţi fosele, Kopytkine Nicolae. Cavaleri. D-Iul eonsiliur titular Weisblut Stituis-1 as Kduardovltch. D-li.I romi labil Trink r (’amiliu. , , h. k los-f. , locotment K; y-nko. , , V rugbi»». , Njhgh» Constantin Auastasi w, amploiit !a adininislraţiuiiei comunicuţiu-nilor imperialo in timpul resbelulol. U-luI Lesair 1*., inginer. » arerc-tar de coleg.B Mst/ichow>ky inginer. D-lul Aluundru Tiitaikuff-ky, inginer. Istă calităţile după cari trtbue să ale- funcţionarilor d n armata şi administra- nţezat in centrul oraşului? N""gr»ţit, ’i va conveni să rennnţe In interesele sal", de căt să meargă să vază pe primar la o depărtare aţa de mare. Mulţi dar vor fi in imposibilitate de a se bacuru de avan-tngele institoţiunei comunale, ţi astfel, d-lor, să iutămp ă că ingtituţiuuela dtmo-cratice, in loc d’a prinde rădăcini intre cetăţeni ţi in loc d'a fi bine cuvântate de denţii, snnt blestemate. Priu armare, noi trebue să căutăm iu tonte legile noastre să evităm d'a se intămpla as m-nea lucru; ţi propuitoril acestui proiect de lege, afl evitat acest rău pnind la dizpo ziţinnea fiecărui cetăţein această utilă iustituţinne; căci prin modal propns de comitet fiecare c-‘tăţeaa va vedea po primarul săB, care adesea orT, in imprejn-rări grele, va găsi şi cuvinte da conaola-ţinue şi aşa cetăţeanul va incepc a iubi şi a susţine instituţiunele ţărei sale. Iată cuvintele pentrn care efl sunt pen- gem pe primar şi ajutoarele sile, ear nn dopă nnuărgl popnlaţiunii. din atăţea membri? Cât voiţi d-voastră a i r -a prin această lege? Primurnlul i se dă 6, 10, 12 udjutoare, şi nnmărul cel mai mare do consilieri ce prevedeţi este acela de 35- Aceasta iste o dispoziţinne fenomenală. Ar trebni, dacă adoptuţi acest mare număr d» piimarl şi sj îto re, să faceţi cn consiliul să fie compus din o sută de membri. Priu nrrasre, numărul ajntoa-relor ce prev»d ţi iste mare, şi v'uţ propune să admiteţi pentru Ifucnr.-şti numai patru, iar pentru Iaşi trei. D. 13. Maniu. Vorbiţi de democraţie şi descentralisare. Apoi, tocmai acolo voim să Hjungem prin acest proiect de lege. Descentralizarea conduce mai cn inlesuire la cultură şi la prosperitate, fie a unui stat, fie a unei comune. El bine, principala idee care trebue să ue predomine pe toţi este aceea, cn foloasele să fie in raport cn sarcinile, in mod egal pentru toţi c-tăţenil. D-lor, ce se c- re priu acest proiect de lege? Se cere să fie un centra comp ;s dintr’un primar, care să aibă nişte consilieri, ajutoare s.iB delegaţia»! In oare-cnrl părţi ale oraşului, adică oficie de d legn-ţinna ale primarului centrii, ceea ce vedem in toate capitalele mari ca Vieua, B rlinul, Parisul şi cbinr Loudrn. (va nrina.) rea-Ca9pieâ şi incepuse a-şi rflş-i simpatiile creştinilor din impfi->,ia otomanii Planul ce pusese in '■are, era de o urzeală atăt de nsâ. ineâb nimeni nu putea să vază unde va trebui să ajungă dAnsul; toate Curţile europene 3enfi insă. că el năzueşte a chim starea de lucruri şi a sgudui e-ibrul european. Isgonirea tur» i-din Europa era chiar la incepu-veaculul o eventualitate, de care »te puterile europene ţineaţi samă politica lor şi pe care insaşl Poarta aştepta cu o fatală resignare, şi •astă resignare era una din cele I de căpeienie eause ale nemer iei, pe care o intimpinâin in viaţa veacul XVIII, a Turcilor, iiocumentele privitoare la cef d in zece ani al veacului ne lămuresc deplin despre acesta şi cu deo-■ire acrisoarea din 27 August 1700 1) a impăratulul Leopold l, core9 udenţa lui Francisc Rak czy cu basadorul francez Ferriol (XVIII, X şi XX), memoriile «genţilor Iul koczy eătră marele Viz.ir (XXI şi III) trei dialoguri politice publi e in S-rniu (XXV), proiectul de • mţă al Franţei cu Austria con-Turciei (XXVIII) şi raportul din Ianuarie 1708 al Uesidentului Talman (XXXIV). Temerea ce preJomnen, era că Austria se vr» alia eu Rusia şi prin acţiunea lor comună vor pune capăt impBrăţiel otomane in Europa. „Bi-sogua dunque temere cbe, finita la tregua, 1’ltnperatore d’Al-mnnga at-tacbi quegt' Iuiperio per l’Occidi nte, pel tempo ch’il Czar di Mose.ovia l’attachera per il NorJ, se non 9i previene nel tempo medesimo. e poi avec leurs forţes unie9 ils ne l’acca-blent,*—zic. agenţii lui Răkdczy in memoriul lor eătră marele Vizir (XXI). Aceeaşi temere e motivul cel mal de căpetenie al proiectului de alianţă intro Franţa şi Austria, şi i-deea conducătoare in dialogQrile politice publicate in Seraiu; ea, in sflrşit, hotâreşte pe Sultanul Ach-med a nu declara Austriei răsboiu, un răsboift pentru care se făcuseră toate pregătirile (XXXIV), ţji nici-o-dată in cursul veacului această temere nu 9*a dumerit. Chiar la anul 1783 (T. VIL—CCXLIX). Regele Frederic ll scrie ambasadorului Ga-ffron următoarele : ,lle»-t certainau-tant qu’on peut juger, ici, qne Ies Russea se prăparent pour faire no-tifler la guerre anx Turcs, et on pretend, qu'ils sont convenio de par- ţinnea imperială rr.să alo căror nume urmează. Mari ofifert. D-lni locotouent-gcneral Al Ier ADxan-drn, omaudantui diviziei 32 da infanterie. D-luî locotenent-ganeral Gulinsky Foau, comnntn) ofiţerilor ruşi. Comandori. D-lui general m dor Kurloff Gregorin. , , , Iucovleff Georg". , , „ Petrovskv Al ian- drn. D-Ioi g" nura'-maior ZiitzefT Ioau, ţuf al spitalelor militare rus i. D-!uI gener.il-maior de stat-maior Vo-d:»r Uisile. D-lui general-maior Plaksine Vadime, comandantul I-el brignde din a II a divizie de grenadiri' D-lui general TinnkofT Alexandru. D-lul colonel Licbiue Ioau. , , Mirouitch Abxandru. , , da stat-maior MirkozofT Basile. . , Devei Victor, comandan- tnl bat. 3 din a 32-a brigadă de artilep’e, D-!ol colonel Kclenel Voldemar. , , de atat-nmior Povolotzky Ioau, ştful statulur-mnior al 32-a divizie de iufanteri». D ini căpitan de cor,.bie de I rang No-vikolf Modi:st-’. Modificări in statuie. — l’rin inult decret domnise s'u aprobat modificările statutelor societăţel de uvigurare *Uomăniut, votata de adunarea e» genera.ă iD şedinţa dela 7 maia anul cnr».ut( la articolele mai jos inserate şi cu redacţiuuea ce urmează: Art. 20, lit. D. Iii cumpărări de efecte de valori garantate de etatele următoare : Franţa, Anstro-Ungaria, Germania, Italia şi Eveţia, in tru căt aceste efecte vor fi cerute ca să s rve de canţiuoe in ţările r s; ecti ve. Art. 22, alin. I. Consilinl de administraţie se compune din maximnm 20 şi minimum 10 membri, aleşi de adunarea generală din sinul el ; aceştia aleg dintre dânşii nn preşedinte şi un vice-prej. dinte. Art. 33, Consiliul de administraţie va av»a o deleg.iţiune sub nume de comitet •lirigent. Acest comitet se va forma din membrii consiliului de administraţi". Atri-hoţiunile sale speciile R) v >r determina prin nn annme regulament. Art. 62, alin. II. Adunarea generală va delibera şi asnpra propunerilor cari i ee vor face de 10 acţionari posedând im-prcnnă cel puţin 1,000 acţianl, insă aceste propnnerl trebuiesc comunicate in-Bcris consiliului da administraţie cu 8 zile iunint a adnnărel generale, depunăudu-se pănă la acelaşi termen şi acţiunile in cag.» societăţ"!. Art. 63, alin. II. Adunarea generală se va pntea convoca cănd 20 acţionari posedând impreutu 1,000 acţiuni, pe cari le vor fi depGS la casa societăţel, vor face a-cesstă cerere inscris către preşedintele consiliului de admiuistraţie. Art. G9, alin. III. Iu orice caz de disol-vare a seci.ţâţei, această disolvare nu va pntea fl definitivă, ţi prin armare capitelul uu se \a impărţi intre acţionari, decât numai după ce societatea se va libera de toate angajamentele eelstente. * Numire. — Prin decisinuea d-lnl ministru de finanţe după recomandaţiunea consiliului de administraţie al casei de depu-ueri ţi consemnaţiuni, d. Alexandru Ben-gescu este numit in postnl de casier al acestui BerviciS, in locul d-lul Petre Si-mioneecu. demiiiouat. tager le giteuu. I)n sort", que si Ies Russes gngnent quelqu’autre eboşe J D-lul căpitan de corabie de I rang No-sur Ds Turcs. l»-s Autricbiens aussi , vossiUky Mi- hail. escain»)tteront autant ile leurs rOte. Je coinpremls fort bieu, qne la Porte ne peut pas ceJer in tont cela; et ce que vous m • mirquez le 10 Jn-illiet, iui» »loune li connaitrj aussi, quVIle ne le fera point en eflVt. Si Ies Turcs c^Jnient dans cette ren contre anx deux cours Lup6riales, D-loî colonel loan Kiveline. , inginer de poilorî ţi şosele , consilier de cart", Petrov»ky Michail. D-lnl colonel AUiciiko. t veneral-nr.i»>r Ivnstclienko Victor Altxievitch. D-lnl colonel de stat-maior general Den-kow-ky Stef.rn M»kh tiloviteh. ils se feront d^pouiller couime des ! D-lnl consiliar privat Kidochenkow Ni-Lă' hes; au licit que s'ils se d6fen- c°Iae Vasilitcb, tresorier general de cam- dent bien valeureusement, ils peu-vent se tlat^er de sortir sans perte. II y r npparence, que si une fois la guerre sera declarde Ies aut^es Pn-issani-es ne verront pas tranquill» -m»‘nt, que par un d^bordement d’am-bition, Ies cours Imp»riales voulus-sont expluser Ies Turc9 d'Europe*. Dar nu nutual politica orientală era stăpânit,ă de această temere, ci eventualitatea Î9g«niril Turcilor diu Europa e in tot cursul veacului linul din punctele de plecare ale politicei europene indeobşte. (va urma) pame. D-lnl Wnlerian M.kschsj-ff, intendentul armat"! sub ordinele Alteţei S »!e Imperiale 'Marele Dnce Moştenitor. D-luî Togendgold Alexandro, colonel de stat-maior. Ofiţeri. D-lni căpitan de stat-maior Subotitch Dean. D-lo! inginer de poduri ţi şosele, secretar de cohgiB, Domogal/ky Nicolae, ţ> f dn serviciB de remontă. D-lui consilier anlic PrsBniakow EugeniB Loov iteh. Principelui Moruzi, secretarul comisariatului imperial rus. D-lni locotenent de corabie princq>e!e D. Mavroeordat. D-'ui consiliar de curte, inginer de poduri ţi şosele, loan de KaryschefT. BULETIN METEOROLOGIC Iudicaţinnea temperatnrei, maximă ţi minimă, de peste noapte ţi de peste zi , dnpă termometrografnl Ini Pi licher din Londra, cn diviziunile Fuhrenheit, li-nu-mur şi centigrade. In noaptea de sâmbătă 2 spre duminică 3 decemvre, termometrograful s’.a scoborit sub 0 la 3,33 grade koeutigrade saB 2,26 gr. Ueaumur. Acesta a fost frigul cel mai mare al iernei începătoare. Duminecă dimineaţa 0 ore, aB fost : 2 grade c. sub 0. înălţimea barometică 755 milimetre. Duminică 3 spre In I 4 decemvre, noaptea .. 1 grad c. sub 0. 9 ore dimineaţa, 0, 55 c. sub 0. înălţimea B.arometrică 752. Temperatura maxima de căldură , peste zi, Ioni, 4 decemvre, a fost: 3,22 gr. c . BIBLIOGRAFIE G. Sloil. — Operile principelui Contemir, tipărite de soc'etuteu academică, tomul V. P.irtea I, evenimentele Canta».uzenilor şi Brănco-venilor. Partea II, Divanul, ineoţite de un glosăriQ. Preţul 3 ). □. A eţit de sub tipar ; IgicilA singurul manual elaborat conform pro gramei oficiale pentru ş'oalele secundare. De venznre la librăriele din Bucureşti şi Crniova. NB. Acpastă carte este de reco-mnndăt şi familialor. TIMPUL Mouil seu trei Capsule ale lui Guijot cu gudron, luate Înaintea mesei. aduc a uşurare repede şi a jnntr mal adesea pentru a vindeca In puţin timp guturaiul cel mal tare şi hroncliitu. Ast-fel se pute chiar opri şi vindeca plithisia bine declarata: In acest cas, gudronul opresce decomposiţiunea tuberculelor, şi. natura ajutând vindecarea esse mal repede de cat ii ar ti fost cuiva permit a spera. N’am putea recomanda îndestul acest remediu devenit popular, şi acdsta. atât din causa eticacităţel sele cât şi a eflinătaţel sole. In adever tie care flacon de capsule de gudron, conduc fui capsule. Tratamentul deri nu costâ mal mult de i.lece seu cinci-spre-Joce bani pe i şi te scuteşte de întrebuinţarea ceaiurilor, pastelor şi siropurilor. Pentru a ti sigur de a avea adev;^ ratele capsule ale Iul fiuyot, a exige pe etigneta flaconului semnătura fiuyot. imprimat i iu trei culori. Capsulele fiuyot se g.Wsce în Românii la mal fote farniaciele. MARE SUCCES. VELOUTINE este o FĂINĂ DE OREZ do o deosebită specialitate, fore fiu ii, ne-simţibilă, preparată cn Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omnln.l FU * SCIT AT K A N ATl lt A L A a tinereţel. Cdt. MV, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit in Bticuresct la farmacia d-lnî T. H'. Zimitr. şi la d-tiii Appel if C ic (tirătireil NAu Kelul (Inritrisind Durtnc, Coji, Bubele veneriere, cu siropul depiirotifal doctorulnl CI1ABLE din Paris. Băile eale minerale, hapurilr depu-rative, Pontada nnti-dartroasn (Ve^li notiţa). T1ÎINŞI (HemorroVdes) PomodS cnrnri-sind în trei 'Ide. Iii Paris, la D. Clmble, rne Vivienne 30. PLUS DC COPAHU o perech case cn locul lor, 3itunte in Strada Romană No. fi.1 bis, Suburbia Piecupeţi-Nof. Doritorii de al» cumpăra se potr adresa I la proprietari) lor ce locnesce intensele. i TiTÎ'.TT,nmiHitiiihrTi mi iixrnmrniinii CAPSULE GRIMAULT * C MATICO GRIMAULT & C”, Pharmacişti 8, RUE VIVIENNE, PARIS Resultatu infullliblu in tr.itamentulfi Gonorrho fără a osteni stomachulii dupe curmi focii ton-1 Capsulele cu copohu liipiidu. ___. Depnsllu »m /irmripafrfe iTririTnTr.nnlTj.inH nuimummmmmniiuuinn111 IM U!i ‘i*1*1111111 j SI ROIT VINI ..k DUSA KT CU LACTO-PHOSPHATU DE CALCE ,Vpr^para/tuni wnii/fi xintjuritr c;iiv nn sen itiT UrTfieiforu .Sjătaftflorti din Paris-pentru constatarea /imni A t il/lnrii rn’onstilnitoQf tlin’xtnr «i-/.* I.act»-Pho*ptmt olul n*ti tui hm «'»<-seloru. P in Clcatrls&Uunea R.nilorj; ut Ln clm.ialii : Cazna GRIMAULT ct C", 8, rue Vivienne. Pari? fn nfreiiwifafe in puioripalele Pharmncii. 3 MERSUL TRENURILOR PE LINU BUCURESCf-GIURGIU (Smârda) ____ . 1# SHTKHBBIE \ ALABII. DE LA 1 octobhkie iu ( i in;.şn-fiU H(iii 878 RANA EA NOF DISPOSITTI lill Rfill -IIK TRKSII Tr. No. 1 Tr No. 3 Tr. Na. 2 Tr. No. 4 Dimin£ta Slra 0up-am6ţli Iluciiresci . . Plecare 11 15 5 05 Smârda . . . Plecăra 4 37 .lila»ii . . 0 27 5 17 Giurgiu . . . Sosiră Dimineţa 4 45 SinteslI (Halta) . . . 1) 33 5 21 . . . Plecare 9 05 4 55 Viilra . . 1* 44 r» > FrăleştI 1(3 5 08 firadislc (Halta) . . . \) 52 5 4 2 Billiesa ...... !» 39 5 29 . . . Sosiră IO 01 5 51 l'oniaiiu . . Sosire 14) 03 5 53 ( niiiuiu . . . Plecare IO 11 « oi . Piecare IO 13 <; 03 ItălU Vil . IO 39 li 29 Grădişte (Halta) IO is (■> 03 IVâfcslI IO 58 0, |9 Vidra . IO 31 ti 21 . . . Sosire 11 15 4 05 Siiiteşti (Halta) . . IO 39 ti 29 fiittrgifl . . . Plecard 11 25 Slra Jilava IO 48 t; 39 Sniilrilit . . . Sosire 11 T5 ItueunscI..... 11 05 (1 55 AmiaŞi-(li Diminlţa S^ra legaturi A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. -1: Cu trenul accelerat No. 1, la ora 8 şi 15 minute, sera la Brâila-Oalatz, Roman, lassy-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Pctirsburg. II. Trenul No. 1: Cu trenul accelerat No. 2. care Bosesce din Vi' na, Lem-berg, SoCeVa, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 şi 30 minute diminua. III. Trenul No. 3: Cu trenul No. 6 de călători care pob s e diu Galaţi şi Brăiln la ora l şi 10 minute, după amd0,0Of) fruncl ini re care ee ajiâ ]unnAtorefe câştiguri precum tu cajtnl cel tnai fericit 4AO.00O nuirri ţi l li uon.om i o tso. turn 1 n 100.000 I fi 110.000 .V fi 4JI.OO0 X «i 3".OOO 1 ri 26.000 0 _ / piUriint , , < . ei roifi trimite accale loae forte esac! în contra trimitere! eaatalol lor in *nr. note. timbre |>oa-tale — Fie care comandă, fie cât de mică, ■* va efectua prompt ţi bine ţl alătnrer gratia la fle care comandă *1 planai oficial editat de direcţia docal» a lotenelor : asemenea trimit grabnic după tragerea efectuat! alăt bani! ciţtigap c-ât ţi moltatol tragere1 Caaa mea > il§Und dfja d«> J*> an! ae bucuri de on noroc eatraordinar, căci pe hinaâ mal mnlte căţligur! din cele mal mart, de la 1871 afl răi^Qt în eol/etii m/a pnHcipitto, după dovedite oficiale, de trei ori premia de 254.000, 183.000, 182,000 Şi după tragir ea loteriei o 85 a acum de euitnd terminată am plătit mal multe o.iţtlgurt principale in Komfcnla. Pooifl dar apune cu drept curent ră colet » mea eiterso mal fericiţii, ţi rog dareibine-roi^l a'm! trimite oomiinŞile rut mol gr»t»tuc, căc! depoaitnl loaclor eete mic. Să nu perdeţl ooaeiunea de a putea participa loteria caa mare ţl plină de Şanse. x. Colectorul principe! antorisat de gurernul dacal Ilninbiug. 43 ZenghauBmarbt. B CU VAPOARE 0ANUBIENE la GIURGIU Cu VapOre de p09lă la Giurgiu. 1) Sosind la Giurgiu din bus: Luni, Miercuri şi Vineri, cu Trenul No. 4. 2) Plecând de la Ginrgifl in jos Luni, Meircurî şi Vineri cn Trennl No. 1. 3) Ple< und de la GiurgiO iu sus: Marţf. Vinari şi Duminică cu Trenul No. 1. 4) Sosind la GiurgiQ din jos Marţf, Vineri şi Duminecă cu Trenul No. 4. NB. La gara Filant se vând bilete pentru vapure. pentru tute staţiunile în sus până la Viena .şi in jos până la Chilia 1 S 7 Sl ALMANAH AMERICAN sistem nou spre a putea face notiţe pe fie-care filă, a eşit in editura Librăria Soceo k Comp. :© © Seeondc seric. — No. 2. De vi'nijare la chioşcuri, la toţi iRbitanţl de (jiare şi la Ti/ogrofut Thiel & IVass >n Bucurescl. Preţul 50 bani. Lecţiuni de Dans Sub-seiin.atul are onore a se recomanda Onor. Public că dă lecţiuni în case particulare, precum şi la Domiciliul meQ Hotel Pieschi, camera No. '.U, cn o metodă fdrte Itsniciosă. Se primesc deosebit p r86ic. M. (’. Nchuinagyy Profesor de iUwb. MAI MULTE MII DE Si A. 6^ ■ sunt d« vOni^are. A se adresa la Tip. Tltiel & Weiss, Palatul , 1 . intrrluiini^rcn Elixirului Doctorului Gendrin vcdiifi Prorr.Aaorfi «ic Medicinii lulu La l,i marele ronriirhfi «Ic la 1*30, nirari^irc siguriţ .■ dige^Jiuniloru rellr «i a maladiilfirfi d| siom.ichu : DiacriHca gasiro-inUistinabi. Galulc.nlJ, Uysţ)A|iSH'mucunfiă flafi nidS lil rdusă. Friguri assndc, ()ys|ifpNiT .isoam^iiIc xau ranlialgirc, ronKti{>;iliijnHrma< iile, pentru a nvrn aflevărnlulfi I j.ixiRt.LL !>' liendrin. preparaiu dc către LKM AlUfc pharman-tu. la Farisj I i, rue I iraininunl. fi armeni stâruinlă uuiihF mei ţ • l,P caro Haconu. — La Bucnr-Zurncr, I'barm,iri-«lu. la .la-î. Ha>*owil/ Pharm.'iei^ifi, la Galal/. Marino CurlovilA, Pharmacistu tolr Pltaniiarijlr. FI ADEVERATE 1NJECTIUNI Sl CAPSULE FI I C O F A V R O T Acosto C.instilo posotla proprietăţile tonice a (itulrmwhii ndao^ate pe Urniră acţiunea antibIenora?ică tic ('npuhu Klo nu oIiohcmcu stoninhul şi nit provocă nici diaree nici creţă , con.^tituescu medicamentul prin oseolenjă in tratarea bdlclor contairiose a ambelor sec se, seu r tren vechi seu recente, ca taro a beşteei şi curze-rea fără voie auri mi lui. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul I N.f KTŢII N U HirOIMi tonice şi astrin^ente. este midilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita in te recrea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV Ft I C O Fv D F A V R O T Acest sirop este neâp.irt pentru n vin deca cu deseverşire mnladietc petei şi pen ‘cu a sfirşi (le a curaţi sângele (lupa un tratnmentu anti-sililitic. Kl fereşt e de toi, accidentele ce pot rcsultn din sifilis constituţională. Bublicul, treime a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele ItlCDIîD rare nu voru purta sigliulu C. KAVHOT. l)t\l‘< iSITO fîl'.WItAI. — /•’» t'nrrnl. Ifl?, strada Itiehelieu, m 1‘aris : Io las/iif, li.wvdtn, /fonia, llucurcsc'i, liissdorfer. /.urnor, Theil datat: Tatu esclii. Marino Kurlni ich , Uruita, f'rl.salis. Kaufmrs] f'rajora, I /’oM: 1‘litjoxli. Arhullcr ; Itaiiail llrellnrr. .şi in Inie farmaciile J MUnt I IDE VEInTZARE FABRICELE DE BERE, SPIRT Si DROJDE situat in Turnii-Scvci in. Strada Aurclian No. 5 in defiliml lucrare., in apropiere de gara calci ferate Ş> Agenţia rapdrelvr pe Dunăre, jiurtând firma ac. w. tas TauatiR&acKCft. Vemjarea va tivea loc ca bnn de minori înaintea Onorai). Tribunal Mehedinţii Secţia 1-a in (jioa dd ,5îr Decembrie 1878. Peutrn condiţinn) şi detailinri n sc vedea Ia localul lubricelor in tote filele de la 0—12 dimineţa, şi de la 3—7 sera. (Rio-3) Tutorele L. 1)E BIE. Institution Frangaise et Italienne IHrigă par MESDAMES MAZ ZA NT INI 9, Place d’Azeglio, FL0RENCE. Ces Dames , ayant quitte la France leur patrie aprbs la guerre 70—71, ont fond£ h Florence en 1873 une Institution Franţ-aise et 1 lienne qui jouit de l estime generale, et ou Ies jeunes fîlles reţoivsjl une instruction aussi solide que briliante. Les directrices etant mur du dipldlllC suptfricur et secondees par des professeurs distinguesJ Dans cette Institution l’enseignement est divis^ en 2 cours: cour 41emeutaire et cours 9iip($rieur. Chacun de ces cours comprend 2 classl et cliaque classe est divist5e en plusieurs sections. Selon 9on aptitude l’elbve petit changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, compri9 la mu9ique, le dessin et la danse. Des rcnseigneinent9 on peut avoir ;t l'imprimerie Thiel & Weil qui ont visit6 lTnstitution personellemsnt et oii on petit voi le proBt pectus dătaill^. FRANCESE 4‘ GERMANE just riisiK acisT» isscubtut! pa oasksc i» vor monbstvi. i.a CETITORII de JURNALE St'KT rilSIK AciBTA TSSCIISTIATI PA (IASKSC ÎS TOI MO] KIOSCUL DIN BULEVARD, DE LINGĂ FOTOGRAFIA principalele jurnale fracrese şi (ţemane cu aprbpe ooelnşl predea rare se vând la tecul lor Jiirnslele ncestea sunt : •IURNAL1 FR.ANCKSE 1. La France.................20 bani 2. Le Nord....................25 bani 3. Le Gauleig.................25 bani 4. (.'Univers.................25 bml 5. Le Figaro...................25binl 6. Li Republlqus Iranţaise • . . 25bsnt JURNALE GERMANE 1. Oeutshe Zeitung.........25 bani 2. Die Prssse...............25 bani 3 Tribilne din Berlin ..... 20 bani 4. Neue Freie Presse.........30 bani 5. Kolnlsche Zeitung.........25 ban! 6. Der Osten..................20 beni Tpografia, Thiel, & Weiss Palatul .Dacia*.