366
                                                                                                                                             Bucureşti -Suceava
   Bucu rosei . . . . 8.l5n 10.—
   Ploe»cl...........9.50 n 12.00
   Prlila............1.53 n 5.45
   Tecuoii!...........4.38 n
   Roman..............9.05 <j
   Suceava,sosire . .12.03 g
                                                                                                                                    Bacuresc—Yerclorova Buc jrescl ...... 7.40} 10,40d
   Piteşti...............10.13} 3.— J
   Slatina...............12.81 1 6.30n
   Craiova .... • . . 2.20 g 3-15 4 V8rciorova, sosire . . 8. — n 6. - n
                                                                                                                                             Snopara — Lidonrescl
Suceava .... 5.11 <1     6.46 1
R iman ..... 8.45 j 1230 *1
Tocucl..........12.30 n  5.10 d
Brlila..........3.08 n 8.10 n 8.58 d
l'loescl.........7.12 j          2.45 J
Bucjrescl  sosire 8.3o g         4.30 J
                                                                                                                                            Verciorova —Bncnresci
Verciorova............. 11.25      6.— ţ
Craiora ................8.—   < 6.30 ţ
Slatina................. 4.45 ( 9.30 ţ
Pitejtl................. 7.03    1.08 ţ
Bucurescl, sosire .... 6.20   ţ 5.20 ţ
                                                                                                                                                Bucureşti — (llurjln
Bucureicl...............9.16 d 5 05 ii
Giurgiu, sosire.........11.35 g 7.Os u
                                                                                                                                                Giurgiu — llncnreacl
Giurgiu..................9.05 d 4.65 .}
Bucurescl, sosire .   , . 11.05 j G 63 n
                                                                                                                                                  (ialafi—Barliosl
Galaţi.............1.20   n 8*25 d 7.30 n
Barboţl, sosire .  . 1.65 n  9.— g 8.06 n
                                                                                                                                                  Burbojl -Galaţi
Birbojl............2.55   n 6.25 n  7 Î5u
Galaţi, sosire . . . 3.30 n  7— n. 8.— n
PLEO^           TP^EISrXJPtTIuOît
7.15 , 11.10 4.45 9.55 n
tîOTSTA METSTTELE. IN TOATA ROMA NI A
  ................... 1. n. 47
   ................... , 24
  ...................... 12
   IN STRĂINĂTATE :
  .................... . 60
[iNSmpUNl Şl RECLAME:
                                                                                                                                                                                          30 litere petit, pagina IV, 30 Imul }na 111, 80 bani, pe pag. 11, 2 lei noi
  Reclame 2 lei noi linia.
! numfir In capitală 10 bani.
DUMINECA, 3 DECEMBRE
                                                                         ESE JN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Binroul Redacţiei sşi A d na i nifit r a ţioi: Palatul «Dacia,.
ANUL III—1878
Cariiul de Vleua, 13 deceiub-e
Renta ungarii In aur .... 84 4 j Bonuri o tesaur ur.g , I emis. 114 70 .           ,      , II ,       73 75
liupru * .itul austr. in bArtie . 61 60 >               .   > argint . 82 80
R»nta austriacil in aur ... 72 50
l.oae din 1866 ............... 113  —
Acţiunii) b&ncel naţionale . 786 — .         , austr. de credit , 230 25
     .       . ungare ,        213 —
Argint.........................100  —
Ducatul......................... 5 69
Napoleonul...................... 9 35
100 m&rcl germane...............57 "5
      Cumul de Berlin, 13 decembre 1 Acţiunile Cililor ferate r .mAne. 34 30 i Obligaţiunile runAne 6»/» . . 83 25 Priorităţile C. fer. rom. 8<V. 86 60 Imp umiitul Oppenbeim . . . 101 25
  Napoleonul.................... 16 17
  Viena, termen lung..............—  —
  Paris , scurt .... 80 95
             Calendarnl (ji lei
  Dumineca, S DecJmbrc Patronul silei : Prof. Sofonie. Resărltul soarelui: 7 ore 8) min. Apusul soarelui : 4 ore 2t min. Fusele lunel: Prim cuirt
                                                                                                                          A KT-CT JSTGIXJ PIX
Bc priiiu»sc in sirii natale: La D-nil Jloanen ttfin 1i Voglcr In Vienna, WalGschgaM- 100. A Oppelik in Vienna, Btubenbas’ei 2; ItudolJ Mout in Vienna, Seilerstitte 2: l’hilipp L6b in Vienna, Escheubachgiuse 11 : Lanţ)
<t Comp. In Poţta, llactu-Lalfite <f Comp. In Parii, C\ A*tam 2, Cirrefourde Iu Croij-llouge 2, Paris; OrainA Comp. Ha* L)ronot 2 Pari 1; Ruy. Micoud, 139—140, Finet Street LonTun
Scrisori nefrancate nu se primesc.
Articolele nepublicate ie vor arde.
Un mimfir In Districte 15 bani.
kl de Bucurosul, 2 decembre.
       ‘ irale ...... 100            
       limcniale .... 1U2'|*   1QO   
    1 mcinr rurnl . . 95      94'h   
            urban . . 67       ---   
1 jnicijial al Cupit. 98      «7 l|4 
ten»il......          185     ---    
                      190     ---    
: :D.\nin.....        86      83     
 \ inieip»! cn premii ‘23     ---    
% )urân&.....         61      ---    
1 luni ......         99 60   ---    
     • . - • * •      25 12’| 2 ---  
                                                                   IliPEŞI TELEGRAFICE
                                                                    A L K .TIMPULUI*
                                                                                                                                               (Agenţia Ila»as)
                                                                                                                                        (13 decemvrie 4 ameaiS r‘).
                     I/Jndra, 13 dec'inbrie. iteatat in Londra un individ, nco ameninţat d’a trage asupra re-
                       Viena, 13 decembre, iirului Filipovicî a ajuna asearS.
                     Berlin, l3 dec'nivrie. n terminat negocierile, cari se iirmaS -Austria şi Ourmania in privinţa tra-de comerţ.
    Y sigurii cS tratatul b’.i încheiat nu-ntru un an şi efi are do temei îi na-ai mal fivorir.ată.
                                                                                                                                                                                                                                                                                   Londra i:l dec’mvre.
                                                                                                                                                                                                                                                             H imera Comnnelor va nrmn asta 3 ara rii privitoare la afacerile Afgauista-
    /.ice cS Englejiî, in urma r volcţieî, , iabneuit in coitra Emirului Ş reni t rugaţi sâ meargX panii in Cibn), 7 a aşez» acolo nu gnveru regulat, io al' ggomot Emirnl ar fi oferit sâ pace.
                                                                                                                                          (14 decern. 9 ore diinin).
                     Londra, 13 dec'mbre. irrituţilo şi fruntaşii din (joliilabad *it la Dukka spre a of ri supanerea ,9 “ iciele Euglejilor.
    • erai al Roberts a telegrafiat la 9 ale oarei, cS a sosit la Şitargurdur.
                                                                                                    RUCUREST1
                                                                                                                                                                                    •ArrvUită, Ui ţl-4-T decernIjo“C.
   lomlnul* din 30 noembre spune el orbi toate câte s'aii ffteut astăzi de către partidul care .» cârma ţării pentru imbună-■a sorţei ţăranului şi ne pro-in^urănd incorouarea edificiu-jrin cr area de bănci rurale, vine pe urmă şi o circularâ J prefecţi şi primari plină de mal frumoase cugetări, şi des-ă negreşit a produce o pro-i impresiune asupra tuturor 5or societăţ i. Chiar moda noua vorbi cu prefecţii şi cu prii priu circulare, intocmol ca şi i na esecutivft, ne arată Îndestul | itenţiunea este de a trage ău-un tun ca la zile mari pentru jtepta pe cetăţenii cuprinşi de i *alâ şi a le arăta apoi in liii mari ce cugetă partidul despre a ţăranului.
                                                                                                                                                                                proprietărirea însurăţeilor pe • le statului decretată de gu-d actual este fără indoialâ o i ră bună şi înţeleaptă in prin -•de şi b’bt putea zice multe in r uţa modulul desastros pentru I “a statului in care s’a esecutat ‘ esecutâ, şi âncâ mal multe a abuzului ce s’a făcut sub I'f iest de „/nsurăfel* ; dar in fine t ta împroprietărire nu poate
avea de căt valoarea unul espedient intru căt nu s1 vor lua măsuri serioase şi bine cumpănit1, pentru ca şi aceşti insur.VeI sâ nu ajungă in-curănd in starea mizerabilă a tuturor celo-hlţr săteni, şi aceasta va fi inevatibi] d vcâ nu se va schimba innirănd intreaga sistemă de guvernare faţă cu îuun'utoril de pă-mănt, precum şi cu proprietarii şi cu arendişif, adică intr'un cuvănt cu toţi acei cari se ocupă in ţara noastră de industria agricolă.
   Ne esplie&m.
   Nu tu bănci agricole fă-â parai1, nu cu schimbări continue a legii comunale, nu cu legi contra ierbâ-ritulu! cari ar fi adevărate 1“gl comunarde, nu cu dorinţî şi cu circulare platonice pentru îmbunătăţirea soart^I agriculturilor şi a a-gricnltnrel se poate f.vce ceva serios pentru ţ^rnn. De multe ori toate câte se promit nu sunt clrar promise in altă intenţmne de căt pentru a se lua act că marele partid n avut de gând sâ le facă, şi pentru a putea striga la timpul oportun că, dacă ar fi mal stat la putere, l'iar fi făcut pe toate.
   Pentru a putea vo-bi cine-va serios de a le ţăranului tic'uiie să cunoască mal ântăl pe ţăran, sâ aibă o ilee de agricnltora ce se face astăzi in ţară, de condiţiunea in care se afH proprietarii şi arendi-şii, sâ cunoască b:ne toate câte se petrec şi cum se petrec la ţară. să ştie care e caracterul şi care sunt obiceiurile săteanului, căci nu mal prin combiuaţiunea tuturor acestor lucruri sâ poate ajunge la o idee sănătoasă şi practică in materia această. Dar din căţl şerifi şi vorbesc astăzi necontenit de ţăran in Bucureşti, căţi sunt oare clin acel cari il cunosc de aiurea decăt dela al doilea U-miftoint al şoselei Kiselef, când se intăraplă că el, stând in birjă, ii văd trecănd cu carul cil boii pe dinaintea lor? Prea puţini; şi acel puţini poate nici că sint consultaţi de făcătorii de minuni din dealul Mitropoliei, când e vorba de a legifera pentru ţăran.
   Pentru a schimba radical starea actuală mizerabilă a ţăranului şi al face să ajungă cel puţin la gradul de prosperitate a ţăranilor de prin alte ţări, unde pâmăntnl e cu mult mal puţin fertil şi populaţiunea de cinci şi şase ori mal densă decât la noi, şi unde prin urmare aceea ce nunesc englezii Slragle for iife. adecă lupta pentru pftnen d1 toate zilele a ajuns la proporţiunl necunoscute li noi, pentru a vedea, zi-era, pe ţăran şezăad in casă de peatră şi cultivăndu-şt proprietatea cu argaţi, treime timp, mult timp,
şi afară de multe legi înţelepte şi o mulţime de împrejurări, cari es cu totul din sfera legiuitorului, şi pe cari trebue să le aducă desvoltarea naturală şi treptată a oamenilor şi a lucrurilor.
   Până ce ţăranul nostru uu va fi mal înstărit, nn’şl va cultiva uni bine ogotul, ori căte am zi e şi am scrie noi prin ziare ; până când pe de altă parte nu va fi mal luminat prin instrucţiune şi nu şl va cunoaşte şi cumpâui el insuşl mal bine interesele, cu grefi se va înavuţi; pentru a fi insă mal lu mi nit şi pentru a lua obiceiurile stringerel ş' ale economiei, trebue un şir intreg de evenimente pe cari poate numai copiii noştri le vor ved“a. Sunt insă lucruri pe cari le putem f ice imediat noi inşi-nQ, şi ale căror rezultate vom putea să le vedem numai decât, şi asupra acestor lujriirl ara dori ca toţi oamenii cari se interesează in tru adevăr de sătean să cugete şi sâ contribuească a Ie pune in lucrare.
   Astăzi ţăramil la noi plăteşte două feluri de contribuţiunl; plăteşte con-tribuţiunl cătră stat şi plăteşte apoi şi contribuţiunea abuzurilor ce comit asupra pielei lui şi primarul, şi notarul, şi vătăjelul Băţului, şi subprefectul , şi a ipleantul de subprefect, şi judecătorele de pace, şi consiliul juieţian, şi comitetul permanent, şi ingin°rul districtului, şi şa-fnl garnizoanei care strânge dorobanţii şi călăraşii, şi in fine toată acea pleiadă de agenţi administrativi cari sub diferite denumiri şi cu diferite forme şi feţe de galoane, sunt cele mal de multe ori cuprinşi de setea de a preface leii vecii! diu budget in lei noi pe spetele bietului contribuabil. EscepţiunI laudab'le vor fi negreşit in multe locuri, dar in fine oricine priveşte cu nepârt -nire cum merg lucrurile ia cea mal mare parte de judeţele şi comune rurale din ţară, v.i trebui cu măua pe conştiinţă să recunoască că setea pomenită mal sus e3istă, şi că potolirea el este cam tendinţa predominantă a zilei.
   De ordinar nu sa numeşte prefect acel ce dă cele mal bune garanţii de o administraţiune onestă şi înţeleaptă in adevăratul inţeles n cu-văntulul, ci acel ce-a dat probe că e mare pişicher in alegeri şi că ştie sâ scoată la nevoie din urnă pe cine pofteşte ministrul din Bucureşti.
   So înţelege că şi prefectul numit cu asemenea programă ăl alege pe subprefecţl pe sprinceană, adecă tot dc acel cari ştifi să fie şi el pişicheri la rândul lor, şi subprefecţil fac tot astfel cu primarii etc. ete. Cu con-siliele judeţene şi cu comitetele per-
manente e apoi altă comedie. Acolo e de tra liţie ca sâ se numească safi rude de ale prefectului, safi oameni scăpătaţi cărl suspină dopăoehivir-nisealâ, Bafi oameni devotaţi al partidului, carlin schimbul pişicherllcu-hc'’ ce sunt ţinuţi a desvolta şi el in alegeri, manifestări patriotice, certificate de bună conduită etc. etc. căpătă dreptul de a dispune de venitul judeţului şi de privigherea bugetelor comunelor rurale după bunul lor plac şi pentru buna oblăduire a tutulor amicilor şi rudelor ce pot avea in judeţ. Astfel fiind organizată maşna, vedem ia toate zilele cum toate autorităţile unul judeţ, dela prefict până la vătăjelul din sat, s\r toţi şi vănturâ zi'e şi nopţi intreg! judeţul, desvo'tănd o activitate prodigioasă pentruca sâ se aleagă deputat safi senator Nenea I\/ae Zminlili, cnre este amic al guvernului şi nu D. Tache care e3te in opoziţie, şi tot aceşti oameni, atât de aprigi pentru asemenea trebl, stafi intr’o adormire şi o apatie fu nomenalâ oricând e vorba de un adevărat interes al populaţiunel judeţului care nu are a face cu politica.
    S* in°acâ oameuil şi vitele in no-roifi, mor oamenii de epidemir, vi tel e de epizotie, cresc copil, câţi re-măn neseceraţi de vârsit, de firigurf şi alte boa!;, ca ciupercile fără carte, fără puţină invâţăturâ de dul-glierie, bufnftrir, de f rări1, şi alte asemenea mici meserii cari ar spori cu milioane avuţiile ţării, şi s’ar putea învăţa cu uu lucru de nimic care s’ar cheltui din fondurile fiecăruia judeţ pentru stabilirea a câtorva şcoli procesionale modeste in comunele rurale cele mal populate; nimenea nu se gândeşte Ii nimic decât la alegeri şi la combi area budgetului astfel, cura sâ fie mal mulţi amici căpătuiţi. Ef bine? dacă vom analiza de aproape lucrul ne vom convinge că in cele din urmă ţăranul plăteşte cu pielea lui toată gloaba acestui regim de guvernare, şi pe lângă el şi arendaşul şi proprietarul, cari sărăcesc la urmă şi el de sărăcia lut; zicem că ţăranul plăteşte tontă gloaba pentru că in definitiv esploatarea bil se dă ca premii şi ca recompensă tuturor acelor, cari aleg pe Nenea Nac citat mal sus; sâ urmărească insă cineva vi-eaţa zilnică a unul ţăran delH 1-ifi Ianuarie până la 31 Decembre, şi să ţie socoteala esactâ de fie-care para şi de fia-care oră de muDCă ce pierde ţăranul direct safi indirect din complecsnl de cauze enumerat mal sus, şi nu’l va fi grefi a se convinge, cum ne-am convins noi cari scriem aceste rindurl, că contribu-ţiuna, care o plăteşte pentru poli-
tica din Bucureşti, este cu mult mal apăsătoare d “căt contribuţiunea p- n-tru stat şi pentru ogorul ce’l cultivă. Cangrena aceasta insă, care ne mănâncă are leac; sâ voim numai sâ’l aplicăm. Sâ nu mal fie politică in administraţiune, şi in câţiva ani ţăranul va fi mal uşurat, decât dacă i s’ar fi iertat toate impozitele câ-trâ fisc cu condiţiune in-ă ca să se menţie regimul de astăzi. Acest ierbUrit de care vorbim aicea să se d»sfi!nţaze, şi celelalt, care e un purice pe lângă acesta, va deveni dela sine echitabil pe unde e prea aspru prin forţa lucrurilor.
    8â se schimbe dar regimul, şi fie albi, fie roşi, fie verzi la putere sâ se isgoneascâ politica din afacerile judeţelor şi a comnuDlor. Cu această hotârire aplicată nu pe hârtie şi :n discursurile din Cameră şi d:n Senat, ci in fiptâ, şi cu câteva 1 gl scurte practice, scrise româneşte cari sâ simplifice formele justiţiei şi a procedurel, şi să nu mal trimită nici pe ţăran nici pe arendaş, nici pu proprietar pentru fiecare lucru de nimic Ia judecătoriile de pace şi la tr.bunal, unde 86 încurcă lucrurile de advocaţi pănâ când ajunge obiectul de litigifi ca cazul din fabulă, şi vom vedea in foarte scurt timp pe ţăran viinduşl in fire şi agricultura luănd o altă fizonomie.
    Până când nu vom vedea insă această reformă cum o cerem noi pusă in practică, suntem in drept a zice că toate căte se scria in regiunile oficiale şi ofijioasi despre inbunătâţirea soartel ţăranului nu plătesc nici cât hârtia pe care sunt scrise.
                                                                                                           Cabinetul turcesc
    „Cores. pol.* primeşte o scrisoare din Constantinopole, prin care se caracteriseazâ noul cabinet Chai-reddin-paşa.
    Ministerul Chaireddin Said Osman —zice foaea—se compune parte d n omenii noi, cari n-afi dat âncâ dovezi despre capacitatea lor, parte iar din bărbaţi, al căror incapacitate e pe deplin cunoscută. In fond va fi un guvern al Camarillel şi intrigile de palat vor fi mal rele decât ori şi cănd. Altfel oricine e convins, că va dăinui numai câteva luai ca ministevifi de transiţis, ce este, şi că va face loc unui cabinet cu Mali-mud-paşa Redim ca mare vizir şi cu Said-paşn ca ministru de interne. Prin mijlocirea Iul Said, Mahmud-Redim a şi căpătat permisiunea de-a se muta dela Smirna la Brussa.
Schimbarea de ministerifi din Con-stantinopol fice asupra pressel ruseşti o impresie bună. Maieu seamă
                                                                       T I M P D L
„Golo9‘ diu Petersburg ăşt făgăduieşte multe dela numirea lui Chai-reddiu. Influenţa. noastră zice foaea ruseasca -sporeşte prin numirea noului Vizir, iar a Angliei trebue să scază iu aceeaşi măsură. Chaireddin e un om cu opiuil neatârnate şi cu tărie de caracter. Pentru ca Turcia să se poată reabilita , are uevoie de-a mâutui de atărnarea ei de Europa in genere şi de Anglia îndeosebi şi aceasta e ţinta de căpetenie, pe care şi - a ales o Chaireddin-paşa.
                                                                                            Un conflict anglo-rus in A(lriuno]toIc
    Acum câteva zile sirma electrică ne adusese ştirea, cumcâ in Adria-nopol autorităţile ruseşti ar fi pus mâna pe un supus englez, care făcea negoţ cu earbă de puşcă, că acesta scăpase apoi înlâuntrul localului consulatului englez şi că ruşii au pătruns in acest local şi aă pus măna pe el.
    Incidentul e foarte grav, de vreme ce teritoriul, pe care se află un con sulat e neutru.
    Pentru a aplana conflictul ivit intre consulat şi autoritatea militară rusească diu Adrianopol generalul Totleben a ti imis la consul pe-uuofiţer din statul major, cu insârcinarea de-a-i cere scuze şi de-a-i comunica, că ofiţerul rus, care pătrunsese in consulat şi arestase pe supusul englez, a fost arestat şi degradat. Consulul englez declară că din parte—şi nu primeşte satisfaeţiunea aceasta, ci că trebue să aştepte instrucţiuni (lela ambasadorul englez din Constantinopole, inainte de-a putea da măna de irn-păcare in afacerea aceasta. Bandi-era naţională, pe care consulul a lâ sat-o de-atuncea in jos, n’a mal fost reardicată.
     Suirea (lc asediu in Berlin.
     La 9 Decemvrie profesorul d. Vir-chow a adresat in camera Prusiei o interpelaţie cătrâ ministrul de interne. intrebându'l, dacă voieşte să spue cuvintele, pentru cari a O decretat asupra Berlinului mica stare de asediu.
     Ministrul de interne, Contele Eu-leuburg declară, că guvernul n’a dat păn’ acuma din iniţiativă proprie asemenea lămuriri, pentrucâ legea contra socialiştilor dă numai Iîei-chsratului dreptul de-a cere seamă despre executarea acestei legi. Dar fiindcă din mal multe părţi s'a cerut lămuriri, guvernul urmează bucuros propriilor lui dorinţe şi voieşte a da seamă şi reprezentaţiunil legiuitoare a Prusiei despre măsurii'' luate, Mal nainte de toat.o atrage atenţia adunării, că art. 28 al legii contra socialiştilor nu cere, pentru a li aplicat, o primejdie inmediatâ. nici ca primejdia acecsta va fi a juns la e-stremitatea unei revolte. Considerând imprejurare aceasta, nimeni nu va putea tăgădui, că condiţiile pentru aplicarea nit. 28 i xistâ de mult in Berlin. Adunările agitatoare şi demonstraţiile publice ale democraţilor socialişti, cari aveaă de scop de-a inrola mere Ci membri noi şi dc-a desvolta o putere deosebită in Berlin, au fost de natură a turbura liniştea publică şi immediat după decretarea legii contra socialiştilor aă dat naştere ideei, de-a se lua măsuri speciale de precauţiune pentru Berlin. Cu toate acestea guvernul s'a mărginit de la ’nceput de-a reintroduce numai îndatorirea, ca fie care să’şi aibă pasportul de legitimaţie, căci faţă cu atitudinea foarte
deosebite a organelor democraţiei sociale, voia să vază mal ăntăiu efectul legii contra socialiştilor. Cu rând insă guvernul trebue să facă esperieuţa, că democraţia socială continuă de-a agita şi de-a esploata legea in favorul tendeuţelor ei, s’a făcut iucereareu de-a preface organizarea făţişă a socialiştilor intr'una secretă şi de-a introduce cu mulţi mea broşuri democratice-sociale diu străinătate. In asemenea imprejurăr guvernul a crezut de cuviinţă de-a elibera poporul de iutlueuţa capilor socialişti, depărtăndu-i. O deosebită ocazie a fost intoarcerea impăratu-lul. Lumea pare a se afla intr’o e-pocâ, in care principii sunt intr’o necontenită primejdie de viaţă. Atentatele repetate din Berlin, uciderile regilor increcate in Spania şi iu Italia justifică concluzia, că saă crimele acestea se’ntemeiazâ pe o conspiraţie—care ce e dreptul, că pân’acum nu s’a putut dovedi —sau că veninul democraţiei sociale prin întinderea lui internaţională aduce la lumină iu ţări deosebite fenomene indeutice. Şi ’n Berlin s’aă dovedit legătura democraţiei sociale cu „Iu-bernaţională* şi de aceea guvernul a simţit datoria Je’a 'nchitie scoa/a crimei depărtând pe dascălii din ea şi scoţând poporul de sub influenţa lor. C'o dureroasă părere de râd guvernul s’a hotărit de a decreta asupra reşedinţei germane o stare excepţională, dar nici un mijloc n’a trebuit cruţat faţă cu inalta răspun dere de a apăra viaţa scumpă a im-păratulul.
   Virchoiu a recunoscut, că in faţa unei răspunderi atât de grele, ministrul n’a prea putut să iea o altă hotărire şi că el insuşr poate, fiind in locul ministrului, u’ar fi făcut altfel. întrebarea este insă, dacă guvernul nu se iuşală cumva in privirea istoriei naşterii stărilor de astăzi, precum şi in privirea persoanelor, lovite de măsurile de esmi-siune. Dacă guvernul se plănge a-cuira, că Berlinul e vatra propagandei socialiste, să nu uite că fostul ministru de interne a privit cu linişte la desvoltarea democraţiei sociale, ba i-a venit la indemâuâ chiar ca o unealtă politică pentru combaterea partidului progresist. Guvernul a voit să gonească pe dracul prin tatăl dracilor şi acuma se miră că tatăl dracilor e faţă. In realitate mărimea primejdioasă a mişcării socialiste se datoreşte politicei rele a cancelarului. Acuma vor să lecuiască răul prin măsuri excepţionale; dar o»re starea aceasta nu va dura vecinie? Prin ingnjirea, că s’ar putea intămpla un nod atentat starea se poate justifica pen'ru timpi nedeterminaţi, căci istoria atentatelor asupra regilor ne invaţâ că tutdeuna ad existat descreeraţl, caii credead că se poate ftjunge la vr’un bine, in'ăturărid pe monarchl. Aserţiune.). că al doilea atentat nu s’ar fi întâmplat, dacă imediat după cel d’uuătl s'ar fi votat legea cuntra socialiştilor, e aproape aserţ line de idiot. Pănâ in momentul de faţă nu s'a dovedit ăncâ nici măcar legătura dintre atentate cu agitaţiile socialiste. De unde deci va lua ministrul material, pentru a acuza pe cel esmişi că propoveduesc uciderea regilor? Numai in înţelesul acesta se poate lua vorba : că şcoala crimei trebue inebisâ, depârtând-se dascălii el. E o foarte mare deosebire intre un revoluţinar şi un ucigaş de regi. Pe calea aceasta răul nu se va lecui.
   Deputatul Uichter (Hagen) a contestat eficacitaf.ee. măsurilor, luate
de guvern; ele din contra sunt de natură de-a ’mpiedeca lecuirea răului, căci mijloacele riguroase produc in popor o iritaţiune , care in-greue din ce iu ce claselor cetăţeneşti de mijloc de a influinţa in-tr'un inţeles ameliorator asupra ten-denţelor socialiste : MhI vorbiră ăncă căţl-va oratori, intre cari IIrinei şi Laskea, după care discuţiunea s’a inchi=.
                                                                                                   ADUNAREA DEPUTAŢILOR
                                                                                                         Şedinţa dela 29 Doerabre.
     Pieşidenţin d-luî vice-preşedinte Scarlat Pustia.
     C.    vice-preşediute. La ordinea zilei avem continuarea disenţinnei asupra proiectnlnî de lege pentru noinstreinarea pămăutnri'or date prin legea rurală foştilor clăcaşî.
     D.    G Misail. D-lor comitetul delegaţilor, introniudn-se, a respins amendamentul propus de d. P. Grădişteanu şi ’l a înlocuit cn redacţiunea următoare:
     , Art. 3. Toţi sătenii restabiliţi prin presanta lege in posesiunea pămănturilor lori vor fi scoţi, in orice caz, de plată de timbru şi de orlre altă taxă judecătorească in procesele ce ar putea avea loc..
     ,Nici o cbeltueală de judecată nn va putea fi pronunţată in contra lor.“
     —Se pune la vot ameudaiueutul comitetul d legaţilor şi se adoptă.
     D. vice-preşedinte. Guvernul aderă la modificările introduse?
     D. ministru al lăcrărilor publice. De vreme ce proiectul acesta de lege priveşte pe mistrul dc interne, care nn este de faţă, eif nn pot face nici o dec'araţinne.
     D. vice-preş-dinte. Atunci proiectul va rămânea a se vota in total in altă zi.
    Ac om la ordinea zilei eBte continuarea diseuţiunei asupra proiectnlnî de lege comunală.
    D. P. G/iika, in lipsa d-lul raportor, dă citire art, 130—159 cari se primec.
    Se citeşte art 160.
    D. P. Ghica. D-lor, acest articol conţine nn inconvenient foarte mare, acela că pane pe tot consiliului comuna) sub tutela secretarului, care nevoind să contrasemneze nn act, lucrările primăriei vor ră-măne in nrmă. Secretarul consiliului comunal nu poate avea răspundere, căci nu are o autoritate reală; el un este nici reprezentantul alegătorilor comunei, nici delegatul pnterel comunale, nici nn poate lucra din autoritatea sa. Prin nrmare nn văz ce raţiune, cp logică are aceRtă responsabilitate dată secretarnlni şi acest articol nn ar ajunge la alt rezultat decăt acela de a impudica lucrările consiliulni comunal atunci căud el ar voi eă pună beţo in roate.
    Pentrn aceste covinte vă rog să înlăturaţi articolul 100.
    D. 0. Fussea. Efl cred că acest articol are raţione de a fi, căci d-roastre ştiţi din experienţă că mai iD general primarii nn ştiQ carte, iar secrtlnrii sunt aceia care conduc lucrările comunei. Prin nrmare cred că trebue să punem oarecare responsabilitate asnpra aceluia care singur are in n.ănă toate lncrăriie comunale.
    D. miuiBtrn De de lucrări publice, M. Fericbide. d-lor deputaţi, in ndevăr articolul acesta stabileşte nn paiucipiQ care iu aprecierea mea este ăntăiu injust, şi al doilea nepotaivit cu trebuinţele generale. Zic că este injust, căci in ndevăr' a zice că secretarul ia asnpă't o egală responsabilitate cn primarul pentrn toate netele contrasemnate de el, este a face pe secretar responsabil pentru nişte acte care in realitate nn snut săvărşite de dănsnl. Bine voiţi d-v. a vedea in articolele deja votate care sunt căderile primarnlni şi veţi vedea că anele din aceste atribnţini snnt legate esclnBiv de calitate de primar , nn mai puţin că actele, instramentele săvărşite de primar, nrmează sa poarte subsemnătnra secretarului. Ce însemnează snbsemnătnra secret.iralnl decăt dovada de participarea in realitate a primarnlni la dresarea acestui act? A zice insă că in toate actele in care el subsemnează acte de o potrivă responsabil ca primarul -este a ajunge la imposibilităţi şi pentrn aceasta vă voi da nn esempln ca să vedeţi adevărul. Primarul are căderea de a face eonstatări in materie de delicte ; face procese-verbale, ia interogatorii şi altele, care toate acestea snnt legate de calitatea de primar. El bine, voiţi oare d-v. să subordonaţi toate acestea iiiiiitiuuel secretarului Atunci
veţi da primarului nn şef in acest secretar, care, dacă nn va voi să subscrie, va putea in adevăr paraliza toată acţiunea primarnlni.
   Asa dar, d-lor, dacă puneţi responsabilitate asnpra secretarului, fără ca el să poată controla pe primar in actele sale, faceţi o nedreptate către dănsnl ; ori dacă ’l lăsaţi să controleze pe primar, atunci paralizaţi lucrarea acestuia.
   Cu toate acestea, ori de căte ori, in comunele rurale mai ales, sVfi făcut acte reprobate, secretarul nu a fost scutit do lovitnrl; dar aceasta un pentru cuvăntul că e inscrisă in lege această responsabilitatea, ci pentrn că in fapt ol iad parte totd'anna in actele comunale; pentrn că ei aQ registrele, ei aii arhiva, şi in fine aii in măna lor chiar mecanismul cancelariei comunei in căt nn pot fi scatiţi de răspundere saQ de pedepse. Dar nn pentrn aceasta aţi pntea d-v. să generalizaţi res ponsabilitatea lor in căt să ziceţi că vor fi de opotrivă responsabili cn primarii fiind că alta este răspunderea primarnlni şi alta poate să fie răspunderea secretarului.
   Atrag dar atenţiunea onor. comisinnii asnpra acestei necesităţi şi rog pe d. raportor să bine voiască, ca recuuoscănd că există o respnndere a secretarului, să propună uu amendament care să se măr ginească la o răspundere care să nn si confunde cn răspunderea primarnlni.
   D. P. Grădişteanu. D-lor, ideea art. 100, este o idee generoasă, bună in sine şi avantagioasâ. Propnitorii acestui proiect afl plecat diu acest punct do vedere: in comunele rnrale primarii snnt foarte adesea victime neconştiente ale notarilor, care singori ştiind carte, constată ce vo-iesc, fac actele cnm vor ei, şi pan pe primari să pană sigiliul pe aceste constatări de re,a credinţă făcute de el ; de aci procese corecţionale, criminale in contra acestor nenorocite victime, şi prin urmare trebue să se pnnă capăt miei asemenea stări de lacrnrl. Entă la ce a ţ'ntit acest proiect de lege. Redacţiunea insă a acestei idei merge mai departe de căt era necesar. In adevăr, după cum foarte bine a observat d. ministru al lucrărilor pub ice, cu să se facă cu acele acte pe care primarii le dresează in calitatea lor de ofi-ceri auxiliari ai poliţiei j ;dicinre ? Daca se du pentru aprecinrea faptelor, pentru tot ce se constată in nceste acte o egală răspundere secretarului ca şi primarului, se dă in acelaşi moment secretarului dreptul de a refuza contra-semuarea sa la asemenea acte, prin nrmare o imposibilitate administrativă s’ar ivi in asaineuea caz-iriî, pi-ntru că li nişte asemenea sete s'ar putea ivi numai de căt o neînţelegere intre secretar şi primar, şi prin urinare mersnl administrativ şi chiar al jnstiţiel ar deveni imposibil. Eată d-lor, acesta ca nn exemplu luat, dar nn este sigur, şi dacă acest (xemplu nu ar fi tocmai esact, s’ar găsi actele o mulţime, iu care această imposibilitate, acest dualism intre secretar şi primar s’ar ivi adesea.
   Aşa dar spre a palia la ameudonă aceste inconv-niente eu voiă avei onoare a propune nn am^niament ca s cretarul să fie răspunzător numai in privinţi unui fapt materia], cu adică ceea ce este scris in act est9 esact, şi pe d’altă parte secretarul este respons ibil către primar numai in nenea că el n'a scris alt in act de căt aceea c) i s'a dictat.
   Apoi art. 160, aşa cnm iste redactat, dă dreptul nelimitat secretarului d’u refuza subscrierea sa, cu singura condiţinne ca acest refuz al săă să'l supună comitetului permanenţi aşa că ar fi putut să refnze Bobecrierea sa şi la actele de justiţie. Ei bine, eă crez că paliez la inconveuientnl acesta al dualismului intre secretar şi primar şi impedec pe secretar d’a refaza această contrasemnară, zicăud in amsndnment că el nn poate refuza semnătura sa decăt numai in actele cart interesează adniinistra-ţiunea, şi adaog că in acest caz este dator a da motivele înscris şi a referi comitetului permanent, care va avea să se pronunţe. Acesta este amendamentul ce vom avea onoare a depune pe binronl A-d unirii.
D. L. Eraclide. D-lor, eă am onoare a fi şi in contra amendamentului d-lnl Gră-dişteann şi in contra art. 160. Dacă vom pune in comparaţinne art. 160 din pro-iectnl comisinnel cu art. 195 din proiectai guvernnlnl vom vedea că se face o adevărată confusinue. Proiectul governulul a voit să facă o deosebire intre comunele nrbane şi comunele rnrale. Şi in adevăr, d osebirea ce voiO a face era o deosebire justă, cum voiO avea onoare să vă dove-
(1 sc citind nrticolnl din proioe nnlni. lesă prin art. 160 diipn inisinnel, lucrul se schimbă.
   Nu se poate admite că in bane secretarul să aibă vru a censura pe primar, căci est^ primarii sunt oameni cu ştiin oameni invăţaţi. Cum a'ţi pA| d-voastra, că nu asemenea primi mi el insu-şi pe un amploiat ea. să’l controleze? Proiectnl guveri o deosebire intre notarii comuni şi secretarii comunelor de priva rora le menţine atribnţiunele ci stăzi. La comuuele rarale, iu î, face reepnnzători, de actele emaj
cu 1 1
    comună, pe secretari, saQ cotirlţ primar. Prin urmare este o mal bire intre articolul din proiecta al guvernului, şi modificarea iuâ comisiune, şi această deosebire «
    La comunele rurale, Dotarnl poal coutra-semnarea sa la nn act, caii făcnt fără competenţa, aaQ cu j putsre, dar e dator să motiv săQ, asnpra căruia se va prou tetul permanent. Şi foarie bi guvernai de a pas ace9t articol, comunele rarale, unde secr* taro! adevăr nnmit de guvern, şi luat if tr’o bună pepinieră; căci astfel el să lucreze astfel ca Bă lumineze a şi să-i pună legea in vedere.
     Vă rog dar, d-lor, să respi amendamentul d-lni Grădiş ei articolul propus de comitet, iu ou art. 91 şi 95 din proiectul D. G. Rădescn. Nu e bine ca aii dicăm de asnpra notarului conun pnnderea peatrn nete subscrise dsj * Onor. d-nu Paotuzi Gbiki, ca vet' vocat, cârd a avat in nuna d-salir procese năsente din cauza uoUrilo la comnuele rarali, mai cn dcosji curtea de juraţi, nu b’a incr^di iţş snnt capabili să facă notarii rnune? Nu a văzut d-3a, că s’ad de judecată care aă prăpădit intr.agâ; căci, fiind in înţelegeri rul cu secretarul, s’a lăsat car decată in cancelaria comunei, vadă din partea locuitorilor car carte, că aă primit sentinţa şi i că ştie primarul, şi comuua a p văzut d-nn Gh'ka, că s'a trâ tinţă priu care se condsnina < ai cărai ochi uu plăceaă notam chisoare pe şase luni, din cauză rai u subscris pe sătean că a p pie dupe sentinţă, şi s'Dtiuţa a arhivele comunei pănă ce a trecut nul de apel, şi nenorocitul şutea menit deodată cn mandat de trămis la puşcărie. N’aţî văzut primari, daţi iu judecată, că aă actele stărei civile, şi inaintea primarii aă răspuns că un ştie notarul a făcut aceste, iar notari^' dn-se că dupe lege el nn fst- m Vă aduc esemplul cu grefiera, sează diferite acte şi care este re de co se punem pe notarul co rale mai ţ e jos de grefier, iu ct veşte risponsabiiitatea actelor sa li uită d. Pantazi Ghki, eă la ml comune sunt astăzi CA notari foşi de plasă ; aceştia cunosc in destul ri e unei couinue şi de aceea tre se pnnă o responsabilitate.
    Pentrn aceste consideraţiuui, vi primiţi amendamentul d-luî P. Gr care paliază oarecum toate teme GhikB.
    Am pntea zice pnr şi simplu ca tarul devine responsabil pentrn t, tele ce preslntă primarului spre I şi să ştergem responsabi itatea egi că aceasta ar fi un dualism vîtîii ar contrasta cu întreaga econoi cestui proiect de lege.
    In art. 159 se zice că nn sşcri mit de comitetul parmnuent este ca] celftriei comnnale. Vedeţi dar că act ţionar, capul cancelariei, nu este pn pin nn funcţionar nnmit de prii proclamă intr’ona autoritatea nelii consiliului comunal, dar nnmai ac fi cea d’ăntăi restricţinne pe car*' pnnem autoritaţei consiliului? NuK zut d-voastră că peutru o mulţime d< consiliul oomuual nu poate face, nu] eaecota nimic fără avizul consilinlafi ţean ?
  Ea primesc ideea iutreagă din ni* aşa cum este redactat de comiletiS gaţilor, şi cer numai să se suprimau» gur cuvăut, cnvăntnl de egal, şi " pentru motivul de a micşora responif tatea secretarnlni, căci este de nltă n* deosebită de aceia a primarului, şi *f'
I
TIMPUL
if
     articol ni ho renumit astfel : ‘Secretarul asu pră’şî împreună cn primarul res-i iderea pentru toata actele contrasemna de el ‘adică BCoţănd uuruui cuvântai a, , clici egalitatea un poate să lie din *) mental ce nu eete egalitate de compe-Lpi ţi de atribnţinnl.
   | denţin dar redai ţinnex din proiect fără lltentu» egal, ţi v? rog » o admite ţi dv.
   ! fel.
     D. D. Mă gătit icu. D-lor, eQ v’aş ruga t binevoiţi a suprima art. 100 ţi al in-t ni cu un aliniat la art. 1.7.» iu coprin-*rta următoare : secretarul tale reepon-abil iu tot cu ăl privi şte cn ş-f al can-tJnrii'l pentru toati actele contrasemnate e el, şi ca conservator al arhivei ţi do-lniientelor ce 81 sunt iucridinţate., lată acum raţiunea caro m’a făcut să jropun acest amendament. Ea nn inţeleg ■ d da a o egală răspundere secretarului li aceea a primarului, pentrneu indată ce trimitem această egalii .te de răspundere, irebue să iuetituiui prin funcţiunea de se-jr»tar un fe' de control asupra actelor ţriuiarului, aţa cu aiu parai icu lucrările acestuia. Dacă secretarul este responsabil eg d, neapărat că acela care este sgal ree-jpi usabil, trebuie să aibă ţi un drept oar-r.re, ţi atunci secretarul poate să refuze poălitura sa şi eă cheme pe primai la b ira mitr uloî. Apoi ce sistem de control ar b aceasta ? Mai ăutăi de toate egalitate de ItribuţiuDl uu esistă intre primar ţi se-tretar, pentru ca să poată intra iu idoia ulva egalitatea răspundere).
      Ddlor , actele emanate dela primar nn | ot fi vulebi e fără coutrasemnarea notata.ni, tot Bţa ca ţi actele care emană de la tribunal ţi care sunt ia bite de nulitate i că nn sunt contrasemnate de grefier. Dar vă intreb pe d-voastră tot atăt de uesponsabil este grefierul ca şi preş din-dela? Nu, dar cn toata acesteu grefierul ste respons.bil.
      Aşi dar ddior , eu cred că oste destul r.icutruca să buprimaţi abuzurile cari poute ii'a a urmat in comunele rnrale din reaoa Itrediuţă a secretarilor, să declaraţi că ei Ei g răspundere peutro actele contrasemnate de dânşii, dar să nn le daţi dreptul • le a refusa actele prezentate de primar, n acest s us am formulat amerdameutul tueă.
   i ’l). George Verucseu. VoiQ vorbi peutru |articulu 1 din proiectul guvernului astfel knm este rtdactai.
   I Pentru ce primesc eă articolul din proiect ? Pentru ce comioinnea care a redac-lat acest proiect a primit aceaBtu redac-liute? Pentru un lucru foarte simplu: nu ca să pună pe uotar mai presus de primar, nu ca să pună pe notur să controleze pe piirnar, ci ca să pnnă pe notar şi pe consilia! comunal in poziţiune a nu face entare sau cutare act abătut dela lege ; căci dacă ar fi uuiuai una din aceste consideruţiuni care preocupă pe d. Gră-dişteann aş fi eă acum cn d-Ba şi cu d. ministru şi ceilalţi cari propun amendamente la actastă lucrare; dar niciuna din aceBte consideraţinni un cete ezactă.
        I’eutrn ce este pus acest articol, d-lor ? Pentru un singur lucru, ca notarul care iu genere este in sat mai cunoscător de Cbite, de legile votate, de regulamentele publicate, acel notar eă pună in vederea primarului căud va face o iucboire care poate să fie abătută dela lege, sâ’i urate legea şi regulamentul, ca să lumineze pe pr.oiar, nu ca să’l controleze. Vedeţi dar, ca legea nu face acea insultă primarilor cuiu voiţi d-voactră eă ziceţi, ci ea ţine seamă de sitnnţiunea in care ee găsesc comunele noastre, şi căud facem o lege iu ţara aceasta, să nu vorbim de dispoziţiu-nile cari sunt in legile din alte ţări; căci atunci uţ întreba numei decăt pe D. P. Ghika dacă consilierii comnnull dela noi ,unt in acelaşi grad de cultură ca iu alte ţări. Legea vă spune intr’un mod clar şi pozitiv cu notarnl nn este pns să controleze pe primar, ci ca să’l lumineze căt ee poate mal bine.
        Aşa dur să vizăm această cestinns de control şi să venim In C6stiunea a doua : se ioipedicS prin aceasta primarii de a face lucrările trebuincioasa ţi b'u zis că atăt in privinţa actelor ce trebne să facă primarul ca auxiliar al poliţiei judecătoreţtl, căt ţi in privinţa actelor carat ale adini-nietraţiuuii, ar b nule fără snbsemnătura notarului.
        Aceste două afirmaţiunf mi ee par ne-essete, căci dacă notarul vine ţi face ob-servaţiunî cu se violează o lege. un regulament, ţi nu voeţte a contrasemna, no va să zică că faptul ce face primarei este nul, fiindcă nu'l ooutrasemnează notarul. Hine-voiţi a’ml arăta o dispoziţinne in
lege că asemenea acte snut nule căud nu vor fi controBcmnate de noti r. Prin urmare, actele acelea, contras' iunate sau ne-coutrasemnale de notar, aă cursul lor.
   Tot acest argument vi’l pun ţi pentru actele de aduduistraţiune ordinară; notarul nu ponto să impiedice cursul lor cu neconlraseuiaarea ss. Dur zic» ţi d-voastrS că se p unge la comitet. El, d-lor, nn se plfinge, el scuză la comitet purtarea sa, el nu po&te să facă acte de revoltă, el cănd refuză coutrasemnarea Iul, trebne să don corupt autorităţii comuunle ţi mi rge la comitet să vază dacă este greţit sau nu. Priu urmare, nu văd aci uici o atingere adusă consiliului comunal, văd numai că legiuitorul a luat dispoziţiunea ca să pre serve pe primarul ţi pe consiliul comunal de acele greşeli cari le fâoniQ pună acum, şi căud zic acele greşeli, goii permit acest cuvănt, fiiudcă le făceaQ chiar acei notari, ţi legiuitorii acestui proiect aă găsit de cuviinţă ca să obtempereze la acest răă.
   Ce se zice prin amendament? Cu nota rul eă fie răspunzător peutru actele de cancelarie; dar cine va spus că un este respunzător notarul pentru aceasta ? Notarii snut răspunzători pentru toate actele de cancelarie, pentru că sunt actele lor proprii; acolo primarul nu cete răspunzător, ţi uiiî nu e vorba de rcsponsablitate intru aceasta. Dar găsiţi d-voastră in privinţa lucrurilor comunale, dou8 răspunderi faţă cn legea, ţi voiţi numai pe a prima, rulul. Ei bice, tă ciad că acest articol garantează ţi pe comună, ţi garantează ţi pe bietul primar acela, de toate fapt le rele cari le-ar putea face uotarul, de aceea e bine aă fie amăndoui răspunzători. să-ţi ia notarnl pedeapsa cuvenită, iar nn numai primarul. D-voastră plăngtţl pe primar că va avea incă nn asociat la această faptă rea care s’a comis ?
     EI biue secretarul acela care nu ţi-a făcut datoria, care a indus iu eroare pe primar, de n subscris un act in contra lege) eu fie pedepsit. Ce găsiţi răă, ce găsiţi dracouian in această măsură? Eă uu văd nimic nedrept aci. Voiţi ca săteanul Bă fie exploatat ţi de aci iuainte ca iu treent? atunci nu puueţi nici o pedeapsă iu contra notarului. Voiţi ca notarnl să nu inducă iu eroare po primar V veiţi cu notarnl să lamineze pe primar in toate actele, precum eBte dator? Atunci puneţi aceaBtu pedeapsă, ţi veţi fi binecuvăutiţl de toţi. Aţa dar propun adoptarea articolului gu-veruulul.
     D. ălisail d-lor. aţi văzut statistica ; observăm iu toate zilele ţi vedem că din nenorocire populaţiunea la noi scazeud ce merge; mai mulţi mor de căt se nasc. Cauzele suut intre altele că pruncii se nasc pe la ţară in condiţ'uni defavorabile spo-rirel popnlaţinnei. Starea igienică e cu de-săvărţire rea la ţară. Trebne dar să ne interesăm de ameliorarea etărel igienice ducă voim să facem ceva in aceostă ţară Tre-bue să ne gândim la tot ţi să nn ni se pură că facem lucru de prisos.
                                                                                                                                                                                                             D-lor, peste Milcov există un institut fondat prin donaţinnl colosale ale fostu-Ini Domn Grigorie Gbica Vodă, un Domn liberal, uman, care, cum s’n suit pe Tro-
d-lni Missil un cere tocmai ca eă fie la fie care comnuă rute o monţe. Acesta este idealul la care ţinea d-sa se ajungă in viitor; de o-cam-dată d. Misuil ar voi ca cel puţin pentra plasă să fi < o moaşe şi comnnele dinlr’o plasă se contribuească peutru plata unei moaşe.
    D. I’. Ghlki, zice cu sunt multe lucrări necesarii intr'o comună, ţi intre acestea a citat pe veterinar. Am inţeles pe d. P. Ghika cănd a vorbit de medici trebuiuci-oţi oamenilor, dar nu şi cănd u vorbit de veterinari; căci dacă pa de o parte iuţe-leg filosofia d-lnî Glnka ca omul şi vita suut tot-unn, fiind că toţi suut animale, pe de altă parte însă nu iuţeleg se puneţi pe animalul necuvântător mal pre sas de uuimalul cuvântător, mai pre sus de căt omul. De aceea nn cred, ca argumen taţiuuea d-luî Ghika a putnt convinge pe cine-va că nu ar li folositor amendamentul d-lnl Misuil. Este vorba d-lor, de viaţa copiilor ţi de multe ori de viaţa femeilor chiar; este vorba ca să nu vedem de multe ori in societate oameni schilozi, care cu umerile in sus, care ca piciorul strâmb silă alt—fel; este vorba să vedem natura omenească in toată mândria ei aşa cam tre-bue să fie, uităndu-sa iu sus.
    Pentru aceste cuvinte nn cred că trt-bue neapărat să se primească amendamentul d-lul Mi anii cn toate argument, le pase inainte de d. P. Ghika.
                                                                                                                                                                                                                                        (Va urmu)
                                         CRONICA
    Aniversarea luării Plevnei. — In zioa de 28 noembre 1878, primul aniversar al câderel Plevnel, s'a slujit, la 1 1 ore dimineaţa, un TeDeum in sânta Mitropolie de către I. l\ S. S. Mitropolitul Primat.
    1. S. lî. Domnul, din cauză de in-dispoziţiune, n’a putut asista la această ctremonie, la caro eraă faţă d nil miniştri, I. P. S. S. Mitropolitul MolJovt'I cu mal mulţi membri al sântului Sinod, reprezentanţi al Corpurilor Legiuitoare, inaltele curţi de casaţie şi de compturl şi funcţionarii superiori civili şi militari.
    Detaşamente din corpurile garni-soanel eraO înşiruite in curtea Mitropoliei.
    După Te Demn s’a făcut defilarea trupelor, care a fost primită <1 • d. preşedinte al consiliului şi de d. general G. Mânu.
    La orele 12, d-nif miniştri s’aO înfăţişat la Palat, unde aă fost primiţi de MM. LL. 1ÎR. Domnul şi Doamna, spre a prezintă felicitările din partea guvernului.
    La ora I a urmat in casarma Alexandria un banchet oferit de corpul oficierilor gardel orăşeneşti camarazilor lor din armată ; şi tot acolo eraâ mese pontru sergenţi, caporali şi soldaţi din corpurile garnizoanei. S’aă scos apoi trupele şi furmându se in careă in curtea ca-
   ,   ,,   .     ,,,     . ,   _,v.. zarrael, d.general G. Mânu le-a dat
□ nl Moldovei, cea u anteiO unbanutuţire a ...  .        „    •   ,   ■  , ,, 0
,      ..           _                 , citire înaltului ordiu de zi al M. 8.
fost ameliorarea soartai populaţinml rurale. ,                    ,.
,   ,,  ,  .     .   .                 .11. Domnului către oştire.
A al »a1 .i I fi iii/iannt ivi* in in h înrarâ'i mini           *
                                                                                                                                                                                                       A. S. 11. Domnul a schimbat in a-
Ast-fel, el a început priu înfiinţarea nuni iustitut de moaşe, care deja a (lat fructe eminente. Acel institut a produs o mulţime de eleve posidăuil diploma de moaşe cari staQ neiutrebuinţate diu cauza lipsei de mij ooce a comunelor.
   Ast-fel institutul bunului Domn Grigorie Gbica uu produce de căt o cheltuială anuală fără uici un profit pentru ţară.
   D. Dr Poliza, d-lor deputaţi, ve rog să primiţi acest ameudameut cuci e de cea mai mare necesitate. Cunoaşteţi Cu serviciul sanitar in geuere iu ţara romanească este iu deavoltare ţi iu coinplectare, pe căt s’a putut acest serviciu s’a complectat şi pe căt s’a putut s’a dat medici ţi moaşe, eţite tot din institutul Gregorian, căt ţi diu institutul Gbiculescu. Eă d-lor, v8 rog să înceapă cu întinderea orgunisărel serviciului BBDitar ţi dela acest element, moaşe, şi să se înfiinţeze prin toate comuuele pe cătu putinţă va fi, căci de o cam dată vu fi grcQ a se infiiuţa iu fie-care comună, ne putănd avea numărul necesar, precum şi ne avSnd destule mijloace pecuniare, insă cred că se poate intămpina aceasta priu Gnirea a 2 sad 3 comune învecinate să aibă ţi su plătească o ungară moaşe.
   D. Pan/azi Gbica vorbeşte contra moaşelor, dând preferinţă medicilor de vite.
   D. G. Vernesiu, d-lor, să nu se Închisteze d, exportator că nu sunt baul pentra moaşe, mai cu seamă cănd amendamentul
ceastă zi depeşe de felicitare cu M. 8. Imperatorul tutulor ruşilor şi cu -Marele Duce Nicolae. Domnitorul a primit asemenea felicitări diu partea Esc. S ile generalul adjutant de Totleben, comandantul cap al armatei imperiale ruse in Bulgaria, dela comandanţii corpurilor al 4-lea şi al 9-lea ale armatei imperiale cari aă fost sub innltn comandă n Alteţei Sale R-gale inaintaa Plevnel, precum şi un mare număr de depeşî de felicitare dela dosebitele inalte persoane din străinătate.
                                                                                                                        *
    Cu ocaziunea aniversăre! zilei de 28 noembre, M. S. II. Domnul a primit felicitări de la un Însemnat număr de autorităţi judeţene, comunale, urbane şi rurale din ţară şi de li o mulţime de particulari.
    Dt la CurU. — In ziua de 30 uoembre, serbarea Sf. Andreii, patronul primului ordiu al imperiului Rusiei ale cărui iusemne cu spade aă fost conferite M. S. I{. Domnitorului de M. 8. împăratul inaintea Plevnel, Alteţele Lor Regale aă intrunit la dejun pe Esc. Sa 1). baron de Stuart, ministru reşedinţe
I
al Rusiei, cu I). prim-secretar al legaţiunel imperiale, pe Esc. Sa D. general Iacovl-iv, comandant al serviciului de etape militare, precum şi mai mulţi D-nl colonel! al armatei noastre cari aă avut comandamente inaintea Plevnel.
    I). min stru al afacerilor străine a luat parte la acest dejun.
    Joul, 30 noembre curent, A A. LL. Bit. Domnul şi Doamna aă dat un prănz in onoarea Esc. Sale comitelui de lloyos, trâmis estraordinar şi ministru plenipotenţiar al M. S. Împăratului Austrie:', ltege al Ungariei. I La aoest prănz aă luat parte pe lăn- j gâ d na eomitesa de lloyos şi personalul legaţiunel imperiale şi regale, I. P. S. S. Mitropolitul Primat, dd. miniştrii, d. C. A.Rosetti, preşedinte al Adunărel deputaţilor, d. principe Dimitrie Ghika, vicepreşedinte al inaltel curţi de compturl, d. inspector general al serviciului sanitar al armatei, d. general G. Manii, d. prefect al poliţiei capitalei şi alte notabilităţi, domni şi doamne, peste tot 50 persoane.
                                                                                                                          *
    Venim a ne îndeplini, deşi cam cu in-turziere, 0 datorie anunţând apnriţianea unui nufl ziur ,Binele PuNu'. Peutru noi, aceşti diu opoziţiunea dela >Tirapul<, a-pariţiunea acestui uoă organ este binevenită, nu peutru principiile ce le va susţine, căci ele do saut necunoscute ; programa pub’icată in No. I este astfel concepută in căt verce partid safi ver ce grup de partid ar fi potut’o iscăli cu ochii închişi şi vom aştepta de a vede , Binele Public1 afirmăndutşî părerile iutr’uu mod mai specificat. Nil mal puţin insă rezulta din conţinutul acelui program ca el va fi in opoziţiuue cu guvernul de f iţă, şi acest fapt ne ajunge pen a ne insufla o adevărată mulţumire. Să ue explicăm.
    Este cunoscut cu grupnl ce inspiră acel ziar ee compune in iutrsgul săă de bărbaţi ce făceaQ parte din couliţianeadela Mazar-Puşa ; acea conjnraţiuuea, urzită prin a-liunţe nenaturale,astăzi zboare ia toate unghiurile nrizontulni ca an uiănnnchiQ de paie.
    Nu avem dreptul de a piivi ca malţn mire ba mal mult, ca o satisfacţiune peu-trn noi, diu regimul cazat, de a vede pe d-nii Brătianu şi Sturza, trataţi ca adversarii de foştii lor complici dela M izn-Paşa?
    EiO dar bine venit Binele public.
                                                                             EPITUOPIA SEMINARIl’LUI
   NIFON HITBOPOLITUL
                                                                                  Publicaţie
   Iu zioa de 9 decembre viitor se va ţine licitaţie iu cancelaria epitropiei, stradali InniQ (Filaretu) No. 2, peutru vSuzurea a 187 cliile grăă din recolta moşiei Băţ-coveniî, aflat in magazii la Ginrgin, pre-cmn ţi 183 chile pornmb din recolta anului trecut, care se Bilă la sus zisa moţie Amatorii de a cumpăra aceste prodnete se vor prezenta iD arătata zi de la orele 12 —t spre a concura la licitaţie fiind însoţiţi ţi de garanţiile necesarii, in nnmerar bbQ efecte pub’ic; iar condiţinnile se pot vedea in orice zi de lucru la cancelarie.
   No. 193      1878, noembre 17.
                     (830—3)-
   Iu zioa de 9 decembre viitor, orele 12 — I, s’a decis a se ţine licitaţie Iu cancelaria Epitropiei, strada 11 Inmu (Filaretu 1 pentru vgnr.area următoarelor producte aflate la moşia Chiajna ţi anume :
   115 chile porumb din recolta annlul trocnl.
   138 chile grăă din recolta anului curent.
   3 chile ovăz idem.
   2    > orz idem.
   1    > clăi fău in mărime de mijloc.
   80    » vedre vin (cu aproximaţie).
   Amatorii de a cumpăra aceste producte se vor prezenta in arătata zi şi oră la localul cancelariei spre a concura la licitaţie fiind însoţiţi şi de garanţiile necesarii iu uumărar saQ efecte publice; iar con-d îţi a n ile se pot vedea iu orice zi de lucru la cancelarie.
   No. 174             1878, uoembre 17
                ___________ (831—3)
   Din lipsa de concurenţi neputăndu-ee ţine licitaţie in zioa de 20 ale curentei pentru arendarea moşiei Chiajna diu judeţul Ilfov, Epitropia publică din noQ zioa de 20 decembre viitor căud dd. amatori vor hine-voi n se prezenta la cancelaria
seminarului, strada II InniQ (Filaretn) No. 2, la orele 12 —I spre a concura la licitaţie fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in nnmerar safi efecte publice.
   Această moşie se arendează pe termen de 5 ani cu incepere de la 23 Aprilie viitor, avănd semănători de toamnă 170 pogoane grăO; iar condiţiile se pot vedea in orice zi de lucra la cancelaria epitropiei.
   No. 175           1878, uoembre 20.
                                                                                                                                                                                                                                  (832—3)
   In zioa de 11 decembre viitor se va ţine licitaţie la cancelaria epitropiei, strada 11 IuniQ (Filaretu) No. 2, la orele 12—1, peutru cumpărarea a .33 obligaţiuni do-meniale pnrtănd cuponul de Imune viitor ■pre înlocuirea celor eşite la sorţi la tragerea de la 1 iulie trecut, din cele capitalizate la Ginea imperială da O.Iesa, precum şi a altor obligaţiuni tot domeniale iu valoare pănă la 20,000 lei, tot cu cuponul de Ianuarie, care urmează a se capitaliza din noQ conform testamentului prea fericitului fondatore.
   Djoinii amatori de a vinde asemenea • fect. se vor prezenta in arătata zi ţi oră la cancelarie spre a concura la licitaţie, cunoscând tot-d’odată că spre a fi admişi la concurenţă, urmează mai ăntăifi a d -pnne o garanţie de zece la 'sută iu numerar saQ efecte publice.
   No. 183           1878, noembre 25
                                                                                                                                                                                                                                  («33-3)
                                                                                                                                                                                                           BIBLIOGRAFIE B
                                                                                                                                                                                                   LIBRĂRIA S0CEC & CT'
anunţă ieşirea de sub tipar a următoarelor uvrage iu ediţiunl noui:
   Aâji% Metodă pentru învăţarea limbo, franceze, după ediţinnea 129 a autorului cursul 1-ifi, 1. n. 1 25.
   A/tn, Metodă peutru invăţarea limbeî germane, dnpă ediţinnea 83 a autorului, cursul 1-iQ 1. n. 1.
   Crea leremia. Gramatica limbeî româneşti partea etimologică pentra clasele gimnaziale, preţul 1. n. 2.
   Conslantinescu Di. B., Abecedar românesc pentru scoalele publice, i diţiunea 5-a, preţul 30 b.
   Ciocănelir Eustapu G., Geometria elementară, ediţinnea 9-a, 1. n. 1.
   Ciocaneli Emiaţiu G., Aritmetica teoretică şi practică, ediţinnea 9-a, I. n. 90.
                                                                                                                                                                                                    Gorjan A., Elemente de geografia pentru clHBele primare, ediţinnea 16-a, 45 b
   Gotjan A., Metod de geografie cn ilus-traţinni iu text, partea l-a pentru clasa Il-a şi IlI-a primară, 80 bani, partea 2-a pentm clasa IV 00 b.
   Sub tipar, spre u ieşi in curând :
   Constantinescn Dr, B. Confesiunea ortodoxă, un volum iu 8°.
   Mica biblioteca pentru copil, o serie nouă, iu patru volume iu 4° mare lucrate cu multă îngrijire şi textul cu mult ameliorat.
   La noi spre văuzare :
   Cantemir Dr. Dimitne, Consilii bigieuice pentru creşterea copiilor, 1. d. 3.
                                                                                                                                                                                                                             (809—3—0 z.
   O. Si OII. — Operile principelui Contemir, tipărite de soe’etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brănco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosariâ. Preţul 3 1. n.
   A eţit de sub tipar : Igiena singurul manual elaborat conform pro ' gramel oficiale pentru şcoalele secundare. De vânzare la librâriele din DucureştI şi Craiova.
   NB. Această carte este de reco-mandât şi familielor.
   Irilllill Cir Mi). — Gramatica Ivn-bel Romăne.
   A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la toate librăriile din Bucureşti :
   Cinislilcraţliinl asupra paneuninticcl copil de C. G. Mea, dr. in med. şi chirurg. Broşură in 55 pagine. Bucureşti. 1878 tipogr. Thiel & Weiss.
                                                                                                           Preţul uu len noii.
   Dr. Burbu Constantinescn, —
Limba şt lileralura ţiganilor din România.
   EliricO Croco. — La Romauia davanh alt Europa, Firenze 1878. Broşură 8o mare 50 pagine.
   Mărie Nizet.—Romăniu—Poisies roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tifărită la Bruxelles.
   D. Coinsa şi Eugen Brote. —
Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl in tercalate in text.
TIMPUL
Un remediu eflin.
    Cine mi s. ie cât detente, <ât d- gT ii Bunt di vindecat gntorii»*)-» şi .-.le ul i--afecţinnl do fjlol nco ts, ţi cat • civiiint, câte siropirî şi câte alte nte licamenls tro-buesc intri huiiiţnfe p litru a i*b t. M .*
ninll, cine nn s‘ie, că U'i gutnraiG n căn* «t adesea degeuereijă tn hroui'liitîi, li \ uite o d»tâ ee transformă i li ■ i r in | hllusia jn-monnril.
    Numero ie experienţa probedâ ca gndroinl de Nor.egii curat şi b ne preparat, are o eficacit .to caro runl că s’.u put n iiumt niiracuVr-u pentru a vindeca maladiele do cari vorliirn.
    Gudronul curat nn eu pdte lua din caus» gustului 853 neplăcut şi a naturii sule vio. 6i . Un firniaciot diu Paris, l) G vot a imaginat a’i include iu ueoce mici capsule de mărimea unei pilule ordinare. Nimic mat lesne de Înghiţit, capsula se diso'vi şi gudronul Increijl repede.
    Două t5S trei c»[S le ale lai Guyot cu gudron luate înaintea mesei, aduc o nşuraro repede şi fjiing mal adese» pentru a vindeca in puţin timp guturaiul cel mai tare şi bronchit . As’-fe' se ţ6‘e chiar opri şi vindeca plilhisia bine declarită: in acest cas gudronul opreşte decomposiţinnea tuberculelor, şi, natura ajutând, vindecarea este msî repede do cât ii ar ti fost cuiva P'rn is a sp'ra.
    N'.m putea reromnnda îndestul anst remedii! devenit popular, şi acesta, atât din cansn ificncităţel sale cât şi a iftinătâţel fee. In ndov?r, tie c r II con de cagule de gudron convin Crt capsule. Tratamentnl cerâ nn costă mal mul de ejoce se cincî-sprr-ij.co bani pe şi te suiUsce de in-tr bnitţarea ceaiuri or, j ast-lor şi siropurilor.
    Pentru a 11 s:cnr de a avea ad-văr^tete carsnle ale Ini G»y *, » <x ce pe et q reta Ha o n'ui Bemnătrn ti y >♦, imprimată iu tr î cu'cri. A ■ s*e ca; s le, d'..iciei, ee gâ-esc inai iu 'ote farmaciile.
SALA ATHENEULIJI
  Ln f duduiţi ti ţin (jiijuhi ,P(tlciil« fe află do vendare :
Duminecă 3 Decembrie 1878
                                                                    PRIMUL SI SINGURUL
                                       I» 1 <’T 1 <» N A R 1 L L
LIMBEIROMÂNE
EI
/
. >nX’/hVi N . XrV
CONCERT
                                                                                   dat de tea?rnl violinist
   ARNCLD ROSENBLOM
laureat ile la Conservatorul din Viena.
In cumul va t»şl do sul» tipar
  CALENDARUL
                                                                                                      G- L O S A. R, I TT.
                                                                                                          Uupft inuRrcinarPi *14(11 o
Societatea Acatlcmicil Românii
 MAUAfcliUJ»                 JfliX V1KIVA
Calea Victoriei (Manofâi), Palatul ~T)aciau (a doua frArAîir d* la calfaf Ţsfcarutd 1
   IiK.ŞFACERII TOTALĂ
                                                             cu mare scădere de preciu
din canse iraiiniiiui celei mari ale marfarilorl
Cele urni nuni si cele mal moderne
  A. T. LAURI4N şi I. C. MASSIMU
                                                                                                        *3 FASCICULE.
C’t preţul rîe Lei noi Gl) in I .r. de 72.
                   Adminhl raţia.
RESB01ULUI
   PE AMIL :1S?0
Cn o iDnilime Is illnslralii
I K 7 !l
A L M A N A H
                                    AMERICAN
rREŢPri 50 BANI
   Comande se primesc de aenm Înainte la Tipografia Thiel if fTeiss.
   Anunciurl vor găsi in acest calendar cea mal mare întindere.
                                                                                                                                     o pereche case cn locul lor, situate in Strada
Romană No. G3 bis. Suburbia Precupeţî-Noî. Doritorii de ale cnropăra se pot adresa la proprietar lor ce locuesce întrensele.
                                                                                                                        sistem cou
spre a pulea face notiţe pe fie-care filă,
                                                                                                                     a eşit in editura
                                                                                                                                                                                                                  Llbnlriii Soccc A Comp. j
                                                                                        Sccondc stole. — No. 2,
  De vGn^are la chioşcuri, la toţi debitnnţl de (Jiare şi la Tipogrofia Thiel âf If'eiss în Bucurescl.
                                                                                            Preţul 50 bani,
                                                                     Mmwm m jama
                                                                              PRECUM
Fuste, Cnjiole ţii Cosi imun i de flanelă, t'ainixiine, Cior.ipl, (liletoe, B rolul de, de laiul si de bumbac Plap.lmi de llanelă, I ami.one, l’aiilalonl şi ftisle de Piijtiel de (rnn, Hăinuţe dr copii, mantale de plcie de lianei
   L li GER IE TEXTE U BĂ RUA ŢI. DA ME 81 GOT îl
                                                                   Alegerea cea nul bofţjtâ şi uia-e pvntru td’e c'nse'e Sor lâpl.
   OL VN1)A, (JIIIFFON şi M A HACO',A II
in 16le IflţiaîiJp, in bucăţi întreg 51 j provrn nd din f tbrtrele c^le m\\ renu-
                                                                   mite de Boemia ţRumburg), Belgia, Olanda, Krancia ji Knglitern.
I’RŢF DE MESE, ŞERVETE. EROSOPE Şl BATISTE
                                                               de orl-ce calitate şi mărim”, lutiite frauce«e da I nd, Ijatia'e h-od;teş> ds dea-tele, bitiite color itfl eto. etc.
   G0LÎBE SI MANCHETÎ PENTBD B1EB4TI SI DlM!
                                                             de oil-ce f tion modern, de orl-ce mărime, garnituri brodate, era» it-, ficbuv de dentele CORSETTE DF. FRANCIA ŞI ItERMMANIA, RoBES DE ClIAMCRES,
                                                                Hemie-Cacots Long-Siiawls, Şauki de Caciiemir negru.
Zestre complete de 800 fr. până Ia 5000 fr.
                                                               Orl-ce comandă in raniumh Ungcrid şi broderiei se primesce şi se va csenda prompt in atelierul A>n Viena.
                                                                      NOUL PRETIU-CURANT F.CSAT
Fuste de flanela franceeA dif. col, a fr. S. 9, 11, R>şi 18.
Ciorapi de lenă
Flanele de bumbac
VIIOSPilATK UE
al Jui LERAS Pbarmacist, doctor in sciinle, la Paris
fP■*3r.1; d:r, jinge             !u elii d»?| ir» s âldciunea incep1'
c* ( Jl Ji f:fti ii mâr.ijjre j ?pjre m                        pfrde celor- a
   Ferul face pirle din ce in ce (j^;i j oâ^iritlă
             f.'tfjr-i* f?r#7« tflr cj 13 5 3 de f»rj înlrrtmnţile pentru a le reconstitui, an mareU in-mvir en'u jj.cr.;.re tern'-j ir. «tare r. '«c labili, d 3 da f«*r ti unui eli'mi*'hO deja bulnivu per.'ru a1 f m*r.v . |j pricea con^Upaitune e« ailtiMU * n^)n ditilu Pnnspbatul de f*r so1 uf>>: al lui Leras nu           nui untalu •! 1 n j*^inconvenieriţi
•*«c tui. i,-|ni.i i i)Tf. jc       ţ 15'irr.ir ifi czr; af.irâ d n feru * tuiţine rljMKn
tuiu r>- ‘j-ha1 . rr ik j :i 'rgineraicnu aiu     rfi Ulu pr.'ilu. e rţferte înmnnaie
, 'C 1,0 ca^ur Ir ur.*î • t * «:i .nf.ua' irrj •■ân^ui fnran><escf < ctor;Ir j ;ili*J rampele ? durîf. » j- tf                      inVriiusce de?voIijr»<* LMeloru imcrr
        1 e£u!ar;î*r i        mer.f irua’sur.c ■ - ucr .1. - r tolaa'I
SIROP DE RAIFORT fODE
                                                 de GRIMAULT el Cie ir.visti Li finis
      rt: not \ df.ci ana. ace>tu vf5:râmfntu t.\ hksi r cei le «a: iu:\fAnc\n:LE in vâla^'::.e rcp::i.oi.i/ fentbl înlocuire\
                                                                                                                  OI.KIl LLi DE FICATU TE MOHIM <1 M.l *:Fr.Pf l.Vl ANTISCOniirTlCl'
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      C'u e-iî-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sirii 1 coji Io 1 e.vrili 1 CMpiil.-ril t pi.*
■ r      d.'i
'!verar.,i f^-rt-j irtirir - âîe i ST-r-ielar erriv • • *
- n ării-iiri* 1,*r: !!câ *•»•.............
      r;             rui.jt şU .         .*
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                \ r.r. I ip*.“ s* 1;:. - : t : ai.I't < Peop?:tir ■ cr;a ţoala
Uf I
car.
.? cap»'11
1 laiului, punr.e
^         leţn. Klf»
ilîOţ^te*! pelri ci 1,; idiiiti alulu r&nir.
^arT^.lci•
                                                                                    DK LAliHAVi: IH-: l-KCAMI1 (FHANCK)
ESCEL1NTA TONICA, DIGESTIVA Şl AI'ERITHVA
M f, L:v, ; \                                
/ v           VT^RITABLE LIQUEUR BENEDICTINE 
                   en France ct â rtiran^cr. 
                               .Ni. .....1 • 
r f ,1Ji j,                                  
  A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta patrulă pur-lănilă semnătura dircctorelui generale.
In fhicvrud 1* d-niT Gnblrr WirUn&rilj ă Cp.. tS -, -A Klaibowakl. I, Ot.m., J. K»iirr. ucpiciinţl; Ton» Anlonlu. Ulmitn, Hirinwt. <' Sinii. Friţirn A D. Tănl.mco.0. Cvn»Unlin«*c».                      ;* 1
confli.rT; C.           firtoiciit, ţi 1» I4t» Onnrle mii rfminil» in clrlâll; criţr
1. ItlmBi t I. Kl„.
MAI MULTE MII DE
 NiiCI
f1 Flanele de IfinA
l.f.O, 2, 2.50, 3,50 şi 4 50. 1.50,“S.75,' 5, 7.
5, G, 8 12.
Brobdde de ISnA fir,ă franci 3.50, 5, 7.50. 9.50.
Plapumă de lAuA cnratft 18 pAnft la 45 ir.
Hăinuţe de flanelă finft G, 8.50, 10 şi 14 fr.
                                                                                                                                  sunt de vemjtre. A se adresa la Tip. Thiel & Weiss, Palatul „Dacia.*■
Ciunte petnru dame, de flanelă a fr. 8 50. 14, 28, 38.
M*** renumită esenţă japoneză, "JIU vindică îndată orl-ce durer
                                 _         cara
                       dată orî-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-lui F. Brus v’s-â-vis de biserica Sărindar.
                                          MARE SUCCES.
VELOUTINE
                                             este o
                                        FĂINĂ DE OREZ
Cami o.ne de | iqnet de drna a fr. 4.50, G.50, 8 50.
Pantalon! de piquet de drnil a fr. 4. G, 8.25.
Fuste de p;qnet de erna a fr. 5, 7.50, 10.50.
Costume pentrn danie, de flanela franccsa a fr. 32. 4 1, 5S şi 7: Mantale de pldie de lCna (ini a fr. 30, 38, 48, G5
Cămăşi hftrba'cscl, de ClulTon simple a fr. 5, 6| şi 7.
Cămăşi bărbătesc!, cn pept, galere şi tanchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9 50.
Cămăşi de Olat da fină a fr. 8, 10 şi 15.
Cămăşi de Oxford Englesescl color, giran’ate a fr. 4, G 8.50.
Cau,arl pentru dame, de ChilTon cn garnituri şi bro laria »/>. 4, 5, G, 7 5').
de o deosebită specialitate, ţâre fină, ne-simţibilă, preparată cu Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei orunlu.l
CatnăşT pentru dame, de Olandă simple şi cn broderie a fr. 5.50 9 7.50 8.50, şi 10.50.                                                       •»
  FRESC1TATEA NATURALA
                                                                                        a tinereţef.
                                                                                    CH. FAY,
                                                                                                                                                       Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix.
                                                                                                                                                       Deposit în Bucuresci la farmacia d-luî T. W. Zurwr, şi la d-nil Appcl <f Cie.
v Pantaloni pentrn dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9.
CERNEALA NOUA
                                               MATHIEU PLESSY *
                                                                                                        Cruce» Legi unei de Onoare la Eipoaipune» Universala din 1867
CERNEALA NOUA DUBLU-VJOLETA
          PENTRU copiat
   Adaplala da loale aitaiulsirjiMt ceDe mart
Dbposit la toti Pepsritni ji UaOkiuin
16,600
                                                                                                        Ki
RECOMPENSA NATIONAI.A
16,600
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             ELIXIR VINOS
   Qoiwa lakochr Mt« un EUjrfr uino* oonţln®od prlnctplele celor 3 «peclt de qulnqulna.
   De un nmaraciune plăcuţi el enie cu mult Bupertor Tlnurilor seu siropurilor de qulnquinn 9! lucrează ea mperitif, tonic, uu febrifug, in contr» j/fecfjunRor ■ torriac/iufui, 4 sJâbiciunifor, 1 cnemiei şl 4 frigurilor invtchii*, «Ic.
                                                * • •• FERRUGINOS “r-™!
                                                milibllâ, Quinâ Lerocbi derine unul dlo reconali-tuânti cel mei efflcacl In conlr» inraclei •enyefui 5I 4 decolormtiunei ful. 4 cbiorcM^, a JympbMl umu Iui, âleuuti. 4 cont»a(piccnj*lor prat iungx, el «scit 49I («vorl944z* di^cafiunea, eia
                                                                                                               P4HIS, Klrait Draiol, al Ia phirnaclilla
Di poftite Iu Bucareaî la D-uii OvtiSBa, IlisBdorfdr, Zu** 11 er, Urusn, Schiuetau, Diuibovicî.
laaaaa^-aj * * *
hmâU
COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMISSION
                                                                   €T. A l)i% ]*■
                                                            & Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge 2-
i
  II se charge de tontea Ies commiBsiona commerciales et d’schnt des marcha • dises »u* pri* ds fiibrique», de la vente des produits etrsngerB en b’rance aceompagne Ies voyageurs â visiter l'exposition et Ies curiosites de Paris. On parle franţais, allemand, rnHse et polonais.'
      . JIUUMMnVHtfTMM . . .
                                                                                                                                                                                    ■■■—ii
SPrC'M IT8TF
îoRsrrniI rt iihta*
V ' Tfr LUCIE
                                                                                                                                                                                                  *•
I
   I-.xccuti orî-ce commandj de coreeturî pe mCburi cu preciurile cele maT moderate, asemenea maT priimeece orî-ce reparaţiune de coreeturT precum ţi epiUtul ca din nob.
Cămăşi pentru dame de ' landă cu Vederii sM cn dantelă fi ă fr. 12, 15, 18, 23.
Cămăşi de ndpte de dume s&l de bărbăţia fr. 5, 7, 9, 11 şi 17
Camisdne simple garnisite a fr. 3.50 4.50 şi 5.50.
Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9.
Camisdne cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, H şi
17 f
Pantaloni pentrn datre, simple şi garnisiţi a fr 3. 4, 4.50, şi 5.
          !
Pantaloni pentrn dame, de Olandă fină cu broderie seo dentelo a fr. 7 50, 8.50, 10.50, şi 12.________________________________
Fuste de Costnme ca plise a fr. 4.50, 5.50, 6 50 şi 8.50.
Fuste Costnme cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9. 1 1A0- I Fuste cn ş4ep cn plise, cn broderie şi cn dentele a fr. 8 50, M. 15, IS. 2G.
Corsete de dame a fr. 6 50, li şi 14.
6 Gulere bărbătesc! calitate bună 1n 4 iţe a fr. 3 şi 4.
G Mamhete calitatea I a a fr. 5 50, 7.50 şi 7.50.
G Gulere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7 50.
6 Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, G.50 şi 8 50.
G Batiste de lină adev?ra1ă cn tivul lat a fr. 7.50, 9.u0 şi 14. G Batiste de lir.O cn litere brodate fin a fr 15, 18 şi 22.
6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4.
G Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5 50._________
G Batiste de Olandă, tivite şi cu margini colorate a fr. 5, 7 şi 9.
F, ţe de mese de Olandă albe de 6 persbne a fr. 5 50, 7 şi 8.50
F ţe de mese de Olanda albe de 12 persGre a fr. 15. ÎS, 2G, 34 Feţe de nu s-'de Olanda albe de 18 ţernoue a fr. 16, 28,30, 48,56.
       priimcscu command# prin jM-ţli Inrm-ţfnd mPsura
Corali ruiriRAr, Ciorne; ortbo-uedie ţi Coraeluri pentru Copil.
     <• (U«4t»a
Strada Academiei No. 25 lingă Raşca.
Feţo de mrse de Olandă damsst 21 perslne a fr. 33, 54, G9, 75 G Şosete de masă alb - de Bţă a fr 5 6, 7 şi 8 50.
G Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9. li şi 15.
G ş rv te de ceaifl a fr. 2 50, 4 şi 5.50.
ASTMA
               Katarrh, «trimşere de piept, u vindecS prin TUBES LEWASSEUR. Depoaite U t6te farmaciile malbune.
G P.osdpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10 50. Şervete colo’ă‘8 de aţă a fr. 2, 5 50, 7.50 şi 12 I Bacstă de jănză de rană 3G c<ţi a fr. 16, 18, 24.
1 Bucată de Olandă Rumburg 62 coţi a fr. 48, 56, GS^ 78^J)0

          I
                                                                                                                                                                                                                            ;
               ;
Lecţiuni de Dans
  Sub-serai.atal are onore a se recomanda O lor. Public că dă lecţiuni in case parti cnlare, precum şi Ia Domiciliul meQ Hotel Fieschi, camera No. 30, cn o metodă fârte lesniciGsă. Se primesc deosebit peradne.
                                                                                                                                                                                                                                        M. C. Selianmg.vj
                                                                                                                                                                                                                                          Profuor de dan».
c

I Bucată de Olanda de Belgia a fr. G2, 75, 110.
Bucată de Olandă de Kumburg 3 coţi de lat, 21 coţ' de Inng a fr. 35, 48 şi G3.
I  Burată  de Ch ALn franţusesc   de     30 coţi a fr- 14,  17,  23.
I  Bucată  de percail frottţnsrsc de    4 5 toţi a fr. 23,  2S, 34 şi                  42
I  Burată  de Madapelnm a fr.     16,     19, 23 şi 33.
Mal multe de 1000 cn ţi nlurt de p3n:S. Chilon 0*lord jl Tichet In eujjfna d* S. 6 8,10 *i 15
coţi. >e vinde ma d j ia le rfIm, ii si n mal pfnj clnd se va sltrji depoului rcect Ts
                   Mtigasiiiul de Ungarie din A f«'îi;t
                                                                                                                                                                                              î»»r V r|nr* r, p. . f.| ,1) i •' (. q ir?i n| *| 1 i (> »ii ! j'p-r m: )
/
Tipografia, Thiel, & Wuies Palatul .Dacia*.
rail.-r.l