\ 262 MIERCURI, 29 NOEMBRE ANUL III—J878. AMENTELE in toata romAni a IN Sl’RAINATATE : INStBŢlCNl Şl RECLAME 30 litere petit, pagina IV, 30 bani III, 80 bani, pe pag. II, 3 lei noi Reolame 3 lei noi linia, număr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE UE LUCRU. ^LKTTTlsrOIXJRI • Be priiioeie in etr&inatate : La D-nil Jlaascn-itein <& Vogler In Vienna, VVaIfi»cbga**e 100, A. Oppelik in Vienna, Btubenbaatei 2; RudolJ Moşie in Vienna, BeileratAtte 2: 1‘hdipp L6b in Vienna, Ktchenbachgaaae li : L. J.ang tt Comp. tn Pe|ta, Ifavai-Loffite — municipal ca premii 2-1 — Rom&nft.............. 83 03 3 luni............ 99 25 — .................*•-> 07'L - , ............122 »|i 1221|„ Cursul de Vleua, 0 decembre Renfa ungari In aur .... 83 9o Bonuri e tesaur ung , I emil. 114 10 v i *11* 7375 Impru • tul auatr, in h&rtie . 81 26 » , * argint . 62 59 Renta austriacă in aur ... 72 — Loae din 1868.................112 50 Acţiunile b&ncel naţionale . 784 ___ . , auatr. de Credit . 229 — . „ ungare * 212 — Argint........................100 — Ducatul........................ 5 5j Napoleonul......................9 31 100 m&roi germane............. 57 65 Curtml de Berlin, 9 decembre Acţiunile Cililor ferate romAne. 35 25 Obligaţiunile romăne 60/0 . . Priorităţile C. fer. rom. 8°7a împrumutul Oppenheiin . . . Napoleonul................. Viena, termen lung............ Paria , acurt .... 83 -86 75 101 80 16 17 80 99 Calendarul (Jllel .Miercuri, 29 noembre. Patronul ailel : Mart. Paramon Rdi&ritul aoarelul : 7 ore 22 min. Apuaul aoarelul: 4 ore 22 min. Pasele lunel; ultim cuart PLECA -ti, A r R, E IST TXJR. IILOR BucureacI Ploeacl . . . Bruila . . . Tecuci iî . . . Roman . . . Suceava, aoaire Bucnresol — Suceava . 8.15 n 10.— . 9.60 n 12.00 . 1.53 n 5.45 . 4.38 n . 9.04 1 .13.03 4 Bncnresc—Verclorova BucureacI..........7.40 < Piteşti.............10,13 Slatina.............12.31 Craiova .... • . . 3.20 • Vârciorova, aoaire . . 6.— n Saoeava—i.ncnrescl | 7.15 J ll.lO.J 4.45 9.55 n 10,40 d 3.-4 а. SOn 3.154 б. - n 5.11 Oa/.etta naţională* de la Livre. cercurile diplomatice nu mai există ilă, cnmcă principele |de Baltenbsrg iessa) va fi nnmit priucipe al Bul-I, candidatura sa fiind sprijinită de şi de Germania. f.-riciul dela 9 decemvrie, 4 ore seara. Conatantinopol, 8 decembre. Itanul a primit ieri in audienţă par-kră ţ»e corniţele Zichy şi pe d. Bră-., care trebuie să plece azi la Bncu-ibsenţA InT v» fi scurtă. Wtui-pnşa este nnmit ministrul listei (10 decern. 9 ore dimin). Londra, 9 decembre. :*'» Şuvalof, dela întoarcere incoacl >rmat pe marchiza! Salisbury, că mi-|lk rusească a părăsit Afganistanul, bizui Salisbury a primit confirmarea M ştiri. Conatantinopol, 8 decembre, laireddin-paşa primind pe înalţii dern-I creştini, le-a declaTat, că Sultanul a rit a stabili pi deplin egalitatea eonilor religioase. 4 arestat un american, ca prevenit c’ar t parte la o conspiraţie contra Sulul. ’ Adrianopol, 9 decembre. Jt- englez a fost arestat de ruşi pen-■** l făcea contrabandă de praf de puşcă, scăpat şi a fugit la consulul englez, a refuzat de-a'l elibera. Rugii afi p2-I iu consulat şi afi pas iu&aa pe per-eog eznlnî. BUCUREŞTI ărţl, idS noom. (.IO) doivmb. românul* şi cu toată presa gu-iimentală. şi radicală, precum ia pentru sine exclusiv calita-de a fi liberalii, asemenea ne bScA necontenit cu un califica. fals, acel de reacţionari. Ia ! reacţionari suntem şi am fost t . prin acest cuvânt se inţelege V « ra neobosit in contra tutulor I irilor nebuneşti ce tind a zdrun-principiile vitale ale statelor, « li ordinea, liniştea, religiunea şi I «rietatea. Da! pe câtă vreme ra-jlismul frământă o ţară, este o rie pentru partidul conservator |i face reacţiune. Căci să ne infern asupra cuvântului de con-îitor. A fi conservator insem-â mal nainte de toate a se ţine |is legat de instituţiunile legale lţftril, şi a nu admfte modifica- rea lor decât intr’o mâsurâ bine cumpănită şi numai in raport cu trebuinţele şi propăşirea poporului. Când insă experienţa a venit a dovedi că cutare saâ cutare măsură este vătămătoare intereselor generale pentru că este rea, saa falsificată, safl pripită, atunci datoria partidului conservator nu se mărgineşte la conservare ; el trebue să facă reacţiune, adică o lucrare opusă acelor măsuri vătămătoare. Cuvăntul de reacţionar poate avea şi nn alt inţeles, acel de a dori şi pregăti reîntoarcerea unor insti-tuţiunl căzute de mult, precum mo-narehia absolută, regimul feodal, privilegiile de clasă sad de naştere ş.a. de asemenea. Insă in alte ţări, nu in România se poate găsi această reacţiune, şi nici nu avem a ne apăra in potriva unei asemenea absurde imputări, căci noi, conservatorii, putem zice cu mândrie că noi şi numai noi am fost cel d’ântăid cari am propoveduit ideile de progres şi de liberalism, cari am depus din propria noastră impulsiune privilegiile de cari ne bucurăm, iDtr’un cuvănt cari am pregătit şi întemeiat domnirea sistemului politic şi social care ocârmueşte astăzi România. Mărturia istoriei este de faţă, şi toate acuzările ridicate de radicalismul in contra conservatorilor, nu vor putea răsturna adevărul. Astfel de reacţiune. in inţelesul patriotic şi binefăcător al cuvăntulul, aveaţi de scop a face măsurile ce propuneam in articolul nostru de acum un an şi jumătate, pe care l’am reprodus in numărul nostru de duminecă, sub titlul de .Revizuirea Constituţiei*. Şi fam reprodus tocmai pentru a arăta de ce natură este pretinsa reăcţiune ce ni se impută. Când spiritul Constituţiunil este falsificat, când acele patru categorii de interese prevăzute de lpgea fundamentală nu sunt adevărat infă-ţişate nici in Cameră, nici in Svnat, este a face un act, nu de reacţiune ci de adevărat conservatism şi liberalism totodată, de a arăta cari sunt modificările de introdus prin cari ne-am putea intoarce la adevăratul inţeles al dispoziţiunilor constituţionale. Scopul articolului nostru de astăzi nu era de loc acela de a combate această veclnicâ acuzaţiune de reacţionari', dar am fost aduşi a trata mal pe larg chestiunea spre a limpezi calea pentru acele ce avem de zis. .Românul*, in revista sa de sâmbătă, expune că criza ministerială a fost provocată de doă ingrijirl,adică: 1, De a nu permite ca revizuirea Constituţiunil să se facă intr’un mod reacţionar; 2. De a face posibilă inţelegerea şi conlucrarea tuturor grupurilor liberale in vederea operei Camerilor de revizuire. Nu vom cerceta, căci lucrul este foarte puţin important şi puţin interesant pentru noi, dacă explicarea dată de .Românul* este adevărată siă nu. Ceea ce ne importă este veleitatea ce luceşte printre cuvintele citate mal sus; temerea revizuirii Constituţiei intr’un sens reacţionar implică dorinţa de a revizui intr’un sens opus. Cu alte cuvinte guvernul ăşi va concentra toate puterile pentru ca Adunările de faţă să pro-pue a se face in Constituţie modificări in sensul vederilor sale politice, şi pentru ca viitoarele alegeri să aducă Camere cari să primească aceie modificări. El bine! aceasta este un lucru ce nu se poate face, şi asupra căruia, atragem atenţiunea ţărel intregl; împrejurările cari aâ adus necesitatea unor modificări ale Constituţiei nu permit a se gândi la altă modificare decât numai la acea a articolului 7. Nu se cuvine a ne folosi de nişte intămplârl externe, de dis-posiţiunile tratatului din Berlin, penI trii a face altceva decât pur şi simplu a pune art. 7 din Constituţia noastră in armonift cu măsurile ce ne suut impuse prin stipuLiţiunele congresului. Nu admitem pentru acum nici modificarea in sens radical, nici modificarea in verun alt sens : Camerile actuale nu aă a propune celor de revizuire decât rezolvarea cestiunel izraelite, precum şi mandatul aleşilor in adunările viitoare, in calitatea lor de Camere de revizuire, nu poate fi decât modificarea articolului respectiv din Constituţia. Verlce incereare de a se folosi de împrejurările de faţă pentru a satisface interese de partid ar fi, nu ne sfiiim a o declara, o purtare lipsită de patriotism, de cuviinţă şi de demnitate. M. S. It. Domnul a primit in audienţă particulară, sâmbătă 25 ale curentei pe d. comite de Hoyos, tră-mis estraordinar şi n inistru plenipotenţiar al M, S. Imperatorul Austriei ji Rege al Ungariei. Escelenţa Sa a avut onoarea a remite din partea Augustului săă Suveran o scrisoare Alteţei Sale Regale, respunzănd acelei cu care Domnul a trâmis Impăratului-Rege marea cruce a ordinului Sleaoa Romă-nici. SENATUL Şedinţa din 25 noembre, 1878. Prefedinţa d-lnl vice-preşedlnte C. Bo-ziann. D. C. Boziann, vice-preşedinte. D-Ior senatori, după art. 10 din regulament urmează să procedăm la alegerea preşedintelui Senatului. Prin urmare BDspendăm şedinţa pentru 5 minute pentru a vă con-snlta. — Şedinţa se suspendă. — La redeschidere se procede la vot. D. C. Bozianu, vice-preşedinte. D-lor, rezultatul votnlnt este : Votanţi ... 42 Major absolută. 22 Prea S. S. Mitropolitul primat a inlrn-nit 22 de voturi şi d. M. Costache Epn-reann 19 voturi. Prin armare Prea S. S. Mitropolitul Primat este proclamat preşedinte al Senatului. — Se procede la votarea a doul vicepreşedinţi. D. vice-pieşediute, Boziann. D-lor senatori, rezultatul votnlni este cel următor Votanţi..........................45 Majoritate absolută..............23 S'afi ales : Principele Dimitrie Ghica cn 38 votnri. D. Cost. Boziann cu 28 voturi. Prin urmare proclam de vice-preşedinţ! al Senatului pe principele Dimitrie Ghica şi Const, Boziann. D. D. Ghica. Domnii mei, Inăndn-mg răudul minorităţii şi aleggndu-mă ice-preşedinte, cred că nn pot atribni această onoare decăt increderel ce aveţi că voiă şti a condnce dezbaterile cn cea mal mare imparţialitate. Mă voiil sili, domnii mei, a corespunde acestei increderl. Ca această ocaziune insă vg rog să nn nitaţl că, ca om politic, gmi reserv toată libertatea o-piniuuilor mele politice, na abdic din pria-cipiele mele (aplauze). Vg mulţumesc incă odată, d-nil mei, de onoarea ce 'mi-aţl făcut. D. C. Boziann. D-lor senatori, voiil fi foarte scurt in cuvintele mele. Vg mulţumesc că şi in această sesiune ’mi-aţi dat încrederea ce 'mi-aţi arătat’o in sesiunea trecută. Singura promisiune pe care o fac este aceasta, că voiQ cănta a se respecta libertatea discuţinnel in limitele regulamentului. Căt despre opininnile mele politice ele snnt cunoscute şi n'am a mal zice nimic (aplanse) D. vice-preşedinte, Dimitrie Ghica, ocupă fotoliul preşndenţieT. D. vice-preşedinte, Dimitrie Ghica, d-lor acnm vom păşi la alegerea a patra secretari. — D-nii senatori proced la vot. D. vice-preşedinte, Dimitrie Ghica. Rezultatul votnlni este : Votanţi..........................40 Majoritate absolută..............21 S’afi ales : D. Pişcă cu 21 voturi. D. G. Leca cn 31 votnri. D. P. Dimancea 2fi votnri. D. C. Cornescn 2(5 votnri. In urmă D. Ghermani e ales secretar in locul d-lnl Dimancea. Castorii s’afi ales dd. Şeicaru V. cn 3G voturi şi Cămărăşescu N. cn 21 voturi. Procedăm la tragerea la sorţ a secţiunilor a eşit : Secţia /. C. Boziann, I. Ghica, X. Adarauche, Em. Morţnn, G. Cantaenzino, C. Vlădoiann, V. Boercsen, Em. Filipescu, N. Giuvara, P S. S. Mitropolitul Primat, C. Racoviţâ, I. Brătiann, N. Manolescn, Mnnolacbe Coh-tachi. Secţia II. D. Sturza, G. Enescn, E. Alcaz, N. Ila-ralamb, P. S. S. Episcopul de Bazgfi, C. Deleann, D. Vioreanu, M. Atanasin, D. Pişcă, G, Herraezin, M. Cogălniceann, (î. Bădescn, G. Vncinic, I. Fătn. Secţia /IJ. DD. Cărjefi C., lorgnlescn G., Qanea M., Silion C., Bibescu N., OrăBCn Alex., O-preann Pera, Ghermau Men., Cornescn C., Ssverin D-r. Saicarn V., Anghelescc G., P. S. S. Mitropolitnl Moldovei, Ghica D. Secţia IV. DD. Orleann G., P. S. S. Episcopn Dunărei de jos, Cernat Alei., Morţnn Alex. Arion Nicolae, P. S. S. Episc. de Argeş, Labovari Nic., Şendrea Stef., P. S. S. Fp, de HoşI, Geani Alex., Carnmanlân N., Că-mârăşesen N'., Drossu N., Carp Petre. Secţia V. DD. Leca Gheorghe, Stătescn Eng., Vîr-nav Gr., Strat Ioan, Grăjdănescu Apostol, Voinov Nicolae. Dim. Brătianu, Lupescn G., Corbn Cost., Bsntaş C., Bohoiceanu L, P. S. S. Episcopul de Rămnic, A. T. Zisa. ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa din 25 Noembre, 1878. Preşedenţia d-lni preşedinte C. A. Ro-setti. D. N. B. Locosteenu, raportatornl co-misianei financiare, dă citire nnui proiect de lege, prin care se deschide pe seama ministerului de fioance nn credit suplimentar de lei 120,000, pentru plata diurnelor d-lor depntaţi. Adunarea a primit proiectul. Acum veni la ordiDea zile! continuarea discnţiunel asupra proiectului de lege pentru neinstrăinarea pămgutnrilor foştilor clăcaşl. D. vice-preşedinte, S. Pastia, ocupă fotoliul preşedinţiei. După d. Furculescu in cuveutnl d. ministru de finanţe. D-lor, cred că toţi in această Cameră suntem inspiraţi de aceeaşi dorinţă de a face ca beneficiul lege! rurale să fie un ce adevgraL nu ce 9erioi şi ca opera legiuitornlnl din 18(34 să nn pericliteze in 1878, voifi cănta să arăt mai la vale, cuvintele de inaltă importanţă cari militează in favoarea dorinţei pe care o exprim iuaintea d-voastră, dorinţa de a vg pnne de acord ca să votaţi căt mal neîntârziat acest proiect şi să înlăturaţi toate amendamentele ; fiind că din citirea lor aţi pntnt vedea că, de şi ele Bnut inspirate de nişte preocupări legitime ale multor domni deputaţi cari vor ed aducă o ameliorare proiectului gavernului; insă, pe de altă parte să na perdem din vedere că, îndată ce vom intra pe calea de modificări avem să aducem o confasiu ® in această lucrare, şi, in loc să obţinem un resnltnt bine chibznit cum am dori cn toţii, vom ajunge a avea o lege care po a ta nn ar fi atât de practică ca aceea pe care guvernul a avut onoare a vi presanta. S'.a vorbit mult aci, s’a vorbit mult prin presă despre impietarea puterel legiuitoare asupra atribnţiunilor paterei judiciare, şi - a zis că această lege ar fi o UBurpare de atribuţiunl. Voifi căta să dovedesc că nu este nici O impietare din partea putere! legiuitoare asupra celei judiciare. T IM P O h D ior, mni ăulăid de toate ăml fac iu-trebarea : cănd prin nrl. 7 din legea rurală s’a stabilit inalienabilitatea pămăn-turilor date clîtcAşilor ina inter, sal cai s’n legiferat ..tunel aceasta ? Oare era iut- resul pnr gi simplu al ţă-ranulnl, interesul săd iudividnal? Evident că nu; fiiud că daca or fi fost această idiă care ar fi inspirat pe legiuitorul din 187-1, putea prin alte mijloace, şi chiar prin mijloace băneşti să vină in ajutorul ţăra-unlui. Prin urmare nu s’a preocupat de fiecare ţăran individual ; s a preocupat de fracţionarea proprietăţii, s’a preocupat do ordinea generală a ţârei, şi prin nrmare era o ideie generală aci, aşa in căt statul chiar era interesat să se menţii ă pămău-tnrile in manile acelora cărora e’a dat. Dacă interesul med, statul, s’a legiferat atunci, trebne ca ed, statul, să mă apăr acum iu contra încălcărilor acelei legi : şi aceasta este atăt de adevărat că dacă am urma pe acei cari 7,ic, că aci este nn mai eompetinţa puterii judecătoreşti, am fi reduşi la această putere ren, ca să vedem că esecntnroa, că sfinţenia acestei legi nr atârna numai dela inteligenţa ţăruuulnî, dacă el este destnl de colt, sad dacă are destui bani ca să reclame la judecătorul de ocol pentru locul răpit. No vedeţi că prin acensta, dacă am încredinţa ţăranului paza legei rurale, am ajunge la distrugerea operei legiutornluî din 18GI ? Findcă, ca să urmărească cineva nn proces, trebne să aibă mijloace, el nn poate urmări un proces spre a reintra in proprietatea lnî. lată calea principală dela care plec, şi voesc să stabilesc o idtă generală că aci nn este numai nn interes individual, ci şi ale statnlnl. Prin urmare apnrţine petereî eseentive să vază tntd'anna dacă b’b inlăturat sad nn legea rurală. Odată stabilit aceasta, ce voim să cerem prin aceast pro;ect de lege ? Vă cerem să vă constituiţi d-voastră judecători intre ţăranul esproprist şi aceea cari ad cumpărat pămăntnrile lor? Evident că nn ; fiindcă atunci In adevăr ar fi o nsurpare din partea put- rei legiuitoare, ce ve cerem noi? Vă cerem să datl ţăranului b neficiul posesiune!, şi cine se crede că are nn drept asnpra ţăranilor acela să meargă la judecată. D-lor, s’a vorbit in privinţa aceasta şi despre incapacitatea ţăraunlnl. Era o idee greşită, şi dacă vre nnnl din d-voastră. voind aă discute şi să ’şî dea votul in n-cenată privinţă, ar esita numai pentrn cnvăntnl că, prin această lege se constată principiul incapacităţeî ţărănoiul, dacă aceasta ar fi in lege, şi eă m’aşl uni cn cei cari o combat; insă nn e exact aceasta, căci legea rurală nn a zis, decât că pământurile date ţăranilor sunt inalienabile. D-lor, să luăm nn caz de incapacitate. Femeea, minorul şi interzisul sunt incapabili şi nn pot face in mod valabil, nici nn act fără a fi complectat prin representan-tnl lor, bărbatul sad epitropul. Aşa e, insă notaţi că tot prin aceeaşi lege, se prevede că femeea, in unele cazuri, are o parte din averea ei, care este enalienabile, independent de capacitatea sad necapacitatea el. Apoi, a zis oare legea rnrală că ţărannl e incapabil? Aţi văznt in acea lege ceea ce vedeţi in regimnl dotai, că. fondul ţăranului a fost izbit de inalienabilitate, D-lor, aci vine regnla dela care am pornit la ineepnt; aci vine statul şi zice: cer ca să se respecte principial de inalienabilitate a pămăntnlnl ţăranilor. Din acest pnnt de vedere dar cred că ar trebni să inlă-tnrăm toate enumeraţiunile, cari s’nd pns in diferstele amendamente, prin care se zice, că şi inchirierile snnt nule, pentrn că dacă aţi merge şi mai departe decăt actele de instreinarea proprietăţei aţi merge mai departe decăt a voit legea rnrală, aţi declara nule şi de nul efect, orice oct ce a făcut ţăranul. Administraţinnea nn are să se preocupe, după legea pe care a proi us’o guvernul, decăt de nn singur lucru. Nu ar avea guvernul decăt Bă ia tabela de Împroprietărire, şi ori unde găsea nn lot dat cntărnl sad entărni şi nu’l va avea, se pnnă pe acel locuitor in stăpânire, şi dacă deţinătorul ar pretinde că are un contract de n-rendare, acela să meargă la tribnnal; şi, dacă tribunalul va găsi că este o inBtrei-nare, ’l va pune iD stăpânire; atunci tribunalul va vedea dacă contractul este deghizat saă nn, iată cnm fac ed dreptate pntereî executive şi pnterei judecătoreşti, fără să impieteze nna asupra alt- ia, d-lor, vă fac o mărturisire; când in’am întors in ţară, nu era trebuinţă să se m«I lis- ente cestiunea rurala, era un fapt implinit de mai mult de doi r.nl; prin urmare această cestinne nu mul avea d căt un interes doctrinal, nil aveam o ideiă precon-cepntă, ui el pro, nici coutra, dar dela nn timp încoace ’mi-am format o i.leit complectă; am văijnt eă proprietatea mare intră din mană in mără şi de nceia nn se ştie care va fi soarta proprietăţii! celei mari, in ţara noastră ; dar este ceva regretabil că poate să treacă toată, sail mai toată din măra românilor. Atunci am zis, să venim cu toţii să dăm un mijloc guvernului, ca, căt să poate de iute să Împroprietărească pe ncei cari nil avnt proprietatea şi nO perdutV, ca, atunci că <1 proprietatea mare va fi in mini st.'einp, să rămână proprietatea mică . ca, măcar acolo se rămână scăparea ţârei (aplanse). Aşa dar, domnilor, dacă nn găsiţi proiectul gnvernnlni bun, ameudaţi’l, dar lă-Baţi diecnţinnile doctriuale acolo unde nn ’şî sil interes; nu e bine să facem controversa la infinit, când este vorba de interesul statului. Votaţi acenstă lege, şi vo-taţi’o in coudiţiunl ca să fiă primită şi de corpul cel-att. Pentru aceste cuvinte, ve rog. să binevoiţi a primi proiectul guvernului, şi a inlltura amendameutele. pe câtă vreme nn prezintă nn interes esenţial, O mică amiutire care v’o fac este că in starea de astăzi împlinirile la plata pentru rurali se face foarte greii, fiindcă perceptorii nn pot să urmărească pe debitori ne având propietate, şi posesorii proprietăţilor de şi ad obligaţiune prin contract de a plăti sarcinele către fisc, totn’şi nu le plătesc.... D. G. Danielopolu. D-’or, voi îmbrăţişa acenstă cestinne in tontă întinderea ei, şi mă voiS pune atnt snb puntnl de vedere al guvernului, cănd a redijat proiectul primitiv, căt şi sub pnntul de vedere al deosebitelor amendamente propus», pentrn că nn ştid dacă ’mî va mai veni timpul să discut aceste amendamente. Caia ce’mî • ropun înainte de toate este ca să vă d»c!ar că şi ed snnt din acei care doresc să se găsească nn mijloc in această cestinne, dar mijlocul acela să fie, şi drept, şi echitabil, şi practic, pentru eă astfel să fie folositor tutulur şi in deosebi ţăranilor, care recunosc şi ed că snnt năpăstuiţi. Voi ţine socoteală de tot : şi de ţăran şi de lege, pe care legiuitornl poate s’o modifice dacă o găseşte defectuoasă. Mă void sili să combin dispoziţinnile legei cn principiele generale de drept de săn-ţenie şi de respect in privinţa Bclelor care sunt petrecute mei dinainte, păstrând in acelaş timp şi principiul neretroactivităţiî in materie. Void cânta să combin toate aceste idei şi voiu cânta să fac ţărannlni partea cea mal bună, fără insă să violeze nici principiele eterne de drept nici principiele echităţii. De aceia void zice : admit orl-ce articol şi orî-ce ameudament căt de favorabil pmtru ţărani, şi primesc să zic că instrei-nările, fie directe, fie indirecte, fie degni-zate, vor fi nule pe viitor, şi’rnl voiu permite chiar să fac caia ce n’a făcut legiuitornl, a extin ’e limita alienărilor degui-zate, pentrn că pe viitor ’mi este permis tot. De aceia primesc, fie proiectul de lege la care se afla raportator d. Misail, fie un alt proiect de lege care s’ar face şi in care s’ar zice că toate instreinările formale sail degnizate sunt pe viitor nule in virtutea art. 728 din legea rnrală, şi primesc să se declare nnle toate alienările deghizate tonte ipotecile, toate inchirierile care vor trece peste cinci ani; şi dacă voiţi mal molt decăt atăt, declar că aceste ipo-tece vor fi intru tot nnle, in căt ţărannl să nn fie nici măcar dator a restitui snma pe care a primit’o fie ca imprnmntată fie ca chirie. Amintesc toate aceste, d-lor, pentru că fie or privi viitorul, şi orl-cine or voi să trateze cn ţăranul ar pateu eă aibă in vedere legea, şi ţăranul ar putea să ’şl r^vindece proprietnt a pe claea ncţiunel posesorii, rămânând insă ca posesorul să fie respectat păDă in momentul reviudecă-riî. Aş primi toate ncesten, pentru că legiuitorului ’i este permis să facă ori-ce legi pentrn viitor, pentru că nu sacrifică nici nn piincipid şi pentrn că ol este cel mal bnn apreţintor al utilităţii sociale. Dar, d-lor, fac apel la cunoştinţele de drept, şi nn numai de drept strict, dar chiar de drept natura', — căci void arăta că principiul neretroactivităţiî este un principii! de drept natural; — fac apel la cunoştinţele de drept nntnral ale d-luî Căm-pineann, care este om de legi, şi ’l rog n-tăt pe d-sa, căt şi pe colegii d-sale din minister care sunt oameni du legi, şi sunt mulţi acei colegi; fac zic nn apel şi ’l rog să an facă o răsturnare periculoasă a principilor eterne pentrn umoarea ce ni! către ţărani, fiindcă prin aceasta le-ar face mai mult răă decăt bine; căci este nn principiu etern că dacă acel slabi trebue protejaţi, c. î tari nn trebne furaţi. Trebue dar să combinăm aceBte donă principii, pentru a nu viola pe nici unul din ele. De aceia void zice pentru actele făcute iu trecut să nu luăm o dispoziţiune cn putere retroactivă, căci nu puteţi d-v. putere legiuitoare sub pretext de a interpreta o lege, să faceţi o mină lege care ar re8tnrua fapte petrecute deja supt imperiul altei legi; nn puteţi să veniţi şi să ziceţi iu nn mod arbitrar, căci este arbitrar cănd ziceţi că închinările pe cinci ani sunt uni», fiindcă d-lor închirieri s’ai! putut face in Vlaşca pe 3 franci pogonul, iu Ialomiţa pe 5, in Brăila pe 0, in Ilfov pe 10, ostfel că poate să fio închirieri şi nvantagionse pentrn ţărani şi nn puteţi d-v. să le declaraţi pe tonte de viţionse şi de deghizate inetreinări. Na vtdeţi că cu modol acesta impietaţi asnpra puterii judecătoreşti? Aceasta nu o nimic mai mult nimic mal puţin de căi o lovitură de stat legislativă. Apoi nu puteţi face aceasta, pentrn respectul care trebne să vă datoriţi d-voastră inşi-vă. Şi guvernul, ca protector şi nepărtinitor al tntulor, nn ponte admite o asemenea leg', şi până in cele din urmă se vn convinge de aceasta, şi va retrage proiectul. Vă conjur să nn stârniţi a face aceasta, căci inaiute de toate d-voastră sunteţi oameni de stat, şi protectori egali ai tatnlor, iar nn protectori al nnora şi asupritori ai altora. De nceia zic : căt pentrn actele din trecut, eă le lăsaţi să fie apreţiate de către puterea judătorească; nu vă desfideţl de puterea judecătorească, de a o lăsa să le judeco. Dacă vor fi căt=-va tribunale rele, ignorante, aceasta este excepţinnea, acele nedreptăţi care le ar face sătenilor, nn le nr face numai sătenilor, ci pentru toată lumea, pentrn că acel ignorant saă de rea credinţă nn alege pe acela căruia nn ştie saă nn voieşte să’i dea dreptul, ci face intr’un fel pentru toţi. Prin nrmare, de ce pentrn căte-va caznrl isolate, să nn tră-mitem pe toţi inaintea instanţelor judecătoreşti ? De uceen vă conjnr incă odată să no admiteţl ideia coprinsă in nrticolnl ăn-tăî al proiectului ce ne-a citit d. raportor. Aşa dară voiă zice pentrn actele din trecut instreinate, deghizate sad directe, snnt nnle intra căt ele vor fi declarate astfel de către puterea ndccătorească şi până la alintarea acestor acte, şi declararea ca dechizate.de puterea judecătorească, dispoziţinnile coprinse in acele acte vor fi respectate. Prin nrmare, cel care este declarat ca locatar son ca posesor va rămânea ; şi acela care pretinde jdin contră, că acesta este nn locatar dechizat va cere annlarea, şi cănd senţinţa de annlare se va da şi va rămânea definitivă, atunci acea [sentinţă va fi oxecuterie Pentrn viitor, pentrn că nn adnee nici nn pericol, nici o tulbnrare in ordinea transacţiunilor, sunt şi eă foarte larg in privinţa nnlităţii nnor asemenea acte. Şi tată cum aşi redige eă art. I, din proiectul d-luî Misail ; aşi zice : orice in-streiuare saă ipotecare formală saă deghizată a pământurilor cedate foştilor clăcaşi de legpa rurală, făcute contra prohibiţin-nil art. 1, 7, 8 din legea rnrală, snnt de drept nnle şi neavenite. Art. 2. Puterea judeiatoreascăj, mai jos determinată va judeca in [chipul şi după procednra mai jos determinată. Şi in privinţa aceasta voiă adopta art. 2 al d-lnl Misail, nulitatea acestor acte fie că ele conţin aliennţiunea diroctă ssă indirectă să fie de drept. Apoi aliniatul 2 al acestni articol va zice: pe viitor vor fi considerate cn aliennţinni deghizate, orice acte de ipoteci, orice acte de închirieri, care aă iaciiiriat saă ipotecat, vor fi pasibili dea perde sumele ce vor fi numărat. Ce voiţi mai mult? Vă dovedesc că in limitele po-sibilulci voieBC să daă cea mai mare garanţie. Pe urmă, in loc de art. 2 al guvernului aş propnne amendamentul următor : Voiă zice guvernul va face din oficia prin or. gannl miuisternlni pnblic de pe lângă tribunalele locale, n se declara de către tribunale militare actele, ilejA trecut» saă ce se vot trece pe viitor. Vedeţi, nu zic a reintegra in pămăntnrile lor, ci a declara nnlitat a actelor. In limitele şi spiritul art. 1 şi al 2-Joa nnlitatoa va fi pronnnţată fără apel, procednra vn fi gratuită ; toate acestea le primesc. ✓ Vedeţi d-lor, că me-am dat toată osteneala cn să combine/, in limitele posibiln-lnî,j eim-ipiiil echităţel cn pri cipiul de n, retroactivitate. Şi nn vă temeţi că ;n-terea judecătorească nu ’şi va face datoria ca văzând o incliiricre pe termen de 25 de ani, nu va fi nici un tribnnal serios, şi majoritatea tribunalelor este compusă de oameui serioşi, care se o incuvinţeze. Ele vor detlara că aceste iuchiri rl şi aceste preţuri snnt simulate. De exemplu, un ţăran a încheiat cn nn particular conven-ţinna următoare: închiriez 10 saă 15 pogoane de pământ nle mele după lugea rnrală pe 15 ani, şi nm primit câte 50 de franci chirie pe an, pentru toţi 15 ani. Apoî credeţi că tribunalul va încuviinţa acensta şi nn va delara actul de simulat? Ni,d-lor va reduce chiria conform cn principial de echitate dela 50 de franci, la adevărata chirie de 1, 5 saă G franci, şi ’i va zice : şarletanule, ceea ce ’ţî daă dreptul să iei indărăt, nu este altceva de căt 15 imulţit cu 5, pentrn rest., (ir trernperi). Nu vă temeţi că tribnnalele nu vor şti ca să freă. Câte nlienaţinni se fac şi tribunalul le anulează, câte închirieri se fac pe nu preţ de jumătate şi cn toate aceste tribunalul le anulează,, zicând ca acela nn este proţnl adevărat. Nn credeţi |pe judecători ută t de stupizi; nn credeţi că dre-tate nn se face. Voiţi să aveţi dreptate bnnă şi să nn aveţi trebuinţă de asemenea legi? Faceţi bine să măriţi bugetul ministerului justiţiei: reduceţi numărul judecătorilor, dară ronuinăraţl mai bine ; declaraţi inamovibilitatea magistraţilor,[] şi gistraţilor, şi atunci nn vî vtţl fi siliţi să faceţi lovituri de stat, lovituri in contra principiilor de echitate. D. ministru de finanţe. D-lor, nn voiă să se acrediteze o eroare, fiindcă acenstă eroare a făcut pe d. Danieleann să fie in contra proifCtnlnl gnvernnlu’. A zis d-sa, eă se vorbeşte d6 închirieri , şi dacă intervine aci puterea legiuitoare, neapărat că se face o impietară asnpra puterel judecătoreşti ; insă in proiectul gnvernnlu! nn era vorba de închirieri; acolo recunoşteam şi noî că rămână limitat dreptnl jndecăto-rulnl să vază cănd este o iunhiriere. Idea noastră era să lăsăm pejndecător la înalta sa înţelepciune se vază cănd este nn contract degbiznt , cănd el ar fi o închiriere care in realitate nr fi o înstrăinară. D. Danieleann este de acord că trebne ceva de făcut in această materie, insă vrea să reguleze materia pentrn viitor. Mai ăutăiO de toate un avem trebuinţă să regalăm materia pentru viitor, şi al dou'den, dacă sar prevedea că sancţiunea nulitatea pentru’ viitor, atunci aţi intra pe terămnl incapacităţilor, ţăranului, incapacităţi de cari noi totdeauna nm fngit. Nn este vsrba să zicem că ţărannl nn va pntea de aci înainte să închirieze decăt in cotare şi iu entare mod , căci am crea o incnpacitate ; şi din nioruentnl ce veţi zice că ţăranul na poate de aci înainte să ’şi închirieze locul decăt pe 5 saă 10 nul, din acel moment sunteţi arbitrari "şi pot zice mal mult, că sonteţî nedrepţi când aţi prevedea că ar fi o alienare ntuncl cănd ţăranul ar face entare şi cntareact (întreruperi). D-lor, in ce condiţinnl s’a dat ţăranului proprietatea aceasta? saă mai bine in ce condiţinnl i s’a constituit acest drept? I cipinl pus in legea rnrală , ca prinţ pns in Constitoţinne să 'şl găsească oi ţiane utilă. Apoi, dacă am urma pe d. Danie in sistema d-sale, nn vedeţi că am o lege care cel pnţin nn ar avea oii efect practic pentrn viitor? Noî cer* aceea cari ar compăra aceste locmljl meargă el să reclame la tribnnal, iar.J ţărnnil; căci ori căt de pnţin costisil nr fi pentrn ţărani urmărirea unnl j menea proces, totu’şi ar avea cel puţi inconvenient, acela de a supnr.e pe ţ la vexaţiuni. Eram magistrat şi cănd câştiga nn ran, vă mărturisesc că nu dam chel de judecată, fiindcă pentrn 20 saă )0 eî trebuia să umble mult, să ’şi pearz timp preţios. Dacă nn veţi adopta prpiectnl gnve Ini, vă declar că supuneţi pe ţăran vexaţiunile cele mai mari, ’I veţi T pentru dobândirea lucrurilor lor cu d vărşire smnlşl dela interesele lor şi nn mai prodnee nimic. Dacă Camera nn ncordâ guvernului jlocul de a para la ncest inconvenient, o sancţinne prin anticipaţinne la toat* Mimările, ce se vor face de aci inainb Vtţl mărtnrisi d-lor, că din această I nn am făcut decăt o cestinne de cons< vnre naţională. Nn întărim pr>n ace: lege; ci voim namal Bă reintegrăm in t pănirea lor pe cel deposedaţi, să dăm lecţinne de iualtâ moralitate acelora, li aă specnlat asnpra neştiinţei şi roizfl ţăranului, şi îd fine, voim cănd propri-td mare ar dispărea. De acea, d-lor, vă rogăm, fără să'a neenţî pe terenul cestinnilor de majorit, şi de minoritate, şi nitând cine e Ia f vern şi cine a făcut această lege, să bii voiţi a vă inspira de cuvintele pe cari : avnt onoare să le invoac şi să votaţi ao stă lege pe care in deplină conştinţi impăcat cn mine insnmi o cred [şi j« şi echitabilă. D-lor, ştiţi bine că in 18G4, legini a voit să pună o ordine socială in să scutească ţara de frământările enij fi pntnt cod dace la dizolnţinne; să o temelie naţiona’etăţl romane; căci popor fără pământ este nn popor il dacă ar pnten naţiunea română, prin prezentaţii ei. să facă ca pămăntn] n nesc să fie perpetua in mâna român' numai snb această condiţinne voi av credinţă in viaţa şi viitorul naţinnel mine ; numai pe căt timp poporal roi va avea pământuri, numai pe atâta ti naţiunea română, ţara românească poafe exista, alt cnm, ea e perdntă, ei p ri. Cum d-lor? Şi din ponctnl de ve social, şi din pnactnl de vedere politv din pnnctnl de vedere economic , fi fracţionarea pămentnlni. pnnerea Ini manele a snte ’de mii de muncitori, agricultori... căci d-lor , poporului roi nn'i a mai rămas decăt plngnl, sapa şi ioneta şi, acnm, cănd nn guvern vine recunoaşte că tăria ţârei este poporul măn, că această tărie o face pământul măna Ini, ntnnci trebne să facem disi ţinni bizantine ? Recunosc că in ordinea regulntă, ordinea comnnă a dreptului şi princi de drept, d. Danileanu are prea m dreptate ; insă asnpra unul drept comtai s’a dat această proprietate ca ea să fie inalienabile, aceasta este nn principiă de căre ' există un alt drept, existenţa pămănta nn vă puteţi dopărta un miunt. [ românesc in măna românilor şi acest d Intă ce zice legea : De ce la promulga- I trebne să prevăleze asnpra acelor rea decretnlni acestuia, in timp de 30 ani, săteanul sad moştenitornl său nn vn pntea ÎDstrăina, nici ipoteca, etc. Vedeţi dară că atăt de adevărată era ideea aceasta inaltă, căci incapacitatea de a instreina, mergea pănă la moştenitorii săi. Aoticolnl din Constituţinne vine a da o nonă şi mal tare consfinţene acestei legi şi noî nu facemjalta ducat să reintegrăm pe ţărani in proprietatea lor şi acela care a transigiat in contra legei rnrall, care având dibI mnltă cultură decăt ţărannl a cumpărat intr’nn moment de miserie a ţărannlni, acela să aibă sarcina să meargă la tribunalul eă dovedească că contractai Ini este un contract de închiriere, iară nn o vânzar», şi ntnnci tribunal ni va vedea dacă este nn contract de incriere sad o vânzare deghizată. Apoi ce vă cerem noi mni rnnlt decăt ceea ce se imtămplă totdeauna in materie de posesiune? Vă cerem, beneficiul posesiunei pentru ţăran ; fiind că, un numai interesai fiscului este in joc, ci şi acela al detentorilor de bon nrl rnrale care trebne să-şi ia banii şi ceri prin urmare ad interes de a nn veden pe ţăran desbrăcat de orice acere. Vă cetem să binevoiţi a declara ca prin- cestinni de procedură, asnpra tetnror ci alte cestiuni de formalităţi ale drept comnn. Ni s’a vorbit despre incapacitate p< sonală şi reală, ni s’a vorbit despre ii pietarea asnpra unor atribnţinnl jndicia: ni s’a vorbit despre confusinnea aces atribnţinnl. Ei bine, nimic din toate acestea, gioitorill de In 18GI a zis : pămăntn] ei inalienabil. Ce nrmează de aci ? Pământul dat poporala! este al ţă el nn poate fi înstrăinat, prin armare poate fi vândut... Să vedem dacă este adevărat că poi să fiă instrăinat acest pământ? Snb orii formă şi snb orice pnnet de vedere, nn pot să zic altfel, de căt că el nn pov să fie instrăinat; ţărannl romăn nn ei de căt nn simpla deţiitor in timp de ani dnpă lepea din Gl. Apoi, dacă el n] este de căt simpla deţiitor, cnm se poad prin analogie, cn totnl străine de speci să se snsţie cnm că el ar pntea să mesri să ceară revindecarea acestui pământ id stăpânirea Ini, cănd el nn era adevărstnH 8 şi deplinul proprietar al acestni pămăntn d-lor, legea i-a dat Ini acest pământ f este o cestinne de snpremă ordine sociali -J \J TIMPUL ca acest pământ sil fie in milnn sad fa rii voe. jfcr, <3-lor, că aceastil cetinile in-Q cn totul aceste formalităţi de nu, care nu aii nfuce cu ces-discntăm acuma, ar, Camera d- voastră a voit ţi să ţină seamă de cestiilnea ce Astfel d. Danieli ann a zis de ce răm justiţia, de ce justiţia să nu bitul sâfi, de ce ea să nn zică că nu este o disimulată instreinari? acest desiderat s’a satisfăcut căci, tfevede clar actasta ; ea zice că, caţiunile cari vor 6 făcute pe nn e 5 ani vor fi bune; nu e vorba ’ljdol, fraudă saii amăgire, ci e vorba " i ce <:uo dor.ţto proectul guvernului, precum ţi amenda-meutele care s’ad propus este că la expirarea acelor 30 de auî, locuitorii ţărani să aibă in mănela lor in nn mod efectiv acenslă proprietate.. Aşa dnr, d-lor, când 1 giuitorul de la 13C4 a venit să zică; di la promulgarea acestui decret iu t rmen de Irei-zcci de an), săteanul să nu pontă icatiuin» sad ipoteca proprietatea sn, a înţeles oare că vor fi permise înstrăinările digoizate, cănd el nu p rmitea uicl pe cel; forma'e? Nu, ţi cu tonte astea înstrăinări de aseuieme-nea natnră e’itd făcut. Ce remediu este dar da adus In acest red ? Să răspunde de d. Danielenun ; ne uflăui f‘*ţă cu două drepturi de o potrivă, şi no trebue. să fim părtinitor pentru nuni in detrimentul celui alt. Void răspunde d-luf Pauielennn numai atăt» : Da! Cel slab cn şi cel tare are drepturi eg.ilo la protecţiuuea legei; insă cel de bună credinţă nn poate avea acelaşi drept ca ţi cel care este spo’istor ţi de ren credinţă... D. N. Fnrcniescn. De nnde’l ştii! D, F. Grădiţteanu. ’L stid din ac'asta că el cunoaşte l»gea, că el a venit ţi a fraudat lega, ţi a adus prin frâu la si o vătămare din acelea care as resfrăug asupra bazei chiar a societăţei; ţi atunci nu mă mai ocup de el. Sahts rapubiicae suprema Ie.v., Şi mă ocup de suprema lege, Şi faţă cu această supremă lege n'am să ţin seamă de faptele onnioni'or de ren credinţă (Aplnuse). D. G. Danieleanu. Multe crime s’a comis in numele salatei pnblice. D. P. Grădişt.'ano. Să comitem dnr ţi noi nn net de justiţie in favoarea acelora cari snfer din cauza acestor spoliaţiunf: O voce. Nu e spoliuţinne. D. P. Gră'lijtennn. Cum nn este spo-liaţinne ? Dară pe tărămul acesta ss pune onor. d. Daniileanu ’i răspund cn partea a doua a discursului d-salr, 'I răspund : Dar d-ta peutrn viitor n'al declarat că primeşti... D. G. Danielepoln. O primesc pentru câ’i did de ştire, ’l vestesc... D. P. Grăd’ţteann. Dar pană acnm nu a avut in ştire, nn a fost anunţat prin lege a nn fire nsemeuea transarţiunl ? Legea rurală de la 6 I a fost promulgată, aplicată in toată ţara, şi cnm ei nu o ţtiad f (Aplauze). Apoi cănd acele principii din legea rurală nd fost reamintite in Constitnţiune, că aceste pământuri nn sunt alienabile nici intr'nn mod direct, nici intr’un mod indirect, ţi cănd in două rinduri Constituanta atrage atenţiunea, prin art. 20 ţi prin art. 123 aţa de mult Constituanta noastră a fost preocupată de această idee, in căt nn s’a mulţumit Bă o zică numai in art. 20 ţi a zis’o ţi in nrt. 123; şi d-v. invocaţi buna credinţă a aceluia care a voit să fraudeze legea ţi să spolieze pe ţăran, ţi nn aveţi de căt cnvinte de tinereţe, dar numai simple cnvinte pentrn nenorocitul acela de ţăran, ale cărui interese trebue să fie apărate de toţi ? (Aplauze) D-lor, nu este acest proiect de lege o sfială din partea cuiva, că justiţia n’ar exista in ţara Românească; nu este această lege câtuşi de puţin iudreptată in contra judecătorilor, pe care d. Daniileanu ’i găseşte buni in majoritate, ţi ed sunt de acord Cn d-sa; nci este cu totnl alt-ceva. Ca voiţi d-r. d-lor? Să lăsaţi fie-cărui ţăran spoliat dreptul individual de a merge să se plăngă la justiţia? Vă răspund Antei Q că nu Be va duce nici nn ţăran să intenteze proces, pentru că nu ştie cum să’l intenteze. Voi răspunde al doilea că dacă se va găsi nn ţăran care să intenteze proces, va trebui să formnleze cererea sa intr’un mod juridic, căci tribunalele, ori căt de bune ar fi, nn pot să den justiţia de căt aţa cum se cere, ţi credeţi d-voastră că şi baroni este luminat in tontă întinderea ţăreî in căt fie-care ţăran să găsească un advocat luminat şi desiuteresată ca d-v. peutrn ca să pne cestiunea pe adevăratul tărăm şi să lumineze conştiinţa judecătorului ? Dai apoi, d-lor, este vorba oare nnmai de interesul fie-cărui ţăran in parte? Iată ceea ce perdeţi din vedere. Nu eBte aci vorba dc acele alienări profitabile nnmai persoanei; nn este vorba aci de femean măritată care nn poate Hă'ţi instrăineze dota sa, căci dota sa serveşte la snsţinerea sar- vălnlfiind, această inaliei nbil'tate nu poate fi lăsată numai la discreţianon aceluia ce or av. a dreptul să o fică s»d *ă nn o fică. D-lor, care esle deosebirea intre proiectul guvernului şi amendamentul ce am avut onoarea a propune? Şi nmî ăntăi care este dros birea intre amendamentul ce am nvnt o.ioare a propnno ţi rcsoluţiun a co- mitutnlni de delegaţi? Nimic alta, nici o seinelor căsătorie; ci este vorba de nn in teren de ordine socială naţională, ţi astfel deosebire de principie; ani crezut numai să dud o redreţinue mal nemerită ideilor comisiciu'I. Difurinţ» dară intre proiectul guvernului ţi amendamentul med, care nu este de căt traducerea din noii a opinionel comisiuneî este aceasta ; Guvernul zice; ori ce înstrăinare sad ipotecare formală sad d gli sată, n pământurilor cedate foştMor e!ăc»şi etc. Două critice am adresat acestei redac-ţinni: una că se zice: ^pământurile cedate foştilor clăcsşî, ceea ce este o id-.o incorectă. Nici nu pământ nu a’u dat foştilor clacaţi, legea rurală nu a cedat pămSut foştilor clăeişi: legea rurnlă a recunoscut proprietatea de veci esistentă a ţăranului asupra acestui pământ. O voce. A emnncipnt’o. D. P- Grădiţteanu. A emancip.it numai munca; dara proprietate» era a lor. Al doi'ea, art. I din proie:tul guvernului ar duYcoi oare cum inutil, cări nu este de cât rep.eţirea acelniaşi principie pus in art. 7 ţi 8 din leg. a rurală. Ce trebuia să se adncă prin aee9t proiect nod? Trebuia să se aducă o lumină mai mu t, să si înţeleagă aţa in căt să un Dini fie loc la in loială. Ce focern noi ? Noi esplicăm idee! leginitorulni cnm a foBt de Iu iuceput. Ed, in amendamentul med, asupra cuvântului de închiriere mă opresc mai mult. Ocor. d. Danieleanu s’n servit cu textul comisiuneî care vorbea de inchiriei fără fixaţinue de timp, ţi a zis ; Ce fel? închirierea, ori cum nr fi, nu poate fi considerată că o înstrăinare deghisută ? Nn tocmai de aceia am fixat un termen, şi la noi este acest obiceid ca termenul cel mai lung pentru închirieri este acela da .1 ani. Acolo unde se va găsi o închiriere pe nn termen mai lung, fiţi siguri eă uu este o închiriere sinceră, ci simulată, care are să ducă la o adevărat;! înstrăinare ; ce veţi zice d-voastră de o inehiriere de 30 sad 10 anî? Nu ştiţi cu faţă cu legea rurală, care nn permite înstrăinare, sunt mulţi cari nu fnent asemene contracta ţi unii din acei cari nu aveau dreptul să dobândească proprietatea z‘c; dară ed nn sunt proprie tar, ci inehirietor, inchirietor pe 80, pe 90 ani. Vă iutreb, trebne eă lăsăm pe ţăran să se judece cn aceşti oameni cari nd in mă-nile lor actele, ţi să stăpânească pene cănd justiţia se va pronnnţa ? EI bine, această sistemă ne va conduce la ştergerea radicală a art. 7 ţi 8 din legea rnrală; mai biue ca această lege să nn esiste, ţi să ne mal facem ilnsiunî. Mai departe, amendamentul m-d zice; Emphitheoss, nntieresa, schimbul, care pretinde d. Furculescn că nu l'am prevăzut, ţi alte acte echivalente. Insist asupra acestor cnvinte ţi oUe acte efhiralnte, căci s’a făcut o critică de către d. ministru de fiuance; d-sa a zis că ennmernţiunile sunt primejdioase; cn se ştie dacă este o enumeraţiune generală sad limitativă. Ei biue, nn ponta se mai fie vorba de a-castă îndoială, căci cănd pe lângă enume-raţiunen coprinsă se adaogă; ţi ,alte echivalente,* se vede că enumeraţiune» este dată ca esempln, ţi că coprinde ori ce act de nlienaţiune făcut cu scop de a stravesti înstrăinarea in detrimentul ţăranului. Citesc niaî departe; » Relativ la pământul de hrană, In pământul de case* etc. Şi aci sunt nevoit să fac proiectului guvernului o critică, căci el uu zice nimic in privinţa caselor, ţi cănd in ţedinţa trecută s’a suspendat discuţiune» acestni proiect, s’n ridicat o obiecţiane ; s'u zis : dar casele nu sunt protegiate do art. 7 ţi 8 din legea rurală; ele nu sunt declarate inalienabile. Eroarea este profundă. Locurile de case Bnnt ţi ele garantate do art. 7 ţi 8 ca şi pământurile de cultură. Probă este că lege» rurală, ca ţi Coustitnţiunea, uu vorbeşte numai de locuri de muncă ci zice: ,proprietate ;* ţi proprietate, însemnează tot nşn de bine casele ca ţi locurile de muncă : a face o asemenea distincţiune este a veni numai in ajutorul acelora pe cari ’i aş numi pişicheri, dacă cnvăntnl ar fi parlamentar, cari nn aii întrebuinţat modul viclean ca să ia intreaga proprietate a ţăranului, fi s'ar fi mulţumit, pentru că in- tirml Gd (onirriat ţi industrial ’l face că aceasta să ’l fie de ajuns, B’ur fi mulţumit să cumpere nnmai locul de casă Aceasta voim uoi ? Voim să lăsăm pe ţăran cn proprietate nsupra locurilor, de cultură ţi fără cămin? Vedeţi dar din ce punct de vedere era datoria noastră să a-dăogăm acesta cuvinte la nrt, 1 din lege. Mal departe, in partea finală a amendamentului zice; Fără a se putea cwo restituirea pron-lul numărat pentru deposedirea mni as’-menca drept. In adevăr, in ce situaţiune pnntţi d-voastră pe ţăran ? Aveţi aerul de a voi să menţinuţi in n.ănele sale proprietatea ţi nn o faceţi. Dică d-voastră nn puneţi acest principii! cn o eonscriuenţă indispensabilă n nrt. 7 şi 8 din lo'ea rnrală, intii ce se inlemplă; guvernul, conform hgei pe care aţi vot#t-o va lua pe ţărannl d»posed t pe nedrept in virtutea nuni act Jigh sat de iiistif.innre ţi ’l va st ihiii in pos^inuea si d. X, d. V, d. Z, acela c re b ncPiciase până aci de această împroprietărire ţi care o-datl se va vedea depărtat prin mijloace administrative, va rămâne» oare el cu braţele incrucifnta? Nu. Ci el care are mijloace, va chema la j decată pe ţăran, ’l va ntrugăni prin toate instanţele judecătoreşti cn trin iterî peste trim>ttrl, ţi după ce se va jud ca ">, (1 ani, cănd jnd cata va fi pentrn ţăran ţi va condamnn pe acela care beneficiase d** proprietate, neapărat că propriet» a Be va lăsa in manele ţârnnu'ni, dar tot de odată i se v» di dreptul lui X să ’l Be plătească banii nnuieraţi împreună cn clausele penale car) au putut fi stabilite. Iată dară pe X ia dr..pt de a priimi de la ţăranul Neaiţu, s>Q Vlad, prin hotărâre definitivă ţi investită eu titlul eseentoriă, ăOOO galbeni, d i esemplu, adică de 500 ori mni mult da căt face pogonul de pământ. Iată ce veţi face d-voastră. Prin nrmare, veţi du ţăranului o proprietate aparentă, ’l veţi menţine in această proprietate 30 ani şi in zioa cănd el va fi deprins cn această proprietate, in zioa ac^ea ’l veţi deposeda dăndn’i in mâna lui X prin mijlocirea clauzelor penele, lată instiţiu d-voustre, justiţie înaltă ţi bazată pe principiile de drept. Dară ce e de făcut ? Iată ce e de făcut: Exploatatorul, care ştie foarte bine că leg a rurală ţi Constitnţim.ea ’l opreşte de a da parale pentru ns-menea lncrn, să nn o fi făcnt; dacă insă a fâcut’o, atăt mal râă pentrn dânsul. (Aplaus-). In umendninmtn! meQ se află o inova-ţiunc care no este coprinsă in proi-ctul guvernului, ţi pe care eQ aţ rugn pe onor. guveru să bine-voiască a o adopta, pentrn că această protecţiune o merită ţi însurăţeii, căci lpgea rurală trebne să l« profite ţi lor. CRONICA „Monitorul* primeşte următoarea telegramă din Kiustenge : Iluminaţiuneo de astă noapte (2b noem-bre) foarte splendidă, stindarde, lampioane □ennmărnte credeam a fi in Bncnreţtt in zilele de sărbători naţionale. Afirm, că entusiasmulă era cn atătă mai mare cn cătit mai spontan ii ţi abiolnt Iibar o manifest«ţinne imposantă a avntu !o“H din partea coloniei elene, mare mulţime de eleni veniţi cn muzica militară rnsă dinaintea reşedinţei prefectului pe la 5 ore şi jumătate seara, in timp de o oră npronpe muzica nn n incetat de a cânta diferite marţnri de bnenrie. In nceluţl timp strigări entnsinstice pentrn indelnngnta viaţă a MM. LL. Regale Domnitorul şi Dunninn romanilor. Cortegiul pornit dnpă aceea in piaţa principală a oraşului nude nn frumos arc de triumf era ridicat cn portretul M. S. R. Domnitornlnî ţi cn in-scripţiunea patriotică, terniinăndn-se‘Elenii din Kinstenge fraţilor lor români.» Ma-nifestsţinnea deră pănă târzia noaptea. Colonia armennă ţi celelalte, ăncă afi contribuit a mări veselia generală. Casele d-lor Consuli cele mai apropiate de centrn erai! asemenea frnmos iluminate, stradole pline de lnme in haine de sărbătoare. Nu se poate descrie ncenetă incomparabilă serbare, datorită cea mai mare parte coloniei elene, dar In care toată popnlaţinnea a luat parte. Toate acistea nil avnt loc fiind prezinte singura autoritate română civilă, găsin-du-se ornşul in perfectă ordiue. * M. S. R. Domnnl. fiind indispns dc răceală, n'a pntut asista nalăzi la Te-D«n-mnl caro s’a celebrat in St. Mitropolie pmitru nniversaren cădorii l’levnoî. Din Viena se scrie, că d. H. Dresnitz, redactore’c ziarului ‘Der Osten», nun dintre cel mal zeloşi luptători ni cauzei române, a fost decorat de principele Serbiei cu crucea de ofiţer al ordinului Tn-kowa. D. ministru preşedinte al Serbiei, d. Zakic, veni in persoană in biuroul de redacţiuno al ziar ol nî ,Der Osten», spre a iumănn d-lnl de DreBnitz decoraţi unea. « D, prefict de Kinstenge a trămis d-lul ministru de ÎDterne următoarea telegramă: Astăzi, (24 noemvre) la 19 ore, cn oca ziunea luăreî in posesiune a districtului Kinstenge, a avnt loc iu biserica grecească nn Te Denm, la care aă asistat toate autorităţile locale rose , (l-niI reprezentanţi ai poterilor străine, notabilii oraşolnl ţ nn însemnat număr de cetăţeni din toate claseh; in acelaşi timp,'in'templele diferitelor naţionalităţi, sau înălţat rngl către cel A Tot-Poţinte pentrn prosperitatea României şi pentrn îndelunga, pacinica ţi glorioasa domnire a A. S. R. Domnului Carol I ţi a ilustrei Regală Doamna Elina beta. Entnsiasmnl era foarte mare ţi bucuria se vedea pa toate feţele. Totorsţnl era in picioare; Btindurde tricolore, ghirlande de fiori ţi diferite ornamente impodob ‘au casele. După terminarea serviciului divin , am fost insoţit de pupor, in strigăte de urări, eutusiaste, pănă la localul conacului, unde trtbiia să procedăm la primirea autorităţilor. Aei comision! din parte» diferitelor naţionalităţi m’riă însărcinat să depun la picioarele Tronului Augustului nostru Domnitor, încredinţare» despre devotanientol ţi fidelititea nouilor săi snpuţi pe c'nd chiar in salonul de recepţione, preoţii ma-liomctnnl. după ritul lor, aă ioălţat rugi către cel A-Tot-Potinte, cerând inalta Ini protecţiune pentru Rmiănia şi guvernul ei In fine, zioa de de astăzi va rămânea inscrisă pentru viitor, in cartea Istoriei,ca o zi de fericire, pentru această nouă Rnmă-uie, atăt de mare era entnsiasmul. Prefect de Kinstenge, A. Opran.. * Virtutea militarii,— Prin inalt decret domnesc s’a acordat dreptul de a pnrta medalia ,Virtute militară* gradelor inferioare, din regimentul 7 de dorobanţi, ce urmează, peutrn curaj îl ce aă desvoltat in luptele la cari a luat parte regimentul lor, ţi in-carl aă fost răniţi : Soldaţilor Puică George, Chivic Şerban, Manolache Sima, Niţescn Ioan, Gheorglie Petre, Iordache Negoiţă ţi Nicolae Ioan. • Numiri in Dobrogea.— Mal sunt numiţi: D. V. E. Theodoru, şef de bioroă in cancelaria preferinrel judeţnloi Tnlcea. D. Dorimedon ll idgi Lasar, ajutor traul slntor la plnBa Kinstenge, judeţul Kiu-stenge. D. Nicolae Vrabief, njntor-translntor la plasa Hârşova, acelaţi judeţ. * Risipa banilor comunei.— Primăria de Inşi poaeds şase grădini ţi numeroase florării niarl. Cum se face dar, că comuna a cheltuit ICO fr. cn cununa de floricea dat'o iarna trecută celebrului artist dramatic Ernest Rossi ?— Primări» iutreţine ţi di-rige&zS o ţcoilă de meserie. Cam se face dară, că comuna ia plătit 240 franci pentru fac. rea de 8 tăbliţt mici psutru avize de grădini? Materialul fie-cărel tăbliţi costă el intr’adevăr 30 franci? Actualul consiliB comunal se laudă ţi trâmbiţă in toate părţile, că face iconomia cea mai mare cn banii comunei. — Dovadă : Primăria a plătit 690 fr. peutrn uniforma tam-buri-majornlul gardei civice din laţi. O uniformă 690! Ce economie! Ce milă de banii publici ! ,Cur. Bal.‘ BIBLIOGRAFIE O. Sioil. — Operile principelui Conicntir, tipărite de soc'etatea academică. tomul V. Partea I. evenimentele Cantaciuenilor şi Brăneo-venilor. Partea II, Divanul, însoţite de un glosarîft. Preţul 3 1. n, A eţit de sub tipar ; Igienă Biu-gurul manual elaborat conform pro grame! ofb-iale pentru şconlele secundare. De vOnzare la librăriele din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de reco-mandăt şi f.miilielor. Ir i III iii Ci mi — Gramatica hm-beX Române. N. Crotnleseil. — Anatonia eie-n criptivâ. Voi. 1 Osteologia, Artlirolo-gia, Miologia. Domnule, De mnl mulţi ani, s tx SIROPU PASTA oE LAGASSE de Seve de Pin (Bradu) Maritimi Per&dnele Blabe de peptu, acele atinse do Tusse, Răguşită, Grippă, Catarrhe, Bronchite, Stingerea vocel şi Asthmu, suntu sigure d a gâssi uâ potolire rapidă şi cu-rarissire in intrebuinl.area principuriloru balsamici a-le bradului maritimă concentrate in Slropulu şi in Pasta de seve de Pin (bradu) de Lagasse Depositu in principalele Pharmacii. IDE VENZARB FABRICELE DE BERE. SPIRT SI DROIDE * i ■ 0 situat in Turnu-Sevcrin, Strada Aurclian No. 5 in dqdinfl lucrare, in nprop'ure de gara calei ferate şi Agenţia rapt'/rehr pe Dunăre, purtând firma K. F. FAS VaaîEKaiBiKÎ'aA Vfimjarea va avea loc ca bnn de mitiori înaintoa Onorab. Tribunal Mehedinţii Secţia 1-a în Şioa de 15 î7 Decembrie 1878. Pentru condiţiunl şi «Dtailiurî a se vedea la localul fabricelor în Iote «Jilole de la 9—12 dimineţa şi de la 3 — 7 sera. (810-5) Tutorele L. I)E ÎIIE. SPECIALITATE Consemn re tiisini Mm» MADAME LUCIE ✓ la^u ogală şi nu e poniru Idto c'aso'e Soc «lăţii. OLANDA, • III HON şi UADAI0LA11 iu <5t‘* ' in l>uru^I întrebi jumfităf’l, proven'nJ tlîn fV>rir<»l<» c.'îe iiitI mite de lloemia «Kumbur^), Belgia, OhiDiJa, Krancia ţi Euglit^ra. KEŢ'E DE MESE, ŞERVETE, PROSOPE Ş( BATISTE d. orl-co calitate şi înărim', batiste francese de 1 n9, batiste brodite şi de ,1«n-t«!e, batiste color ito etc. Uf. GUE SI BiHCHiT* PENTRU BIRBiTI SI DilIlE ■1' o l-ce fL#on modern, de ofî-ce miirimt', garnituri brodate, cravite, ficbua de dertele COKSETTE DE FRANCIA Şl PEKMMANIA, RoBES DE ClIAMBRES, Demie-Capots Long-Shawls, Şaluri de Cachemir negru. Zestre complete de 800 fr. până Ia 5000 fr. Or’-ce comandă in ramurile lingerid şi broderiei se primesce şi se va esrcuta prompt in atelierul din Viena. NOUL PRETIU-CURINT F.CSAT Fuste de flanelă frnnceaft dif. col, a fr. 8, 9, 11, 15 şi 18. Ciorapi de I6na . . . . 1.50, 2, 2.50, 3.50şi 1 50. 7. 1.50, 3.75, ; 5, 6, 8 12. Flan- le de bumbac . . Flanele de lâiă , „ , Hrobdde de Ift a finft franci 3.50. 5, 7.50, 9.50. Piapiină de lenă curată 18 pănâ la 45 fr. L > C ) c Hăinuţe d‘ fl. nfdă fină 6, 8.50, JO şi 14 fr. Ca dto pelnru dure, de flanelă a fr. 8 50. 14, 28, 38. (Vini 6ve de ( iquet de crnă a fr. 4.50, 6.50, S.50. I’antaloril de [dqiiel de eriiă a fr. 4. 6, 8.25. Fuste de p;quel de 6rna a fr. 5, 7.50, 10.50. C '-ttine pentrn danip, de flanela francesa a fr. 32. 4 1, 58 şi 72. \ltn1ale de pldie do li?na tina a fr. 30, 38, 48, 65 C. ti aşi LiVbfl- scl, de lli ffvn simple a fr. 5, 6f şi YT Căina;! HtiU'.!t, cu o metodă fdrtu esnic iosîî. Se primesc deosebit pprsone. M. (’. Selnimairyy Profesor «le dans. Cn.Ufţ rennni'^ esenţă japonerS, care (U IIU viudicl indutit pn IU datare da cap se găsesce la farmacia d-lnî F. Brns is -â-vis de biserica Sărindar. o pereche case cn locul lor, situate în Strada Romană No. fi3 bis, Subarbia Precupeţî-NoI. Doritorii de ale cumpăra se pot adresa la proprietar lor ce locnesce întrcusele. Oimisone cu broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisdne cn broderie şi dantele de utelino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi i 7 Pantaloni peDlru dane, suiple şi garnisiţi a fr. 3. 4, 4.50, şi 5 Pantaloni pentru dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantaloni pentru dame. de Olanda fina cn broderie bcO deulele a fr. 7.50, 8.50, 10,50, şi 12._________________________ Fuste de Costume cn pilise a fr. 4.50, 5.50, 6 50 şi 8.50. Ft steCostnme cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9, I l.'<> 1 Fuste cn şlep ca plise,cu broderie şi cudentele a fr. 8 50, I I. 15, 18. 26 (b-rsote de dane a fr. 5 50, 11 şi 14. G Gulere bărbătesc! calitate bnnă In 4 iţe a fr. 3 şi 4._______ 6 M a nt h» te calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. 6 Gulere de dame diferite fasdne a fr. 5, 6.50 şi 7 50. 6 B:»t:ste albe de Olanda a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. 6 Batiste de lii;0 adevffrată cn tivul lat a fr. 7.50, 9.-<0 şi 14. 6 Batiste de lit6 cn litere brodate fin a fr 15, 18 şi 22. 6 Butiste de copil a fr. 2, 3 şi 4. ___________ 6 Br.t'-tp colorate tivite, calitate solidă a fr. 3^ 4 şi 5 50. . G Bati-te de Olandă, tivite şi ru margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. F ţo de mese de Olanda albe de 6 pprsone a fr. 5 50, 7 şi 8.50. F ţe de mese de Olandă tlbe de 12 persfte a fr. 15. 18. 26. 94 Feţe «le nu s (f 01 indă albetL 18 iernile a (r. 16,28,36 48,66. F« ţe de mrsc de Olandă damast 24 persane r« fr. 33, 54, 69, 75. 0 ŞeTvete de masă alb de^aţă a fr 5 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50. 9. II şl 15. G Ş rvete «le ceaiO a fr. 2 50, 4 şi 5.50. 6 PtOBdpe de aţA cnrată a fr. 5.50, 7. 8.50 şi 10 50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5 50, 7.50 şM 2 1 Bucată de pânză de casă 3C_roţl a~fr. 16, IS, 24. 1 Burcă de Ol.ve , Rnmburg 62 coţi a fr. 48^ 56, 68, 78, 90 1 Bucată de Oiaruta de Belgia a fr. 62. 75, 1 1(L Bucata de Olandă de Hnmburg 3 coţi de lat, 21 coţi de lung ii fr. 35, 48 ;i 63. 1 Bncata de Ch'ffon franţtisesc de 30~roţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bucăţi de percail franţnsesc de 45 roţi a fr. ~23. 28, 34 şi 42. I Bucată de Madapolnm a fr. 16, 19, 23 şi 33 Mnl laulto dslOOO coţi «esturt de p'rii, Cl’ifon. 0/ford }i Tichet Tn cupfns de 5, 6. 8.10 sl IS coţi, s« vinde na ales fi'terllm, ii s3 n o.ai p’rA clnd se va sfJrşI depositul ■ cestora MngasîjiuJ do îiiigoric din VitMiu Calea YietorW, P.H«>tul ,D .ri • ♦, ( d"ii prŞ. alia ,1^ I« o oţu Ijipvprniri) .N L:' /r\ 'J/wy/; Tipografia, Thiel, & Weiaa Palatul .Dacia*. >