MARŢI 28 NOEMBRE ANUL III—1878. LDINT AMEMTEIjE. IN TOATn ROMÂNIA ..............1. P. 47 ...............24 ...............li IN sritA IN AXATE: «0 hi.R'l’IONI ŞI RKOLAMK : ffl litere petit, papion IV, 30 bani III, 00 bani, |>e H, 2 lei noi [ Reclame 3 lei noi linia. |um£r In capitală 10 bani. E8E IN TOATE ZILELE DE LUCIU). Uiuroal Hodnc^iol şi A <1 m i n is t r rv ţ i e I: i’ulatul ‘Duci;»,. atnttt intoi u jai •• 6e priim-sc în itrfiîn atato : l.a D-nil Hantrn-$tetn ii Voţiler in Vienna, Walfisclizass" lOO, A. Oppelik in Vienii.r, Stulx-nhas ei 2, liudo'J iîiw in Vienna , Seilerititte 2 : J'hiiipp l-6b in Virnna, Rvehoi.b.kehiţa»«e li : 1.. Lanţ) argint . 62 65 Renta austriaca Sn aur ... 72 10 Ixxe îl ■ o 1868 ............. 11II 50 Acţiunii bâncel naţionale , 787 — , . austr. de credit . 231 40 . „ ungare , 218 75 Argint........................100 — Ducatul........................ 5 58 Napoleonul....................9 , 100 m&rcl germane............. 57 45' Cortul de Berlin, 8 decembre Acţiunile C&ilor ferate române. 35 05 Obligaţiunile române . . 82 #0 Priorităţile C. fer. rom. 8®/« 86 40 Impiumutul Oppenbeim . . .101 75 Napoleonul..................... 16 19 Viena, termen lung...............— — Pari» > lourt .... 80 96 Calendarul ) Ploescl..... 2.46 -J Suceava,sosire . .12.03 4 9.55 n Bucurescl sosire 8.30 4 4.30 4 Bccaresc- -Terciornva Verciorova --- Bacarescl Buourescl . . . lo,40 4 Vereiorot* . . . . . . . 11.25 J 6.-4 Pitejtl ... . . 10.13. 3.- 4 Craiora . . . 6.30 Slatina .... . . 12.31 < 8.30 n Slatina. .... . . . . 4.45 Oraiosa .... • . . s.-io 3.15 4 Pite|tl..... 1.08 J Vtrciorova, sosiro . , 6. - n 6. n Bucurescl, sosire .... 9.20 -J 5.20 4 Bucurescl —Glur/tn Bucuretcl. . ...... 9.15 4 5 05 4 Giurgiu, sosire........11.35 4 7.05 n tilnrgln—Bneoreacl Giurgiu................. 9.03 4 4.55 .] Bucureeel, sosire . . . 11.05 4 6 65 n Galaţi—Barbeţi Galaţi............1.20 n 8 25 d 7.30 n Bărboşi, sosire , . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Bărboşi—Galafi Bărboşi...........2.55 n 6.25 n 7.26a Galaţi, eosire . , . 3.30 n 7— n. 8.- n JEI’EŞI TELEGRAFICE LE ,T IM f IH D I- citit nn decret reg 1, cure confirmă ful Tisra ţi nanu-şte pe Sznpary ti de finanţe; iar pe d, Keraeoyi *1 de cotuerţiQ. Camerile aO Ina-acuaetti. (8 decernrrie, 8 orc seara) Prtersburg, 8 dfcemTrie. «ralul Timaşef, ministrul din Ifinn-»i dat demieia in muinele impSra-t»re i-a primit-d. Este probabil, că «rtamentnl din lAnntro, in locul get î Tiraaşcf, va fi nnmit contele Şu- mate de precedentul guvern in pri-vinţi emirului din Cubul , şi aârta in ce şi pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administraţiei d-lul Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamaţii din partea membrilor acelor administraţii. In deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme , trebuia să se creazâ atins. In adevăr, el a şi protestat cu putere şi cu mult necaz prin coloanele ziarului „Daily News*. Depeşa lordului Cranbroock, după părerea duce lui d'Argyll. dă seama despre fapte intr'un chip parţial şi propriii a induce publicul in eroare. Ministrul, după spusa ducelui d’Argyll, a schiţat un roman cftnd a înfăţişat pe emirul ca un om ingrijat de teama Ruşilor, care ar fi cerut Englejilor să'l protejeze iu potriva ţarului, şi care s a dat in braţele Rusiei pentru că predecesorii lordului Lytton in India rămăseseră surzi la plângerile sale. Toate acestea, zice ducele, sunt curate născociri; Şere-Ali n'avea de loc teamă de Ruşi, şi se gândea uumal la greutăţile diu lă-untru ale guvernului sâfl, la interesele sale teritoriale şi dinastice; aceea ce dănsul voia să capete dela Englitera era număr o garanţie in Pesta, 7 decemvrie. potriva vrăjmaşilor săi din lăuntru, Mutra d.putâţilor şi in a magnaţi- şi nemulţumirea Iul venea mimai şi (Agenţi* Husa») [ic al dela 7 ilecerarrie 4 ore seara. Belgrad, 7 decembre, len scopcioei s’a deschis de către Ipiilan, care a pronunţat nn dis-|f; aclamat. iiacoviol a fost numit prezident cinei şi d. VasicI vice-prezident. Londra, 6 decembre, liede că generalul Robprts eşl va ■ II campania iu valea Khuruui la 0-|| strimtoarei Shutargardau. Londra, 7 decembre. I ştirile primite dela teatrul răebo-Piirul Şsre-Ali ar fi oferit a se sn- (8 decern. 9 ore dimin). Lahnro, 7 dec mbrie. osul Emirului la ultimatul englez El nu rtfnsă a primi provizor fcgleză. RSapnusal e’a scris după Aii-Mujidulul. Peri», 7 decemvrie. 4a ducelui Djoar.es s’a ijvilidit. Pest», 7 decembre. ţia austriacă a discutat , iu trei liuţe, politica urmată de oontele Aceste a ţinut un discurs , in aplicat pe lung şi cu succes la ile opoziţiei. Apoi s’a primit a-:u uaauimitvte bugetul ministe-»x terne. i v la creditul cerut psutru a se a-iheltuslile de ocupaţie pe 1870, coi propus să se «coarde 15 milioane, legaţia a priimit propunerea mini-I de răsboitl, de a ss acorda 20 mi- BUCURESTI ui, -7 noem. (O) deocmb. tea Albastră, pe care a publi in zilele acestea guvernul en-kj, deşicuprinds numai şi numai aente privitoare Ia ceatiuneaaf-are destulă importanţă prin e ce procură atăt adversarilor i partizanilor guvernului cârmuit rd Beaconsfleld, pentru viitoa-iptă parlamentară. In privinţa "I,ce decurănd lord Cranbroock, Iul ministru al Indiei, a ntri-urdnlut Lytton, vice regele In- numnl din aceea că lord Northbrook nu voise săi asculte aceste pretenţii. După părerea ducelui d’Argyll, emirul chiar daca sincer sar fi temut de Rusia, această teamă n’ar fi trebuit să inriureascâ asupra purtării guvernului Inlitl. Ex-secreta-rul de stat este din aceia cari, in toate cestiunile politicei orientale, profesează o incredere implicita in buna credinţă şi in desinteresarea ţarului şi consilierilor săi. Din nenorocire insă pentru dânsul, după scrisoarea ducelui d'Argyll, purtănd data de 23 noembre, a venit numai decât publicarea Cărţii albastre, şi prin această culegere de documente oficiale se răstoarnă cu desăvărşire vederile şi judecata lui politică. După cum se vede lămurit dintr’o importantă depeşă a lordului Northbrook, din 15 soptembre 1873, precum şi dintr’o mulţime de alte documente ntirnănd de acea depeşă, emirul nu se găndea decăt numai şi numai la primejdiile din afară, şi considera graniţa Ini despre miazănoapte ca serios ameninţată de vecinii ruşi. Un trimis al emirului, in- controversa există chiar acum # - « * 1 ' 7 ' depeşe cuprindea, după cum tr’o convorbire cu vice-regele Indiei, ie, o expunere a politicei ur- pe la mijlocul anulnl 1873 se rostea amică „înaintarea ruşilor in Asia a0 deşteptat serioase temeri printre populaţiile Afganiel; şi oricât de mult şi de des i-ar asigura ruşii pe afgani că nu trebue să aibă niclo teamă de el, afganii nu pot să le dee niclo incredere, şi niciodată nu se vor crede in siguranţă, până ce nu vor fi siguri că se pot bizui pe ajutorul englejilor.* Afară de aceasta, lord Northbrook a trimeH acum de curând către ziare o scrisoare, in care arată lămurit groaza ce a produs printre afgani şi emirului lor expediţia rusească la Kiva. Lord Northbrook repro-dnce o parte din propriele sale de-peşr, publicate astăzi şi prin Cartea Albastră, şi fără să vrea chiar dovedeşte pâpăit că cele ce astăzi se întâmplă in Asia nu se poate imputa decât numai şi numai politicei greşite şi condamnabile a guvernului liberal cârmuit de Gladstone. Pe de o parte guvernul acela nu voia să admiţâ cumcă ar fi fost ceva de temut din partea Rusiei ; de altă parte respingea ori ee propunere de alianţă cu emirul, cum şi ori ce făgăduinţă de ajutor Ia întâmplare să T atace ruşii. Guvernul liberal Gladstone a crezut de cuviinţă că nu’l nevoe nici vreme să se mal ocupe cu aceste cestiunl, şi re-zervăndu-şl dreptul de amestec, a amânat cercetarea lucrului pe o altă dată nebotârită. Emirul atunci, vâ-zâudu-se părăsit de englejl, aliaţii lui fireşti, a trebuit să cedeze de frică safi prin amăgirea intrigilor ruseşti. Deosebirea temeinică intre guvernul liberal şi cel conservator, acum la putere, in Anglia, este că cel d'ântăf, cu totul din potrivă cu cel d’al doilea, vede in Rusia aceea ce spun ruşii iar nu aceea ce este. Liberalii englpjl cu d. Gladstone in frunte-le, chiar după pxpediţia rusească la Kiva, chiar după urzirile ruseşti din Orient, chiar după tractatul dela San Stefano, n’afl încetat d'a imbrăţişa cauza rusească, ca şi cum n’ar fi fost engleji, sati ca şi Cum judecata politică şi simţirea interesului naţional le ar fi lipsit cu totul. Liberalii pretutindeni sunt iubitori de forme frumoase, do fraze şi de formule de sen»aţD, filantropi nesocotiţi, considerând progresul o-meniril ca o faptă a voinţil individuale, iar nu ca un resultat firesc al mersului omenirii prin scurgerea vremilor ; aşa sunt toţi liberali, şi când zicem liberali, voim să înţelegem aci pe liberalii cinstiţi, născuţi liberali, cari gândesc strămb şi lu-j creazâ astfel după temperamentul lor şi după cum ăl tae capul, iar nici demni nu vrem să inţelegem pe liberalii necinstiţi, fămţl liberali cari gândesc limpede, dar lucrează râd pentru interesul lor şi după cum ăl împing poftele şi patimile lor, cum bunioară, in micul Paris al Orientul lucrează vestitul campion al „desraoşteniţilor*, marele mag al republicel universale, d. C. A. Roaeti. De sigur nu put^m face necinstea d-lul Ghdstone; să nu facem deosebire intre dănsul şi prezidentul Cameril noastre, care după declaraţia sa de mal al Ităierl, este făcător de minuni, ca orice nepot al divulul, „Traian*, care este acum după resboiu independent, nu ca mal nainte, adică ore cu ce trăi fără grije d’acuiua ncolo şi care mal presus de toate iubeşte. D. Gladstone şi guvernul sââ, preocupat de ideile filantropice şi religioase, Rd râmas orbi şi nepăsători in faţa intereselor ţârii lor şi a echilibrului internaţional. Guvernul conservator din potrivă, a urmat calea cea dreaptă, şl a văzut dela început că sub firma de sensaţie atârnată d’asupra intreprin leril Rusiei in Orient, se ascundea t* ndenţa moscovită asupra Constautinopolulul şi scopul nimicirii împărăţiei otomane. Guvernul conservator a simţit că misia rusească la C.ibul este âncâ un pas al Usiel in potriva En-glitcrel, şi că nimicirea Turciei nu este alta decât pregătirea neapărată a unei lupte uriaşe in Asin. Şi astfel guvernul conservator a schimbat pe dată politica urmată până atunci faţă cu emirul din din Cahul , ofe-riudu’l o alianţă ofensivă, cerută odinioară de câtrâ Emir şi refuzată 1 de guvernul liberal. De ast&dntâ insă' era prea târzia; greşala neiertată a cabinetului Gladstone a făcut ne-inlâturabil resboiul, căci a lăsat pe Şere-Ali să intre in sfera de acţiune a Rusiei. giqne militaire* proiectele acestea vor avea de scop : augmentarea cu 20°/oa retragerilor, ridicarea la 14,000 oameni a contingentului anual ţi împărţirea in doâ categorii a celor 8000 de oameni, care formează rezerva, care vor fi obligaţi de-a fi prezenţi sub steaguri trei luni pe an şi la apelurile anuale pentru manevre; persoanele, nesupuse serviciului militar, vor plăti capitaţie, ceea ce va permite, supriruăodu-se indemnitatea, plătită astăzi părinţilor miliţienilor, să se îmbunătăţească in intregimea lor instituţiile militare, fără a spori sarcinele vistieriei publice ; crearea de cadre permanente pentru rezervă şi revi-ziunea legii pentru inaintârl in armată din a. 1836. — Aceasta e o schimbare aproape completă a actualului sistem militar din Belgia şi un pas insemnat pe calea serviciului universal şi personal, Belgia, de şi neutră, e atrasă, ca şi Grecia, in mişcarea aceasta şt curând nu vor mal fi in Europa decât principatul Monaco şi republicele Andorra şi San-Marino caii vor putea să păstreze pe elebardierif lor cel vechi şi de treabă. „Monitorul* de duminică publică inaltele decrete Domneşti, prin cari, in urma demisiei cabinetului Bră-tianu Cogălniceanu, d. I. Brătianu e numit ministru de interm». ad-iuteriin la resboiO şi preşedinte al 1 consiliului. Tot odată sunt numiţi: 1). D. Sturza, la finanţe, d. I. Câm-pineănu, la afacerile străine, d. Eugenio Stâtcscu la justiţie, d. Miliail Ferichldi, lucrări publice, d. G. Can-tili, culte şi învăţături publice. REFORMA IN OŞTIREA BELGIEI Discursul regelui, rostit la deschiderea parlamentului belgian, vesteşte prezentarea unor proiecte de legi, menite a completa orgamza-rea militară a ţării. Duj ă „La Bel- Congrcsul Orientaliştilor la Florenţa Al patrulea Congres al Orientaliştilor, care s'a ţinut in ncest an la Florenţa, a realizat scopul şi a justifl'at importanţa unul adevărat Congres ştiinţific, mal mult de cât celelalte t,reT, ţinute succesivam^nte la Londra la I’aris şi la Petersburg. ba mai mult chiar decât toate Congresele istorico-filologice internaţionale in genere, căci el a reuşit cel d'ăuteiO a reuni şi a pune in contact unii cu alţii număr pe specialişti, respingând din sinul sâO cu desâvărşira pe ori ce diletant, pe orice flutura ş dintre aceia ce se creu speciali in toate , pe simplul temeiO că nu sunt speciali in nimic. Binjou! acestui Congres âşl alesese mal d'mainte in fiecare ţară căte unul safl mal mulţi delegaţi , cunoscuţi intr'uu mod european prin lucrările lor asupra linguisticel generale san asupra limb dor orintale in specie. Aceşti delegaţi aveaâ dreptul de a recomanda membri pentru sesiunea Congresului, nu altmintrelea insă de cât comunicând in ace-laş timp biuroulul indicaţiunea scrierilor speciale, publicate de către cel recomandaţi. Cu acest chip nici un profan nu putea să pâtrunzâ in Congres. Din partea României, să ştie că delegatul , ales de biuroul Congresului şi confirmat apoi ^oficialmente de către guvernul nostru, a fost d. B. P. Hasdftfl, care, la rândul sâft , a recomandat de m-mbru pe d. dr. Barbu Constantinescu, cunoscut prin lucrările asupra limbel ţigane, lucrări aprobate cu căldură de către T I M P O L ilustrul Miklosich, uuul Jiu col mal mart ţigauiştl continpuranr Congresul s'a descins la 12 sep temvre sub preşedinta de onoare ; Alteţei Sale Regale simpaticului A ruedeO, duce d'Aosta , fost rege al Spaniei, care a doua zi a dat un prânz in Palatul Pitti la cel mal principali membri al Congresului d-lul B. P. Hasded, ca repreziutante al Romftnier, i s'a dat la masă al şeaptelea loc lângă ducele , alături cu celebrul liguist Ascoli. Peste tot iul fost intruuiţl iu Florenţa cu ocazinnen congresului vr'nâ 120 de linguiştl şi orientaliştl, dintre cari cel mal de frunte, afară de Ascoli, aii fost: Amari. lUnf>y. De Gubernatis, De Kosny, Flccdna, Von der Gabelentz, Justi, Legge, Lenormant, Maspero, Oppert. Renan, Roth , Sayce . Schiefner, Vaiubery . Weber, etc. Toţi eraQ impărţiţl in următoarele şoapte secţiuni : uord-africană, semitică antică, arabă, lin-guistică generală şi iranică, indiană, altaică şi eliinezo-tibetanâ. Pentru a arfita cu cătâ seriositate sad constituit biurourile acestor secţiuni, ajunge a spune că un Ascoli era numai vice-preşedinte al secţiunii Nu- meroase testurl, comentate sub ra portul paleografie şi sub cel lin guistic, in acest din urmă cu con cursul profesorului Sclun-hardt. sub titlul de : Limba românii vorbiţii in tre 1550 — 1600, un volum de 4 IS pagine. Documentele sunt, in cea mal maro parte, acte de investitură, concesiuni, a te de cumpărătoare şi d vănzare. S-.-rise romăneşte, dar cu caractere cirilice, aceste documente ar fi fost incluse p ntru studiul romaniştilor, dacă profesorul Hasdăd nu sar fi ingrijit d’a Ie da şi intru transcripţiun latină, aduotăudn-le totd’odată. Mal pe d'asupra. această primă serie a t săni ilor este urinată de două priţioase g'osare. Cel d’ăn-tdid cuprinde un lung şir de glose romăne, estrase de către llasdău din diferite documente slavo-române dintre anii I53G 1580 şi pe care el le comentează mal cu spumă din puntul de vedere linguistie, dar profită in acelaşi timp da oi i e ora-ziune pentru a ne procura notiţe storice şi literare, preţioas ■ pentru Si uial important guistice generale, un Oppert nunia vice-preşedinte al secţiunii semitice un Weber numai vice-preşedinte a secţiunii indiane Cel doi reprezentanţi al Romă niei, ambii ins rişl in secţiunea lin guistică, ati prez ntat congresului ultimele lor lucrări in această ra mură, anume d. B. P. Hasdefl opera sa .Cuvinte din bătrănl*. iar d. dr. B. Costantinescu : .Probe de limba şi literatura Ţiganilor*. In privinţa acestei din urmă, iacă ce zice buletinul şedinţei congre m Iul dela 17 Septembre 187S: . D. dr. B. Constantinei n comunică secţiunii planul lucrării sale despre Dialectele ţigane din Honul ma, o lucrare in privinţa căreia uie moriul săd tipărit şi prezint.it con greşului se poate considera ca o preş curtare saă embrion. Colecţiunea cu ilare d-sa se ocupă, oferă nu interes nu numai filologic, dar âncă linguistie şi literar. Ca probă de această aserţiune, d-sa citeşte unele pasagie din căn-teeele ţigăneşti cele tipărite, tradncăn-du-le in limba germană şi insoţindu-le de observaţiunl linguistice şi gramati cale. Colecţiunea intreagă, pe care d-sa o posede deja, trece peste 3,000 de cântece. .Adunarea primeşte cu aplaude espunerea oratorului. .Vice-preşedintele. profosorul As coli, mulţâmeşte d lui dr. Constan-tineseu pentru importanta sa colec-ţiune, sperănd că din vasta lucrare, cu care se ocupă, vor rezulta fo loase foarte mari pentru studiele linguistice in genere şi pentru aprofundarea, atât de grea ăn â şi atât de puţin inctrcafă, a dialectelor ţi gâueştl in specie. Ca linguist insă, ăşl permite de a face o uşoară ob-servaţinne fonologică. Forma cazului sociativ ritmela nu i se parc a fi o formă specială cu suffixul ya, ci este o simplă amplificare a vo alt-I din lorma anterioară rume-a (riime-ha rutnt sa) revenind prin urmare tot la suffixul sociativ sa.‘ Cât priveşte despre d. B. I1. Has-d§0, iacă ce zi e ili.strul Angelo de Gubernatis in Nuova Antologia dela 15 oetombre 1878. cea mal maie revistă literară italiană . unde, după ce vorbise despre bătrânul vicomt** btrangford, reposit de curân 1. continuă apoi in următorul mol: .Un alt savant, al cărui oriidiţiuue este de asemenea admirabilă, dar care, p< ntru norocul nostru, e ăncâ viă, tfinăr şi plin de activitate este profesorul român llasdeu, care a figurat cu onoare in secţium-a indo-europeă a ultimului Congres al Orien-taliştilor. însărcinat de câtr-* actualul ministru al instrucţiunel publice, George Cbiţu, cu direcţiunea generală a archivelor statului, el se apucă iudată a clasifica documentele şi, estrâgănd dintre ele o scris importantă de cele relative la istoria liin-bel române, cel ăntăl specimen bogat de această limbă in a doua jumătate a secolului XVI şi la începutul secolului XVII, publică nu- orl-care left .r. este glosarul al douilea, care con ine un specimen de dicţionar e ti -molog c al limbel române, preci s de imgortante date bibliografice despre oarecare glosare manusC'iso romăne In acest glosai', obscrvaţiuuile eti mologiee ale profesorului Ilasdău, de şi pe unele din ele ânsuşl ilustrul filolog român le dă numai ca provizorie, sunt totuşi astfel, in- ât toţi romaniştii treime să ureze ca Has-dSft să intreprinză unintr-g dicţio uar etimologic al limbel române. .Congr, snl orientaliştilor — conchide 1 f i Gubernatis — ne mal pro cură plăcerea da cunoaşte pe un distins filoleg român, d. dr. B. Con-stantiuescu, care a presintat o importantă lucrare comeutativă despre limba şi literatura ţiganilor din Ro mânia*. Iu acest mod, la al patrulea congres al orientaliştilor, România a fost represintatâ nn numai prin nume, ci prin nişt" lucrări care aO atras atenţiuni a. străinilor. Treime să constatăm totd’odatâ, i u fără mânlrie naţională, că Spania şi Portugalia, mult mal vechi decât noi pe tărâmul sciinţifi:, n'aO fost de loc reprezintate, iar pentru Grecia şi Serbia biuroul congresului nu-şl alesese nici măcar delegaţi. Aflăm in acela; timp că tot in Florenţa se publică in acest mement, sub direcţiunea d-lul De Gubernatis, un mare dicţionar al literaturel conţi mpoi a ne : Dizionario biografico della letleraluracontcmporanea, cuprinzăn 1, intre Celelalte, 50 de notiţe biografice despre scriitori români in viaţă, lintre care cinei vor fi insoţite de portrete, şi anume : A. S. R. Doamna Elisdj-ta, Dora-d’lstria, d. V. A'e an ii, d. M. Cogălnie nan şi d B. I\ Hasdăii. .Românul*. Rescumpărarea căilor ferate Citim in „RGiboiul* următoarele amănunte despre aşa numita res cumpărarea căilor fcrale ; credem de folos a le reproduce spre a le da cea mal intinsă publicitate. Necunoscând insă izvorul de un le au fost culese, ueputănd, prin urmare, aprecia autenticitatea lor, ne vom abţ ii" d ori ce com-ntar, şi vom aştepta vr o publicaţie ofi ialâ pentru a analiza şi jude -a această operaţiune, care până acum stă ingropată intrun intuneric aşa de adânc, in căt nici măcar mesagiul de deschidere a corpurilor legiuitoare, care vorbeşte de omnibus rebus el qiiibusdam aliis a divă, de toate ce s'aâ tăcut şi nu s'a O făcut, precum şi de toate ce se vor face şi nu se vor fiee, nu zice un cuvânt mă-ar despre această pseudo rescumpârare. Aceste rezerve odată făcute, iată articolul in chestiune : Se vor inchein dune convenţii: una intre stat şi acea grupă da banehierl, şi alta intre stat şi societatea acţionarilor. După acele conv.-nţi:, statid are să st oblig - a lua usupra Ini toată activa şi pasca căilor ferate —fără insă a se arăta n acele convenţii la ce valoare se urcă acea pasivă, care cade in sarcina ţărti. M,ii “mieii! va tr. bui ca corpurile legiuitoare să voteze amândouă acesta convenţii şi după ce vor aven şi sanctia doniească, se vor supune aprobăriei adunare! generale a acţionarilor. După aceasta, grupă bnn-cliierilor va avea să depună cui puţin , din suma totală a ac-ţiilor, adică a celor vechi nniuite Stammachen fi celor de prioritate pentru a ti schimbate in obligaţii noi d’alo statului cu li'1 Liberi sunt aceşti banchier! n'şi alege or! cari din aceste ob'igaţii, p ntru compunerea acele! treimi. Ei poate fi compusă numai din actiile cele vechi, Bnîl din cele de prioritate, saQ din amândouă şi in ori-ce proporţie. Din /.ion depunere! acestei treimi. — statal garantează S0'.* dobândă annaiă tn-culor acelor neţii -Ic prioritate, şi 3i/s° la cu| it.dnl nominal al a-ţiilor celor vechi, uri nu ud fost (losjmse ponlrii n II scliim linte. Statul priirueşte acţiila de prioritate cn 133',s°/o suta, adică cn 33V,"/o peste valoarea emisiei; iar ncţiiie cele vechi cu d0°/o, nilicil ou 25' ninl scump decât se venii acum prin toate pieţele Europei îndată ce bancherii vor fi depus acea treime, ei primesc dela stat o provizie de l'»7o, (să nu pufuiţi de ris), insă asupra snnit-i iutregi, care ar fi trebuit s’o plătească statal in caz căud toate acţiile in intregnl lor ar fi fost depuse p6utru convertire, şi in eaie caz s’ar nren aprocsi-mativ la suma de 177 milioane mărci aaft 221,250,000 franci iu titluri noi. Afară da aceaeta, el mal prim sc nn premiâ (le 2",, la fie-enre schimbare, asupra capitalului uoniiuul al act iilor vechi şi celor de priorităţi*. Pentru depunerea acelei treimi se lasă banchierilor un timp de doi ani, — in cure interval convenţia respectivă reniănc o-hligntonrc pentru stat şi faciillalivă pen trn banehierl. Dacă până la expirarea ac stor doi ani, nu se va realjz* depunerea acelei treimi conveuţia va fi considerată de nnlă , fără cn statul să fie iu drept a face yr’o pre-te ţie de orica natară! !! Poziţia juridică a tutolor acţiilor şi obligaţiilor actuale, adică; a celor primitive numite Stammacticn, a celor de prioritate şi a obligaţiilor in valoare de 30 milioane mărci, emise in armă de către societatea de acţionari , — şi cari produc azi o dobăndă de (5%,—poziţia juridică a tutulor acestora răuiăue neatiusâ neschimbată ! ?! Prima ipotecă se va constitui acestor din urmă, asupra fondului şi venitului cu-r.t nl că dor f,-rat -. După acensta vine asigurarea acţiilor celor vechi şi celor d) prioritate, cari vor rămânea ucconvertite, pentru cari se va constitui n doua ipotecă pe fondnl şi venitul căilor ferate; — şi in urn.ă de tot vin titlurile e le noi de 6"'.., cari se vor Cel doi membrii numiţi de banehierl vor fi d’a dreptul şi membrii consiliului de Biipravp tfhere. Uinii destinaţi pentru dobânda tiimes-trială şi pentru nmortism ut, vor trebni să fie depuşi cil o lună inaintea termenn-lui in măuele comitetului şi acesta ’i va depune la cassa de depuneri şi consemnaţii, păstrănd o chei'* unul din membrii numiţi de biuch-ri, a doua cheie uunl din membrii numiţi de guvern, şi nna de di-rectorn) acelei casse. Sumele necesare pentru aceste plăţi se vor lua. 1-ifl. Din v uiturile ntto «le căilor ftmtt; ducă «ceste nu vor fi sufici-ntp, se vor lua din veniturile monopol ului tutonnri oi iar iu cazul cănd nici acestea nu vor ajunge, atunci statul in II dator a plăti din orice alt fond EXPUNERE DE MOTIVE. In urma nonei sitnuţinni politice in care se află ţara noistră, a căreia indrpendtnţă absolută este astăzi reennosentă de Puterile străine, suntem datori a veghi» m ii mult poate decât in treent, ca interesele noastre politice şi economice să fie bine apărate şi ensţiunte in sinul marei familii europene in care am intrat. Astfel relaţiunile noastre exterioare sunt menite a lua o extensiune din ce in ce mal mnre. Prin urmare se simt-r nevoie de a se introduce douI reforme, sub toate raporturile, in organizarea ministerului afacerilor străine şi in specie a reprezentaţiuuel ţări in străinătate. In faţa acestei necSsităţl, am elaborat un proiect de Ifge suplimentară la legea organică a ministerului aficerilor străine. Acest proiect corespunde cerinţelor nonei noastre situaţinni politice şi va da guvernului mijloace de a avea nn corp diplomatic şi cousular capabil, (Xperimentat şi distins, care să reprezinte ţara in striuă-tate şi să apere, după direcţiunea ce i se ra de, interesele noastre politice şi economice. Supunând dar la deliberaţiunea şi aprobarea onorabilei Adunări suszisnl proi ct am onoarea a adăoga, că bndgetnl ministerului afacerilor străine pe anul viitor este pus in arc onie cu noul proiect de organiz.re aci anexat. Miuistrul afic-rilor străine, Cogălniceanu, de uşieri şi altele. Această sumă, i determinată după condiţiuuile par ale fiecărui post şi scumpetea rel vieţui iu fiecare reşedinţă, formează pitol special in budgetul anual al terulnl afacerilor străine, conform V lui aci nn xat sub litera A. Art. 0. Secretarii de ăntăia clasă bucura da nn tratament fix de 1,1 pe Innă. Secretarii de a Joi clasă şi secret trrpreţî dt nn tratament fix de G0t Innă. Art 10. însărcinaţii de afaceri j terim, cănd titularul legnţiunel este i gediă care trece peste 15 zile, safl postul este vacant, au dreptul la o I nitate ce se va fixa prin regulament! văzut la art. 7 şţ cere se va lua dii tuelile de reprezentare Afectate şffol si nn ei. Art. 11. Chiria localului legsţir este înscrisă anual in budgetul mini lui afaceri'or străine. Lege suplimentară relativă la legafiu-nele ri consulatele romăne in străini late precum şi la administ raţiunea centrală a ministerului afacerilor străine emite in schimb cn cele vechi , si pentru TITLUL I L o g n ţ i ii n i Despre personalul diplomatic. Art. 1. Pe lăngă posturile diplomatice, prevăzute la art. dl, din legen organică a miuistirulul afacerilor străine, din nuni 1873, şi annme : la Ber in , Br'grad, Con-atnntinopole, Londra, Pa-is, Romn, Peters-burg şi Vieua, sunt instituite ns-menea Vgaţinni la Brnxelles-llaga, Athena şi Urna. Art. 2. Titlu! şi c'nsa agenţilor diplo- Imatici sunt determinata prin decret Domn sc in nrma avizului consiliului de miniştri. Iată punle'e principa'e ale ncestnl proie t: O grupă de banehierl străini se insăr-cinează a realiza convertirea acţiilor vechi (Stamniacticn) şi celor de prioritate, in Bchimb cu nişte obligaţii d’ale statului român, cari vor da o dobândă de pe an. ferate, se conRitue ca garanţia specială, venitul n.o îopolulni tutunurilor şi aceasta pe un timp de 33'2 ani. îndată ce banchierii vor fi depus ',s parte din neţii, se va predi statului ex ploatnrea lini or. Se va forma nn consilii! de suprave-ghiere. cu r şedi ţa sau in Berlin sad in li-jcureşlî, şi care nu va avea altă misie decât a se ocnpa uuniai de interesele cnratn ale acţionarilor in marginea acestei fduioase convenţii. Dir cţia va fi datoare a raporta in fiecare an despre starea şi situaţia administraţiei consiliului de supraveghere , cou-form cu statutele actuale. Peutru titlurile cele noi B i va plăti do-bendă şi amortisment la fiecareatrimestru. Se va forma nn comitet de cinci membrii, cnre va fi însărcinat cu Bupravegho-ren operaţiilor acestor plăţi Doi din n-ceşti membri vor fi numiţi de către bancheri, şi doi de către guvernul român. Aceşti patrn vor numi nn prezident. Niininl prezidentul treime si IIe ro-iiiAn eu drepturile politice, pe cănd cel patru membrii pot II de orl-ee naţionalitate. In caz de diverginţă de opinie in ale-girea prezidentului, acest din nrmă va fi nnmit de tribunalul comercial din Bncn-reştl. Art. 3. S cretari de leguţiunl, de ăntăia şi a doua clasă saQ s-cretari interpreţi, sunt aşezaţi la diferitele posturi diplomatice. Secretarii de cl sa a doua şi steretaril interpreţi vor putea primi titlul şi face funcţiunile de caucelnrii. Art. 4. Diferitele legaţiuni vor putsa avea ataşaţi, retribuiţi saQ nu. zărt. 5. Şefii misiunilor diplomatice, precum şi personalul legaţiunilor fără excep-cepţiune de grad, pot fi întrebuinţate in aduiiuiBtraţiunua centrală a ministerului afacerilor străine, cănd iuturesele serviciului vor cere [presenţa lor. Iu acest caz ei şl conservă gradul şi se bucură de aloca-ţiunele afectate postului lor. Art. ti. Dragomanii pot fi ataşaţi la le-gaţinnile din Orient. Art. 7. Uu regulament special va fixa condiţiuuile de admisibilitate şi de iuaiu-tnre ale ataşaţilor şi secretarilor de ăntăia şi a doua clasă, precom şi poziţiunea, drepturile şi obligaţiunile personalului intrig nl legaţiunilor romăne. Art. 8. Tratamentul fix al fiecărui ş f de legaţiuue este de 1,500 lei pe lună. Şeful misiune! mal primi şte, pe lăngă acest tratament fix , o samă snb titlul de cheltuieli de reprezentare, de cancelarie, TITLUL It (I o n s u I ii t t* Despre personalul consular. Art. 12. Personalul consulatelor, p zute la art, ll din legea organică « nisterulul afacerilor străiue, este imj in doă categorii : 1. Consulii trămişl şi retribuiţi. 2. Consulii locali şi neritribuiţî. | Art 13. Personalul consulatelor de ma categorie se compuue; a) De consulii generali cari pot 1 şi titlul de agenţi politici saă insărc de afaceri. b) . De consuli, c) . De vice-consulî. Art. 14. Personalul consulatelor o dona categoriă se compune: a) . De consuli generali, b) . De consuli sau vice-co -uiî. c) . De agenţi consulari. Art. 15. Autorităţile consulare re buite (consuli dn carieră) simt stabiliţi ii Alecsnudria (Egipt). Capitala Bulgariei. Capitala Rumelieî. Constantiuopole. Buda-Pesla. Braşov. Reni. Csrnîuţ'. Salonicn. Sibiu. Oişovs. Isniail. Suceava. Vidiu. Ruscink Silistra. Varua. Art. U3. Vice-consulii sau cancei şi interpreţii retribuiţi pot fi ataşaţi diferite posturi consulare ds ăntăia gorie. Art, .17 Titlul şi gradul acestor ci salate sa vor fixa prin decret domnes Art. 18. Erecţiunea sau suprimarea solilor dt a dona categorie ne face decret domnesc. Art. 19. In ţerile in care se află o gaţiune romăuă, consulatele de diferite do sunt puse snb antorititta şefclui siuoei diplomatice. Art. 20. K'fjuliinenta speciale vor fij condiţiuuile de odmisibditats şi de in tare ule personn'iilui consulatelor in nore, precum şi poziţiuuea, drepturi! oblig iţinnile acestui personal. Art. 21. durdiseţinnea civilă şi crind nală a consulilor se ex-roită conform dre turilor resnltănd din stipul -ţinniIe cou v| ţionale saă din usul cousacrat. Iu materie civilă şi comercială, eoni Iul, asistat de doui asesori aleşi dintre \ ţionalil notabili, judecă toate contestaţi nile intre români. Apelurile contra senti ţelor consulare sunt făcute iu lintea cc ţel ds apel din Bucureşti. Iu materia criminală şi de simplă po (crimele, delictele saă contravenţiunilei urmează net-fel : Dacă este vorbi de o simplă contrave ţiune, consulul judecă Biugnr şi fără ap. dacă este vorba de un delict, consulul j dacă asistat de doui asesori, cu reser dreptului de apel la curtea din Hucureşt dacă eete vorba de o crimă, eonsolul e însărcinat cn instrneţiunea şi prevenit eBte trămie, cn procedura şi piesele de cu vicţiune la parchetnl procurorului gen pe lăngă curtea din Bucureşti, Art. 22. Tratamentul personalului coa« salatelor este fixat couform tabloului anexat sub litera B. Art. 23. Chiria localului consulatelor 4' j cate inecrielt annal io budgetul mî-(lai afacerilor străine. TITLUL UI Dispozlţiim! i-o in ii no. 21. Miînmbrii corpului diplomatic jjaular romAn ’şi perd posturile pen-* urile următoare. ÎAbue de iucredere şi divulgare de »le poetului. «jUondnită nedeaiuuA de caracterul ce Jmoralitate probată priu fapte dove- Delapidare de bani publici, ituirile pentru aceste patru cazuri f.iCe in urma unei anchete cotnpn-Irel funcţionari superiori sad egali itnlui, aparţinând corpului diploina-consulnr, TITLUL IV . AdminiNtraţiuncu centrali I ’f ftrsofuLal aJmirugt rafiei centrale J. 25. Pereona’ul şi tratamentul ad-^traţiunei centrale sunt fixate conform ui aci anexat snb litera C. Iar acel Tjturilor, conform tablonlnl aci anexat jlitera D. 4. 20. Denumirea funcţiunilor şi cla-!*r i hierarchicA, după care fnncţionariî «îndeplinesc atribnţinuile lor şi snnt |«rdi'Ua(I anii altora, vor face obiectul |j rgelament special. 27. Funcţionarilor admiuistraţiunei o li se poate da, prin decret dom-titlurile diplomatice sad consulare _ - pentru personalul reprezmtaţinnei exterioare, ţinAndu-se coaipt de serviciile aduse de fie caro şi de po/.iţiunen lor h ie-rarchioA. TITLUL V Itisposltlunl transilorlT Art. 28. Ori ce diepoeiţiunl contrarii le-gel de faţă eunt şi remâu abrogate. Ministru, Kogălnieeanu. TABLOUL A. Legaţi u n i Cheltuell de repre/.entire, de uşieri şi altele, acordate annal legaţinnl la : Athena .................. Berlin................... Belgrad.................. Bruxellee-Hnga ..... Constantinopole.......... Londra................... Paris.................. Petersbnrg . ........... Borna.................... Viena ................... Berna................... TABLOUL B. Consulate Tratamentul mensual al conBitlilor de cnrierA şi acel al personalnlni ataşai după trebiinţA la diferitele poeturl consulare: Leafa Chett. de repr. Consulul general . lei 1,000 , . 1,000 Consnlnl........... 800 V.-con. sad cancelar , 4i>0 Interpretul........ 300 cancelarie şefilor de lei 20,000 30.0 0 12.000 25.000 30,001) 30.000 30.000 40.000 30.000 30.000 20,00) TABLOUL C STATUL PERSONALULUI ADMINISTRAŢIUNII CENTRALE NUMIREA FUNCŢIUNILOR RETRIBUŢIUNI Pe lună 6e care Total pe ac Ministrul...........................• . Secretarul geuernl şi ilirectore . . • . Diviziunea 'politicii şi a protocolului Secretar redactor........................ Şef de cabinet............................ Sub secretari............................. Caligraf.................................. Diviziunea consulatelor ţt contenciosului Şefi de secţiune şi secretari interpreţi . Şefi de biuroO clasa II.................... Copişti.................................... Biuroul de navigaţiune şi de statistică Şef de biuroO clasa I..................... Copist.................................... Biuroul ceremonialului şi ordinului Steaua Romă mei şi altor decora(iun) şi medalii române şi străine Şef de binrot) clasa I. ... Adjutor............................. Biuroul interpretului Interpret pentru limba greacă . . . . germana „ . . rusii. . Diviziunnea complabilitâ(it, fondurilor, personalului, material, tasporturl Şef al comptabilităţil cu titlu de şef de divizie Şef de biuroft clasa I........................... Verificator...................................... Copist........................................... Biuroul archivelor şi bibliotecii Şef al archivelor şi bibliotecar................ Adjutor......................................... Biuroul de inregistrare şi de expedifiune ........................................... Adjutor. 1500 1000 1000 600 400 200 500 300 150 400 I 50 400 250 250 250 250 600 400 250 150 400 200 350 200 18000 12000 12000 7200 9500 2400 12009 7200 3600 4800 1800 4800 3000 3000 3000 3000 7200 4800 3000 1800 4800 2400 4200 2400 Total. 138000 NUMIREA SERVICIULUI Rttribiiţîu ni Diurne total pk an Pe luuft fie-ctre Report . . 138000 Şef al lipcanilor şi curier al [ministerului 150 1800 Lipcani călări..... 120 2880 Lipcani pedestri..... 80 3840 îngrijitor....... 140 1680 Odăiaş........ 80 960 Grădinar .... 150 1800 Rindaş....... 80 960 Total general . . 151950 TABLOIL I). STATUT PERSONALUEU1 PORTURILOR > Retribuţinnl Diurne 3 a 6 NUMIREA FUNCŢIONARILOR TOTAL PK AN a Pe lună Ge-care 3 ti 55 Portul Brăila 1 Căpitan........ 300 3600 l Dragoman....... 150 1800 1 Copist......... 120 1440 4 Guardianl........ 60 2880 Loriul Galaţi 1 Căpitan......... 300 3600 1 Dragoman........ 150 1800 1 Copist......... 120 14 40 4 Guardianl........ 60 2880 Portul Severin I Căpitan........ 250 3000 2 Gnardirnl........ 60 1440 Portul Giurgiu 1 Căpitan........ 250 3000 2 Guardianl........ 60 1440 Total general . . 28320 Situaţia Rusiei şi a Engllterel in Asia. Citim in ,1a Republiqne franţaise*: Pentru a aprecia cu exactitate condiţiunile strategice in care ruşii se găsesc acum in centrul Asiei, ar trebui să se cunoască intr’un chip precis frontiera meridionalăa Turches-tanfilul. Dar această frontieră este indecisă, fie pentru că ea păşeşte peste oare care teritorii ale căror locuitori pretind că suntăncă independenţi, fie pentru că in fie care un trupele ţas rulul înaintează cu căte o nouă staţie către sud. Ne vom incerca cu toate aceste de a da o idee generală. Frontiera meridionala a Turkes-tnnuliil se imparte strategic in trei trunchiuri principale : acel de vest, care merge de la marea Caspică pănă la Amu-Daria ; acel de la centru care urmează cursul acestui fluviu : acel de oBt, care se intinde pănă la cercul Kulda. La fie care parte a acestei frontiere corespunde o zonă deosebită de operaţiune ; Ia vest contra Turcomanilor, Persiel şi Afganistanului, la centru contra Buchariel, Chokondulul, Afganistanului şi Hiudustanulul; la ost contra Chinei. Intre marea Caspică şi Amu-Daria traseul frontierei este de tot vag. Pleacă din portul Ashurada, pe coasta sud-ostică a acestei mărr, dar nu se ştie dacă această frontieră este formată de Attrek, după cum o afirmă perşii, sad de Gurgan, după cum o pretind ruşii. Aici este cu toate aceste o chestiune foarte importantă, căci aceste două riurl formează o linie de operaţiune excelentă către llerat. Ruşii fiind stăpăni absoluţi pe navigaţiunea înărel Caspicp, nimic nu l’ar fi mal uşor de cât a face să le vie oare care trupe din Europa până la Ashurada şi ds a le indrepta in contra acestui oraş care este cheia Afganistanului, in cazul când ar putea să dispue fără contestaţiune de drumurile care re-ureâ cursul Ateethulul şi Gurganulul. Frontiera străbate apoi deşertul Eurthoman, după aceea atingea par-1 tea de jos a fluviului Amu-Daria puţin spre nord de Kiva. Care este traseul sfiâ prin mijlocul stepelor de Khorezm I Aceasta este peste putinţă de a arăta astăzi, căci triburile nomade ce strebat prin aceste stepe nu recunosc nici suzeranitatea ţarului Rusiei nici pe acea a şahu- lui Persiel. In acest moment chiar, generalul Lomachine operează in a-ceastâ parte in capul unei coloane expediţionare, care după cele din urmă noutâM, ameninţă localităţile Merv şi Mesched. Partea centrală a frontierei meridionale a Turkestanolul, se intinde pe malul drept a fluviului Aum-Daria, de la imbucătura sa iu marea de Arai până la inălţimele Bokhariel; după aceea treie pe la nordul acestui oraş pe Ia sud de Samarkaud şi re vine către cursul superior al Ini Amu-Daria. Frontiera desparte dar Turchestanul de deşertul de Kha-rezm, de Buckharia şi chauaturile afgane situate la nordul C.ibululul Din luna lui iunie din urmă, ruşii operează dincolo de această fronti eră dar nu se cunosc âneâ rezulta tele acestor operaţiuni. Să ştie numai că trei coloane n0 fost indrep tate către sud, la dreapta colonelul Grotenhelm a plecat de la Petro-Alexandrovsk, in împrejurimile Kivel, aO reurcat malul drept a Iul Amu Daria şi aă trecut peste acest flu via la Tehxrguia, aproape de Bo chara ; la centrul generalul Trotî, Haco’ Pharmacistu, U Galaţi, Marino Curtovils, Pharmaciatu ţi io It3tc Pbarmacule.__________________________ o witz Avis Domnilor Medici. SIROPUL Doctorului FOHGET. liiistl Ot)l nmi bon remedifi MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCl-GIURGIU (Smârda) Valabil de la buci kesci-gii ittufi 19 o u i KmHKlK 1 OCTOMBKIK 1878 PANA LA NOI DISPOSITI1 p. utru curarisio a Outnraiu ui, Tusei, Tu-6el Mfigărtstl, lusomuiilor, Iri ti ţinu ii or J nervdse, fi contra tutnlor fiolelor de pept, ’ satisfăcând atât dorinţa medicilor, cât şi a bolnavilor; nă linguriţa este destul, j Iu Paris la D. Cil AULE, roe Vi vienne, I 3(i, şi in streinStito se află la toţi farmaciştii şi droghistiî. I Deposit la farmaciile D-lor Ziirupr, Rig-ddifer şi Eitcl, Ia D Ocessa drogistul, şi ! la D. Dembovici. Tr Ho. I Dimin6|a BucurcscI . . Plecare 9 15 Jilava...................9 27 SiutestI (Halta) . . . 9 53 Vidra....................9 43 Grădişte (Halte) . . . 9 52 . Sosire 10 01 Coaiauu Plecare 10 11 BdnCsa...................10 39 FrateştI................ 10 53 . Sosire 11 15 . Plecare 11 25 . Sosire 11 35 AmiiŞi-ţli Giurgld Smârda Tr. No. 3 SSra •> 05 5 17 5 23 5 33 5 12 5 51 0 01 0 29 b 19 7 05 Sbr» giurgii-hucukenci Tr. No. 2 I "VW tkî'.T" higiena â, infailibilii preBercativâ, Singură vindetătâr» fărl! n-i adunira nimic. SI H giiacste iu lot» termacille din Univi rs şi in Paris la JELEA EKRllE, farmacişti No. 120 strada Rich lien, successor a lui Bron ; la BucurcscI la d-nu 1. W f ZURNKR, f.irmacist. ©• Smârda . . , Pu caro Giurgiu ‘ ' ‘ jtsire ^ ... Plecare 9 05 FrateştI................9 1(3 liăuâsîi...............9 39 Sosire 10 03 Plecare 10 13 Grădişte (Halta) . 10 18 Vidra.................IO 31 Sinteşli (Halta) . . 10 .39 Jilava ...............10 48 Bucurescl............11 05 Dimlne|a Comuna Tr, No. 4 Dup-amâŞI 4 37 4 45 4 55 5 00 5 29 5 53 t> 03 ti 03 (i 21 ti 29 ti 39 ti 55 Sâra LEG J A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelt-rat No. 1, la ora 8 şi 15 minute, sera la Brăila-Galatz, Roman, lassv-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Petersburg. II. Trenul No. 1: Cu trenul accelerat No. 2, caresosesce din Vâna, I.em-berg, Snceva, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 şi 30 minute dimineţa. III. Trenul No. 3: Cu trenul No. 6 de călători care sos-see din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi ".0 minute, dopa ame<)ă-ice’or în tote (jiMe de la 9 —12 dinii miţa şi de la 3 7 -ere. (ql 9 —fi) Tutoi ele L. DE IÎIE. Onor. Pnblic cu dă lecţinni îu case patti- , 41emeutaire et cours sup4rieur. Chacun de ce3 cours comprend 2 classes • UU**V UM BAC* IOC LI LI O I IU tgOU ' W" , . , . ]. ■ / t • . • n , . j „ ■ . . „ , , w „ , , et cuauue classe est divisee en plusieurs 9ections. Selon son aptituj cnlare, precum şi la Domiciliul nibu Hotel H _ r _ 1 Fieschi, camera No. 39, CU O metodă forte' l’^ve peut changer de section 2 fois par an. esniciojă. Se primesc deosebit person». , Le prix de la pension pour Ies internes est de 1200 M. C. Seluiniagy.v compris la muBique, le dessin et la danse. r%. par an, Profesor de dans. MAI MULTE MII DE f i Des runseignements on peut avoir h l'iiuprimerie Thiel & Weiiţ qui ont visit4 l'Institution pcrsonellemont et ou on peut voi le pro pect-us detaill4. sunt de vfinijire. A se adresa la Tip. Thiel & Weiss, Palatul „Dacia.4 renumită esenţă japoneză, cai« vindică îndată ori-ce durere de I PC-HO cap se găsesCe la farmacia d-lui F. Bros vis-â-vis de biserica Sărindar. Romană No. fi:', bis, Suburbia o j ereche case cu locul lor, aiiuate in Strada Precuj eţ Noi. Doiiloriî de «le cumpăra se pot adresa h prjpriotur lor ce locu < FRANCESE 5’ GERMANE «DST rlIMB ICAsTI 1SBC11HTIATI CA OASXSC IX IOT UOMXKTC1. LA KIOSCUL DIN BULEVARD, DE LINGĂ IF0TCGRAF1A prircipslele jurnale fr.ircfse şi germane cu apr6pe ncelaşl preţ co care se vând la locul lor Juioslele acestea sunt : JURNALE FRANCESE 1. La France..................20 bani 2. Le Nord....................25 bani 3. Le Gaulois.................25 bani 4. L’Univerg..................25 bani 5. Le Fijaro...................25 bani 6. La Republique Iranşaise ■ . . 25banl JURNALE GERMANE I. Deutshe Zeitung...........25 bani 2. Die Presse.................25 bani 3. Tribune din Berlin........20 bani 4. Neue Freie Presse.........30 bani 5- KaInische Zeitnng.........25 bani 6. Der Osten.................20 bani SEZOWUL a® MARELE MAGASINUR1 se HAINE BĂRBĂTEŞTI i* TOT GENRUL \ la & i>ii:i«ic ■■jrj CTaY.15 Ji' Ffj.'/i C TT R X I X GALAŢI, Strada Domnesca CA.MAŞl albe. şi colorate CAMAîjl de trico şi flanelă 1S.MENE de olandă şi flanelă GII.ECI de venatbre şi GII.ECI de flanelă CRAVATE, liante nouveaute l MHREI.E şi MANTALE de ploie Şl ORI CE ALTE ARTICOLE de modă. DKKNE CARE SE EFECTEAZĂ CU CEA MAI MARE PROMPTITUDINE MODERATE .IOSKK Cl{l > It vITI Kui-iiifiorul Curţii Bucurescl, Calea Vicloriel No. 20. — Galaţi, Strada Doiiiuesră. Tipogratia, Thiel, & Weie» Palatul .Dacia* b ( •