960. DUMINECA, 20 NOEMBRE ANUL III—1878. N'tfraOTSTA. IVI Î5TSTT1 E1L.E. Vil îs toata romAsia ...................I, n. 47 ...............• 24 ........................* * lJ IX STRĂINĂTATE : ....................... . «0 I.VSKRŢIUM! şi RECLAME: v Uf» 30 litere petit, pasfiim IV, 30 bani m* III, 80 bani, pp pnţj. II, 2 IpI noi Reclame 3 IpI noi linia. K || numSr In capitală 10 bani. ENK IN TOATE ZILELE UE LUCUU. Uiuroul Itodao^icil şi A.ilminiRtrnţiol: Palatul «Dania,. AKTTTTSrCITJRI s 8p priinjoue in atrlinatat? : Ln D-nil Jlatuun■ itein A Vogltr in Viennn, Walfi«ch(fa**e 100. A. Oppdik in Viennn, Stulienljuatei 2; Hudot/ Moşie in Vienna , Seileratitte 2: J’htUjip l*b in Vionna, E*cheiil,*cli(faa*e 11 : /* l^mg n Funciar rural . . 9:1 92*11 urban . . 85 — municipal al Capit !••'» — Poneii...............184 — iacia................19" — onulnia ..... 72 — nunicipal ca premii — — RomAnl................ — 3 luni.............99 25 — ......... 2."i 5 — ' 1W‘|4 ~ Curmi (le Vloun, fl ilncembre Renta ungari in aur .... 83 80 Bonuri o tesaur ung , I emi*. 114 25 . , > II , 73 75 Impru ■ tul auitr, In hirtie . 61 20 , , > argint. 62 50 Renta auitriacft in aur ... 71 80 Lo»e din 1806 ................ 112 70 Acţiunile bilncel naţionale . 785 ___ , , aiintr. Oe credit . 231 — . „ ungare , 213 — Argint...................100 _ Ducatul.................. 5 57 Napoleonul............... 9 2:»11 100 luircl german?....... 57 40 Coroil de Berlin, 0 decomb-e Acţiunii? Căilor ferate române. 35 25 Obligaţiunile româna O’/o . . 82 90 Priorităţile C. fer. rom. 8?/. 86 80 Iraprnmutul Opppnhaim . . . 101 75 Napoloonul..................... 16 18 Viena, termen lung...............— — Paria , <0urt .... 80 95 Calpiularnl (jIlei Sâmbătă, 25 noenbrc. Patronul ii lei : Mart. Ecat. 51 Mere. Rua&rit'il soarelui: 7 ore 22 min. Apusul soarelui: 4 ore 22 min. Fasole lunel: ultim cuart PLECA IV.A r'EVEISrTXiR.IL.OH. Itucureucl —Suceava Bucurescl . . . ,8.15n 10.—1 Ploescl.........9.50 n 12.00 ' Brăila.........1.53 n 5.45 ţ 'Peruci 3 ..... 4.38 n Roman..........9.05 1 Suceava,sosire .12.03 J Becuresc—Verclorova Bucurescl.............7.40 Piteşti ....... 10.1 SI atina Craiova Vârciorova, sosire Snoenra — nncorescl I................7.40 1 10.40 .................10.13 1 8..................12.31 1 6.30 . . . . • . . 3.20) 3.15 a, sosire . , 6-— n C. d * Suceava • • • • 5.11 «i 6.46 ,, 'i Roman . , . . , 8.45 ,) 12 30 ■ cumcâ nici o nouă piedecâ nu veni să se mal puie de a curm j şui legăturilor acestora perfecte.1 Interesele Italiei precum şi Europei, conchide gazeta italiai nu ne pot sfătui să urmăm altă nie de purtare. Deşi Italia este inceputul cunoştinţei trebilor p< tice, lumea ştie foarte bine că. ceastâ ţară nu poate să voiască t neglija interesele aşa fără socotea ADUNAREA DEPUTAŢILOR a In şodinţa do Vineri 24 c. ft Adnnă| deputaţilor d. ministru de externe a mnnicat mesftgiul domnesc, prin caraJl înaintează Adunării convenţinnea iu el | iată cn gnvernul otoman, in privinţa îl patriăriî prizonierilor, şi apoi a adaos |j îmi permit a ve ruga să binevoiţi face ca această convenţiuue să se vot de urgenţă; căci, aceasta e o cestiune r mult de umanitate; de la încetarea r belului pănă az, a trecut mal mult tij fi, cu toate acestea, vedeţi un număr semnat do oameni cari sunt intern*ţi| capitala ţărei. Aceşti oameni suut ml novaţi, şi-nil făcut datoria de soldaţi, astăzi stai! atăta timp departe de fat Iii Ie lor, lăsând că mulţi zac in pămenti nostru ; vina este şi de astădată a dipk^ maţiei; şapte luni am stăruit să dobândi ceea ce avem astăzi, după şapte Inul vi nim a şterge neînţelegerile dintre luai! Poartă şi Rominia, venim acum a decă restabilite raporturile dintre ambele sta Cred dar că d-voastră simţiţi importa acestui act, şi dea Dumnezeii ca acesta fie un inceput de bune relaţiuni intre fol tul nostru Suzeran, astăzi ImperatortV Turciei, şi intre fostnl domn, astăzi Su veranul nostru (aplauze). — Adunarea incuviinţeoză urgenţa, D. P. Grădiştenuu. înainta de a se it cepe lucrările de la ordinea zilei, am 4 noare a depune la bioroul AdunăreJ oi proiect de kg», tinzând la modificare art. S din codicile civil, şi dacn onoS Cameră bine voieşte a’mf permite, voi da lectură consideroţinnilor caro in’aQ cc dus Ia această modificare. lată propunerea ce aui onoare a fac Având in vedere că art, 8 c. civ. al. şi 2, recunoaşte veri cărui individ născu in România din părinţi Blrăim dreptul dl a deveni român priu simpla sa declami ţiune in timp de un an de la niajoriUll destul numai să na fi fost supus uueî proj tecţiuuî străine; Avăud in vedere că această dizpoziţiuu crează in favoarea străinului, născut România, un drept mal mare de cât are românul născut in afară de teritorial României, care nu poate dobăndi esereita rea drepturilor politice de cat in urmi unul vot al corpurilor legiuitoare, cou form art. V din Constituţiune ; Considerând că escepţiuuea prevâ/utl] de art. 8 c. civ., in favoarea străinului est astfel nedreaptă şi contrara principiului constituţional că naturalizarea nu se poate]! dobăndi decăt prin vota) Corporilor giutoire ; Considerând că singura excepţivme trebue conservată in favoarea străinului' născut pc pâmentul RomăaieP, şi care I» majoritatea sa ar dori să devie romăn, esto scutirea de stagiul cerut de art. 16 c. civ,; Considerând că acest mol de naturalizare odată admis, trebue ca toţi streinii >tă profita vltt dânsul făt ă dlscuţiutte « iau credinţă religia,tsă , intru cat a-restricţiuna s’ar alia înscrisă in co-eivil; cS dacă nrt. 9 c. civ. nnmal îvgnt de a fi; că Camera in limitele teniei Bale, e datonre să probeze că rimată de spiritnl de egalitate ret de ideile moderne.' semnaţii propunem PROIECT DK LEGE 8 c. civ. al. I şi 2, se modifică corn u W i'I-ce individ născut şi crescut in in păuă la majoritate fi care nn se i bucurat nici odată de vre-o protec-streină, va pntea in cnrsnl nnnl an i majoritate fără nit stagiă sau iudeii» altor condiţinui, să reclame cnli-► le romăn pe care insă nu o va pu-■4;j| ibândi decăt prin un vot al Corpu-il legiuitoare. i iatnl 8, de snb art. 8, va forma nrt. ţi.ţ., inr art. 9 actual este şi rămăne -î tt. H Li/««-<, P. Grădiţleamt, /. Agaric), N. ■f p, ne la vot nrgenţn şi se adoptă. Ji Astfel dar Camera actuală e pe cale : U «judeca şi a treia cestinne, impusă ■ >tnl dela lierlin, adecă egnla in- r—’ Ua< Co Interesaţii a tutunurilor din RoniAnia. Jrtinnea Regiei Monopolului tutunu-1 sparte de a fiice un pas înainte, iipi că stă pa loc pentrn mirarea |r. Suntem in adevăr tentaţi a credo bisterul de finanţe ar fi vacant, atăt e e fieeligenţa co se pnne in zolu-ostei importante chestinnl. numărul nostru trecut, arătarăm că soluţiune practică ce se poate da ie regiei tutunurilor, este inod.fi-gei monopolului şi transformarea il regii, in Rsgie Co-Iuteresată. fo serioasă romănă de dincoace şi de > de Milcov, studiind şi ea cli-stiu-1 si foarte cumpănită astă solnţiune, “Comandă cu deosebire guvernului r- Xc;.te acestea, remarcăm că guvernul |t nici păuă astăzi nici o hotirire. şease săptămâni de căud guvernul |l declaraţiuuea categorică că actuala |t) a monopolului va iuceta de a jucţioua de la 8 decern, viitor, de I vor acorda modificările ce de vr’o P reclamă necontenita ea introdnce a monopolului. j ma acestei declaraţinnî credem că era nevoie a reveni asnpra chesti-căt pentrn a anrniţa soluţiune» nefericire, aeeaBti declaraţiuue din ansi societăţi serioase, — declara-jire ameninţă ţara cn ştergerea a Iopta parte din veniturile totale ului, in loc de a deştepta pe miile finance, aşa după cum eram in spera, şi a face ca guvernul să sască a lua o’hotărire asupra aces-e chestiuni, u’a patut obţine nici tăzî o deslegare conformă cu aceoa emu spiritul de dreptate şi intere-itulul. i. ce credem noi, presa romană, şi treagu, că era absolut urgent a a serios cererile societăţi şi a ue i.pra ouuia din aeeete două lucruri; l ord» cererile societăţei, sad a le rorat şi limptde şi a propune o nbiuaţinne pentru a iulocui socie-«misionară, luând in acelaşi timp măsnrile de precauţinne e igiate instanţe, n’.fl foit înţelese şi de 1 nostru şi in special de minie jtru de finanţe. Chestiunea nn e [,ă la ordina zilei de minister, ş ş e mal trist, este că, dacă se mal In ea, nn se ocupă de cât intr'un irte vag. ~lă poziţiona, misiunea noastră şi a prese romăne nn mai permite băii nu esităm a mărturisi mai di-îă, nefiind dotaţi cn caracterul fleg 1 mini trulnl nostru de finance, l utem românea adormiţi păna in . ileî de 8 decembre* pentru a Iniei, fără mature reflecsiunl şi sub ■irea uneî catastrofe. Kste mal pre-ai se pare din toate punctele de M a stadia mal dinainte şi intr'un nctic o chestiune atât de serioasă lală pentru ţara noastră ca acea ezintă cestionea ce re preocupă aci. nai n te de ţoale trebue să dedă interesele societăţii nn se pri- va Cil veso de fel. Ştim bine că intro acţionarii societăţii se află nnnie cn un inalt renume in cercurile financiare din l'arie şi din Londra, şi că asocinţiunea cn asemenea somităţi financiare este mnî mult decăt nvnntngioasă creditului ţărel. Adevărata ceetiune insă nu este aci. Această societate ne pqne un .ultimatum*. Ea declară că monopolul ce i s’a concedat nn este respectat din cauza defectnozităţilor legel. Ea demoustră prin statistice irecu-sabile că contrabanda şi cultura ilicită ee măreşte in fie-care an in proporţiuni spăi-măntătoare. Astfel vedem că contravenţin-nile constatate la legea monopolului fură ; Iu 1875-70. 870 cazuri, confiscănd 0571 kilograme. Io 1870-77. 1182 cazuri confiscănd 10,452 kilograme. In 1877-78. 1297 cazuri, confiscănd 32,213 kilograme. Cultura ilicită sporeşte asemenea. S’a distrus cultură ilijită : In 1875 ... la 18,890 cultivatori lu 1870 ... la 29,490 cultivatori In 1877 ... la 37,338 cultivatori Faţă cu această sture de lucruri, societatea a reclamat de vreo 18 luni iuterven-ţinnea guvernului pentrn a ameliora legea, care este actualmente neputincioasă a restrânge asemenea abnznri. Demarşele aii fost zadarnice şi, astăzi la capătul pacien-ţei sale, societatea profită de retrocedarea Basarabiei pentru a dennnţa contractai seil. In acelaşi timp insă, ea indică şi defectele legel şi remediul lor, şi pretinde ca niclnna din modificări să nn mai va-tăme nici pe tezaur nici pe oneşti şi pac-nici cetăţeni. Dopa cele espnse pănă aci, cititorii noştri vor intreba de sigur împreună cn noi: Statul n'are şi el nn interes pentru a face să *8e respecte legea monopolului? Şi n'ar ,6 oare mal cuviincios ca gnvernnl din ‘propria sa iniţiativă să se ocupe cu modificările necesare pentru a face mono-.polal eficace? Nn vede el oare nn peri-*col permiţând ca numărul cultivatorilor ‘iliciţi să se îndoiască in doi ani şi să a-‘tingă ţifra colosală de 37,338 fără a nn- In adevăr, nn înţelegem pentru care reeou n'ar trebui să se cânte nn remediu pentrn nn reă aşa de evident. Dacă ministerul de finanţe refuză de n se pune pe urma acestor căutări, el ar face bine a comunica limpede motivele gale. Căt despre noi contribuabilii, care respectă legea monopolului, nu dorim decăt ca legea să impne autoritatea sa asupra tutnlor cetăţenilor, căci numai astfel acest impozit este just. Să venim acum la a doa cerere a regiei. Ea pretinde că, pentrn a da legel monopolului eficacitatea dorită, estp "î:c:a» ca fiecnl să fie interesat intr’nn mod sensibil de soarta monopolului, şi in acest scop, ea propnne sistemul ce se practică in Italia cn oarece deosebire insă de detnlii. In Italia, societatea regiei garantează tesanrnlul nn minimum de redevenţă anuală, şi după ce compturile sale aO fost inpovărate cu aerst minimum de redevenţă, ea inparte beneficiile intrepriuderel iu pro-porţinuea de 40 la sută tesaurului şi GO la sută societăţii. Acest sistem preeintă desavantagiul că guvernul, pentru a eserst un control eficace asupra cheltuielilor ce ăl interesează, trebuie să se amestece in toate detaliile comptubilităţiî societăţii, detalii care se controlez totd’anua numul de acţionari. Pentru a evita acest desavsntaj, societatea regiei diu România propnne a plăti tesaurului o arendă fixă de 8 milioane fr pe nn, şi peste această sumă, 15 la sută din suma vânzărilor brute ee vor trece peste 19 milioane franci. Cu modul acesta singurul control al gnvernnlni se mărgineşte asnpra ţifrelor de vânzare ale fabricilor sad ale depozitelor, care este un control facil de aplicat şi nn dă nici odată loc la neinţelegerî eau la ne-mnlţnmiri. Şi ar fi in interesul guvernului d’a inmnlţi căt ee va putea mai mult vânzările, sad iu alţi termeni a reghea ca legea monopolului eă fie respectată. Acest raţiouemănt ui B6 pare bun. Constatăm că tesanrul va fi asigurat de frumosul venit fix de 8 milioane franci, şi că mulţumită silinţelor co-interesaţrtor -- fiscnl şi Societatea, — putem spera ca monopolul să priuză rădăcină in ţară şi in cerând eă nşnreze pe contribuabili prin recete relative asemenea celor ce dă Regia in Franţa. Nnmal incape dieenţiune că o dată cs ţara suportă grelele sarcini ale unui monopol, noi trebue să căntăm prin toate mijloacele legale a face să frnctifice acest impozit tesaurului, in măsura cea mai largă, şi a opri ca contra-bandiştil sad cultivatorii neoneştl să mai răpească in detrimeutul fiscului o parte diu acest venit. Şi astăzi mai mult de căt tot deauda trebue să stn-diărn bine şi Bă cumpănim bine prodneţin-nea impozitelor noastre căci sarcinile te-sanrnlui sporesc pe fie-care an intr'nn mod foarte neliniştitor. Terminănd un pretindem să ajuugem la o decezinne luată asnpra chestiunilor ridicate de Societatea Regiei. Constatăm nnmal că poziţiunea ce ea a luat este clară şi neta, şi că cererile eale au aerul d’a fi rezonabile şi chiar avantagioHBe. Remăne ca guvernul să studieze şl să aprofundeze chestiunea cn lumina ce numai el singnr prin poziţiile ea sa posedă, şi a pune un sfârşit inceititudinei ce domneşte actualmente şi neliniştei de care snferă tot ro-mănul care cugetă matur la prosperitatea finaucelor ţării, căci nu trebne să se uite, că peste măsură gravă este responsabilitatea acelui guvern care ar risca perderea unei actualităţi de 8 pănă la 10 milioane franci pe an, pentrn vre-o combinaţione nesigură şi imposibilă de pas in aplicare in scurtul termen de căte-va săptămâni. Mai nainte dar de toate, trebue să căutăm adevăratele interese al patriei, şi pentru aceasta, au convine să tratăm cu uşurinţă aceste interese. (‘Cnrierul finanţiar,.) CRONICA >Pressa‘ primeşte următoarea Corespon-dinţă particulară din Tulcca cn data de 19 noembre, 1878. Dnpă cam v’am anunţat ieri, pe la ora 1, avn loc intrarea ceremonială a trupelor romăne in Tn'cea. Ele intrară in următorul ordin: General de divizieAnghe-lescn cn statnl sâS major, compas din d-nil locot.-colonel Argintoeanu, maior Şer-băuescu, căpitan Popescn şi doi oficiări adjutanţi, ca o secţie de roşiori. Apoi, venin regimentul al 7 de infanterie, pe semi-plntoaue, comandat de col.-Cantilli, având lăcgă sine pe locot.-colonel Teleman; batalioanele, sub comanda maiorilor Pega şi Jipa. In urma infanteriei, veniaă trei baterii de artilerie, şi apoi urma un esca-dron de roşiori. îndată ce generalul trecu in revistă trupele aşezate pe şesul debarcadere!, se puse in fruntea lor, şi, in ennetnl muzicelor şi a totulor clopotelor bisericelor din oraş, înainta spre areal de triumf, nade era aşteptat de intregnl cler cn o imensă mulţime de norod. Cele mal mnlte case eraă împodobite cn drapele şi cu covoare, şi ticsite de lame la ferestre şi la balcoane. Ajungând la arc, generalul, cn tot statal major, descăleca, şi, in snnetnl mnzicelor, se aduse snb arc drapelele armatei. Se dădn comanda ,spre incbinăciune* şi toate trupele şi norodul bs descoperi. Atunci in-cepu sfinţirea apei şi, după finirea serviciului divin, armata, in nrărl entneiaste şi repetate, trecu pe sub arc şi clerul, de o parte şi alta, improscă cu aiasmă. înconjurată de mulţime, ea trecu pe sub toate arcarele de triumf şi generalul primi defilarea in piaţa Babadag, iu faţa caselor Elman. In urmă, trupele primiră cuartiruire şi generalul se cobori In conac pentru primirea felicitărilor. Mal in tot parcursul trapelor de ccartirari, mulţimea nu in-ceta de a le procura rachiă, tutun şi covrigi; ar fi zis cine-va că populaţia Tul cei şi armata romăuă, s'ur fi cunoscând din vechi timpuri, şi că astăzi n'ar fi făcând decăt să se întoarcă in sinul familiei de mult abuudonată. Acum totul e sfârşit, şi ocupaţiuDea militară a provinciei s’a efectuat in mijlocul urărilor celor mai călduroase a popu-laţinnel. Cu toate aceste, mai multe punte negre ee ivesc la orizont : pe de o parte Salina şi Chinsteuge, cari rămăn ănci snb comandament militar rus, inr pe de alta., greutăţile ce rădică fosta administraţie resă in Tnlcca pentru predarea telegrafelor, căearmilor şi a altor locolităţl necesare ori cărei administrnţiuni publice. Dar vom conteni cn corespondinţa noastră aici, pentrn a nn intnneca tabloul primirei noastre de popnlnţin dobrogeană, cn neajunsurile ce ne fac ruşii; va sosi de Bignr timpul să învingem şi pe acestea. Populaţia pregăteşte acam telegramă de gratitudine către Alteţa Sn Regală Cnrol, asigurănd-o do iubirea şi devotamentul ei fără margini şi gata la orice sacrificii. A-censtâ telegramă, priu patriotica iniţiativă a d-lnî M. Patrescu, nmbla din măuă in mănă şi se umplea iute de iscălituri: nu ştim insă dacă telegraful rus, (căci ro- măn nn este ăncă) va priimi şi expedia la timp această telegramă. Vom vedea. De acnma înainte, este ca administraţia Provinciei să se pue cn tot dinndinsn! 'pe Incrn, pentrn organizarea poliţiei şi a comunelor nrbane şi rnrale. Dacă eBte să se îndeplinească cn o oră mai nainte promisiunile date prin proclamaţinne» guvernului, atunci ar trebui, cn nn moment mai nainte, de a ee indăpărta administraţia bulgară actnală, care a sdrnncinat toate interesele celorlalte naţionalităţi, şi a u/.at de prigonire şi nejustiţie. Aceasta este nna din cele ăntăifi satisfacţinni ce este a se da populaţiunilor romăne, gri ce, turce, tătare şi israelite. Pănă iu prezent, nn s’a ocupat ăncă de trapele noastre insula cea mare dintre Iernai! şi Talcea, despre care v'am întreţinut intr'o corespondmţă a mea. Se vede insă , că nn se pot face toate de odată, şi ne trebne pnţină răbdare. Vom vedea dacă, pănă in fine, insula iu cestiuud va fi ocupată s’aQ nu. Ce eă facem? Am inceput a ne teme şi de ambra noastră de cănd comunicatele >Momt. oficial* desmint chiar luciurile cele mai învederate. Dar aşa cere diplomaţia, and pe mulţi epuind; nu ne rămăne dar , decăt să ne închinăm acestui nofi Dumnezeii ! Am fi de părere, ca guvernul central să stărue, pe lângă administraţia sa diu Do-brogea să schimbe numele ruseşti date uliţelor de către administraţia rusă, şi in particular uliţa, prin care a iutrat Românii, eă se numească tCa/ea Jiamăniet* iar piaţa nnde s'a primit defilarea, să ia nomele de ,r/a(a Liberărei*. Comuna va îngriji, mal târziii, de a ridica nn mic monument pe care va fi acris t1878, rwem-vre 18, Intrat ea Rom&nihr*. El va pnrta asemenea numele comandantelu! şef şi ale celorlalţi şefi de corpnrl. Căci este timpul eă începem a da o deosebita atenţiune intereselor noastre naţionale, şi să nu ne ocupăm numai de iscălit hârtii pe la prefecţi, snbprefecţi şi poliţai. Eeste de jelit căteo dată, căud intră cineva in cancelariele acestor autorităţi, de a nu zări nimic ce[ar semăna cn o idee naţională, cn nn interes public naţional. Sperăm insă, că administraţia d-lui Chica, pe noul teriroriă, va corespunde aşteptărilor românilor inteligenţi |şi preocupaţi de interesele naţionale ale patriei lor. Să nu perdem zilele şi auil in nimicuri, şi să incepem a înţelege exiginţele şi dntoria vieţel publice. Credem, că d. Chica va fi neadormit in iudeplinirea acestor exigenţe şi îndatoriri.—X.— O ameninţare. — Ziarul .Cetatea* diu Târgovişte află că preotul din comnua Cura Soţi iu zioa de 11 curent au primit o scrisoare pnonimă, prin care i se cerea o Bumă de 500 galbeni. In caz de refuz i se făgăduia că va fi jefuit. Scrisoarea ee ozice că poartă stampila oficiilor poştale Tărgovjşre Găieşti şi Titu din aceeaşi /i de 11 iu care seara i s’a şi remis.— Io lipsa preotului de acasă scrisoarea a8 fost lăsată in măna fiicei sale care o şi desfăcu şi văzând cele ce conţinea aşteptă cu nerăbdare întoarcerea părintelui săS, cănd d'odată se pomeneşte cu notarul comunei că vine şi ăl cere scrisoarea ee o vază dacă slova dintr'ăiisa nn se potriveşte cu acea din rolnrile comunei.— împrejurările cum se petrece ucest fapt; faptul imposibil dar care se dovedeşte din ştampilele aplicate, ca scrisoarea să fie remisă in zioa de 11 şi trecută prin Găieşti Titn şi ajunsă la gnra Snţî in aceiaşi seară, cum şi intre-batea notarului care negreşit că uu putea şti nimic de cele conţinute cănd scrisoarea era sigilată, sânt atâtea indicii cari dau mnltă bănuială in contra notarului şi consilierului. Scrisoarea ni se spune că s’nQ dat d-lui procuror şi avem mare credinţă că totul sa va descoperi, • Puntrca in disponibilitate. — Generalul Je divizie Ghica Ioaa Grigore, a fost pna in neactivitatd, ca intrSad în categoria alin, 3 art. 7 partea II din abrogata lege a poliţiei ofiţărilor, ca agent diplomatic la Constautiuopol şi iu misie la St.-Paters-burg. Noua lege a poziţianel oficiărilor, decretată la 5 iunie anul curent, preschimbând poziţinnea tut'ilor ofiţerilor atUţl in neactivitate in aceea de disponibilitate, consilia! superior al armatei a decis ca generalul Ghica loan Grigore să fie trecut in poziţie de disponibilitate. * Semn onorific.—Prin înaltul decret Domnesc, h*îi acordat dreptnl de a purta sem-nn 1 onorific ofiţerilor ce urmează: Semnnl onorific de aur pentrn aervicinl militar de 2 o ani im pliniţi. D-luî maior Vasilescu loau şi d-lui căpitan Frnnzescu loan, ambii din regim- n-tul 1 de dorobanţ*. D-lnl aob-locotenent Călioescu Ueorgc* din regimentul 1 de dorubiuţi. Semnul onorific de argint jientru Serviciul militar de 18 ani împliniţi D-lni maior Botez Panait, din regimentul 13 de dorobanţi. 13-1 ui maior Baldovicî Vasilc, din regi-mental 2 de roşiori. D-luî cftpitan Georgescu Nicofae, «Im regimentul \ de artilerie. D-lui căpitan Popoviei Năstus-*, din regimentul IO de dorobanţi. D-luI căpitan Lipan Constantin, din regimentul •"> de linie. D-lnl căpitan Codrescu Nicolae, din re-gimental Iti de dorobanţ*. D-luî căpitan Manolescn IDlosache, din regimentul I de călăraşi. D-lui căpitan Carp Constantin, din regimentul 13 de dorobanţi D-loI căpitan Gheorghe Dimitrie, din regimentul 1 de roşiori. D-loi căpitan Lupaşcu Constantin, din regimentul 13 de dorobanţi. D-lui locotenent Verdescu Constantin, din regimentul 1 de dorobanţi. D-lul locotenent Molnar Michail, din regimentul 7 de călăraş*. BIBLIOGRAFIE LIBRâRIA SOCEC & ri3 Spitaleloru din Paris pentru constatarea pro nr tet.ltt lorii rcconatituitore ,\nti-anemtcc ;i rfiţ;e*3 bis, Suburbia Precupeţi-Nol. Doritorii de ale cumpăra se pot adresa la proprietar lor ce locuesco întrunsele. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9. 11 şi 15. 6 Şm.te de ceaifl a fr. 2.50, 4 şi 5.50. G Trosbpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. I Bucată de pânză de casă 3G coţi a fr. 16, IS, 24. 1 Bncată de Olandă Rumburg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90. I Bncată de Olandă de Beljia a fr. G2, 75, 110. 1 Bucată de Olandă de Rumbnrg 3 coţi de lat, 21 coţi de lung a fr, 35, 48 şi 63. _________________ 1 Bucata de Chiffon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23^ I Bucată de percail franţusesc do 45 roţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bucată de Madapolam a fr. 6, 19, 23 şi 33. Mai multe de 1000 oo|I resturi de p.Inzi. Chifon, dslord şl Fichet In cup&ne de S, 6. 8. ID şl 1$ cop, te vinde ma elrs fârte cfiin, n iă n, mei pini cind se v* jllrjl depăşitul «cesturi. iMiigasfnul do iimroiie din Viena Gt*lmi Victori.I, IVi-lnl ,l>.«i( d u ; prii illi" d. la c âţu Lipscani»") 'Tipografia, Tliiel, & Weisu Palatul .Dacia*. *