SÂMBĂTĂ 4 FEVRUARIE. ANUL III. — 1878. Nr. 26. te ABONAMENTELE-in toaTa bomAnia u....................L a <8 V. 16 luai..................« <1 luni.................11 IN STRĂINĂTATE ; ....................«0 INŞUEŢIONI Şt RECLAME: de 30 litere petit, pagina IV, 80 bani. (fini JH, 80 bani, pe pag. II, 2 lei nel. Reclame 2 lei noi linia. lin număr In capitală 10 bani. tSK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ,Dacia.» A.ISTTJ KTCIXJTtl. Se priitneee in străinătate : La D-nil Haattn-ttein 11 Vogler tn Vienna, Walfieebgaue 10. A. Opptiik In Vienna, Stnbenbaatei 1; Hudo-Motu in Vionna, SeileretAtte 1: Vincent Ardicka In Vienna, Teinfaltetraeae 17 Philipp Lob in Vienna, Eicbeebachgaeee Îl : L. Lagn A Comp. In Peţta |i Havat- LafjiU A Comp. in Parii, C. Adam 2, Carrefur de la Croix-Rouge 2, Parii. Scrisori nefrancate nu ie primeic. Articolele nepublicate ee ror arde. Un număr In Districte 15 bani. de Bncnreacl, 2 Fevruarie. Surate...... 98>/i 93 pomeni ale .... 90 — funciar rural . . 88>/i — urban . . 7Î — munioipal al Capit. 8lbj 81 ■/* Peniil..............125 — Dacia.............. 200 — România............. *5 — municipal cu premii 21 30>/* RominA............... — — I luni.......lOOVi — ................ 25 15 — I *. *. '. ’. ‘ 138*/. - (.“arsul de Viena, IA Ferruarie. Renta nngarâ in aur .... 91 20 Bonuri de teaaur ueg , I emil. 117 50 . » , II , 110 25 împrumutul auitr, In hArtie . 62 65 » • > argint , 66 — Renta auatrincA in aur ... 73 75 Loee din 1866................111 — Acţiunile binoel naţionale . . 78" — , , auitr. de credit 2l9 . . ungare » 199 50 Argint.......................10-4 35 Ducatul....................... 5 68 Napoleonul.................... 9 53*/io 100 mArcl germane............ 58 80 Conul de Berlin. 14 Februarie Acţiunile Căilor ferate române. 23 25 Obligaţiunile romane 6»/i . . jg 50 Priorităţile C. fer. rom. $)/, 70 — Împrumutul Oppenheim ... 90 50 Napoleonul....................18 22 Viena, termen lung.......... . — Parii , icurt .... 8l 05 Caleadarn! taliei SâmbAtA 4 Ferruarie. Patronul ai 1 el: Ourioiul Tiidor. BciAritul soarelui : C ore 58 min. Apuiul >oar*lul: 6 ore 81 min. Faiele lunel : Lună Nod. PLECAREA TRENURILOR Bnonreici Snceara Bucureicl . . . ,8.l5n 10.—d Ploeici..........9.50 n 12.00 ] BrAila...........1.53 n 5.45 j 7.15 d Tecuci 6.........4.38 n 11. 0 d Roman.............9.05 Daily Telegraph* : Se crede, oă fi* englezi a primit ordin de-a intra in. Ir lanele. Nu ae teme nimeni, ci Poarta face o reaisteaţă serioasă. Athena, 13 Ferruarie. Daci flota rngleză va intra în Rosfor Grecii vor reocnpa Tesalia fi Epirnl. londra, 13 Ferruarie. Din Berlin se telegrafiază Ini ,Times*: Rusia afl comunicat Austriei, că chestia-nile relative la reorganizarea acestei provinţii de către RufI fi la retrocesinnea Basarabiei vor fi eeclaae de la discnţione in conferenţă. Se telegrafiază din Viena acelniafl jurnal : In Constantinopol, ss crede cum că Sultanul e gata a elibera firmanele, cerute de puteri, pentru a face să intre flotele lor în Bosfor, Franţa fi Italia n’aii insistat in cererea lor, pentrn că ambasadorii acestor donă pateri afl declarat că viaţa fi bunurile Creştinilor no snnt In primejdie. Anstria afl reinoit cerere», pe care o menţine deci. Londra, 18 Februarie. O depeşă din Berlin zice, că Germania nn ra trămite corăbii de răaboifl in Bosfor. O telegramă din Berlin, adresată ziarului ,Times*, menţionează sgomotul, că in Bosfor s'afl cufundat torpile. Perthmont, 12 Fevruaris. Admiralitatea a dat instrneţil tuturor autorităţilor maritime, ca să no eco.iomi sească bani în aşa mod, In cât să se piardă vreme şi ca corăbiile însemnate să fie gata fără întârziere de a pleca la destinaţie Mal mnlt de 2000 lucrători al arsenale» lai fac ore suplimentare. Loadra, 12 Ferruarie. *Morning-Post, zice, că partidul conservator este hotărit a-I asigura gnver-nulnî concursul lui pe calea anei politice, care să aibă caracterul tăriei şi nniril. Conservatorii afl mare încredere în lordul Bsaconsfield, dar el vor să-ş! retragă încrederea lor de la lord Djrby, daca acesta un va arma pe Bsaconefield. Constantinopol, 12 Februarie. D. Layard afl telegrafist către Lordul Derby că până acnm el e fără iastrneţii relative la flotă. Ahmed-Vefik afl vestit Camera, că la 14 Fevruarie va comunica condiţiile păcii şi că numai e nici un soldat grec in Tesalia. Prezidentul consiliului a declarat, că daca flota engleză va intra in Durdanele, Poarta va protesta, aruncând asupra En-gliterel responsabilitatea urmărilor. Sado-lah-bey e numit al 2-lea delegat fi Inlo-cnefte pe Sadyk-pafa. — Serviciul de li 14 Fevruarie, 9 ars dimineaţa.— Atena. 14 Ferruarie. Bafibnzacii afl comia iu Creta măceluri nonf, mal cn seamă Ia Rethimo. Albanezii rin să se ’nscrie snb steagurile armatei greceftl şi snnt primiţi. Gsneralnl Sutzo fi-a retras demisia. Atbeaa, 14 Februarie. Gnrernnl, notificând oficial tatnror poterilor măcelurile comise din noQ in Tesalia afl protestat cu energie contra stării primejdioase, in care se află provinciile greceşti ale Tnrcial, o stare, care par» a necesita intervenţiunea oştirii greceftl. Şapte anta de insurgenţi sub comanda capnlni lor Busdechi s’afl întărit la Macriniţa aproape de Volo. 4,500 de Turci, dintre cari 2,000 de Egipteni, se pregătesc a-I ataca. Londra, 13 Fevruarie. Se desmiute demisinnea lordului Derby. Dacele de Edimbarg a fost rechemat de la inenla Malta. El ee întoarce la Londra. Rafii ameninţă, că vor ocnpa Constantinopolnl. Censtantlnopol, 13 Februarie. Flota englexfi a trecut Dardanelele. Ea a pătruns In marea Marmara. Tlena, 14 Fevruarie. >Corespondenţa politică* vestefte, că comandantul escadrei anstriace, contra ad-miralnl Barry a plecat uzi după ameazăzl de la Pola spre schelele Levantului cu vasele euirisate Habsbnrg BUCQRESCI îl FEV8DARIK Cu toate declaraţiunile Parlamentului român, cu toate rugăciunile şi objurgaţiunile gazetelor oficioase, nu numai neliniştea domneşte dar Încă obscuritatea cea mal complectă apasă asupra cestiunel Basarabiei. Vfi-lul s’a ridicat un moment prin misiunea generalului Ignatiefl' şi prin refusul sincer safl prefăcut al guvernului nostru de a intra pe acea cale. DatuncI am sfat aci şi nimic oficial nu se mal ştie In această privinţă. Pe cănd gazetele de aci susţin că ideea retrocesiunel Basarabiei a fost părăsită, gazetele germane, francese şi engleze nu sunt de loc de acord In privinţa cestiunel.— Unele se iată după foile din Bucureşti, altele, şi din nenorocire cele mal bine informate persistă a susţine că, inten-ţiunile Rusiei n’ar fi cătuşl de puţin schimbate şi că toate acestea n’ar fi de cât o comedie, jucată de guvernul radical. Insă organele inspirate de guvernul rusesc precum de esemplu .Nordul* păstrează o tăcere adâncă In privinţa cestiunel şi nu o menţionează nicî ca un simplu sgomot. Ciudată situaţiune! Cum se va des-noda şi ce surprindere ne mal este reservată In aceste obscure tratări ce se urmează peste BilcanI şi de a care delegatul nostru după toate probabilităţile a fost pe deplin in lăturat. Conclusia cea mal naturală este că, astăzi suntem cu totul la discre-,iunea guvernului Rusiei tocmii ca Turcia cea tuvinsâ: singura noastră speranţă pare a fi rugăciunile ce il. C. A. Rosetti demagogul cunoscut adresează când M. Sale Ţarului, când marelui duce moştenitor, când altul mare duce, care vine, se duce trece prin BucurescI, In aceiaşi foae. In acelaşi coloane unde publică şi laudă divagaţiunile comuniste ale profesorului Acollas, care In timpul Comunei din Paris a făcut un voiagifi silit prin străinătate. Ciudată amestecătură de idei, neauzită confusiune, la care publicul nostru preocupat nici că dă atenţiunea cuvenită dară care este semnul cel mal caracteristic al timpurilor de turburare şi de ameţeală In care trăim. Pe când dară admiratorul d-luî Acollas şi al eroilor din 1871 a rămas principalul nostru advocat pe lângă personificarea cea mal înaltă a principiului autoritar din lumea modernă, noi aşteptăm cu inima tremurândă efectul acestei inter-venţiunl, şi ne Întrebăm, dacă d. C. A. Rosetti va avea atâta trecere pe lângă Înaltele personagiurl la care se adresează. — Eatâ unde am ajuns după un sacrificiQ de 16,000 de oameni şi 300 milioane conform mârturisirel unul senator guvernamental, d-1 G. Folcoianu, după ce ţara n’a refusat guvernului nici bani, nici sânge, nici ascultare, după ce bogatul sa lipsit până la sărăcie, şi săracului i s’a luat vita din bă tâturâ, cojocul din spinare, până şi mălaiul din vatră. Dară aceste saerificiurl nu vor românea neplătite. După desfiinţarea comerţului tn timp de doi ani de zile, după derâmarea mal complectă a liniilor noastre ferate, după sângele vărsat cn prodigalitate, după ce am fost dmtre popoarele Orientului cel d’ăntftift care am intrat In luptă alăturea cn armatele Rusiei, şi cel din urmă a căror tun a trecut sub zidurile sângerate ale Vi-dinulul, d-nil Brâteanu-C igâlnicea-nu ne vor zice: , Oameni buni, n'a(i suferit, n'a(tpl intenţinne safl din negli-ganţii amăgeşte representaţinnea naţională asupra aitnaţinnei afacerilor statului. Art. I. Se va pedepsi cn degradarea cetăţenească de la 3 până la 10 ani, mi-uiatrnl t a) Care va fi canaat o d umă statulni saB particnlarilor, chiar şi fără violarea vre nnnl text de lege ; b) Care. având cunoştinţă de fapte ilegale ale subalternilor săi, n'ar lna pre-canţiunl pentru a preveni, safl pentm a reprime şi a annla In nimă acele fapte, Art. 5. Miniştrii snnt responsabili pentru caşurile prevăzute in articol ii de mai sus, de la depunerea jurământului până la încetarea lor de fapt din funcţiune. Art. 6. Membrii nnnî cabinet sunt solidari respunzătorl înaintea disposiţluni-lor penale ale acestei legi, atât pentru faptele săvârşite in comun, cât şi pentru acelea cărora le-aB dat o susţinere intenţionată. Art. 7. Este complice al ministrnlul dat in jndecată, şi se pedepseşte conform principiilor statornicite pentru complicitate in codicele penal, funcţionarul care va ese-cntat ordinile saB orî-ce disposiţiunl al căror object nn era de re ortul ministrului saB a căror ilegalitate era ividentă. Art. 8. Jcdecătoriî pot aplica in această materie beneficiul circoinstanţelor a-tenuaute conform dreptului comun. CAPITOLUL II Procedura. Art. 9. Critne’e şi delictele comise de un ministru afară din eserciţiul fnncţiu-nilor sale se trămit la insatanţcle ordinare; Art. 10. Nici instrucţiunea, nici urm S rirea nu se pot începe fără autorisarea Camerei safl a Senatului, după cum ministrul a cărui urmărire sa cere, fac parte din unul şefi cel-lalt din aceste CorpnrI. In caş de a no fi nici deputat nici senator, partea care porneşte urmărirea adresează după alegerea sa, cererea de autori-sare Camerei saB Senatului. Art. 11. Camera saB Senatul pot tot-d'auna să ordonne de oficiS urmărirea pentru crimele şi delictele comise de un ministru afară diu eserciţiul funcţiunilor sule, trămiţându’l tot la instanţele ordinare. Art. 12. Autorisarea de urmărire se dă de Corpurile Legiuitoare respective cu majoritate de două treimi. Art. 13. Contrvenţinnile comise de miniştrii se judică de tribunale şi in formele ordinare ca şi delictele, insă fără prealabilă antorisare a nnnl Corp Legiuitor. Art. ÎL Miniştrii nn se pot da in jn-decată pentru infracţiunile comise in e-serciţiul funcţiunilor lor, de cât de către Corpurile Leginitoare. împreună saB împarte, saB de către Domn. Propnneiea du dare în jndecată trebne să se facă in scris şi snl.semnată in Cameră de 20 deputaţi şi în Senat de 10 senatori ; ea va trebni să precise7e infrac-ţinnile pe cari bb intemeează. Art. 15. Pr şedinţele Camerei saB al Senatului, pane propunerea la ordinea zilei, peate 5 zile de la presenturea ei. — In cas de vină veghiată, o pune imediat in dezbatere. — Afară de acest cas, dis-cnţinnea se mărgineşte asnpra ceşti unei dacă Corpul Legiuitor trece la ordinea zilei, seB trimite propunerea in stu-dinl anei comision! de informaţinni prealabile. — Daca ministrnl este present la şedinţă, fie ca ministrn in funcţinne, fie ca deputat saB senator, el este asmltat. Pentru trămitereu la comisinnea de informaţinni se cere un vot cu majoritate b solntă. Art. 16. In cas de viuă veghiată, de o dată cn trimiterea propnnerei la comisiu-nee de informaţinni prealabile, Corpul Legiuitor poate să voteza imediit cu două treimi şi arestarea preventivă a minis-trulnl. Art. 17. Nn se face distincţiuoe între doi şi cnlpă gravă, pentru tonte caşurile de responsabilitate penală ce cad snb aplicarea acestei legi. (respins) Art. 18. Comisinnea de informaţinni prealabile este con,pusă de 7 membrii, cari TIMPUL nu trebne să fie dintre aceia ce afi subscris propunerea de darea iu judecată; ea se alege prin vot secret şi procede imediat la constatarea faptelor articulate de propunere, la orî-ce alte iufjrmnţinul prealabile; poate sa adangă noul fapte la cele dennnţnte, ascultă pe ministru, dacă el cere să tie ascultat, şi 10 zile de la alegerea sa, trebne să-şi presinte raportul. Corp li L uiuitor poate să prelungească acest termen după cererea comisiunel. Snb-scriitoriî propnnerei de dare în judi cată »3 dreptul să asiste la lucrările comisinneî de informaţinni. Art. li), Raportul se comunică ministrului odată cu depunerea Ini la binroul Corpului Legiuitor. Cinci ile după aceasta, darea în judecată se pune iu de-ba-tere, şi dacă Corpnl Legiuitor o admite cu două treimi, alege imediat nn comitet de instrucţiune. înainte de espîrnrea votnlul, ministrul are dreptul de n'şl presinta apărarea orală SiB in scris dinaintea Corpului Legiuitor care )’a dat iu jndecată, chiar dacă n’ar luni fi in funcţiune şi n’ar face parte diu vre-unul din Corpurile Legiuitoare. Art. 20. Dacă mai mulţi miniştri se pun d’o-dntă în acuzare , se cere nu vot saparat pentrn fie-care. Art. 22. D’odată cn admiterea dărel în jndecată, ministrn este suspendat din orice funcţiune publică şi din mandatul de depntat s'aB Senator. Art. 22 Darea in judecată se faceconos-cută de biouroul Corpului Legiuitor care a rostit’o, celuI-aU Corp Legiuitor , domnului şi Cnrţeî de Casaţiune. Art. 23. Corpnl Leguitor statorniceşte nnmărnl de membrii din cari are a se compune comitetul de instrucţiune cure, în nici nn cas, nn va avea mal pnţin de şapte membrii. Comitetnl alege din senul sSB nn preşedinte şi doi secretari. El îşi face regulamentul despre modul in care işi va esercita atiihnţinnile. Art. 24. Puterile acestui comitet se continuă de plin drept din sesinne in sesiune, din ligislatură in legislatură, fără privire la prorogaţiune 9sil disoluţiune, iu tot timpul duratei inslrncţiunel. In cas de dieolnţiune, acest comitet este investit de dnpt şi cu atribnţinnile comitetului de acasaţinne. Art. J5. Membrii Corpului Legiuitor care a rostit durea în judecată au dreptul să asiste la lucrările comitetnlnl de instrucţiune. Art. 26. Toate puterile acordate judilor instructori şi preşedinţilor curţilor de juraţi de către codicile de procedură criminală, afară de dreptul de a decreta arestarea preventivă, aparţin comitetului de instracţinne şi preşedintelui sSB. Art. 27. Martorii esperţl şi orî-care alte persoane, al căror concurs ar putea să fie cerut in materie criminală sunt supuşi înaintea comitetnlnl de instrucţiune aceloraşi obligaţiuni ca înaintea judecătorilor instructori şi curţilor de juraţi şi pasibili în acelea’şl pedepse in cas de infracţiune saB de refus. Funcţionarii chemaţi a depnns sunt scutiţi cn această ocnsinne de secretul 0-ficial. Art. 28. Ofensa in contra membrilor comitetului de instrncţinue şi corumperea de membri sunt pedepsite conform dispo-siţinnilor cap. IV, secţiunea II şi VIII, din codicele penal. Pedepsele statornicite snnt aplicate de tr'bnnalele ordinare cărora comitetul le va trămite procesele sale verbale constatând delictele. Art. 29. Comitetul da instrucţiune va fi dator a depune pe biurul Corpului Legiuitor resnltatul lucrărilor sale in curful sesiuuei in care s’a rostit darea in judecată, afară de intârzierl justificate pentru care Corpnl Legiuitor va putea acorda prelungiri până la o altă sesiune, Art. 30. Lucrarea comisinuel de instrucţiune se va supune deliberării Corpului Legiuitor. Daca conclusiunea comiaiunei de instrucţiune menţineacusaţiuuea In toate părţile ei nu >e cere nu noB vot : acusa-ţiunen este niănţinntă de drept. Daca vor fi favorabile in totul saS in parte acusa-ţilur ele se vor vota cu majoritate absolută, iară dacă in cnrsal desbaterilor asn-pră-le B'ur propune vreau amendament in favoarea miniştrilor, acela nn poate fi respins de cât cu majoritate de două treimi. Camera va puti-a decreta cn majoritate de două treimi ar> Btacea preventivă a ministrului, atât după raportul co-misiunei de inforraaţiunl prealabile, cât şi după acela al comisinuel de instrucţiune. Art. 31. Mandatul comisiunel de in- strucţiune o dată terminat în modul prevăzut mal sus, Corpul Legiuitor alege un comitet de acnsare, care va înainta şi susţine acusaţinnen înaintea înaltei cnrţi de casaţiune. Art. 32. Ministrul pja sub acnsare are dreptul de n’şl lna copie după actele instrucţiune!. Asemenea şi comitetnl de acuzare are dreptul de a cere prevenitului comunicare după actele ce aB n'î servi la apărare. La cas de refuz din parte! de a presinta acele acte numai înaintea Curţel de Csaţiune, comitetul de acuzare este in drept a cere Curteî o amânâre spre a face un supliment de instrucţiune pe care o va face el însuşi. Curtea 1 u poate să refuse iu acest caz amânarea. Art. 33. înalta Curte de Casaţiune şi de justiţie judecă in secţiunl-unite numărul membrilor fiind tot-dnuna părech». Puritatea de voturi apără pa acuzat. Art. 31. Procedura înaltei Curţi de Casaţiune ’şl-o stabil ace ea insăş’, observând disposiţiunile procedural penale intru cât acestea n’ar fi contrarii disposiţinnilor le-gel de faţă. Art. 35. Gnvernul , precum şi orî-ce parte lesatS. se poate constitui par'e civilă la Curtea de Casaţiune de o dată cu înfăţişarea procesului pornit de Domn saB de Corpnrile Leginitoare; după înfăţişare nu va mal putea intenta acţinne de cât la tribunalele ordiuare. Art. 36. Instrucţiunea complicilor ministrului se va putea delega de comitetul de instrncţinue magistraţilor instructori ordinari. Complicii sunt judecaţi de înalta Curte de Casaţiune şi de justiţie de o dată cn autorul principal. CAPITOLUL UI. Despre p r e s c r i p { u n r. Art 37. Prcscripţinnea pentrn crimele, delictele saB contravenţiunile de drept comun comise de miniştri se prescriB conform dreptului comun. Pentru delictele speciale prevăzute de această lege, prescripţiunea va fi de cinci ani de la data încetării de fapt din funcţiune. Art. 38. Disposiţiunile codicelui civil in ceea-ce privesce prescripţiunea se n-plicăşi acţiune! civile în contra mi iştrilor. Semnaţi; D. Giani, E. CostinesCu, Radu Fd/tirMgeanut A. Stolojan. ŞTIRI OFICIALE Prin înalt decret M. Sa Domnul a binevoit a sancţiona legea prin care guvernul (art. 1) se autorisă a face cbeltnelele publice pe luna Fevruarie din anul 1378 cn analogie dnpă budgetul eserciţitluî 1877. — (Art. 2). Reducerile făcute prin budgetul eserciţiulni 1877, în Berviciole regulate prin legi speciale, se vor plăti in luna Fevruarie 1878 după budgetul eserciţiului 1876, conform art. 3 din legea de la 28 Fevruarie 1877, intru cât legile modifică-toare se vor găsi incă neadoptate. — (Art. 3) . Plata servicielor înfiinţate prin legi speciale, pentru cari nu se vor fi prevăzut eruditele necesare prin budgetnl eserciţiului 1877, se vor efectua în limitele sumelor hotărite prin legile respective, cu analogie pe Inua Fevruarie 1878. — (Art. 4) . Guvernul este asemenea autorisat ca in limitele sumei disponibile diu uloca-ţiuuea de 250,000 lei, prevăznţă în pro-jectul budgetului de cheltueli al ministerului de finanţe pe eserciţiul 1878, pentru confecţionarea biletelor ipotecare, să facă faţă cheltuelelor ce sa vor reclama de acest serviciB in cursul lunei Fevruarie 1878, — (Art. 5). Cheltuelele cărora nn se poate aplica analogia lunară, precum : stipendii, subvenţii, contractări, annităţ! la datoria publică, indemniaaţii saB diurne, cheltueli de drum şi de dis-locaţie şi alte nsemeuea, se vor efectua, după trebuinţă saB după stipulaţiunile conveuţiunilor respective, în limitele creditelor acordate pentru eserciţiul 1877.— (Art. 0) Diurnele deputaţilor, precum şi cheltuelele de personal şi material ale a-dnnsrei deputaţilor şi Senatului, se vor lichida şi plăti pe luua Fevruarie 1878 după budgetele lor particulare. — (Art. 7). P rceperea şi Btrîngerea veniturilor publice se vor efectua in luna Fevruarie 1878, după prevederile budgetului de venituri al eserciţiulni 1877 şi după legile respective de impocite pe lună saB trimestru. Colegiul II electoral peutru senatori de la judeţul Tutova este convocat, in zioa de 23 Fevruarie 1878, spre a împlini, prin nonă alegere, vacanţa declarata 111 Semit, în urma demisionărcl d-lui I. G. Gâlcâ. Nota adresata d-lul CogUlniceami ministru al afacerilor str* ine, do către d. agent şi c insul general al Italiei. DommPe vurtisltu, Prin nota cu No. 16,201 ce’mî aţi făcut onoarea a ’ml trămite, aţi bine-voit iu numele guvernului român, a presanta guvernului italian, rrpresintat prin mine, espreeinnea mâhnire! obştesc! simţită în România, cu moartea prematură a M»jes-tăţrî Sale Regele Vittore Emanuele. Martor la eincera împărtăşirea României, pentrn jalea Italiei, am onoare, de a vă es-prirna din noB, domnule ministru, adânca recunoştinţă a guvernului regesc, pentrn dovezile de simpatie ce ministerul înălţime! Sale şi Ţara aB bine-voit, să trămită prin irij'ocirea mea, naţiuDel Italiano, in faţa dnreroasei perderi, ce a avut în per-soaua mult iubită şi respectată a Marelui s?B Rege. Bine-voiţi, a primi, domnule ministrn, nouile asigurări a înaltei mele considera-ţiunl. (Semnat), Pava. ARHOROAS.V Cititorii noştri îşi adne de sigur a minte de seama ce am da-o despre procesul intentat tinerilor români, memmbri aî Societăţii ,Arboroasa* de la universitatea din Cernăuţi. Procesul s’a pertractat inaiutea Curţii cn juraţi trei zile de-a rândul şi anume de la 20- 23 Ianuarie st. v.(l — 3Fvr. st.n.) Tinerii au fost achitaţi cu .unanimitate* de voturi. Până acum nu s’a mal întâmplat în Cernăuţr un proces de asemerea natură, din care cauză publicul st inbnlzea nu numai iu sala de şedinţe, ci şi pe u-liţi, iu cât pentru a păzi ordinea şi de teamă de tnrbnrărl, uliţele era perenrse de patrule de agenţi poliţieneşti. Arestul preventiv al tinerilor ţionse unsprezece săptămâni. In ziua achitării el aB fost pnşi pe picior liber. SENATUL Şedinţa de le 1 Fevruarie, 1878. Pr fdenţia d-!ui vice-preşedinle D. Bră-tiann. Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate p. m. fiind presenţl 49 d-ni senatori După aprobarea sumariulul Be comunică tnal multe telegrame din diferite districte prin care ee felicită Senatul pentru votul dat în cestiunea Basarabiei. D. vier-preşedinte, comunică ordinea zilei. D. D. Pişcă, dă citire raportului relativ la proiectul de lege pentrn reiufiinţarea agenţilor diplomatici la Petersbnrg, Roma şi Belgrad. D. Boerescn. Dreptul unei ţări de a fi representată în străinătate este un drept care atestă suveranitatea Ini. Cn toate astea voi avea onoarea a combate acest proiect de lege. Noi ne recunoaştem de mult dreptnl de a fi representaţi, insă act st drept nn făcea parte din dreptul public european. Fiind că insă noi doream a fi representaţi, şi fiind că un puteam avea representanţî oficiali, ne-am căsnit să fim representaţi cel puţin în mod oficios, şi ast-fel am creat pe agenţii diplomatici. Dară ce eraB aceşti agenţi diplomatici? Numele ce li s'a dat era generic, Agent diplomatic însemnează tot in genere, dară iu special un însemnează nimic. Agenţii noştri dară nn aB avnt nici o dată nn caracter definitiv. Posiţiunen lor era foarte necertă şi depindea de bnna-voinţă a guvernului pe lângă care eraB acreditaţi. Ast-fel, se întâmpla ca nnele gnverue să le zică d-le ministru, altele, d-le însărcinat de afaceri, iar altele le zicea şi nnmal d-le. Acum Insă lucrurile s’aB schimbat mult. Noi am proclamat independenţa şi ca stat independent nn mal pntem tolera posiţinnea ce s'a creat agenţilor noştri iu străinătate. Ca eă venim dară se reînfiinţăm agenţii la Petersburg,, Roma şi Belgrad in virtutea legel celei vechi, este ca să ne întoarcem eară îndărăt şi să recn-noascem singuri că snntem tot în posi-ţiunea din aintea independenţei, că singuri noi nn am avnt cnraginl să ne afirm independenţa in faţa puterilor enropen ^ înţeleg necesitatea ce are gnvernnl . .1 a fi representat în aceste trei ţări, J să vie cu o altă lege, iu care Bă se t* agenţilor altă numire s. c. geranţi dea) faceri, inisinne estraordinară, saB oricui alt-fel. Alt-fel ne facem noi singuri za mare rău. Pentrn aceste motive voi ri contra acestei legi. D. Ministrn de esterne, reennoasce * cuvântul de agent diplomatic nn (V bine definit, dară în lege se zice tri < diplomatic şi acest titln se poate da m cărui agent ori cât de înaltă i’ar fi ® siunea. Legea a fost făcntă de reposi'O Costa-Foru, şi nimenea nn poate crederi acest regretat bărbat a pntut face O 1 a prin care să se atingă demnitatea ţ? ţ Nu mal îmi căutaţi dară gilceaS u propos du nimic. Lăsaţi-mă să ’ml fac î toria. Daţi-mi mijloace să pot repres*n pnne in c ţara in nesce momente atât de importare ca cele de azi. E3 am şi trimis deja im rărpunderea mea d. general Ghica la fe tersburg şi pe d. CatargiB la Belgrad. ,r Apoi nn este bine ca noi să scbimltf titlurile agenţilor noştri până când ■vom vedea resnltatul congresului ei M pean. Atunci când Enropa ne va retv no&sce vom defini şi noi posiţioDea M genţilor. Până atnncl fie care pntere eft va primi cum va voi. Deja vedem că uiţ state enm este Italia ne reennoasce. t fel in nrraa nnel lnngi discuţinnl, Rew Humbert a hotărît să trămită nn ag ■ pstrao'dinar Domnitornlnl nostru peoţf a’i anunţa snirea sa pe tron. S’a fătt) mare discnţinne, se zicea că a ni se tiv mite acest agent este tot nna ca cum ii fi sa ni se recunoască independenţa .ui trămisnl nostru a zis, da aşa este, vt-.i ca cea d’ântâi pntere care ne va afii<4 independenţa să fie mama noastră Ital, Vă rog dară d-lor să votaţi legea, m ales că este şi votată de Cameră şi a 11 o vota d-voastră sr fi a vă flict cn Camera. D. Carp zice că nn înţelege graba d ,. ministru de a se vota această lege, j tru că d-sa a trămis deja agenţi şi ) urmare ţara este representată. (In acest timp d. ministru se ocup)1 corespondenţa d-talo). D. Carp. D-le preşedinte, fiind-că d nislrn nn voeşte să mă ascnlte, renan cuvânt. D. Zisa. Puteţi vorbi cu Senatul. D. Carp. Dară alegătorii met nn a trămis ca să staB de vorbă cu d-voai ci ca să observ ceea ce face d-nil mimt Oratorul intră apoi tn consideraţinn’ snpra semnificării cuvântului agent di matic şi zice că atât d. Boerescn c&f d. ministru nu ’f-aB specificat adevărului însemnare, aducând ca probă că caiţ turul agenţilor noştri diplomatici a for chiar obiectai unei cestinnl la essmi de la Berlin. Termină pronnnţândn-se . tra legel tot pentrn motivele espnsr 1. Boerescn. Dnpă răspnnsnl d-lnf ministre, ie*1 plică d. Boerescn prodncând nonl ar mente iu cestinne. D-sa ar fi de păren nnmal a nu se trăuiite agenţii snb ace numire, dară anca a se chema şi cel v pentrn a fi trămişi cu alt titln. Aşi 1 cut şi Italia când a devenit regat < După închiderea discaţiunel se pun. vot Inarea în coneideraţiuD» fi ee muşte. Articolele se rotează fără discuţinnl Legea in total se adoptă cn majorii de 26 voturi contra a 14. Se votează apoi, fără nici o disenţf legea pentrn creditul de 15000 lei, j tru repararea şi întreţinerea nvragielo pe linia ferată Ploeştl-Predeal. Ordiuea zilei fiind epnisată d. v.-pi dinte ridică şedinţa, anonţând pe cea toare pentru Vineri, 3 Fevruarie. O A IMI IE IFt A Şedinţa de la 1 Fevruarie 1873. Şedinţa se deschide la orele 1 d. a. preşedinţa d-luî C. A. Rosetti fiind ) 8enţl 93 d-nl deputaţi. Sumarul şedinţei precedinte se apro) D-nil Bobeica şi Gbeorghiu declară c deră cn moţiunea votată de Cameră cestinnea Basarabiei. D. Stnrza cere ca toate protest&ţit in contra neretrocedăril Basarabiei, • citească in întregul lor şi să le public «Monitor,. D. Rosetti zice că regulamentul nn: vede a se publica şi a se citi in intri eotealările, petiţiei» fi alte adrese ci •a comunica Camerei in rasumat. iPacUxi Ghica cere a se da copil de protestări tiarelor peotra a le da le r.jtăţil. ' Yernescu zice că Camera dnpă regu-a. ■ t nre drept a cere a i ae citi orl-ce • fi orl-ce protestări. -iBimiitro al finanţelor depnne două tte de lege. 1 Pentrn modificarea art. legea comptabilitSţil aet-fel ca a-opitar să înceapă la 1 Aprilie fi sB (flfiseî la 31 Martie: şi 2. Pentrn tavernele. .ţupri acestui al doilea proiect d. mi-'Vo nre secţiuni unite spre a face cifte «bl pe cari nn le poate face Sn X pnblieS. Camera încuviinţează şi Γ | secţiuni unite. iele trei fără nn cnart şedinţa se de. rdinea zilei e proiectul de lege al 'A'bilitSţiI ministeriale. ^Esrnescn iea cuvântul pentrn a eom-‘ 'îţrisndamensnl d-lni P. Protopopeacn l 2. al. a. D-sa zice ci acest ameninţ e in contra constitoţinnii dnpB miniştri sunt responsabili de legile Meat iar nn Camera. Noi snntem sn-A\ naţiunii, nn insB intr'nn mod ab-< | clei trebne să ne ţinem in limitele f*> wuţinniT. * «toii constitnţionea zice cB ministrul «j subsemnat o lege e responsabil de Jf lastră ziceţi o& ministrul care a sub-■ SftKt o lege anti-constitnţionalB votată Wueră nn e responsabil. Anarchiştl ♦ Ga cari pune amendamente contra tnţhaţiunil (aplanse). Camera nn are ■ l an eranitate de căt aceea pe care ’I-o f. jpp rol, căci c&nd e vorba a face o * ti contra constitnţinni, aceea nn se >t{ i face de c&t prin o constituantă. JBart cuvântul de CamerB servilă, oare 4 •: *r» care primeşte să facă legi antei iStftrţiocalI merită nn alt nume ? Daca ii.niţaţi acest articol, atnnci legea n’are i să mal existe, fi daca veţi face a-sb «'lege ftergănd art. 2 veţi deafinţa * # nsabilitatea prevăzută in constituit ŞMaplanee). ConstituţiuDea spune cn-< lămurit intr'nn articol că mtniftri! fUespnnzători de actele ce contra sub-fhazA; prin primirea amendamentnlnl IIP Potropopeecn, se atacă Conatitn-. ih noastră. p care închiderea discnţinneL - £ Geani, vorbeşte contra închideri d ierni cerând de Ja Cameră ca să-fi poată oOEcInsinnile d-saleca raportor după ■Moţiune attta de lungă in care mat li oratori aQ venit să sdrncine cele ce Mbit d-sa în raport. uns ,1a vot închiderea discuţiunel admite. i Gridişteanu, ia cuvântul in cestia de jdbnent cerlnd a-şi desvolta amenda-fel pe carel'a depus din şedinţa de ni. r**r» nn admite. f pane la vot amendamentul d-lui Pache 'ijopescn, fi se respinge ca 66 votări ■t 20 ^.iriatnl a se primeşte cu unanimitate. Îiendamentnl d-lni Cantili care prea se intercala la art. 2 cuvintele de-inea prevăzută de art. 7 din coda ui'S sndamentnl d-lni Pastia se respinge citeţte aliniatnl b fi se primeşte fără iune cu unanimitate, i citeşte al. c. Fereehide, depune nn amendament 1 le adange la acest aliniat cuvintele Vetre: că şi chiar daoa ordinile nn esecutat. unisiunea reepinge acest amendamene ierea şi Camera. pnne la vot al. , cum eete in pro-i se primeşte, cit fte al. d şi «e votează, inandn-se la vot amendamentele d-lor icu fi Miclesco, fi rsepingându-se se la vot art. 2, in total şi se primeşte, st 8, al. a, b fi c, se votează fără reţinne. i alienatul d, d. Fleva, ia cnvântnl şi ca la actele emanate de negligenţă prevază o pedeapsă m&I mică de acea rt acest aliniat să'l treacă snb art. 4 Cantili, susţine cele zise de d. Fleva. miniftrn al căitelor, deolară că nn i a mal sta fiind ehemat in consilia ffre a se ţine la d. prim-ministrn. ■linţa se ridici la orele 4 şi jumătate : ;ţăndn-se cea viitoare mâine 2 Fvrn- ' i Şedinţa de la 2 Fevrnarie. fiinţa se deschide la orele 2 d. a., sub ştiinţa d-lni C. A. Rosstti fiind preiei.ţi 4-ni deputaţi. Sumarul şedinţei precedente Be aprobă. Se acordă concedifl d-lor RAdescu şi llagi Nicolafi. intre comnniclri se dă citire mal multor telegrame din partea cetăţenilor din diferite oraşe, prin cari felicită Cai »ra de votnl privitor la cestiunea Basar Se trece la comisia petiţionar'. I niu.te cereri de petiţinni. D. Vizanti. I)upe ''gislaţiunea noastră modernă b’» desfiinţat toate monopolnrile şi privilejarile, cn toate astea s'aii impns în diferite judeţe o mulţime de contribn-ţinnl, cere de la d-nn ministru de Fiuance dosarele priviţoare la contribnţinnile impuse in Vaslui şi alte oraşe. D-nu Preşedinte declară că va comunica gnvernnlnl cererea d-sale. La ordinea zilei e legea pentrn a se amâna pnnerea in aplicare tarifului vamal până la 1 Maia. D-nn raportor Holban dă citire proec-tnlni de lege. Luarea In considerare se primesce cn unanimitate. Art. 1 şi unic se primesce fără disen-ţinne. Proectul de lege, pus la vot iu total, se primeBce cu 68 pentru. D-nn Dimancea depnne la biroH o propunere subsemnată de mai mnlţî d-ni deputaţi pentru a se deschide pre seama guvernului nn credit de 200,000 1. ca să se cumpere boi spre a'i împărţi ţgrnnilor cărora le a mărit boii din csnsa rechisi-ţiilor. Propunerea se trimite la secţii de urgenţă. Se continuă desbstere, asupra art. III din legea responsabilităţii ministeriale. D. D. Ghica cere a se primi aliniatul care pedepseşte neglijenţa miniftri'or. D. N. Ionescn. Ideea care a preocupat pe toţi e negligenţă, in actele publice ne-gligenţa e nn act criminal. Nn s'a pns altă pedeapsă pentrn negligenţă, de cât interdicţinnea pe viaţă, de a ocupa funcţiuni publice, negreşit nimic nu e mai natural de cât acela care s'a arătat incapabil să numai ocupe funcţiunea da ministru. Aliniantul (d) şi (e) 88 primeşte. La art. 4 al. (a). D. P. Ghica depnne nn amendament de a se adăuga cuvântai ca intenţiane. D. Stolojan, cere a se adănga in atr. daune însemnate. D. Borileann, susţine a se vota art. nemodificat. D. Grădişteann, zice că se va abţine a vota acest proect din canal că prin legea aceasta miniştrii vor ajnnge mai haimanale ca funcţionarii poetului, care a zis că funcţionarii sunt haimanale, art. 4 zice că se va pedepsi ministru care a cansat o dannă particularilor; prin acest art. miniştri nnmai vor avea timp să •» Ocupe cu afacerile ţării oi cn procesele care le vor intenta diferiţi particulari, cărora li se vor causa daune. Voci. Se cere votul Camerei pentrn a se pntea da miniştri In judecată. D. P. GrSdişteann, dacB se cere votnl Camerei, atnnci legea aceasta e inconsti-tnţionalS. DacB nn ministru canseazB o daună nnnl pariicnlar, particularul nndo să se plângi? La casaţie? Nn. Ideea pro-ectnlui nn permite aceasta. O să vie la Cameră. Atnnci faceţi din Cameră nn tribunal care se va ocnpa cn neînţelegerile tatre particulari. Constituţia nn va permite aceasta. D. Geani zice că d. Grădişteann şi-a vărsat tot veninul contra actltui proect. D-lni zice că prin acest proect facem pe miniştri haimanale, dnpe mine acel miniştri snnt haimanale care le plac el nn fie responsabili de actele ce vor face. — Combate şi amendamentul propus de d. P. Ghica. D. Cantilie zice că in (al. a) să se a-dange cnnvintele de rea credinţă. D. raportor Geani declară că comisin-nea a respins amendamentul d-lni P. Ghica sniţinnt de d. Cantilie. D. Dimancea snsţine amendamentul. Se pune la vot amendamentul şi se respinge. Al. (a şi b) se primesc. Se citeşte art. 5. D. Sefendache depnne nn amendament de a ee şterge acest art.; safi in loc de ,Nn se face distincţinne* să se zică. »Se face distincţinne*. — Apoi arată diferenţa intre senini cariatelor doi şi culpă.— Termină cerând a se face distincţinne intre doi şi calpă. D. Cantilie propnne desfiinţarea art. 5. Pnnfindn-se la vot amendamentul d-lni Cantilie susţinut şi de comuinne, se primeşte. Se citeşte art. 6, devenit 5 şi se primeşte. Art. 6, 7, 8, 9, 10 , 11, 12, 13, 14 şi 15 se primeşte fără nici o deshatere. Se citeşte art. 16. D. Cantilie cere în loc da vină veghiată sa zică flagrant delict de crimă şi a se desfiinţa arestarea preventivă sau cel puţin a 8*i admite numai pentrn crime. D-nii Kraclide şi Fleva neţim arestarea oreventivă. A lunarea ne mal fiiud in număr şedinţe se ridică la orele 5 fără mi cuart. CRONICA La votarea pentru retragerea a-cusaţmnil In contra foştilor miniştri, s’a observat numai şease glasuri contra. Cel conservatori din Adunare, prinţul Al. StirbeiO, şi d. Sc. Itosetti au fost împinşi de un simţim&ut pe care toţi ’1 aprobă. El ad voit ca dreptatea să se facă la lumina mare şi ca cel acusaţl să poată sdrobi nedemnele calomnii ale pamfletului intitulat act de acu9aţiune. Altele de sigur aă fost simţimfintele, aceleia ce vom numi estrema stingă, adică d-nil Fundescu, Patarlageanu, Pail-tazi!! Ollicil!!! D. Ioan Ghica (odras’a d-lul loan Ghica). De sigur d-lor aft votat contra retragerel a-cusaţiuner pentru ca culpabilii să-şi ia pedeapsa şi ca moralitatea publică ? să fie satisfăcută. Dar aceşti severi moralişti aşa de bine cunoscuţi de ţară n’ati fost logici. Votănd menţinerea acusaţiunel trebuind să pro-pue imediat trimiterea Înaintea justiţiei a miniştrilor culpabili. De ce nu afi fâcut’o de mal bine de un an? Insă destul atăt; nu poate o foaie serioasă a se ocupa mal mult de a-ceştl cetăţeni parte radicali, parte ridicoli. De Ia Curte. — Luni, 10 Ianuarie cn-rent, înălţimea Sa Domnitorul, însoţit de d. ministru al lucrărilor pnblice, de mareşalul cnrţel, de prefectul de Ilfov şi de edjntantnl de servicii), a pornit, la orele 10 dimineaţa, cn trennl ordinar la Plo-eştl, spre a visita soldaţii noştri răniţi, aflaţi în spitalele acestnl oraş. Sosind la orele 10 şi trei sferturi în gara Ploeşti, Măria Sa a fost întâmpinat aci de D. pref-ct de Prahova, de comite-tol permanent al consilinlni jndeţian, de membil consilinlni comunal, corpul profesoral, antorităţile militare locale şi de nn nnmeros pnblic, care salată cn arări en-tnsiaBte sosirea trenulnt în care se afla Prea înălţatul noatrn Domn. Onorurile militare era date de gnarda naţională cn steagnl şi mnsică. DnpS ce Domnitorul primi în salonul garel urările da bnnă venire ale autorităţilor prtBente, Măria Sa nrcândn-se in trăsură cn d. ministru lucrărilor pnblice şi escortat de nn detaşament de călăraşi, străbătând oreşnl, merse mal intăi la spitalul pre-fectnrel. Acest spital a fost înfinţat pentru căutarea soldaţilor români balnavi şi răniţi pe câmpnl de Inptă prin iniţiativa doamnelor Ecaterina G. Cantacnzino, Măria Th. Văcărescn şi Smaranda D. Moruzi, snb direcţiunea ,CruceI Roşie* a României care este snb inaltal patronagiB al M. S. Doamnel. înfiinţat prin cotiaaţiuni voluntare şi cn concursul patriotic şi caritabil al cetăţenilor Ploescenî fi al judeţului Prahova, acest spital, instalat în vastele şi frumoasele saloane de reoepţinne şi apartamentul prefectului, cari fură cedate in acest scop, in clădirea cea nonă a prefec-tnrel; el se organisă repede şi in mod complect şi consiliul jndeţi.m de Prahova, văzând bnna stare şi înflorirea lui, a votat un fond spre a I veni in ajutor, şi astăzi el conţine nn nnmăr de Co paturi în cari se îngrijesc şi se alină suferinţele vitejilor noştri oşteni. D-nii doctori Tran-dafiresen şi Cantili afl dat de Ia începnt şi până acnm concnrsul d-lor gratuit acestei patriotice institnţiunl. I. S. Domnitornl fn primit in josul scă-rel de d-ni] doctori Trandafirescn şl Can-tilli, şi la intrarea saloanelor ds doamnele Mari» Văcărescn, Mnrnzi, Cirişeann, Ciorlneann, Elefteriu, Cantilli, Marenigh, Sfetescn, Predescu, Irimiescn, Radoviol, V Stărostescn, E. Stăroatescn, Romnnescn şi domnişoara A. Ghika, cari necontenit aB dat îngrijirile cele mal devotate răniţilor şi bolnavilor din acest spital. Măria Sa visitând cn deamBnnntnl diferitele încăperi, Se opri la patnl fie-cSruia bolnav, cerce-tândn'l cn bunătate despre sănătatea şi caferiuţele Ini, şi Domniiora! bine-voi a pune pe peptnl celor rSniţl Iu lapte medalia de ,Virtute militară*, precum şi ţCrncea de cavaler* al ,StelcI României* ce decernă unul greB rănit la atacnrile de la Plevna. înălţimea Sa rămase foarte mulţumit de buna regulă, curăţenia şi îngrijirile caritabile ce găsi în acest spital, şi exprimând Înalta Sa satisfttcţinne doamnelor şi medicilor a căror zel se datorează această frumoasă institnţinne, Domnitornl părăsi spitalul protestare! şi Se îndreptă spre spitalul Boldescn, pendinte de eforia spitalelor civile. Aci Măria Sa fn întâmpinat de medical apitalnlal, doctoral Papa, şi de tntregnl personal. Domnitornl visitâ diferitele saloane iu cari se află şi câţl-va soldaţi bolnavi, preenm şi din prisonisriî turci a căror sănătate reclama îngrijiri medicale, şi Domnitornl visită cn deamănnntnl toate secţiunile acestui spital nnde eraB bolnavii civili din oraş şi jadeţ. înălţimea Sa rămase mulţumit de Btarea generală in care găsi acest aşezământ. Apoi Măria Sa merse de visitâ localnl gimnasinlui nnde se opri mal întâiB în cabinetul de fisică infiinţat aci pentru instrucţiunea elevilor şi eseentarea micelor esperienţe ştiinţifice. D-nii director al gimnazialul Romanesca şi profesor Micescn deteră înălţime! Sale toate esplicaţinnile, şi Domnitornl, satisfăcut de a vedea solicitudinea depnsă pentru instrncţinnea junelor generaţinni in gimnnsial din Ploeşti, şi spaţiosul şi bine ingrijitnl local ce posedă acest oraş pentrn Imăţământnl secundar, se îndrepta apoi spre casanna pre-feotnrei nnde ee afllă prisoneri! tnrei internaţi în oraşnl Ploeşti. in nnmăr de 4 oficiărl şi vre-o 50 soldaţi. Măria Sa se informă prin interpret! de la oficiărî cât şi de la soldaţii tarei dacă snnt bine îngrijiţi şi mulţnmiţl de tratam intui ce li se face, la care ei răspunseră arătândn’şl recunoştinţa pentru bunătatea şi solicitudinea ce întâmpină pretutindeni şi de la toţi. La orele 2 şi nn sfert Măria S« ae în-tnrnâ la gară, unde fa însoţit de autorităţile cari ’l întâmpinaseră la sosire. Peste pnţine minute sosi in gară şi trenai ordinar, care venea de la Brăila, şi înălţimea Sa nrcândn-se tn vagonul domnesc şi salutat la plecare de aceleaşi arări călduroase cn cari fusese primit, Domnitornl porni spre Bncnreştl, nude ajnnse la orele 4 şi jumătate seara. (Monitorul). Atheneul romiîn.—Sâmbătă, 4 Februarie, d. D. P. Vioreanu va vorbi depre necesitatea de a da o nonă direcţiune ativi-tăţei naţionale către desvoltarea comercialul, industriei şi agricultura!, combătând tendinţa către fnneşionarism. Catedra repoeatulul Maxlm.de la licenl Sfântul Sara, ocupată de :âte-va lnni de către d-l. G. Dem. Theodorescn, a fost pasă de concnrs. Aflăm cn părere de bine că ţiindu-se concursul, această catedră i s’a conferit definitiv d-lni G. Dem. Theo-dorescu. Documentele Istorice rentase delarepo satul tndoxieHurmuzaclil. Aflăm, că in nrma măsurilor Inate de către ministere! Căitelor şi instrucţiune! publice volumnl VII al acestei colecţii1, eşit de sub tipar iacă in rara trecuta, s'a pns in vânzare la librăria Secec & Comp, ULTIME SCIRI (âgsnfis Htvts). — Serviciul de la 18 Fsvruaris, g trs dimin. — Vlena, 14 Fevruarie. Snltannl ar fi rugat pe Regina Victoria de a renunţa la ideia de a trimete flota Engleză la Pera. Regina ar fi zis că ii este peste putinţă de a să invoi la acea-rtă cerere şi ar fi adaos că intrarea flotei engleze ar fi avut nn scop paciuic. Lendra, 14 Fevrnarie. Camera Lorzilor. — Lord al Derby l zis că Rusia nn primesce ca conferinţa să se ţie la Viena. Lardul Derby crede totnş în Întrunirea conferinţei. Coostantlnopol, 14 Fevrnarie. Camera e'a disolvat. Primul secretar al Sultanului a citit astăzi decretul de di-solvare. ltârţuelile urmează in Tbeaalia cn bandele din ingnrgenţl greci. Paris, 14 Pevruarie. Sultanul a incnnosciinţat pe împăratul Rnsiei depre detnarşa sa pe lângă Regina Engliterii. El l'a rngat'o de a amâna intrarea Roşilor in Constantinopol până la sosirea răBpnnsnlui Reginei Angliei. împăratul a respnns Sultanului. Ei să măr-ginesce a confirma declaraţinnea făcută de prinţul GorciucofT, cu data de 10 Ianuarie. Deci Roşii cari să afla la 151 verste de Constantinopol, aB trebuit să-şi nrmeze merenl inainte. Londra, 14 Fevruarie. Camera Comunelor. — D. Northcote, răspunzând d-lni Hartington, zise că Poarta refuzând de a da firmanul cerat, guvernul s'a creznt in drept de a ordona flotei să treacă inainte. Gavernatornl otoman din strâmtoare a protestat. Flota este actualmente lângă Constantinopol. Risia atrimes o comnni-oaţinne iu care zice că, flota engleză a-propiinda-ae de Constantinopol, cabinetnl de St. Petresburg trebne să cerceteze dacă no trebne să ocupe capitala Tnrcieî. Anglia a protestat contra acestei pre-tenţinnt, afirmând că scopul flotei fiind numai de a ocroti pe snpnşii englezi, nn este aci nici un mot’v de vre-o ocnpare. Oposiţia întreabă dacă guvernul consideră ca nn ,Cisns belii* ocnparea Cons-tantinopolnlnl de roşi. Guvernul nn reepnnde. Londra, 14 Fevruarie. 8ă telegrafiazădin Viena ziarnlnl «Standard* că sgomotnl despre mobilisarea armatei austriaca ear începe să se revpân-deaBcă. Chemarea neaşteptată ar Archidnce-lni Albert la Viena, este in legătură, să presupune, cu tnsemaate măsor! militare. tMorning-Post* vesteşte că năvile engleze aB treent Dardanelele şi că a trebuit să arunce ancora lângă ServaiB. Londra, 14 Fevruarie. Se telagrafiază din St Petersbnrg ziarului ,Times* că eri seară guvernai a primit infortnaţinni cari 'I dafi de ştire că Soltannl a refosat categoric firmanul flotei engleze pentrn a o antorisa să treacă Dardanelele. Intrarea Rnşilor in Constantinopol, daca s'a făcnt, nn este nn act de ostilitate. Totnşi este mare temere ca vr'nn accident neprevăzut să n'adncă vre-o colisinne. Se crede că dacă Roşii ar intra in Constantinopol, Snltannl se va retrage la Brnsa. Ar fi atnnci grafi a restabili chiar ambra imperinlni tnrcesc în Enropa. Depeşa din ,Times* adangă că Rnaia nn doreşte, pentrn moment, o Bolnţinne atât de radicală. Negociaţinnile pentrn întrunirea conferinţei părând că Bnnt puse in-tr’nn plan inferior, să socoteşte ca cn putinţă alianţa anstro-engleză. Londra. 14 Fevrnario. ,Times* blamează pe Rnsia pentrn ho-tărîreH ei dea ocnpa Constactinopolol. El zice că Rnsia 'şl va atrage o respnndere grea şi fără de folos. Ea va trebui deci să dea Austriei şi Angliei garanţii spre a pnne un termen acestei ocnpaţinni. Londra, 14 Fevruarie. ,Standard* declară că Anglia este dispusă a lacra in unire cn ana saB mal multe pateri spre a respinge o agresiune a Rnşilor, remâind necontenit in marginile drepturilor şi intereselor fie-căriia dintre pater!. ,Standard* adangă că dacă pateri se abţin, Anglia va lacra singnră, lăsând pe seama vecinilor săi grija de a-şi scăpa interesele şi onoarea lor dacă le va sta in putinţă. Londra, 14 Fevruarie. 'Standard» desminte sgomotnl despre demisia lordnlnl Derby şi disolvarea parlamentului. Un comitet compas din membri independinţl şi liberali ai camerei comunelor este pe dram de a se forma spre a snpraveghia mersul cestinnif orientalul. Scopul acestnl e comitet de a împedica pe guvern de a face răsboifi şi a provoca a-gitaţiunl favorabile provinciilor creştine scăpate da snb jngnl otoman. Halta, 13 Februarie. Instrucţiuni s'afi trimis de amiralitatea din Londra spre a grăbi lncrările năvilor in construcţie şi a le trimite amiralului Hornby. 'i*t- - *«*•* FERRUGINOS im labil a, Oui na Lmrochi devine unul din reonnafl-tuanti cel mai eMcad in contra sărăciei sângelui ţi a decoloraţi unei iui a cMoroaei. a li/r/i/jiialismului, aieunei. a conralrgemttlor ;iraa lungi; «1 aadt a fi favoriaea/s digesiiunej oic. : Si l‘IHIS, 44, Strada llroual, ai la pbarmarlsli. AHHWtK CE SE POATE CAPATA PEWTRU « FBA\ILI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIEN A Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra 6 franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru & franci: Pentra S franci: Calea Mogoşâlef Palais „Dacia1' 6 trancl: I Pintalnn său I Camison de Pichet de ărnă. 5 franci 0 cămaşă de Oxford engles 4 franci 50 hani: I ţlrech Ismene bărbăteşti. 5 franol: 6 perechi manohete or! ce laion. Pentru 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină. Pentru 5 franol: 11 gulere engl., io orl-cars faaon şi mărime. 6 franci: 8 părechl ciorapi patentate. 8 gulere moderne pentra dame, dupt alegere. lS batiite albe de pânsă adevărată. Pentru 5 franci: 11 batiste bine oolorate tivite fi aptlate. Pentru 5 franci: 6 proedpe de pânsă curaţi. 6 şervete da maah de pânsă adevăraţi. 11 şervete albe de oeaifl. 1 cămaşă moderni, simplă văd brodată 3 batiite ou monograme fin brodate. 1 batiită franeeiă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 ooriet de damă Pentra S>/u franci: 0 oi mapa dl nopte de dame. Pentra & franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. ' 1 camiion modern brodat. 1 faţă de m&eă colorată cu ciucuri, pentru eafd. 1 cămaşă aed o pereche de iamene de damă, bogat brodate. 1 fuată coetum pliaad. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 Iranci: 42 de cs|I - I bucăţi Chifon fren|ureic. Pentru 10 trancl: I buoeti Robe d’enlants en lame couleur. Pentru 18—24 trancl : I bucăţi Tartan englei de 5 00(1. Pentru 20 trancl: 24 ce|l Pichet. Pentru 5—12 franci: 0 flanală seu o pereche de iimene deţină. Pentru 18— 15 franci : 1 bucată pănxă de Kumburg, de 36 — 45 coţi. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pâmă de Belgia de 60 ooţr. Pentru 15—108 franci: 1 bucată piniă Corona de 58 coţi. Pentru 115—110 franci: 1 bucată Toile Batiite francei. Pentrn 12—35 franci. Plapâmă de lină forte line. Afiri de articolile menţionate so găseşte lot-d'a-uni Irueourl complecte. Calea Mogoşdiel Palatol „Dacia". Ceminfliledin districte însoţite cu preţul respectiv se ver lleotua foarte grabnio ooneoiinolos Pentrn 8 franci: Pentra 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : H H LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t6te librâriile din ţ^ră ae află de vănŞare : METODA DE COEA NATDRALA drept contraat la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura fi sigura paz& contra morţsl premature fi I&ngezirel cronice de Aug. Wilh. Kfinig, PREŢUL 1 LEI NUOI. REGULILE CE TREBUE P Â. ţ> IT E pentru a AJDNGE LA 0 BATRAKETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENTIM. < ( < f < < ( < J. IR.. FABRICA LANDQ-UT-WIENERBERQ M J ELSINGER et FII la VIENA, furniseză contra csb» gau a conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie cât mal repede ţi in cele mai mari cantiităţ. (632—0). Acei care cunosc Hapurile purgative ale doctorii Ini Dehaut no eu vor nfii d’ale întrebuinţa îndată ce vor avea trebuinţa du curăţenie. Ele nn produc desgust nici slăbiciune, căci, in contra celor-altu curăţenii, acesta nu Increză bine de cât când este Imită cn alimente bune ţi băntarlin-tăritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-cnre 'ţi alege ora şi prânijnl când ’î convine mal bine să le ia, in conformitate cn oca-paţiunile sal’. Ostenelii pnrgnţiunel fiind pe deplin anulată prin efectul nneî hrane bune, ea se p6te repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cntil de Ii şi 2 fr. 50 b. la Puris la doctorul Dehaut şi la t6te farmaeopeele. Să se ceră ca fie-care entie cărticica de 72 pagine, care conţitie instrneţiile in t6te limbele. Să se ceră şi mannalnl în limba francesă doctorului Dehaut, volumul de 400 pagine. Deposit in BncurescI, la farmacia d-luî F. W. Zurner, calea Mogoşdiel, şi la d-nn Ovessa, drogistut. Curăţirea Sângelui Corarisin Dartne, Coji, Bubele veneriere, cn si- PLUS OE COPAHU F R U MUSE ŢA! FRÂGEPIMEA TINEREŢEl A PELEl de Dr. LEJO88E, Paris. A eşit de snb tipar şi se află de vânzare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mure$6nu HYMN EROIC pentru patru voel cu aaompaniament da piana de LEOPLD STERN. Preţul i Led n o 0. BUCURESOI Tipografl-editorl Thiel & Weisa, palatul .Dacia." kxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx X X X X X X X X FHAÎTZ G-TJITTIÎEF ă la VILLE DE BRUXELE8 Podul MogoşdiM No. 16 yis-ă-Tis d® Cousalatul Ra*n«ic KfcouiiinfiA magazinul avortat In tot-d’a-una f6rt* bine ca ruf|ri& de blrbaţl şi tliune, Knlerf. ra&nchctft, batiste do lino, olandă fi mfttiuă, ciorapi pentru bărbaţi ţi dai flanele fine (crdpe de «ante) camiidne, groţette, broderia dantele, cravate de bărbaţi E f“ cele mal noi forme ţi oulorl, umbrele de idr* fi de pldie etc etc. Atrâgfind ! ae-c-dati atenţiunea onor. Clientele că din oauia orieel am redus fârbe malt preţui I ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX»! OPERILE MUSICALE imprimate In ediţiunea năstră THIEL eSc WEISS, TYPOGBAPT 8trada Lipecanl, palatul .Dacia." va. CON8TANTINE3CO D., Souvenir de Zisin, Valae pour pianoforte. 1 CARLSON C- Quatre morceaux Roum&ini, pour pianoforte........ 2 FLECHTENMCHER A.. Muma Iul Ştefan, pentra o vooe |i piuo. l GEORGE8CU TH., Două auipine. rom, pentru o voce eu piano.. Spune, rom. naţională, pentrn o v oe eu piano. KRATOCHWIL A. K.. Hora, Vaâta României piatra piaao MRDEK J. W., Romănia, Qaadrille de Conorrt pentru piano rupui (tbpumi.il ui doctorului CHABLE, din Paris. Băile sale minerale, hapurile depu-rative, Tornada anti-dartroasa (Vezi notiţa). TRINŞI (Hemorroîdes) Pomadă curari-sind in trei In Paris, la D. Chable, rne Vivienne, 36. Fără Copahu. Siropul cu citrate de [fer al Dr. CHABLE, vin-Qica pe dată sculamentu', slăbeşte vina canalului, precum Damelor POALA ALBA (Ies pertes blanches.) Injecţiunî pentrn f mei. In Paris, la D. Chable, rue Vivienne, 36. Deposit la farmaciele D-lor Ziirner, Rie-dorferft Eitel, şi la D. Ovessa, Drogistnl. Ct mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel *’»fl recunoscut de Iote damele cea cercetată de MUSICESCO G., Răndui&la cunnniel pentr î piano 8TERN L., op. 10, Der Wunech (Dorinţa) fllr Singit. und Olarierb. . . . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singet. und Clavierb. . _ . > op. 4. Grande Etude pour pi&noforte.................................. 1 . . op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte............................. i , . op. 18. Durerea ml eate mare, Vaite brii. pentru piano................ 8 . . op. 19. ViaurI Ce de ecpil, Quadrille pentru piano 1 . . La Favorite, Schottiach pour piano...................•.............. 1 . . Iţik-Polka pentru piano............................................. 1 . . op. »0. Apele de la Văcăreacl, Behottsich pour piano................ 1 . VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ..................................... I T6te aceste te vănd ou rabat de 15»,. I! TINERII care ar voi să nrme