SAMBATA, 25 NOEMBRE ANUL'III—187.8 >NAMENTTEI,F. IN TOA'l'n HOMW'IA IN srnAlNATATK [j RjlUN’l §1 RECLA.MK: E) litere petit, padina ]\T, 30 bani III, 80 bani, pe pag. 11, 2 lei noi I 1 Seclame 2 lei noi linia. im&r In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul liedrxp^iei şi Administrativi: Palatul «Daeia,, AlNTXJTTd-GI'IlTPt.I • Se priiineac In (tr&inatate: La D-nil Ifatutn-itein A Vogler in Vienna, Wal£«1» I ...... 122i|» Cursul de Vlena, 4 decembre Renta ungarii in aur .... 83 55 Bonuri o tesaur ung , I emis. 1L 3 15 . > >11» 73 ÎS tmpru tul austr. in hilrtie . el 15 , . > argint . 62 40 Renta austriacă in aur ... 71 80 Lose din iade................111 (iu Acţiunile banco! naţionale , 784 — . . austr. do credit . 229 60 . „ ungare , 212 25 Argint.......................100 — Ducatul...................... 5 Napoleonul .................. 919 ÎOO rn&rcl germane........... 57 40 Carnal de Berlin, 3 decembre Acţiunile Cailor ferate rornăne. 31 10 Obliguţiunile române 60/0 . . 82 90 Priorităţii* C. fer. rom. &>/» 86 90 împrumutul Oppenheim . . . lOl 50 Napoleonul..................... 16 19 Viena, termen lung...............— — Paris , scurt .... 80 05 Calendarul Şllel Sân-bltă, 25 noen bre. Patronul ai Iei : Mirt. Ecat. 31 Mere, R**»ărit»il soarelui: 7 ore 22 min. Apusul soarelui: 4 ore 22 min. Fasole lunel: ultim cuart Uucnrescl - Săream Bucurescl . . . .8.15n 10.—Ş Ploescl..........9.50 n 12.00 4 Brăila...........1.53 n 5.45 .TIMPULUI* (Agenţia Havas) (o decemvrie, 4 ore seara) Londra, 4 decembre, n’avrni nici o ştire ilispra opera-Pomei ce se indrepteaza spre Peiyur. r dâ dia co’oina de In Chiber a ina-Lnâ la Bosaval. Londra, 5 deeemvjie. I in jTimes*: D;ci trapele noastre ţiunil. Având insă cheia intregel ordini cereşti, cuvântul scurt, care explica toată minunea, observi ci iu-treaga couiplicaţiune nu e decât a-parentâ, iar in fond lucrurile se mişcă dupâ o orânduialâ fatală. Daca cine-va ar incerca să ’nte-uieieze ştiinţa unei astronomii a stelelor politice, ar trebui să găsească asemenea cuvântul tainic. Căci in-tr’adevâr există ceva tăinuit, care Iuti sâ ocupe Pe.var se va «tinge' dă consistenţă stelelor căzute in resbiiul.li contra Emirul Şir-Ali. dealul mitropoliei, care le ţine la un şl ziar publica o telegramă de la ]oe> j,e caml cuvinte de ordine su-ţ J ipă care Turcia recunoaşte c-5 da- . , ... ,. ,, c , , . li „ . , „ ... ,, . ,, perioarâ constituţională ar n trebuit lua zică intre a ţele că negoţierile , s'° fil 4 s& 30 răpească de mult 0 tratata! d fi ui 1 i v se nrnvmză cn . ca sânteile de sgură, când fiurul ft'te intre colo d >ă pateri şi laeă a h ite cu ciocanul in nicovală. ■vvdda un succes favorabil. I p)e adunarea din dealul ini- Londra. 2 decembre. tropoliel şi eiuauaţiunea el, mini» fcraiii pro ectea/.ă 1 aupnne parlan.en- teriu|# aimt aeadevârurl Întrupate P'Uglez, care sd ’ntruneşta azi, o re- ’ . 1 , ,, , . , . , . ’ Camera a botărit cestiunl asupra de blam contra politicei cabine-, r ! cărora naţia n’a fost consultată nici . ,. . . , când, precum cestiunea Basarabiei 115 drceiuvne 1‘ ore dimineaţa). I ’ ' Londra 5 deoemvre. Şi incorporarea Dobrogel — ea se lAiia care operează in valea Knrnni j pregăteşte a anticipa judecata na strinitonrea Peivari asemenea 1 luat ţiel şi asupra ceşti unii a treia, a P' y ; iilor mal multe tunuri. Afganii au 1 pierderi muri. Londra 5 Jecnmvre. cursul reginei Victoria , cn ocazia iiîeril parlamentului, spune că dăusn ■ vocat camerei- pnntru a le face im-Ijirile cernt priu lege. Expediţia din ii ia a fost ordonată in nrma refuza-•inirnlui d’a primi o misie englezească 1 să cn nn »cop prietenesc. Acest refnz I o satisfacţie peremptorie. Regina aţă că relaţiile Engliteril cu celelalte rl smit prittemştî. Ea are cuvinte n II că tractatul dela Berlin va fi |apli-■;u succes. Londra, 5 decemvre. miera Comunelor. — Marbizul d’IIsr-|ton propune o adresă ruprinză.d că # iţia nu va cerca să împiedice acţiu-gnvernului, incercănd a se împotrivi prii creditului ; răspunderea intreagă a elor actuale este a guvernului. Constantinopol, 5 decemvrie, ia hat iuiparăttsc vesteşte schimbarea netului. Iu el se rosteşte dorinţa d’a ii alătura greutăţile Bpre a se untea bn-ţara numai decăt da binefacerile pA şi ale reformelor. n alt hat va arăta mijloacele d’a se ii aplicarea reformelor, lutiadis-beiil este numit guvernător gulii al Cretei acn titlul de vizir. Berlin, 5 decîmbre ■4 împăratul u sosit. A fost primit cu eu iiasm. jKeichsanzviger* publică nişte rete împărăteşti privitoare la reluarea mii afacerilor de cătră Împăratul. Un 'ret special mulţumeşte prinţolui moş litor că a ţinut local impSratalni până deplina însănătoşire a M. Sale. nUCUKESTl ^foi, y-A noom. (O) decembre Astronomia corpurilor cereşti n'ar o ştiinţă atât de aigură, daca nlnmentnl el n’nr fi descoperirea ni 1« gl m străinii ta te : a gravita- ’ la adevâr. vreilor. Raţiunea de-a fi a aceste Canu-re a iucetat din ziua, când s’a prezintit cestiunl, asupra cărora na ţia trebuia consultată din noft şi neapărat. Ba ce e mal mult, Sena tul a recunoscut’o aceasta, puind nn termin de trei luni pentru convo carea unei adunări de revizuire, mi nisteriul a recunoscut’o aceasta, admiţând moţiunea din Senat, coroana a recunoscnt’o, rostind iu mesagiu] de desc hidere necesitatea convocării unei asemenea adunări. ţii deşi dela resolvarea cestiunil a treia atârnă recunoaşterea definitivă 1 neatârnării noastrp, deşi orice in-târziere e prejudiţioasă poziţiei noastre internaţionale, deşi camera aceasta finsăşl a recunoscut că nu e’n drept a resolva cestiunea, ea totuşi sta la un loc, primindu şl consistenţa dela un ce necunoscut, cu toate că sunt o mulţime de cuv nte constituţionale contra el. Ce să fie acel ce necunoscut? Mi-nisteriul e cuprins de friguri perpetue şi criza nu e resolvatâ. Se iveşte când o constelaţiune, când alta, şi roşii in special aft făcut deja apel )a membri tuturor nuanţelor politice, dar fără succes până acuma. Lupta intre roza roşie şi roza albă nu mal e o luptă — steaua rozei albe resare frumoasă şi liniştită pe cerul acestei ţâri, aşa de liniştită, precum ati fost, in toţi timpii, dee&teorl ţara şt-a venit in fire din visurile turburi ale chimerelor liberale. Dar nu aceasta e intrebarea. De ce camera mar stă, de ce va stărui a sta? O cercetare anatomică a camerei actuale n° va c. nlnee poate Camera c compusă din oameni, cari şl-aă făcut din politică o ine-rie, pentru cari politica insem-neazâ pănea de toate zilele, insem neazâ diurnă, budget, domenii ale statului, insemnează îmbogăţirea prin esploatarea poporului. E drept, că mal toţi şl-.iti făcut trcbuşoarele, încât trebuie să fi existând un ghe-şeft de tot important care să'l ţie la un loc cu maguetul câştigului material. Această cameră iubitoare n genere, e şi iubitoare de arginţi, căci se compune cam tot din sfinţi fără de argiuţl. Cârd e dar punctul, imprejurul căruia gravitează buzunârile maio-rităţil iubitoare ? Care e formula ce ne resolvâ misterul existenţei unei adunări, care de mult ar fi trebuit să se risipească in întunericul, din care a eşit? E rescuuipârarea drumurilor de fer, aşa-zisa rescuinpârare. ltugâm pe cititor să ţie seamă de prevestirea noastră. Pentru a realiza acest gh-şeft, roşii vor fi iu stare să facă compromis cu ori şi cine de orice nuanţă politică ar fi. De acolo mâna frăţească, pe care o întind in toate părţile, de acolo durerea de ţară a camerei iubitoare: hirte Mae lacrimae. RUSIA SE RETRAGE Sub acest titlu, .le Messager de Vienue* dă următoarele : .Faptul nu este indoelnic : Rusia se retrage. Pentru câtă vreme ? cu ce găni ascuns? cu ce condiţii. Toate acestea râmăn intunecoase ca şi politica moscovită, Ş' dă loc la tot soiul de prepusurr. Poate cineva de pildă, să fie de părerea lordului Bea-consfield, care intruneşte consiliul de miniştri englejl pentru a le spune : .Toate astea sunt numai un marafet menit a ascunde ceva.* Altcineva poate crede din potrivă, că faţă cu inţelegerea Franţei, Anstro-Ungariel şi Engliteril, ţarul a voit sincer să sn retragă pentru că s’a vâzut in neputinţă să facă altfel. In fine este o a treia versiune, a ziarului .Oolos*, pe care o reproducem, bine înţeles numai ca o simplă informaţie, fără să garantăm snft să admitem un minut măcar că ar fi posibilă. După ziarul rusesc, Rusia lucrează acum astfel pentru a înlesni inţelegerea contelui An-dras3y cu parlamentele şi delegaţiile austro ungureşti ; insă îndată ce sesiunea se va incheia şi voturile se vor căpăta, lucrurile âşl vor putem opri o clipă măcar asupra unor asemenea idei. El chiar afară de asta, ştiă fără nici o indoialâ, curncă ar fi să joace joc mare dacă ar lncra astfel şl ar impinge poate monarchia la nişte eventualităţi, al căror sfârşit nimeni nu l’ar putea prevedea. Trebue deci să înlăturăm cu hotărlre acest al treilea punct de vedere, ca să ne ţinem de cele doâ d'ântâl. S’ail că purtarea actuală a Rusiei este o manoperă menită să ascuuză plunurile’l tainice, de pildă sâT permită a lucra in bunâvoe in Asia, in schimbul concesiilor pe cari le face in Europa ; sab că Rusia este sinceră, insă numai pentru câţiva ani, poate numai pentru câteva luni, şi a cedat numai neputinţei manifeste de a resista voinţei a trei mari naţiuni. Intr’un caz ca şi in celalalt, tre-bua să se supravegheze neadormit demersurile’l ulterioare, şi să se organizeze o linie de defensivă peste care Rusia să nu mal poată trece de acum ineolo. Prezidentul consiliu lut de miniştri al Ungariei, d. Ko loiuan Tisza, zicea zilele trecute, cân»! cu discuţia adresei : .Primejdia ar incepe pentru noi ungurii, in zioa când ruşii s’ar aşeza intr’un chip du rabil pe {irmul drept al Dunării. Acolo este, după părerea mea, marginea extremă a sferei lor de in-ritirire. Rusia trebue să se oprea scă la Dunăre şi să nu treacă din colo.*— lată ce va să zică a vorbi lămurit şi limpede. Insă acuma trebue ca actele să râspuDzâ vorbelor. Europa , din nefericire ; ingâdiiit oştirilor ţarului să treacă chiar peste Balcani şi să înainteze până la porţile Constantinopolulul. Congresului din Berlin a hotârit, este adevftrat, ca ruşii să se retragă şi că in luna lui aprilie viitor să inceapă mişcarea lor de evacuare Dar zilele din urmă ruşii aveaţi aerul că vor să resiste la această stipulaţiune atăt de formulă ; voiaft să impună României nişte condiţii neacceptabile, necompatibile, cu trac tutui dela Berlin iscălit de Europa intreagă. Cu alte cuvinte, şi ca să fim lămuriţi la vorbă , ruşii, după ce luaseră Românilor Basarabia, nu aveaţi deloc poftă să le dea Dobro gen: şi drept plată a servicielor ce le dedese, drept recompensă că i-a scăpat la Plevna, România era a meninţatâ să sufere o amputare cu rată şi simplă fără cea mal mică compensare in schimb. .Mulţumită atitudinii energice şi hotărite a marilor puteil nu s’a întâmplat nimica din toate aste In sfărşitul sfârşitului Rusia a ce- remediabil, şi ar pune chiar pe Germania, credincioasă’l aliată, in ne-puţiuţă d’a ’I mal da dreptate. In orice caz aceasta este o victorie a dreptului, un triumf al opiniei publice, de care trebue ori cine să se feliciteze. Trebue să ne felicităm atât România, care in sfârşit a intrat in stăpânirea ţinuturilor , ce i le-afi atribuit Congresul, cât şi pentru Europa intreagă, care a putut vedea odată că atunci când voeşte dânsa, este ascultată. Această ân-tâie isbâudâ nu trebue insă să ne adoarmă. S& veghiâm din contra asupra celor ce vor urma , şi să nu ne lăsăm a fi surprinşi fără veste prin manoperele, pe cari nu va lipsi să le execute diplomaţia moscovită pentru a’şl lua aceea ce se chiamâ la revanche“. relua cursul lor de mal nainte. .Avem despre oamenii de stat cari j ^ g’-v dat iimnol; ea a înţeles aii jeţuri in consiliile impârahilul trecând postu ori» e măsură, ;ir rt g; o prea înaltă părere, ea să ne ' compromite situaţia intr'un chip no- Disfursul contelui Andrassy In zilele trecute, faţă cu comisia budgetarâ a delegaţiei nustriace, contele Andrassy a făcut, intr’o cuvântare a sa, o lungă expunere a politicei sale orientale. După resu-matele transmise telegraficeşte că-trâ ziarele din străinătate, ministrul comun ds externe al monnrchiel dualiste n’a arătat in discursul sâb nimica noO orT necunoscut până a-eurna lumii. După terminarea discursului, mal mulţi deputaţi i-aă adresat întrebări asupra unor puncte âneâ intunecoase. Care va fi durata ocupării celor doâ ţinuturi nordve-stice ale Turciei? Are guvernul au-stro-ungar intanţia să şi le anexeze ; Pentru ce nu s’a făcut pănă acuma o invoire cu Turcia? Şi cum staQ şi unde aâ ajuns negoţierile privitoare la convenţia pentru sangeacnl Novi-Bazar? Contele Andrassy a făgăduit că in curând va râspunde a-mânunţit la toate aceste intrebărl. Iată resumatul telegrafic al discursului contelui Andrassy, după cum âl dab foile străine : Combătând atacurile îndreptate in potriva guvernului inainte şi după congres, contele Andrassy a zis că orl-ce spirit nepărtinitor este dator să constate curncă monarchia, fără să ia parte la rezboib, a câştigat in prestij ; că n’a fost silită să’şl des-fâşure toate puterile el militâreştl, ci numai o parte, şi aceasta numai dupâ reshoib şi pentru o intreprin-dere lămurită şi anume, adică pen-tiu ocuparea Bosniei şi Erţegovinel. Monarchia n’are nevoie de sporire teritorială ; are nevoie numai să şâl desvolte forţa el vitală, iar nu să tâşl mărească întinderea. Misia monirchii’I Mini in chipul ac. sta d. finită, mănţineiea şi sporiri a puterilor sale simt. recunscute TIMPUL J ra o fit huinţâ <• urope:*n:\. şi îndeplinirea misitl sale insnlhl nu nein-onulere. ci, ilin potrivii, tărie puterilor europene. Ministrul combate apoi, cităm! f*pt.\ aserţiunea cil guvernul ar ti voit sil facil ocuparea neinlilturatil 1:11 face o aruncilturil ile ocinii asupra politicei sale pe vremea eonfe-renţolor il<-1 a Constantiuopol şi iMa liOmlra. Expune apoi cum acenstil polit icii e xcludi a orl-ee tendi nţă in vederea unei achiziţii teritoriale, şi ilcmonstril cil, ilupil pacea ilela Sau Stefauo, ori ce tentativil in vedere de a da autonomie Bosniei şi Erţe-govinel sub suveranitatea nominalii a Sultanului ar fi fost mal dinainte condamnaţii ; că i.ielun glas nu s‘a ridicat iu congres iu favoarea putinţei da se stabili şi d'a si face ditinuitoare a cea stil autonomie ; in sfârşit cil, dacii aceste ţinuturi ar li devenit autouome, pierderea Dal-maţiel ar li rămas numai o cestiuue de timp. Oratorul a vorbit in urmii despre in-rmrirea exercitaţi de cătril Munttne-gru asupra ţinuturilor iuveeinate cu dânsul, de vreme ce acum, stabiliţi in Bosnia şi Erţegovina, Austria are pre ponderanţa. Firi situaţia actuali, liniştea p ovintit lor austriace dela gra-niţi ar fi fost in buni-voia statelor vecine. Daci mandatul confert la Berlin Austriei n’ar fi fost pri mit, excesele demigogiel in Bosnia, Erţegovina şi chiar in Serbia, ar fi silit pe Austria si intrebuinţeze in ţinuturile sale mirginaşe tot oştirile pe cari le întrebuinţează la o-cnpare. Poarta nefiind in stare si execute clauzele tractatului dela Berlin f iţi cu Munteuegru şi cu Serbia, la cea d'ăntăl ocazie, cestiunea Orientului s’ar ti reaprins pe toati linia, şi ar fi trebuit atunci ca Austria si smulgi Bosnia şi Erţegovina de lingi i-lem. ntcle ostile cari s’ar fi adunat acolo in timpul acela , ceea ce ar fi costisit nişte jertve de zece ori mal ur.rl. Conţi lu Andrassy explici cum nu ar fi fost cu putiuţi si se pro-ceadi la ocupare, mal curând sai mal tirzifi in nişte condiţii mal favorabile. Trecând la cestiunea finanţiari, ministrul reaminteşte jertfele ce şi-ai impus chiar statele mici, precum sunt Ser ia, Kominia, Grecia, şi a-rati ci sarcinile asumate pini a-emu Austriei nu se ridici decit numai la jumătate a sumei, ce o simpli mobilizare a oştirii austriace ar li necesitat daci ar fi trebuit ca monaschia să cucerească nouă poziţii in Orient. -Jertvele pot, este a-devfirat, si fie considerare orlşi-cind ca prea mari; in nici un chip in.-i uu trebuiesc apreţuite din punctul de vedere al unul puget anual. Contele Andrassy expune apoi amănunţit resultatele congresului, pe cure le demonstri ci sunt favorabile Austriei, do vreme ce reduc sporirea teritoriali a Serbiei şi a Muntsnegrulul şi restituiesc Turciei uu teritorii considerabil. Conferin-du’i mandatul ocupării, puterile ai recunoscut Austriei legitimitatea intereselor el iu Orient ; ele ai declarat ci o Austrie tare şi mare este o trebuinţă eropeani. şi ci ocuparea Bosniei şi Erţegoviuel de către Austria, e *e una din ântăiele condiţii ale executării tractatului. Ocuparea era neapărat trebuincioasă pentru mănţiuerea Turciei, şi, daci aceasta nil isbuten, pentru cucerirea poziţiilor defensive, (’olitica guver nulul, a conchis ministrul austro-ungar, este o buni politici austri- acă, şi nu putea avea alt scop de cit executarea tractatului prin Au stria chiar. Mal mulţi deputaţi in urma acestui discurs nil adresat ministrului deosebite intrebirl cu privire la des batere, şi adică : Oare va li durata ocupării? Guvernul are de gind si şl alipească ţinuturile ocupate ? Pentru ce nu s’a stabilit! o învoire cu Turcia. Unde ai ajuns negoţierile privitoare la convenţia pentru ţinutul Novi-liazar? Contele Andrassy a declarat ci adoazi chiar va răspunde şi la aceste ntrebirl. Libertatea alegerilor sub regimul tracţionist ! .Steaou Rominiel* mitoarea scrisoare : primeşte ur- Subsemnaţil lancu Graşii, comandant de sergenţi de 15 ani, după 4 ani de serviciu in armată (vânători) ca sergent şi alte 13 luni ca sergent in Bucureşti ; Teodor Andrieş, comandant de sergenţi de 14 ani, după 2 ani de serviciu ca sergent in laşi; Gheorglie Peşti, comandant de sergenţi de 20 ani ; Dumitru Botez, comandant de sergenţi da 10 ani, după 0 ani de serviciu in jandarmi călări, şi. Vasile AlexanJrescu, secretar corpului de sergenţi de 2 ani şi jumătate după 9 ani de serviciu in armata permanentă ca sergeut major; Am fost destituiţi din posturile noastre indată după alpgerile co munale. Neavând la cine a ne tin-gui de nedreptatea ce ni se face, venim cel puţin a publica actele ad-ministraţiunil fracţioniste in alegerile din urmi ca si se ştie pentru ce noi, vechi funcţionari cari am servit cu credinţi toate guvernele ce s’afl urmat, am fost prigoniţi acum. In ajunul alegerii colegiului IV ni s’a dat fie-căruia câte-o listă scrisă de d. A. Râuţ ajutor şefului de sergenţi de astăzi, de toţi sergenţii care trebuiau să voteze in fie-care despărţire : aceşti sergenţi trebuiau si vie cu biletele albe la fie-care din noi p’ntru ca noi si le scriem pe aceste bilete numel•* domnilor C. Langa, C. Rojniţă, C. Gheorghiu, Alex. Bolcic şi V. Mihâilescu, adică lista administraţiei. In urma acestor ordine exprese am scris sergenţilor biletele de vot cu numele d-lor mal sus indicaţi, afară de cazurile speciale unde un sergent sab alt alegător cerea ca si scriem alte nume şi in specie pe J. Leon Negruzi. Noi, cit ne priveşte, am votat pintre candidaţi şi pentru d. Leon Negruzi care avea încrederea noastră ca membru comunal. A-ceast.i libertate o avusesem in toate timpurile şi sub toate guvernele, şi credeam că vom avea o şi acum, dar se vede ci in era libertăţii alegerilor, aceasta nu este iertat, căci după o viaţi intreagi de serviciu in poliţie, astăzi suntem destituiţi pentru că n’am voit si falsificăm voinţa alegătorilor ce se adresau la noi pentru scrierea biletelor lor. Lisăm la âpreeiarea publici calificarea purtări administraţiei faţă cu noi. ‘Astăzi suntem lisaţi peritori de foame cu familii grele şi nevoeşe şi suntem un viu exemplu de prigonirea CP.a mal aprigi ce s’a văzut vreodată. Dacă credeţi, d-le Redactor, că faptele relatate de noi sunt interesante pentru luminarea publicului, vă ru- găm să le publicaţi, primind totodată încredinţarea înaltei noastre cansidernţluni, /. (îrasu, Gk, Reţii ti. liote"., V. Alesandrescu, 7//. Andneţ. Iaşi, 18 Noemvrie 1878. BASCA ROMÂNIEI Cel mal însemnat stabiliment fi-nauţiar din România este incontestabil acela al Uitucei României cu sediul ceutral in Bucureşti şi cu doă sucursale, una la llalaţl şi alta la Londra. Daci am zis ci este cel mal însemnat, trebuie si adăogâm aci ci este şi cel d’intăi institut de bancă ce s’a creat in ţara noastră in scopul d’a facilita comerţul şi a aduce imense serviţii ţări şi tesaurulul săi in special. Dela începerea ostilităţilor in O rieut şi pini astăzi, viaţa acestei bănci este un lung şir de fapte care aă permis acestui institut a veni ades-a cu creditul şi cu capitalurile sale in ajutorul tesaurulul şi comerţului român strimtorat. D. Dimitrie Frank. directorul general al acestui insemuat stabiliment, şef redactor a subscris in numele guvernului astă convenţiune, ascunde un aşa mare adevăr care peste câteva zile ao va divulga? O! slăbiciune, câte adevăruri nu trădai tu!!! .Curierul financiar* ADUNAREA DERUTAŢILOR Şedinţa din 21 nostim*, 1878. Prşedinţa d-lnl vice*preşedinte A. Stolojan. Sa trimite la comiainnea de verificare a nonelor alegeri petiţinuea d-lnl Singa-rov, alesul colegialni al al dnoilea de Suceava Se ia act de telegrama d-lnl Frnn7.fi prin care arata cS fiind absinte la votarea moţiunii pentru tratatul de la Berlin* se declara pentru moţiunea inajoritfiţil comision ii. Se ia asemenea act de declaraţinnea d-lul T. Bagdat cîi aderă cu totul la opininnea minoritarei iu priviuţa cestiunit tratatului de la Berlin. Adunarea decide a Be publica in extensii următoarea declaraţiuue a d-lni.lo- Domnnle preşedinte. Ain primit graţioasa d-voastre depeşă de la î7/a a curentei luni cu invitare de a este un abil şi foarte distins finan-.Teui 8.n i,,a Parte ,a rtzoWarea ţiar. Numai acestor calităţi, trebuie , PnsS iD,lesbat(irea Camereî ?! ni* «r5b 8C s’o spunem cu francheţi, se dato- i a vS rSsPnnde cft tocn,al acn“ - in str5n- reşte prosperitatea băncii şi fuimoa-, 9uI reco,W (,a P9 cămP- rn Pot a’ sele rezultate ce culege in fiecare an. j bandonmnnca^nnuî an Întreg. N’am a t n L)pja se anunţi 1 livră sterlini ca ; vut nici o dată greutate mai mare ca in acont asupra dividendel eserciţiulul i anal acesta- 0 cSrai timP De a conlrariat 1 4 1____4- „ - .. 1t 187S. Acţiunile acestei bănci de 8 lire sunt actualmente en vogue la Londra şi cotez in acest moment la Stoch-Echange 9 16i<5 lire, adică o primi de 2 lire sterline aproape. 0 asemenea situaţiune vorbeşte de sine şi ne dispensă de verlce comentarii. (‘Curierul finanţiar,.) Răscumpărarea căilor ferate române Repeziciunea cu care so transmise ştirea ci guvernul român a subscris la Berlin convenţiunea pentru res-cumpărarea căilor ferate, nu ne mal dete timp si cercetăm bine cu cine anume a subscris astă convenţiune, şi crezurim pentru un moment ci ea s’a subscris de guvprn, pe de o parte, iar pe de alta de consiliul de Biipra-veghere. Ştiri autentice priimite in acest moment din Berlin, anunţi că con siliul de supraveghere al societăţii acţionarilor e străin incâ de această afacere, căci nimic nu '1 s’a supus până acum in privinţa rescumpără rel căilor ferate. Tot asemenea consiliul nu poate să se aştepte la o comunicaţiune de felul acesteia, mal nainte de ce Camerile române să fi aşteptat convenţiunea încheiată intre guvernul român şi sindicatul francez. Prin urmare, convenţiunea ce presa, (Jamerile şi ţara vor avea să desbată şi să aprobe sad să desa-probe, este tot vechea convenţiune incheată cu grupul băncel de Paris şi Pays Bus, plus participarea a vr'o două alte bănci din Berlin cărora li s’a făcut toate concesiunile pentru a adera, fără ca cu aceasta să implice intru câtva responsabilitatea consiliului de supraveghere şi să'l angajeze in astă afacere. Astfel fiind, chestiunea se schimbă, şi inţelegem anim pentru ce .Românul* consilia presa romănâ a păstra tăcerea. Alta este o c.onven-ţiune incheată cu proprietarii linii adică cu societatea sad reprezentanţi legali ai societăţii, şi alta este o convenţiune incheată cu un grup de bancheri care uu caută de cit a efectua o colosală operaţiune financiară şi a trage toate profitele posibile. Această deosebire o recunoaşte singur .Românul, căci in loc d'a ne spune adevărul, adică că a in-clieat o convenţiune cu uu grup de hanchierl, pentru a da mal mult lustru lucrărel sale, declară intr'un mod categoric că a inebeeat astă convenţiune cu consiliul de supraveghere. In ce scop „Romanul*, nl cărui ' foarte mult. Mă roifl sili ca să pot termina pănă ia-tr'o săptămână lucrările mele agricole spre a put-a reni şi lua parte, fără nici o întrerupere, chiar şi pună in primăvara viitoare; trăind şi neSind bolnav. Dară, ca să aduc şi efl contigentul cu" □ oştiaţelor mele la desbatererea marei ce-stiunl, vă rog să bine voiţi a comnnica gBvernului, Camerei şi comiBiunei numite, părerea mea. E3 mă supun, neputănd face altmintrelea decisinuil congresului dela Berlin; dară supuindumă forţi", protestez pentru drepturile ce’1 avem asupra Basarabiei. Dreptul este nemuritor. Rusia a luat Basarabia de la Turcia, la 1812 cu pnterea celui mal tare, şi a luat un pămănt ce nu era al Turciei, uu pămăut pentru a cărui apărare Turcia primea dela noi o dare. Tnrcia nu 'şi a imphuit datoria oi către noi, şi noi, spoliaţii de Rusia, nvom socoteala de ră-fuit cu Turcia şi nu aprobăm nici inlr’un chip spâliaţinnce, zicem că Basarabia este a noastră nici n’am dat'o noi la 1878. Poate să o ia cel mal tare, ne supunem paterei şi protestăm pentru dreptul nostru inalienabil. Asemenea ne snpnnem hotărirei congresului de la Berlin primind Dobrogia , prii-mi n d ’o ca un amanet dela Turcia până ni se va da înapoi Basarabia, priimind'o spre păstrare, dară nu in schimbul Basarabiei. De aceea dară intâiul punct de lămurit şi de hotărât este ca să nu luăm Dobro-brogea cu puterea armată. De va voi Turcia eă se supună congresului, de vor voi Dobrogenii să se unească cu noi, ’l vom priimi şi trata ca pe nişte fraţi. Nn levom strica nici credinţele lor religioase, nici datenile lor, nici nn le vom lua proprietăţile, nici nu le vom râpe drepturile lor de oameni şi de cetăţeui ce li s’a dat prin Constitn-ţiuuea elaborată de Midhat-pnşa. Aleşii lor loc de a merge la Camera din Constau-tinopol, vor veni la Camera României, la Senatnl României din Bucnresti, şti acolo ca şi noi vor căuta şi el de satisfacerea nevoilor şi intereselor, dnpe cum căutăm noi. Sper că le vn fi mai bine sub Romă nia liberă şi democrată, decât sub Turcia feudală şi teocratică. Dela dSuţii va depinde ca să fie prietini] aaB duşmanii noştri Noi en sila şi cu vărsare de eănge nu 'im voim. Congresul n zis să ’i luăm, noi insă nu 'i luăm, ci ’i primim. Pentru acest 9fărşit sunt, de părere ca guvernul nostru, cu aprobarea Corpnrilor Legiuitoare, să trămită un comisar sa3 o comisinne compusă din trei membri, care însoţită de nn număr de oameni compe-tinţi şi speciali in deosebite ramurir, să meargă să priimească Dobrogea, să o studieze din toate pnnctelede vedere, să cou-state cea ce este şi să arate şi ceea ce poate eu3 trebuie să fie. Şi, pană In facerea acestei lucrări, aăadministreze Dobrogeu să străngă veniturile şi să facă cbeltnelile după Irgile şi rănduelila sab care era cănd se Afla sub gnvernnl din Constantă Mal in ăntăiB, să se fix acum inaiu Voci. Foarte bine! D. C. A. RoStth urcăndn-se la tri preşidenţii este primit cn aplause pi gite din partea Adunărei, şi roet.ştn mătornl cuvănt; la i I , J Domnilor deputaţi, Trămiţăudu-mă din noB la acest bi care este pentrn mine un nltar poli amintindn-ml de nude plecarăm, pi evenimente trecurăm şi unde ajuna 'mi pare că percurserăm irnpreuuă m ci o sută ani. Ce iritaţiuni, ce temeri, ce nre chil naşterea acestei legislative, şi iacă-oî junşi, ca indivizi şi ca naţiune, la li| şi la cea mai deplină independenţă. Printr'o credinţă nestrămutată, prin j ternica disciplină a oamenilor intr’.uT liberi şi prin vitejia fiilor ei, Ronş lnăudn-şl locul in familia European! perenrs astfel nn cicln intreg, ce tst* ajutie de a onora nu numai viaţa unei ' gislature, ci chiar a mai multor geiB ţinui. Acestei Cerneri insă, ncestui par' ment i s'a dat şi mai mult. La înălţimea In cnie ajunserăm, Kiroj veila şî are ochii ţintiţi asu- ■* | di iul stima şi încrederea iei pe -le bătui», uvent ncuni fericita oca’ ' i 0 face sil !.m o licorile şi pe tă-, jolitic. * foarte mult e>to ile făcut şi n’n-ţ 'Bte-ne ilecat tr- ţ luni. Lungi inşii ^ )ste trei luni p ntrn ah şil naţin-i prin suferinţe şi lupte nil invă-|ta uniţi, n iubi, ş’n lucrn. Se pnre er o minune il'n face o parte din ui suntem n f ice. Veţi face inşii, ■ţ "Hani sunt* ţi şi prin minnni a trilit [>'il ncea stil colon iii a Ini Trajnn (n- ioare, inteliginte, nobile, generoasă citoare este naţiunea românii. Ce ite ti poate putinţă d’a face aleşilor aii incă şi fericirea d’a avea nu Domn i vitejie luptă pe câmpul de ononre al naţiunii in toato şi pe deplin li-iplanae). Europa n admirat aceat ic in esenienoa timpi. Trebuo dar să |i u pe toată zio» că ştim eă fim li- ' d’a conduce lucrările voastre şi t fii sesiune, care este incoronarea I ai ce nţî inceput, primesc cu re-f [iţii şi cn crediuţă această frumoasă O primesc căci ea ’mi dă dreptul iienc aminte cuvintele /.ise de Thiers urii iu mijlocul ) ptelor ce’or mai cren- tidn care pună in fine va triumfa uvirna va fi partida cea mal dreaptă mal înţeleaptă., rimesc in fine, fiindcă este foaito k 'a preş-dea o Cameră a cărei mare f tate înţelege, cumpăneşte, inbişte şi ■ atărită a nu cruţa niclnn sucrificiB, Inul, p ntru triumful dreptăţii şi al ■ ţii, pentru gloria şi mărirea naţin-ţsilause prelungite), linareă proctd la alegerea vice-pr -ilar, şi rzultat scrutinului este cel KN. R. Locusteanu . ... 73 voturi ■ A. Stoloj in . . . . 70 » > (j. Ilisnaş..... » procede la ukgi rea secretarilor, şi 1 atol e&te cel următor , G, StfcnJrtchi. . , . . 03 voturi ş Eliodor Vergati. . . . . 02 » i IX Ionescu ..... . . 01 » liN. Cişmnn..... . 00 * 1 Grigore Isacescu . . • . 55 » 1 Vasile Calcantranr . . 52 > i I. Vilacro9e . . . . .51 > 1 Coli. Poroineanu . . . 37 > I procede la alegerea chestorilor, şi re-tul scrutiunlui este următorul : Iorduche Goga.............OG voturi Procop. Cazotti............05 > Grigore Sui arie............05 , !Gheorghe Tăcu .... 05 > ele fiind 5 după ameazl şedinţa se ri-anunţăndu-se cea viitoare pentru a ■azi ciercuri, 22 noembre. Şedinţa dela 22 noembre, 1873. isşedenţia d-lui preşedinte C. A. Ro- * preşedinte, Acum, d-lor deputaţi, vom !ide la impărţirea Adunării in secţiuni, eipu aceia vom alege comisiunile de fiiunl de indigeni, comisinnea comu-i, comisinnea finanţiară, comisinnea de oons la discursul tronului şi comisiun63 tară. & ministru de finanţe. Mie mi se pare • face o eroare, d-le preşedinte, căci rsiunea de vară s’a ales o comisiune tară cârien Camera ’T a pus insărci-sa de a lucra şi bugetul pentru anul Aşa dur, cred că nu mai este loc la jerea uuel noi comision! lingi tare. prişedinţe. Aşa este, insă tot trebue -uuuuit Adunarea dacă menţine ilispo-i.nea luată atuuci. idunarei decide a nu se mal alege o Ti comisiune bugetară, le procede la trogerea la sorţi a secţiu-ir, şi resultatul este cel următor : Stttfuntii !■ i .desen Ghcorghe , Urlnţeanu Zanfir, sen Pană, Ferichidi Mihail, Monteanu gore, Nann lordnche, Danielopolu Ghg. resen loan, Locusteanu Nicolae, Ga-ea Gheorghe, Scndrea Alecsandru, Gră-teanu Petre, Fărcăşeaao Gheorghe, Leca nilrie, Douicl Dimitrie, Diamandescu 9, Anghel Dimitrie, Nicolae Snche, Co-in Grigore, Ghiţescn Gheorghe, Şoaric mstantin, Vlndiinireşcu Michail. Secţiunea II. Iheorghiu Alax., Ureche Alei. Vasile, mau Nicolae, Marin Vasile, Sofronie Dimitrie, Frunză Dimitrie, Sernrie Gri-gorie, Varlnin Const., Kraolide Leon, I,e-vez.eunn Gheorghe, Costinescu Emil, Cos-tin Lnacnr, Că'inescn Tăuas“, Sergiu Dimitrie, Poennrn llordtn I., Constnndinescn Niculae, Sturz.» A. lăncii, Ştiibel Alexandru, Cantacnzino Grig., Ion seu loan, Gri-goresen Const., Rosetti Nicolne. Secţiunea III. Ghiţâ Gheorghe. Stolnjan Alex., Cră-ciunescu Dim., Vultorescn Grigore, Mo-sesen Cristach-, tsăcesru Grigore, Fulger Gheorghe, Nicorescn Nicolae, Isvorann 1-larie, Geiiescu Dimitrie, Fnndescu loan, luvaşcn lordache, Cariagdi Dimitr., Go-lescn Radu, Sefenduche Gg., Milescn Frau-cisk. Leca Const., Mantii Gg., Ghica Pan-tazi, llasnaş Gg, Ştefânescu Roze, loan Eleodor. Secţiunea IV. Gheorghe Panait, Gheorghe Purpali Ştef., Matei Consţ., Grădişteann CoDst., Oprau Romolns, Aluneann Flore», CampiniB Radu, Colibăşi-anu Costică, Rosetti Const. A., Vizantie AndrtI, Pălărlăgeann Radu, Be-rendei Dimitrie, Bojoreanu Nicolae, Ga-zotti Procopie, Macri Gheorghe, Vernescu Gg., Protopopescu Pache, Scliioa Mihail, Mielescu Iorgu, Văsescu Alex., Stoiojsn Anastasie, Misail Gg. Secţiunea V. Poroineanu Constantin, Predescu Eugenie, Lăţescu Boldnr Theodor, Mărgăritescn Dimitrie, Magheru Gheorghe, Viişoreann Nicolae, Vamali Anton, Bonachi Grigo-riadi M., Ionescn Dimitrie, Ionescu Nicolae, Calcănlranr Vasile, Cemătescu Petre, Zanfirtscn Petre, Scarlat Pastia, Cantili Gheorghe, Polizn Gheorghe, Fnrcnkscn Nicolae, Taen Gheorghe, Nicolae llagiNi-colae, Dimancca Nicolae, Ginvara Constantin. Secţiunea VI. Chiţn Gheorghe, Călinescn Scarlat, Marghiloman loan, Docan loan, Rosetti Scarlat, Boin Trifon, Radovici Gheorghe, A-giogln Alexandru, Pruncu Dimitrie, Beto-linn Anghel, Agarici loan, Castroian Dimitrie, Teriachiu Alexandra, Sihleann Alexandru, Fnsea Constantin, Giani Dimitrie, Fleva Nicolae, Aorelian Petre, Bnri-leanu MihaiB, Arboro Pohhronie, Mielescu Scarlat D. Secţiunea VII. Maiorescu Titn, Fconomu P. Dimitrie, Câmpineanu loan, Ghica Dimitrie, Ver-gatti Eliodor, Morţun Gheorgh’, Gogă Ior-dache, Ataonsiu Nicolae, Cuk«z Dimitrie, Lăţescu loan, Lupaşcu N rou , Bobica Constantin, Garau Nicolae, Bagdat Toma, Becheanu Staneu, Rosetti Mnteid, Carava-sile Vasile, Villacrose loan, Morţun Nicolae, Vidraşcu Vasile, Guriţă a:mcou. Se procede la alegerea comisiune! financiare, şi resultatal scrutinulai este cel următor : D. 1. Codrescu a întrunii 46 voturi. , R. Opreann . . . . 45 • » C. Giigorescn. . . . 44 > , A. Sihleann..... 40 , P. Buescu..... 40 » , A. Holbau..... St » . N R. Lăcusteanu . . 30 > Se procede la alegerea comisinnei de dtîţinnl şi resultatul scrutinului este ccl rmător : D. N. Lupaşcu a intrunit 24 voturi. . D. Cariagdi .... 2° > G. Misail..... 22 * . V. Manin .... 21 9 , Gr. Serurie .... 20 9 , Z. Urluţeanu . . . 19 > Se procede la alegerea comisinnei de indigenat, şi resultatul scrutiunlui este nr-mătorul : D. V. Manin a intrunit II voturi. , G. Misail........30 , , Z. Urluţaunn . . . 31 , , D. Cariagdi . . . 31 , > N. Lupaşcu .... 31 , > Gr. Serurie .... 20 , . C. Leca..........28 , Şedinţa Be ridică la 5 ore, anunţăuda- se cea următoare pe t doua zi, 23 noem-biie. In şedinţa de joi 23 noembre, a adu-Diirii deputaţilor s’nil ales on al 7-lea membru in comisinnea de peteţiuni şi anume po d. Pantazi Ghica cn -12 voturi; npoî s’a ales comisinnea comnnală in persoanele d-lor; R. Ştofănescn, G. Ră-descu, N. Constentinescn, I. Isvoreanu. Şi in fine, comisinnea de rlspuns la discursul tronului, in persoanele d-lor E. Co-stinesen, I. Codrescn, P. Grădişteann, D. Ginni, N. Fleva, C. Grădişteann, I. Nann. ______________T IM P D L CRONICA Citim in jCorespondenţa Provincială* : împroprietărirea însurăţeilor.— Cotnlsi t din ţinutul Neamţului până acum după cum nllăm ud terminat lucrările pentru impro-pt etărirea unni număr de 1030 insnrăţeî, statorniciţi iu zece comune ce sad constituit cn Dumiri nonă şi anume ; 1) Pe moşia Graşii sad iiuproprietărit 125 insură-ţei dăndu-se numire comunei Răbdia 2) pe moşia Vănătorii-NeamţuloI cn Oaea sad iiuproprietărit 177 insnrăţeî, dăndu-se numire comunei Cetatea Neam/u, 3) pe moşia Timişeştiî sad împroprietărit 128 însurăţei dundn-se numirea comunei Plăcşul 1) pe moşia Răuceştii sad împroprietărit 111 insurăţeî dăndnsa numire comunei .Aprodul Purice* 5) pe moşin Sevineşti şi Cutu sad împroprietărit 130 insurăţeî dăndu-se numire comunei .Trainn*, 0) pe moşia B.xhnn, Jădeştil şi Dăiuştii toate in acelaşi hotar sad împroprietărit 315 insurăţeî dăndn-se numire comunei .Dacia" 7) pe moşia Topo’iţa sad împroprietărit 111, insnrăţeî dăndu-se numiren ,Vâlcelele, 8) pe moşia Pipirign sad inproprietărit 80 insnrăţeî, 9) pe moşia Turtureştiî, ead inproprietărit 59 însurăţei, şi 10) pe moşia Girovul la VereştI sad inproprietărit 88 insurăţeî. Comisinnea işi urmează lucrările sale şi vom insera cu mulţumire şi resultatul final din plăşile Muntele , Bistriţ» şi Mj-locn. * Ministerul afacerilor străini a primit de la d. N. Catargi, primul delegat romăn la Tulcen, o telegramă, din cere resultă că la 23 noembre s’a inceput predirea definitivă a Dobrogeî, in mănele autorităţilor romăne, şi că e’ad dst ordine ca şi telegraful din toatl provincia să 89 dea in mănele noastre. * D. ministru de interne a primit următoarele telegrame; Tulcen. Domnule minlstrn, Astăzi, la 10 ore, autoritatea imperială rusă a remis administraţi» Dobrogei in mănele autorităţilor romăne dnpă săvârşirea aervicinlul divin in toata bisericile şi templele. Un Te-Deum a fost celebrat înaintea palatului administntiv de stariţnl monastirel Cocoşa, asistând fostul guvernator cu funoţionariî săi, consulii paterilor străine, comisinnea delegaţilor guvernului romăn, generalul Anghelescn, cn statal major, comunităţile şi corporaţinnile şi toită pop iltţinnea din oraş. Iu momentul inălţăreî săutt-1 cruci s’a citit rugăciuni pentru ca cerul 9ă dea mulţi noi de fericire A. S. R. Carol l şi A. S. R. Elisa-betha Doamna. Drapelul naţional i'a arborat pe palatul administrativ , şi in mijlocul salvelor de nrtilerie a fost salutat prin aclamaţiunl entnsiaste ale popnlaţinnii. In acel moment d. N. Catargi, preşedintele comisinneî, m'a invitat a da citiră proclumaţinnei Domneşti care asemenea a fost nclsmată cn entuBiasm. După primiria felicitărilor din partea corpului consular şi a diferitelor comunităţi, corporaţii şi a notabililor, am lnat din mina guvernaţi roluî Imperial rus poseeiunea administraţiuneî p re fee turei Tulcea. VoiB pune toată stăruinţa mea a se termina iu cel mai scurt timp dresarea inventariulnî şi încheierea protocoalelor constatând regulata predare şi primire a archivelor diferitelor serviciuri. I’refect de Tulcea, G. Ghica. * Călăraşi, 23 naimbrc, 1878. Damnule ministru, Astăzi, In orele 2 după nniiazi, trei companii de vănătorl afl trecut iu Dobro-gee, in satul Ostrovul; trupele aH fost primite de populaţie cu cel mni mare en-tnsiasm ; tineri şi bătrăni ’I aii îmbrăţişat cn pe ndevărnţl fraţi. Măins urmează trecerea restului batalionului de vBnătorl şi regimentului de că. lărnşi. Prefect, Obedeanu, 9 O nouă listă ministerială. — Interne j'şi prezident I. C. Brâtianu, esterne M. Fere-chide, instincţie Cantilli, justiţie Slătescn, finanţe Cămpineanu, lucrări pnblice Leccn, re-boiu Dnbija. Societatea ltomănia-Jiină. Romănia-Jnnă eocietato de lectură, a Btndenţilor români din Viena publică raportul ei pe nnul 1873. Pe când şcoalele iimite prep .ra po tineri pentrj chemarea lor viitoare specială, pe atunci .llomă-nia-.lună*, ca societate de lectură, 81 ţine in contact cu presantul, cn cursul s85, cu progresul spiiitual şi social. lotru căt ea înlesneşte schimbul de idei intre colegii nneî şi ncelef specialităţi de ştiinţă şi nntreşte iubirea către ştiinţa lor respictivă, apoi iuro cânt ea sporeşte impulsul la prodncţinne» inteluctnală, ea este o societate lit rar». Ea este şi o societate de binefacere, pentrucă ea dnpă pntinţă vine in ajutorul tinerilor mai săraci, şi prin aceasta dă o espresinne via ingrijirei frăţeşti ce există intre membrii societăţii. Ea este in parte şi o societ ite de petrecere, in cnre, păstrăndn-se cn stricteţe decenţa academică, orele libare trec in veselie amicală. Eir pentru aceia cari din locuri depărtate viu ăntSia-dată la Viena, pentru a’şi inccpe cariera lor academică, şi care la ’ncepnt, fiind de tot străini, na ar şti, ce cale se apuce in labirintul vie-ţel academice, — esperieuţa membrilor mai vechi ai societăţei le serveşte de fir al Ariadnei, le este o busolă de orientnre sistematică. In fine .Romănia-Jună* este mal presus de toate o societate naţională; pen-trncă numai priutr’ănsae cu pntinţă a cultiva şi in străinătate limba maternă şi literatura. Publicai, şi indeossbl jurnaliştii români din Ardeal exprimară in nuni eipirat de mai mnlte ori dorinţa: de a posede o .statistică a tntnror studenţilor romini aflători la şcoalele sup rioare ale Europei*. Drept aceasta .Romănia-Jună a decis renlizirea acestil dorinţe, pentrn că şi ea credea, că pentrn români ar fi in timpul de fiţă de mare interes a cnnoaşte numărul studenţilor români academici in cooi-paraţiune cn specialităţile cărora s’aă dedicat. Comitetul, societăţei in speranţă cu intreprinderea va fi încoronată de snccesi făcu pregătiri p ntrn compunerea acestei statistice. Ineă iu curănd s’aă convins, că prea păţinî din tinerii, cari fac stndie afară din Anstria, snnt dispuşi a da concursul cernt. Sala de lectară este foarte freenentată. In fiecare eeară se adună grupe de membri, cari citeşc şi discută. Bib'ioteca societăţii s'a inmnlţit in annl trecut numai prin donaţiani, pentrn că starea nefavorabilă a fondului disponibil nn a permis de astă-dată a cumpăra nici măcar unele diu opurile, ala căror lipsă se simte. Alt apartament al cabinetului de lectură serresce de binroă al comitetnlni, ear alte două, de locuin(e gratuite pentru ■l şi de multe-orî 5 membri săraci al ,Ro-măniel-juue*. împrejurarea ultimă, datoria frăţească de-a ajuta pe colegii lipsiţi de mijloace, a îndemnat societatea a incheia şi pe venitor localităţile actnale, pentrn că aceste prin poziţinnea şi culitatea lor nu numai că corespund scopului unui cabinet de lectură, ci uşurează şi impliuirea datorinţei de-a ameliora existenţa unor membri. Societatea a dat iu cazuri de lipsă mal multor membri ajutoare provizorie, acor-dăndu le cu interese de 6'Ve imprnmntnrl. Darea imprumnturilor este permisă, dacă restituirea acestora e garantată prin decrete şi chitanţe stipendiate saQ prin nlte documenta de valoare. In anul espirat s’ufl dat (8 împrumuturi in sumă dr 1213 fi. 32 cr. v. n., cari la olaltu cu 11 impru-umtnri datate din anul premers in valoare de 530 11. .‘3 cr. represintă o sumă de 1794 fi. 25 cr. Din această sumă s’aB restituit 1275 fl. 20 cr., ear restnl de 519 11. 5 cr. trece la activele anului viitor. In nnul curent societatea nn ponte constata vreun progres in averea el. Mişcarea casei eepnsă la finea raportului nu conţine date inibucnrătosre. Numai domnul loan Brătiann, a donat iu anul trecut, suma de 25 up., trecută intrengă la fondnl neatucnbil, şi nmi numai d-sale se poate mulţumi, că acest fond a crescut cu 257 H. 75 cr. — Fondul neatncnbil constă peste tot din 4205 fi. 30 cr. Cn ntăt mai răB stă insă fondul ei disponibil, adică ncel destinat a întreţine cheltnelele zilnice. Societatea işi inebee rnportnl căra pn-blic nducănd nminte ca acestj fond disponibil al .Roinănieî-jutie* e aproape de a fi consumat. Nninai din acest, fond se ponte simţul» insă .cnbiuetnl de lectură.* Prin urmare nceastă scoală a tiuerimel romăne din Viena e în pericol de a fi suspendată! Făr de cabinet de lectoră viaţa .Romăniel-jane* e paralizată. Deci societatea are nevoie de nn grabnic ajutor pe care’l cere pnblicnloi. 9 Numiri in Ttobrogea. — s'aB numit casieri generali in Dobrogea, d-niî 1. Buden-un, la casieria Tulcea, Ştefan Cepraga, la caseria Kinsteuge, şi A. Ilolban, la casieri» Silistrn-Nonă. BIBLIOUUAHE Dr. Duri)» Coiisliintiiiescu, — Limba ţi literatura ţiganilor din Ilo-mă/iia. Eni’ico Oroco. — La Romanţa davanh all' Europa. Firenzq 1878. I) roş ură 8o mare 50 pagine. Mai io Nizet.—liomăuiu—Poesi/s roumaines. — Volum de lux, ediţie medievali, ti j irita la Bruxelles. D. Comşa şi Eugen Ilroto. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mai multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se g&seşte la librarii pe preţ de left I. 50 b : ,Soll“ şi .llaben* saft Gestiunea Ovreilor in ltointlnia, Studio politic şi social de Ion Slavici. O. SiOll. — Operile principelui Contemir, tipărite de societatea academica, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Branco-venilor. Partea II, Divanul, iusoţite de un glosarift. Preţul 3 1. n. A eţit de sub tipar : Igieiltl singurul manual elaborat conform programei oficiale pentru şcoalele secundare. De vftuzare la librAriele din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de recomandat şi familielor. Pentru completarea volumului I a acestei Anatomii, mal mijlocind in-tArziere cn publicaţiunea intregel Miologil, s'a crezut avantagios, mal cu seama pentru studenţii in medicină, a se pune la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată pănA acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işi vor fi procurat această mare parte din volumul I, a şi-lCt completa prin restul Miologie!, inda-tă-ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a pArţel pănă astăzi publicate 3 lei. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului romanesc din Siintul Munte de la intemeiarea lui şi pănă astăzi. Bucureşti, 187S. 1 voi. 4o 100 pag. Iriliiiil Circii. — Gramatica hm-bel Romăne. C. S. Stoiecseu şl I). St, CAIi-nesc», profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa ro-m/ină, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. N. Cl’CţulosCH. — Analouia de-a criptivd. Voi. 1 Osteologia, Arthrologia, Miologia. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare In toate librăriile din Bucureşti : CoiiMilcraţliml asupra paili'iiiMiitlccI copil de ('. G. Mea, dr. in med. şi chirurg. Broşură in 55 pagine. Bucureşti, j 1878 tipogr. Thiel A Weiss. Preţul un leu linii. Couform notificării a binronluî principal de loterie Isenthal Co. in Haraborg publicată in ziarul de azi, tragerile loteriei de bani germană sa inerp la 11 Decembre a. c. Considirănd participarea estraordinare de care se bucură această loterie in ţară, credem că notiţa de faţă e de interes. Guvernul Hamburgian garaDtesză că pănă acuma pentru plata esactă a tutor câştigurilor cn toată nverea Statului. Fiindcă llamburg dnpă cum e cunoscut se enumere intre oraşele cele mal bogate din Germania, apoi negreşit că nsignranţ-i ce oferă Ie destul de suficientă, şi putem deci recomandă |>a această loterie de stat ca solidă. TIMPUL GERMANE LA 1 51^1^1 A IAH1 >I1\IKR E o>J Am :i‘i it intr’iin mod ajj, r.lţ/i^cala, ahnqerrft rocel, nevralgiile faciale, insomnia ţi pentru combatterea phlhiaiel Urynrjea. ţi toalr ifTcH-ţiunlle câilorQ rc»pirat6re. — fie care cigarelti porii aemnitura CRIIliULT & t" ht'.po&itu in principalele [farmacii MALADII DE PEPTU ’ CURARISSITE PRIN SIROPU D'HYPOPHOSPHITU DE CALCE de GRIMAULT et C“, Pharmaclşti la Paris Accstu Sirtşpu produce in totu de-una rcsultaturilo celle mai rapide şl eolle mai satisfacătorc. Publfculu este inşelatu căndu nu ii se dă unu FU-Jcoriu oualii unu Slropu rosatu cu semnătura GRIMAULT etC‘°. 1 Elu calmoijă tussea, face so dispare Sudorile nocturne, curariseşce J/lronc/u'fele, Catarrhele, liâguşelile, Consornptiumle, Phthisia şi opreşo !/• ngurile lente care distrugu forţele bolnavului. Depositii In prlpclpalele^pluan^^^^^^^^^^^^^^^ 1 x~P«gi-g3-EJ-EJ.r3-gT-gsr- ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO ■ J MAI MULTE MII DE SAC ■ sunt (Ip vOmJiire. A se adresa la Tip. Thiel & Weiss, Palatul „Dacia.* DE VENZARE Romană No. G3 bis, Suburbia Precupeţî-NoI. Doritorii de nle cumpăra re pot sdresa la proprictur lor ce locucsce intrensele. o pereche case cn locul lor, situate in Strada FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogatc pe lângă ne-liunea antiblenoragică de Copahu. Ele nu obosescu stom.ibul şi nn provocă nic diaree nici gretă ; constituescu medicamentul prin escelenpi in tratarea bolcloi contagidsc a ambelor secsc, scurgeri vechi seu recente, catarc a beşicei şi curze rea fără voio aurinului. l’o la finele tratamentului, şi când ori-ce durero a dispărut, usul IN.TECŢI UN U R1CORD tonice şi astringente, este mijilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de t evita intercerca. ______________ ADEVERAT SIROP DEPURATIV I c F A V R O T Acest sirop este ncăpart pentru a viu docncu descverşirc maladielc polei şi tru a sfirsi dea curăti sângele după un tratamentu anti-sifilitic EH feresce de accidentelo co pot resulLa din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lopâda, ca contra facere pcriculdsâ t6te RICORI), care nu voru purta sigliulu C. FA VROT. DEPOSITO GEXERAL— F* Favrot, i07, strada Richeliru, in Paris I.iSsy, llacovits, Fonia; Ducurescî, Pissdorfer. Z.urner, răcii, tialat:, Tat seschi, Marino Kurtonich; liraila, 1‘etsalis, Kau/Vnes; Crajora, F Poht. Plojesll. Schuller; Ilar Iad, Ilrcttner, şi in tăie farmaciile. FRANCESE CBTITOBII oe JURNALE BlIHT PUNI» ACt.BTA ISSCIINTIATI CA OA8K8C IH TOT MO KfOSCUL DIN BULEVARD, DE UNGĂ FOTOGRAFI principalele jurnale francese şi germane cu aprăpe acelaşi preţ eu care se vernl la locul® Jurnalele acestea sunt -. JURNALE FRANCESE 1. La France.................20 bani 2. Le Nord...................25 bani 3. Le Gaulois................ 25 bani 4. L'Univers..................25 bani 5. Le Figare...................25 bani 6. La Republique Irangaise ... 25 bant JURNALE GERMANE 1. Deutshe Zeitung...........25 banj 2. Die Presse.................25 bai 3. Tribune din Berlin.........20 bai 4. Neue Freie Presse..........30 ba| 5. Kdlnische Zeitung.........25 bani 6. Oer Osten..................20 baai FTTTIJSriSOTITTJL, BUCURESCI, Calea Victoriei No. 20 1JAR DEŞI URII duble dc Tonină PAI/rOANE de IARNA REDINGOTEI cu 1 şi 2 rânduri JAQUETK _ „ SACOURII „ n REDINGOTE: NEGRE dc 8iili.il si FRAKURt HAVELOCKS şi HALATURl elegante 8E PUI IM ESC SI COJI EN DI DE HAINE IUN STOFELE CELE MAÎ M0- PRECI URILE C TJ FI T I X GALAŢI, Strada Domnesca CAMAŞl albe şi colorate CAMAŞl de trico şi flanelă ISMENE de olandă şi flanelă GILEOI de venătorc şi GILECI de flanelă CRAVATE, băute nouveaute UMBRELE şi MANTALE de pl6ie ŞI ORI CE ALTE ARTICOLE de modă. DERNE CARE SE EFECTl AZA CU CEA MAI MARE PROMPTITUDINE MODERATE • K ORUNBAUM F’urnisoriil Curţii BucnrescI, Calea Victoriei No. 20. — (intatl, Strada DoninCscă. a ' -. l'ipografla, Thiol, & WoiBa Palatul .Dacia*.