JOUI, 23 NOEMBRE ii -A. Î*I KNTELE. IN TOATa ROMÂNIA ..............I. n. 47 ............... 21 ............... . >i IN ST1IA1NATATK : eO f.SHtpONI ŞI R1X7LAMK: ‘JO litere petit, pagina IV, 30 liniil îl III, 80 bani, pe j.ng. II, 2 lei noi Reclnrae 2 lei noi linia. lumăr tn capitală 10 bani. KSK IN TOATE Z1LKLK 1)B LUCRU. H i u 1*0 u 1 Rt;«lnoţi<>l şi A.il m i ti îk t r ţ io l: ‘l'aeia,, ANUL III—1878. ----------------- A-MTJNTCIHRI •• priiin**c In «tr&inatat* : La H-nil Jlnanen ttr»h t# Vogter in Vifnna, 100, A. Oppelik in Vî«*nna, 8tuL«îib.M-ei ‘2; limlotj Mmm* in Vionna » 9eiler«tfttt« 2: ]*hitipp Isdb in Vicnna, Ku-hf^barknMni* 11 : L. Lany rf* Comp. in Pofta, Ifavwt-Ltffitc <& (.utnp. in !‘iri», C*. A‘tam *2, Ctrr«four|, 200 14 24 122 Mi Conul de Vlen», 3 iloeembre Renta ungarii in aur .... 83 05 Honuri o tesaur ung , Ierni». 114 — . , » 11 » 73 75 iuipru - tul auatr, in hilrtie . fll 15 , . , argint . 82 35 Renta austriaca In aur ... 71 00 liote >> T Vt EINTTJ R-II-OK, Bncnrescl -Snceav» Rucurescl. . . . 8.15 u 10.— Ploescl..........9.50 n 12.00 Br&ila...........1.53 n 5.45 i Galaţi, sosire . . , 3.30 n 7— n. 8.—n tpEXI TELEGRAFICE Vil L K ,T l M P U L 0 I* (Agenţia Ilara») (2 decernrrie, 4 op’ seara) Bombay, 2 decemvrie, un de In Knrnm a făcut inteiu in-pentru a I113 strâmtoarea Peti var, ost respinsS. Avea sâ ruinceapa av.l 'Ie englezo-indiane, ale căror co-ii ernQ tăiate in strâmtoarea K hi -5 desblocat, ral Şir Aii grămădeşte puteri insetn-Dejalhalabad. [.na dela Clietnh este silită să amâne «vară operaţiile contra Candaharu-canrâ fă bQ murit cămilele iutre-■ la transport. Londra, 2 decemvrie, raph* anunţă că convenţia ao-Wr 5 io privinţa Bosniei şi Novibu-trebue să se fi semnat erl saQ azi. (3 decern. 9 orc dimin). Londra, 2 decembre. Jtinlă). — O telograrpă din Lahora & că s’a primit aci o scrisoare a I. Cuprinsa) tl este necunoscut, s'e despre atacurile afganilor con-iri'or deln Kbiber spre a o relna evegerate. Comandantul din Ali-!va asigura comunicaţia prin trecă-le la Khiber. Pesta, 2 decembre- ieia financiară a delegaţiei austriaca, it propuntren d-lul Ilerbst, d’a nn discutarea proiec tului pBDtra credi-rute spre a ge acoperi spesele de ia Bosniei ţi Erţegovinel pe anul Jar să se acorde provizoriă, sub ti-i spese c xtraordiuarj nle armatei 1879, snma de 15 milioane. i isia a discutat apoi rapartnl asu-t j igetnlal ministerului afaceiilor stiă- mitele Andragsy, criticând acest ra-leclară c&’l consideră ca un act de « şi ca un vot de neincredere iu a cărora va ţti sâ’şl arate simţi-e sale constituţionale. Raportul a -_n cele din uruiă primit de comisie * majoritate de 12 voturi contra 0 vo- 14 decemvrie 9 ore dimineaţa). . L Londra, 3 decembre. ^ ^>tă înverşunată n avut loc ieri toată i pi strimtoarea Pciwar. Resnltatul este ii sent. Labora, 3 decembre. iială. — Niciun incident nn s’a pro-Ită/I in itrimtoarea Kyber. Nişte ştiri , lice spnn că GelalaliAd este deşertat, Constantinopol, 3 decembre, iiul de resboiQ a osândit pe Suleiman-flu cinsprezece ani inchisoore intr’o le ţi la degradare. rmis-beiQ este numit introducgtor al pidorilor, , RUCliRESTl aii. ZlX iicx?m. (-t) (lorombi-c. ’ ; impui* 8*a abstînnt cu des&vfir-de ori ce reHecţil sati couien-asupra epidemiei ce bântue ca-P^lul Br&tianu, şi care a şi aece-rel victime. Am stat şi urmăm ■i neturburaţl in faţa nror certp î'j tine pe cătft vreme ele nu vor avea ca rezultat de a compromite soarta ţiVrel şi mal mult do cum este deja compromisă, sau pe eătă vreme negoţiAnle pentru înlocuirea celor morţi nu vor trece peste cercul partidului aşa zis liberal. Vom aştepta dar in linişte rezultatul crizei intr’nn fel saQ intr'altul şi atunci numai vom avea a zice şi noi cuvântul rostrii. Astftzt voim a face numai ceea ce s’ar putea uimii diagnosis crizei ministeriale, fărft a no preocupa dacă boala este rrortalft soft cine va fi moştenitorul, in caz do moarte. Spectacolul ce ne este dat a privi este, fărîl indoiala, din cele mal extraordinare. Vedem pa d. Rrătianu dispunând in Cameră aproape de unanimitatea voturilor, şi de o mare majoritate in Senat, ameninţat de a perde o bună a treia parte din deputaţi şi a râm&ne poate in minoritate in Senat: Ce s’a întâmplat oare acum de curând care sft facA a periclita intr’un mod atAt de neaşteptat o poziţiune pAnA astăzi aşa de strAlucitA şi aşa de puternic întemeiata î Un mic, foarte mic fapt s’a întâmplat, ; dar care pentru in toate încercările sale pentru com-plectarea şi reintărirea cabinetului, d. prim-ministru nu a consimţit a se despărţi de colegul sân dela externe. Nu simpatia sa A armonia in vederi leagă, de o vreme incoace, pe d. Brătianu de d. Cogălniceanu. Cine, in adevăr, nn cunoaşte s'.'ăşiârile in testine ce exista A intre aceşti doi bărbaţi, şi făţişa neincredere mutuală cu care se păzead imul pe altul, intre altele in vremea petrece-rel lor la Berlin pentru lucrările Congresului. Ceea ce face pe d. Brătianu a se ţine acum strius legat de d. Cogălniceanu esto cA simte că are in acest bărbat aceea ce nu poate găsi in jurul sâA, adică o putere intelectuală, o capacitate. Asemenea tnnrfă este rară in partidul radical şi fericitul proprietar actual nu voeşte a se desface de dânsa cn niciun preţ. Precum am zis’o, ţara, adevârata ţară, a dat dd-lor Brătianu şi Ro-setti un ântâl avertisment. Pentru d. Rosetti acest avertisment, intârit poate şi prin alte consideraţiunf, l’a şi făcut a părăsi fotoliul sâA. 1). Brătianu, care şi el a inţeles lec-ţiunea, lucrează la înlăturarea pericolelor cel stnA in perspectivă prin fuzionare cu aliaţi vechi saA noul. Se zice cA toate sforţările d sale aA fost zAdarnice şi că tot d-sa re-măne însărcinat a purta greutatea situaţiunel cil ni sfii, fără infuziune de sănge dou. Oricum ar fi, noi, acestil dela .Timpul*, absolut dezinteresaţi in ces-tiune, privim cu linişte şi cu răbdare la criza de care este frământat cabinetul, şi nveni statornica încredere in adevârul zicâtoarel care zice o A : .fie care paslrt pe limba sa pere." \ NERURIRIRI STATISTICE ObseTvAriU puUlieati; in coloanele ziarului .Tiuipul* asupra recensâ-mântului sevirşit estimp in Bucureşti aA îndemnat pre dd. I. Em. Petrescu, şf-ful div, compt. comunale şi oomlucâtorul lucrărilor de recensământ, să ne nee mal multe lămuriri, care de asemenea au fost publicate in acest ziar. Trebuie să mărturisim, că cele mal multe din lămuririle ce ui s’aA dat sunt preţioase, fiiml-că privesc fapte, pe care trebue să le cunoaştem spre a putea judeca despre valoarea cifrelor resultate din recensământ. Cu părere de răA a trebuit insă să vedem, că d, Tetrescu a dat observărilor noastre un inţeles cam personal, respunzămlu-ne ca la nişte oameni, care ar fi având intenţia de a pune îndeosebi meritele d-sale in discuţie. Revenind dar' asupra cestiun I, trebue să declarăm, că nu voim să atingem pe nimeni, ci singura noastră dor'nţă iste de a face să se lămurească cestionile de interes statistic, pe care nu le găsim îndestul de lămurite in recensământul s vir-şit estimp in capitală. Scopul nostru nu e de a strica ori do a drege ceea ce s’a făcut in capitală, ci de a convinge pe alţii că nu e bine să se urmeze in viitor, precum s’a urmat astâ-dată. Vom pune in discuţiuue cu deosebire trei puncte: 1) Planul general, 2) Proporţia intre secsuri şi 3) cifrele de virstă. Planul ireiieral. Domnul I. Em. Petrescu ne spune, că planul recensământului sevirşit estimp iu capitală uu a fost urzit de consiliul comunal, ci aA fost luate drept puncte de plecare bazele formulate de reposatul Marţianu, cu oare-care modificări cerute de stadiul mal modern al statisticei. Această procedere e greşită. Cănd noi, in cursul observărilor noastre, am vorbit despre Marţianu, nu puteam inţelege pe Marţianu, ca om, care ştie să conducă o lucrare statistică, de oarc-ce pentru asemenea lucrare nu se cere un deosebit talent, ci numai şi numai dorinţa de a şti adevărul, iubirea de muncă şi deprinderea disciplinei; am inţeles pe Marţianu, ca pe un om, care ne deduse dovezi despre vederile sale sociale şi economice şl care ne încredinţase că a gAndit despre starea de lucruri iu mijlocul căreia se afla şi ştia sA formuleze iutrebări privitoare la această stare do lucruri. Omul cu vedpri economice şi sociale priveşt** mereu iinpregiuriil să A şi mereu işi pune întrebări, la care numai un recensământ bine făcut ii poate respnnde. Şi, drept vorbind, aceste intrebAri nu le pune omul, ci ele se pun ănsele in virtutea stării de lucruri, şi omul, care şi-a d»it seamă despre starea de lucruri, se mărgineşte a le constata şi a le da o formulare potrivită cu trebuinţele şi cu vederile secietAţil. înţelegem cA Marţianu cucoştea starea de lucruri de la anul 1859, ştia să constate întrebările ce se iveau in acea stare de lucruri şi putea să formuleze aceste intrebAri potrivit cu vederile timpului sâA. De la 1859 pAnă la 1878 starea de lucruri şi vederile societăţii s'aA schimbat insă ; alte întrebări se pun astăzi şi alta trebue să fie formularea lor. De oarece Marţianu nu putea să formuleze întrebările potrivit cu o stare de lucruri şi cu nişte vederi sociale pe care nu pntea sA le prevazA, este greşit a lua drept puncte de plecare bazele formulate de dânsul, ci voind să facem un recensământ, înainte de toate trebue să ne dăm noi ânşine seamă despre starea de lucruri faţă cu care ne aflăm şi să ne întrebăm, care anume sunt datele generale şi speciale, pe care trebue să Ie avem, pentru ca să ne putem lămuri potrivit cu trebuinţele momentului. Consiliul comunal al Capitalei nu şi-a pus această întrebare şi pentru aceea intregul recensâmânt a rămas o lucrare mecanică de foarte puţin folos statistic. Ba zele formulate de reposatul Mar-tianu sunt bune, numai pe căt ele privesc raporturi sociale, care a A rernas neschimbate până in zilele noastre. AceaşI valoare o au şi modificările făcute potrivit cu cererile congreselor statistice. Sunt raporturi sociale comune tutulor societăţilor organizate; congresele statistice nu se pot ocupa de căt de aceste raporturi şi numai pentru aceste, bazele formulate de dănsele, pot să fie bune. Cănd insă in Romfinia să face o statistică, ea trebue să fie românească, adică o statistică, ce răspunde la intreblirile ce să pun îndeosebi in viaţa poporului român. Din nenorocire in toate cele ce s’aA făcut pănA acum in România, firea deosebită a poporului şi raporturile sociale in deosebi româneşti aA fost nesocotite. Un singur lucru neimportat avem, Dorobanţii, şi acesta e cel mal bun dintre toate. Acest exemplu ar trebui să ne in-dpmne a nu mal face nimic înainte de a ne fi dat seamă despre starea de lucruri faţă cu care ne aflăm. In deosebi statistica este o TIMPOI, lucrare zadarnicii, daca ea nu cores puiule cu starea societarii asupra căreia s'a făcut. Far a indoială sunt raporturi sociale. economice şi administrative neschimbate şi pe aceste le poate lamuri şi o statistica făcută ca cea din Bucureşti; foloasele administra tive ale unei esemenea lucrări, fa cuta cu destula exactitate pot sa fie mari ; dar atat nu e destul. In cursul observărilor noastre ne am dat pe faţa părerea de r6U, cn care a trebuit sa vedem, ca recen sihnOntul nu ne lămureşte asupra cestinnilor topografice şi etnografice privitoare la populaţia Bucureştilor, D. l’etrescu respunde ca o lucrare atăt de amănunţita nu se putea face Trebuie sa mărturisim, că acest respuns ne pare cu totul straniii. Chiar congresul statistic cere, ca fie care locuitor sa fie notat cu comuna , in care s'a născut,, cu provincia, in care se afiă această comună şi cu timpul de eănd petrece in comuna recensământului. Noi nu ceream afară de asta decât să i se mal notfze şi n.iţ onalitntea. Pentru ce oare toate aceste ar fi peste putinţă? şi cum nn congres cere lucruri, care nu se pot face? — Aceasta nu o putem inţelege Lucrul e mal greu; fără indoială; dar el se poate face numai da<ă să iată toate măsurile cuvenite şi dacă nu lipseşte iubirea de mnn 5 şi dorinţa de a şti adevărul. Recunoaştem că consiliul comunal nu a luat măsurile pe care trebuia să le iea şi nu a dat organelor iusârci-uate mijloacele, de care aveaţi trebuinţă spre a putea face un lucii bun : o recunoaştem aceasta şi rnu-străm pe consiliul comunal. — Dar — lucrul e cu putinţă. Mal spune d. Petrescu că mergând mal departe cu dorinţele exprimate de noi, ar trebui să se noteze şi oltenii, moldovenii, dobrogenii şi aşa mai departe.— Se inţelege că trebue să fie notaţi; cu deosebire trebuc să fie notaţi. E destul ta un om cu judecată să stea trei zile in Bucureşti pentru ca să inţeleagă, că cel mal important şi mal folositor element, oare-cum arteriile Bucureştilor, sunt aşa numiţii .Olteni sad Precupeţi*, şi este un lucru foarte straniu a vedea, cum primăria capitalei nu inţelege importanţa de a şti, căţl a-semeuea oameni unt in Bucureşti, de unde vin şi ce se alege de dănşil. Dela nimic viitorul capitalei nu a-tărnă mal mult, decăt dela sporul acestor oameni deştepţi şi harnici ; cu toate aciste el, pentru consiliul comunal, nu aU nici o importanţă. D. Petipscu ne spune in sfârşit, că scopul consiliului comunal era cu deosebire acela, de a şti numărul ovreilor. Acest scop e vrednic de toată lauda. Ştie in«ă consiliul comunal că nn e nimic mal greU decât a număra pe ovr-I? In Austria, unde serviciul statistic s’a intemeiat âncâ pe la inceputul veacului XVIII şi unde o greşală in cărţile stării civile e pedepsită cu 20 ani inchisoare, in Austria nici până astăzi nu s’a putut constata cu destulă esactitate numărul ovreilor. Incepănd dela a-nn] 1873 trei ani de-a rândul, ces tiunea s’a desbâtut ruered prin parlamente şi s’a discutat prin ziare, fără ca să fi putut fi resolvată, căci ovreii uQ o credinţă vechia, care zice, că, dacă neamul lui lsrail va fi numărat, are să pnţă mari nenorociri. Astfel numii! măsurile cu totul extra ordinale pot s.ă ne dea oar -car« garanţie despre esactitatea ţtfre! ovreilor. Dar să presupunem, că ţi fi u ovrei lor e esai ta şi că in :nl- văr numărul ovreilor din Bucurt-şll nu e de cât de 20 71!) snfi tc. E oare această cifră tot cpca re trebue să ştim? E oar ■ indiferent a şti, mal ales aceşti ovrei di- unde vin şi ilecănd petrec in ţară ? e indiferent a şti, căţl dintre dănşil sânt ,parştvl* şi căţl oameni cu stare? Tabela f. de pe pagina 85 ne arată, că dintre aceşti ovri I 160!) sunt in clasa profesiunilor libere, 8617 in acea a comercianţilor, 5121 n acea a industriaşilor şi 2032 in acea a oamenilor fără de profesiune. Adecă maio itatea desăvirşită a ovreilor simt nugnţătorl şi meşteşugari. Alte anumite tabele speciale ne rată, care anume sunt ramurile de comerciil şi meşteşugăriile, pe care şi le-afi ales ovreii. Toate aceste sunt date preţioas ale căror exactitate e greu a se pune la indoială; dară ele nu ne satisfac. Pentru-ca ştiinţa să ne fie deplină, mal ales la ovreii, care sunt un factor cu deosebire economic, ar mal trebui să ştim şi raporturile de a vere. Sunt iu clasa comercianţilor cu totul 27,110 suflete; pentru-ca să putem judeca drept, or trebui să ştim, cam ce reprezenta fie-enre dintre aceste suflete. In această clasă găsim pe băcanul din mahala pus de o potrivă cu băcanul din centrul oraşului şi cn banchierul milionar. Trebuia deci să dorim a cunoaşte mal de aproape valoarea economică a fie cărui suflet. Aceasta nu e apoi un lucru, care nu se putea face, de oare ce la Primărie trebue să se ştie , câte case sunt in măua ovreilor, ce venit re-prezentă aceste case, cătâ patentă plătesc ovreii şi ce capital de venituri representâ această patentă. Nu credem de cuvinţă a intra in alte detaiurl, de oare-ce scopul nu ne este decăt a arăta, in mâna cn rezultatele recensămăntulul sevirşit in capitală, că rece csămăntul general, ce e a se face la anul 1S80 nu va fi de nici un folos practie, dacă se va face tot ca acesta de acum. Ori unde s’ar face vre-un recesă-ruănt in România, nu trebue să per-dem din vedere,că pâinăutul romănesc in toate vremile a fost un cămp deschis pentru năvălirile popoarelor şi că şi astă-z.i oamenii vin mereU din toate părţile şi se aşează asupra acestui pămănt. Mal ales in România dar statistica trebue să ne arate, de unde vin oamenii, de ce naţionalitate snnt, de ciind petrec in ţară şi care e starea economicii in care s9 află. Pentru acea recensământul trebue să ne infâţişeze populaţia şi in tabele grupate după naţionalitate, 1 n-rii, cire in ţerile apusene ar fi de prisos. înţelegem, ca in Franţa, Germania, Euglitera ori Italia deosebirile de naţionalitate să fie trecute cu vederea; la noi inse, unde in toate vremile o mare parte a puterilor naţionale s'a consumat in luptă cu elementele streine şi unde chiar şi astâ-zl cuvântul „strein* are un inţeles foarte aspru, giupârile după naţionalitate sunt neapărate. Mal eurănd ori mat târziu trebue să se facă in România un recensâ mănt general: dacă se va face, trebue să se facă potrivit cu starea de lucruri, faţă cu care ne aflăm, earâ nu pe bazele acceptate in sirguinţă a insuflaţii pe acest nobil jone ,, r„ totul allâ care ft • reBoil să ne despartă de lume in alte ţări, in care stare de lucruri. CRONICA t llarion Muntenii. floarea vieţii sale. „Osteu" din Vicna scrie armatoarele : Un brav ofiţer e'a înmormântat aci, un ofiţer care ş'a adus moartea din deşertele câmpnrl de bătaia ale Bosniei, llnrion Munti-ann, nn romăn din Bucovina, n sângerat pentrn eliberarea slavilor de sob jugul turcesc, intoemoî ca şi fraţii săi de dincolo de Carpaţi, cari alăturea cn Ru sia ş'aB vărsat nobilul sănge pentrn emanciparea bulgarilor. SI nn uite e'avil, că P'-ntrn denşii românii au luptat cu cre-diuţâ, bărbăţie şi neinter sare, şi cn recunoştinţă eă răsplătească românilor, căci recunoştinţa este o virtute şi in viaţa popoarelor. înmormântarea Ini llarion Mnn-tennu s'a desvoltat in adevăr grandios. Colonia românească din Vieua prin cel mal de frunte reprezentanţi al sel invita pe toată tinerimea dela şcolile inalte, care se şi prezenta spre n face camaradului el ultimul onor. Un frate iufrănt de durere, profesor gimnaeial in Suceava, urma trist coşciugului. llarion Munteann, născut iu Valea Seacă in Bucovina ia 30 Iunifi 1850, ca fi8 al preotului gr. or. Danii! Mnnteanu diu Valea Seacă, la anul 1862 intră iu gimnaeiul diu Suceava şi absolvi studiile la anul 1 SCS* 70 depunSnd eaamenul de maturitate Cn o diligeuţă deosebită Btudiă in acel timp iBtoria şi geografia, apoi limbele moderne (fractză şi italiană , stenografia şi mozica, din cari stndil totd’auna şi-a câştigat deosebita mulţumire a inveţetorilor săi. Totnşl deocamdată ae botări a ae dedica studiilor teologice. In auul 1374 absolvă ştudiile teologice Ia facultatea din Cernăuţi cu sneers strălucit. Pe lângă aceste cultiva niereii studiile sale de predilecţiune. Din tinereţe avea o aplecare deosebită şi cătră cariera militară. După absolvarea studielor gimnaziali intră ca voluntar in armttă. Deocamdată insă nn pntn satisface îndatoririlor Bale, termină studiile teologice. Abia acum era să i se dtschidă calea pentru aplecările şi etcdiile sale de predilecţiune. La anul 1374 vrni la Vieua, se inBcrise ca ascultător ordinar la facultatea filosofică. F ră amânare ee supuse îndatoririlor de voluntar şi după un an de serriciB dobândi rangul de ofiţer. Totodată la universitate studia cu zel estraordinar limbele moderne şi istoria, dar şi afară de universitate, cu deosebire in reuniunile etndunţilor, deBvoltu o vie activitate prin care ’şl câştigă o mulţime nenumărată de amici. In timpnl nniversitar coincid deosebite călătorii in străinătate, unuine in Italia, idealul visurilor lui, nude a cercetat cetăţile mai însemnate diu Italia de sus şi da joe şi se urcă pe Vesuv. In putrie petrecu de r ptţita ori in deosebite părţi din Anetria de sus şi de jos (Iech ) apoi in Moravia, bilesia, Tirol, Ungarie de tinde peste SSrbia călători prin România, in a cărei capitală făcn cunoştinţă şi petrecu cn diferiţi bărbaţi de ştiinţă. Espo-siţia universală din 1878 a influenţat mnlt asupra lui, căci de aci 'şi făcu plnnul, să intreprinză o călătorie mai lnngă in Franţa şi totodată să cerceteze supoziţia universală. Pregătirile spre aerst scop eraB făcute, când evenimentele din urmă ’1 chemară pe cănrpnl de rezbel in Bosnia. Cu bucnrie se snpuse Oetenelelor nespuse ale aceste) espediţiunî, după cum *e vede a-aceaeta din toate corespondenţele lui. In 10 septembre, divisinma Veceey, la care aparţinea repoeatnl ţel a fost in al (1 regim, de infanterie, baron K-llner) avea eă opereze epre Senkovic. In 21 dimineaţa divisinnea dete peste inamic. Brigada Kiinig (regim, ti şi 37) la înconjurarea inimicului a fost cu deosebire activă. Lupta incepnse la 5 şi jnm. ore dimineaţa. Pe la 10 şi jnm. ore roposatnl, prin nn glonţ care străbătu prin partea de sue a piciorului atăng, prin pântece până in partea de sub a piciorului drept, fu grefi rănit şi dos la Seraievo. De aci fu transportat la Viena şi predat ingriji-roi călugăriţelor misericordiane, unde mnri In lti 1. c. la 3 şi jumătate ore dimineaţa in presenţa fratelui săfi. Ce priveşte limbile, el ştia perfect româneşte (ca limbă mat. mă), ni-mţ. şte, franţuzeşte, italieneşte, englezeşte şi in pnrt* limba m ilorosiaiiă şi een polonă. O mare Rubla de argint ealainihit*' publică in Koniăiiia. Un bărbat foarte versat in materii de finanţe, a adresat „Cnriernlni Financiar* nrmătoarea interesantă epieto'il : D-te director al » Curier ului Financiar', Nu se poate stndia îndestul ori-ce ces-tiune care, de aproape saB de dep-irte, atinge fin an ce le unei ţări. Observaţionl foarte drepte asupra pericolnlnî inporta-ţinuel rublei in România nu apărut in Nr. 41, 42 şi 43 al ziarnlnl d-vonetru ,Cn riernl Financiar*. Am creznt că n'ar fi inutil d'a reBnnia aceea ce a'ţi ecris nsu-pra acestei cestiuui U care ăml permit a adăuga şi eu câteva refiecainnl. Iu şedinţa Camerei dela Vis maia 1877, d. loau Brătianu, preşedintele consilinlni de miniştri, zicea că eă dea DumnrzeB eă remănă multe ruble in ţară şi să nu ne preocupăm de valoarea lor. ABtă rogă a preşedintelui consiliulni de miniştri, a fost pe larg ascultată : 120 mii. fr. aii rănise dela ruşi in Romănia. AceBt rezultat e in diferite mudnrl interpretat. Imensa mojo-ritate ar vedea in ele prosperitatea ţărel; cel alţi. spirite cugetătoare, găsesc certitudinea nnei perturbaţiunl inevitabile in nfacerile comerciale, pentrn cnvăntnl că rnbla de argint nn poate fi nn mijloc de schimb de cât in Românie. Nici Earopa nici Asia nn voeşte e’o primească ca mo-uetă ; Rnsia chiar, Incru straniB, opreşte importaţinnea ei in diversele gubernii ale vastului şefi imperii!. Cn ocazionez discutare! in Cameră asupra valonrel legale a rnbleî in România, deputaţii Molban, Ghicî şi Mantn aB vorbit limbaginl oamenilor competinţi iu materie şi afi demonstrat că rubla de argint nevalorănd in Earopa decăt 3 fr. 50 b., ţara se va găsi in senrt timp in faţa unei eituaţinDi dificile, dacă valoarea ei ar fi superioară aceleia acceptate de cele alte ţări ale Europei. Camera respineo propunerea acestor d-nî depntaţl fondată pe logice considerente. Fste de re-gretnt că aceşti domni n’aB mai pntnt adăuga că iu 1875 Binca de stat din Pe-terBbnrg făcuse o dsclaritţiui.e că numai primea monetelo rnee contra hârtiei decăt cn u rmâloarele condiţinnl : '/z Imperial a rnble 5,75 cop. 1 Rublă de argint metal a 1,04 hârtie. De unde rezultă cu chiar Bauca de stat estima rubla cu 3 fr. 72 ' • centime. Nu amintesc de cât ca memorie decla-raţiunea ministrului preşe linte in Cameră, eă robia avea un titlu de *4l>/iooo, şi prin consequenţă o valoare de 4 franci. Cat despre rezultatele analis-ri făcute de d. B rnath, ea este atât de inesactă ii cât ne face să ne induim de cunoştinţele sale chimice, dacă n’aş fi incredinţrt că numai eroarea este rezultatul imperfecţiune! nti-iRgitilnî. Afirm dar împreună cn d-voastră, d-'e director, că titlul rublei este 86,.i«oo iar nn de ,00/iooe. Admiţănd insă cn pr şedinţele consilinlni, că titlnl rublei este de 900/i ooo, poate oare să ne demonstra d. preşedinte că im-portaţiunea acestei monede nn va deveni in curând un obiect de perturbiţiune in afacerile comerciale ? Scăderea argintnlni in toate pieţele Europe! este un fapt indiscutabil. Guvernul ca şi lumea de finanţe se oenp de grava chestiune a monometalismulni de aur provocată do scăderea considerabilă a meta-nlnl alb. Congresnl monetar al noiunel latine, care ’şî-a terminat lncrările de vr'o căt-iva zile. a lnnt hotărârea d'a inc tn biterea argin-tnlni metal din cauza m-irel sale scăderi. Euglitera ee preocupă in nceet moment a introdnee in Indii etalonul di nur in local celni da argint. Se zice că ea va instala nn hotel de monete la Hong-Kong in acopnl du a bate o monetă ds comerţ specială de argint, destinată a face concurenţă dolarilor americani, n căror circulaţie e aşa de mare in Oh:na, şi a i(gonit atât de mnlt din Orieut pi litrul Mexican. Germnuia continnă a vinde pa piaţa Londrei marile sale Stocknri de vechi monede, ceea-ce natural influenţează totdeuna cnrsnrile. America singnră, prevăzând imensul răfi ce poate produce in marea producţinne a argintului eistemul mooometal, ae vede silită de a ee face campionnl si*B păslrănd nu nnmai etalonul dublu, dar anunţând încă In mei de finnncp cum că cumpără acest metal cn * s a 1. 70 mal sns de cât cota Londrei. Această scă lere, o recunoaştem, eă aducă nici o lovire valoarel r indigene care nn intrecn totalul sil ceBarie echimbnrilor ce pot Avea t cetăţeni aceleaşi ţări Dar, dacă (t vârât că argintul alb romăn nn I depreciat, nn eete tot aet-fel şi cil de argint acceptate fără nici o I cn nn preţ mni pre sus de valoij Nu ee poate face cu ele altă intreţ de cât a le topi pentru a fabrica I afară numai dacă Minietrul nouţii nance, d. Cămpineanu, nu va pref trimeată la IIong-Kong. Guvernul romăn trebue eă rep mai iote acea»tă greşilă economici cn primirea rnbiei in Romănia Ai lat că ei a costat dej» pe ţară pă zi cim vre-o 20 a 25 milioane fra mai din diferenţe de corsari. Li perdere mal pntem adăoga şi conte nea de 2ll/o din depreciarea monete gint contra aurnlni pe care come o adaogă la preţul mărfurilor. Statistica ne demonstră că cifra taţionel in Romănia en in 1875 milioane franci. 2°/o diu această sui 4,020,000 franci care ee poite adâ contribuţinne anuală. Termin Această epistolă, Dotinn rector, făcând o rngă contrarie aC' d. Preşedinte al Consilinlni de Min.ş cât mni iote să noma! remăe nici blă in Romănia, şi să ne dbirasb SBtă sorginte de avnţie ntăt de Beţ ritâ de d. Ion Brătiaen, Primul j ministru. r. A. S. R. Domnul a primit ii toarea depeşe din Tulcea : Tulcin, ÎS coembrs, II, Prea Înălţa e Doamne, Drapelul oşteanului rornăD, nunut de flori, fălfâe măndru noi. L’atn salutat cu iubire şi ci tarnent, şi iuiiude noastre tre; de lacrimi de bucurie, căci i vedem simbolul civiliznţiunel p Alteţa Ta Regală, marele c al vitezei oaste române, sem noua provincie Regală. De inainte începe o viaţă nouă noi. Vom privi dar cu in red< iubire in viitor, uitând trecu dicâm rugi călduroase către Putinţele pentru ca să bine teze opera românismului dine de Dunăre şi depunem la picio; Alteţei Talu Regale sitnţimen noastre de iubire şi fidelitate. Dumnezeu să aibă in sânta pază pe Alteţa Ta Regală ! Dumnez U să protejeze pe du Augusta noastră Suverană! L> imnezeU să ţie putere ost nostru ! Colonia Ramănă : M i hai t Petreecn, R. mitrin, F.m. Popovicî, V. Sotiresco? Creţoin, M. Sotirescu, V. Nedelcn, V. mitresen. G. Borgelei, T. Enache, rovicî, I. Plengo. Colonia Futgarit : D. Todoref, I. C BOnl, S. Teodorof, P, Havesof, P. T«f? rof, R. Gradinarof, B. Lazarof, G. Gali Colonia Greacă . U. Karavii, Eni. G Epnminondas, U. Liciardopn.'os, M. C 7.S01, A. Valasoglr; Colonia Rusă ■■ Diniitrie Rndriovlof; tro Mihailoff, P. Adolfof, Diniitrie Ihof, V. Timofjl, V. GrigorofT. Colonia Musulmană ■■ biet Efjndi met Zari-Efsndi, Uaejn-Efendi, Kt fendi, Ismail-Efendi. Colonia Armeană . Al.iretian, S. betian, II. Parserian, Bigi Agap Parsa Simon Melalcon, Atiknios Riftian. Colonia Israelită : Me'man, Ch. I stein, A. Bergitan, G. Griinbirg, A. man. M. Zockerman, M. Ilorovitz. (Urmează iecă 500 iscălitnri.) nta Ii e, fj Df. ! i Miuistnrnl afacerilor st ruine n prim la d. prim-delegit român la Tulcea, mâtoaren telegramă: Astăzi, sâmbătă, la 12 ore din zi, sănţiren apelor la malnl Dunărei, muta noastră a intrat in oraş , nn I» strada Babaci, a defilat pe dinaintea neralnlni Angbelescn, cn steagurile iia dobite de cnnnnl de flori, oferite do S doamuele din Tulcea, şi co urări entusv din partea popnlaţinnei. N. Cataif Infamia administrafiunel Răcău/ul. — S acest titln, ‘Cnriernl de Bacău, seci» ţ mfilourebi : Nimic nn niai este cruţat sub adintiş si %.|ltinea d-'nt prefect Villner ; vandalis-^ njans In calme, nsonestitatea e o ere de tonte zilele şi depravarea e il de a funcţionn. .1 foaea băcăoană comunică plăn 'e-nl eoldnt, catrli l’r, factură, din care tm următoarele : isemnatnl I înnş llâlnţa, (dorobanţ ll-lea, compania a 5-n, domiciliat mana Răcăciunil; aduc prin ac a ta iiuoştinţi d-voaetră umilitoarele ini-iv ^Şrîrl : auul trecut dnpă cum cunonşteţi, noastră pornind resboid contra dnş-lor ei, ne-ad adunat pe toţi Sncîi de rnaria 1877 ţi nntful am fost nevoit i las c»si, maat, plugul, părinţii, negi nn copil mic, firii de a avea răgaz iad v.ioa bunii de la dSnţiî. .ecănd atonei am făcut aceea ce mi •i ordonat de geţii mei, pănă când eoni V tea ca să trecem Dunăre'. Cănd aosi timp fericit pentru noi, iniuia mea cepnt puţin a se gămli la bStriiniî Ipărinţi a căror sprijin era nn alt 6 al meii, ţi pe care soarta ’l făcn să tsa'.âal ca ţi mine; ţi li nevnsti co ial cari rămăsese fără uicî nn ajutor i nici o avere. M’am mângâiat inşi I cîî, guvernul au lnat măsuri de a de f.miliole noistre. in scăpat sănătos ţi nevătămat. In |Ă trecută ni sad dat drumul pe la caii onstr», ajungând ţi e8 in comnna nii-im imbrăţoşit nevasta, copilai, ţii ţi inainte de toate am început a ta pe Boaţa mea de suferinţele ce ad •at din cauza lipsei de cele trebui-pentrn hrana sa. Cnr.’ml fu insă rea, cănd soţia mea plângând ad in-t a’mi spune aiătan, incăt nu am pn-respnnde alta de cât să plîng ţi ed ) ila el!... ită insă d-le prefect, pricina celor ro’ad făcut se simt durerea în inima »ln acel timp veni la dânsa fini căr-cinmarulni Gh. Cojoc, spniad să meargă la d. subprefect că o cheamă numai de eăt, dar ea nn ad voit; Rpol seara veni chiar an va/ăjcl cercând a furt cu pu ■ rea\ veni mat pe urmă şi căreimarnl Gb. Cojoc ,rngăud\i să meugi căci d. snb-prefect ăi plăteşte*, ea de frică iucuiud uţa pe dinăuntru n’a nui eţit afară. A doua seară, d. subprefect a trimis pe străjsrul C. Teţu ,ca să o rădice cu sila,* dar ea nu s’ad lăsat. A treia zi veni chiar d. subprefect , ,spniudnl se meargă cu el la cârciumă că pe urmă ăi cnm-pără fustă ţi papuci ţi va trăi cu dănsa până va veni bărbatul el* adecă ed. ,EitS ajutorul ce s’ad dit soţiei nuni soldoţ!.. Vă rog d-le prefect faceţi mai ăn’ăid ca din reco'ti d-!ni priiunr să mi se restitue de primar banii ce soţia mea ud dat de i s'ad lucrat pământul. Cât pri-veţte despre urmărirea d-lui primar ţi a d-Iul subprefect Gh. Meleca, vă rog să faceţi ca să fid satisfat astfel ca bu nu fid nevoit a m? plânge d Ini ininistrn poate chiar ţi M. S. Domnitorul. fanuşl Balaţa soldat din al 14-lea. Mii deunăzi prefectul de Vaslniu, acuma nn suprefdc dela Hienă. . Dobitoceţtl instincte mal aii administratorii gnverualni liberal ! ichipoiţivă o femeo săracă cu nn mic in braţ», în timpul ernel stând ca«'â fără de foc ţi iără de hrană, n mergend la primăria comnneî eerănd jler, de nnde dată afară de către pri-r ţi notar »după ce’I făcu sfătuira de |) apuca de fapte necinstite; ţi astfel r.rsă earăţi in casa din cure eşise ţi ie lumina nn mal putea intrn de cât nyî, căci ferestele erad cuprinse de ,ă de un lat de mană..., inchipuindnvă I veţi ţti nna diu suferinţele unei li n cărui bărbat s'ad dus in bătălie. ALipsită astfeliu a suferit nmb’ănd i casele bieţi 'or oameni, ţiindu-ţi vii păDă ce primăvara, muma săracilor, In acel timp soţia mea văzînd ear multe femei d'a soldaţilor că merg la t ăria spre a le da loc de arătură, după b auzise că este ordin că fie-căriea se i fcsie cel puţin 80 prăjini locd, s’a dos • i; dar primarele ţi notarnl ead spus Biu mal ad bani să cumpere pentrn toţi iţii pământuri, ţi că ea se ’ţi cumpere ţi 'l vor Dionci. Ei ducăndn-se la ta-med îi spune pricina cerăndu’i ca se'i el o lenea de pământ, părintele mtd dat 31 praj. cerăndu'l primarului osii pentru ai ara acel loc, avu respnn-l ca ţi cănd ad cernt loc. Ad fost ne-Hâ ca să văoză nn ţol de pe pat ţi se Iţească nn om de a merge la nrat. Sosi timpol praşilel, cănd ca toate cete femei ceruse ţi soţia mea ca se'i ţenscă popuţoiî, dar ţi astă dată fu dată primărie. A doa zi viind d. subpre-Cih. Meleca in comună i s’ad tăDguit F nbprefect ad scris un ordin dăndul ne-ei mele spre ai aduce primarului. Du-dn-se nevasta cu ordinul fără a se uita 1 l’ad aruncat jos, răcnind su’l ia ţi UBă af.iră. Popuţoii fiind aproape a se sie in bnrninnă, ad foBt nevoită de ad t aţternntnl din casă, vănzindu'l, o. mit oameni la prrşilu cn 4 lei 20 par. zi. * Viind earăţi d. snbprefeet in c imună i lingăi d-sale unde Pad găsit, adecă in _şmn lui Gh. Cojoc. D. ;subprefect insa Ioc de n lua vr’o măsoiă contra pri-rnlnl ţi notarului după corn avea orie dela d-vonstră ; chema pe sofia mea .» odat a cărcitnc) Sub euvint ca Să / dea ordine la primar, unde neomenosul Subpre-r, incuind uşa voi da sili pe nevasta mea făgăduinţă edi va face dreptate , fi Că't da să}) cumpere de o justă, fictndu'l vor-ie dragoste. Atunci soţin men folosindu-se tăria el, ăl dădn o brâncă aţa de căzo »te o masă ţi începând a plânge s’ad ezit la nţă. »D. snbprefeet scnlandn-se joe, o apucă earăţi in mănile Ini/ dar ileaslădată nvnacelHţi noroc ţi soţia mea pănd cn fuga s’n dus ucasa plângând. Primarul de Galafl■ — .Vocea Covu rialului* publică următorul protest contra a-leţeril in colegiul al Ii-lea comunal al actualului primar de Galaţi, G. P. Mintu. D-le ministru ! Sub-semnaţii, nlrgâtori din comnna Galaţi, venim in termenul de 10 zile cernt de lege spre a protesta contra alegerii d-’nt G. P. Mantn in colegiul II comnna), nu numai in ce priveşte că d-sea se află in contsazicere flagrantă cu art. 84 din legea comnnală, ca unnl ce ţine unul din veniturile comunei, adecă locnri de cherestea, dar chiar protestăm ţi contra fiinţei sale ca membra, de oare ce este parte interesată, ţi legea exclnde pe cel ce ad interese directe in comună. D. G. P. Mani n are interese directe in primăria de Galaţi, fiind-că niţte case ale sale le-n inchiriat comnneî cu preţ mare pentru spital, ţi ţine locDrî de cherestea, tot de a comnneî, fără a face comerţ, astfel incăt g'a abătut dela stipnlaţinnile cuprinse in procesul verbal din 1803 ţi debitează comnneî o amendă aproape de 3000 galbeni. Până la oare-care pont ccsHunea cherestelei a fost atinsă chiar de ancheta făcută de onor. d. director ol ministeriala', d. Si-meon Mihăleecn, ţi constatată pe larg in nn raport ol d-lnî inspector financiar, d. Daca. Aficerea, d-le ministru, est» foarte gravă, căci e cestiunea de mai bine de 100,000 galbeni in joc. Chiar d-voastri, d-le ministru, prin nn ordin adresat in octombre, aţi pas in vederea d-’.nl primar a scoate in licitaţinne locurile da cherestea ţi a snpnne la amendă pe cei ce au contravecit dispoziţinnilor din 1863. D. G. P. Manta insă, ca parte interesată, n'a luat niclo măsură. Acnm noi alegătorii cn onoare vă prevenim asnpra f iptnlri ţi vă rugăm Bă nn confirmaţi pe d. G. P. Mantn nici ca consilier, căci se calcă legea ţi se prejndecă asnpra averii comunale. Primiţi etc : Manta Rufu ; M. Bobocid; M. Rnsovicî; N. Câlciurescu. Scoală la Siănic. — Kpitropia actnală a spitalelor sf. Spiridon a deschis o scoală primară la băile Slănicnlni din fandai munţilor in jadeţnl Bacăului. Relaţinnea asupra descbiderel acestei scoli de epitropul spitalului din Târgul Ocna, eată ce ne spnne : Kpitropia Spitalului din Târgul Orna Conform adreselor d-voastre No. 3497 ţi No. 3507. Snbsemnatnl insnţi plecând la băile Slănicnlni dinprenna cn d. profesor Verdesnn dnpă celebrarea serviciului divin, n deschis in zioa de 1 noemvrie şcoala, ţinând ţi nn discurs popnlnţiunel ndaunte mai diuninte, care prin strigăte entnsiastice ţi lacrimi an arătat recunoştinţa lor către d- voastră, cari in inaltnl sentiment de umanitate ţi patrotism aţi deschis o sorginte de Inminâ pentrn ei. Popnlaţinnea scoale!, considerând numai ac»a din vatra Slănicnlni, se nrcă la 40 copii. După distjibuţinnea cărţilor ţi placelor trimese de d-vonstră ţi dnpă înscrierea in cataloage a copiilor prezenţi, părinţii ţi copiii lor prin călduroase nrări au mnlţn-mit incă odată d-voastre pentrn părinteasca ingnjire re aveţi de ei. Ani irgnlat camera pentru scoală in care ______________TIMPOL_____________________ nui dinainie aş zisem bănci ţi cela nece-Barj pentrn clase, am oferit din parte’ml o sobă de tablă pentrn iucălzirea camerei destinată scoliei, rămânând iu armă a face şi alte obiecte necesare. A vă descrie bucuria tutolor locuitorilor, fâră exoepţinue. precum ţi a micilor copilaşi cred de prisos , d-lor epitropi ţi afiră de aceasta acea bnenrie e inexpri-mabi ă; ce?a ce vă pot spnne e că mă feliei tez de frumoasa însărcinare ce mi'aţi dat ţi pe care am mulţumirea de a crede că am indeplinit'o iu sensnl dorit de d-vcsRtre. Kpitrop, Gr, Caxacencu. Casier, T). StefAnescu. Taxa de 5% asupra funcţionarilor pu-bScl fi particular). — Se pire la prima vedere că legiuitorii din 1877 cari ad stabilit taxa de 5°/o asnpra salarielor de ori ce natnră cari trie peite 100 lei, ad voit să pne in practică principiul .impozitelor asnpra veniturilor*, nsitat atât de mult in Englitera. Dacă sistema aceasta de impozite ar fi fost gineralizată asnpra tntulor contribuabililor, enormitatea taxai de 5°/o ar fi fost poate ţi ea mai pnţin isbitoure, mai pnţiu nndreaptă. Fiecare din contribuabili ar fi avnt satisficţinnea că toţi sunt taxaţi cn aceeaşi rigoare, ear legiuitorii ar fi avut meritai de a fost drepţi, de ţi peste măsură de aspri. Dar nn s’a făcnt aşa. S’a arnneato mare greutate asnpra funcţionarilor nnn)ai, fără a o fi repărţit egal asnpra veniturilor tntulor. Vom lua un exempla pentru ci să arătăm disproporţiune i ca există intre im-positele nnora şi ale altora. Iată o casă da bancă al cărei capital se nrcă spre es. la suma de 0 milioane lei, făcând operaţiuni intinse intr’an local a cărni chirie este, spre exempla, de lei 20,000. Această casă căş'.igă pe au cel pnţin 12°/o, aceea ce face in total un venit de 1,080,000 lei. Dacă asupra aces-tni venit e’ar Ina taxa proporţională de 5°/o, banca in cestinne ar trebni să dea statalul anual lei 51,000. Ca toite acei tea o asemenea casă de bincă nn plăteşte de cat tax i proporţională de 50 bani Ia mia de capital, plns taxa proporţională de 10 la sntă asnpra chiriei, fără ca totatul insă să treacă peste 5000 lei. In cazai de faţă dar, banca in cestiune un p.ăttşte decăt maximul de 5000 lei, iu loc de 51,000. Disproporţia dar intre taxa sa şi a unui funcţionar care dă 5°/o este enormă. Dir să lnăm nn bijutier din capitală, dintre cei taxaţi de lege in clasa I. Acesta are nn capital de cel pnţiu 70,000 franci, şi face comerţ intr'nn magazin a cărei chirie e evaluată la 1000 fr. Ştiţi ce plăteşte acesta ? Taxa fixă cl. 1................lei 300 Taxa proporţ. 5% nsnp. chiriei , 50 Total , 350 Şi, cn tonte acestea, el câştigă pa an cel puţin 20,000 franci. Ar fi trebuit deci, dacă era taxat ca funcţionarii, Bă plătească 1000 lei. AtnncI Rr fi fost In adevăr egalitate in impozite. Dar asemenea diferenţe isbitoare sânt foarte numeroase şi credem ds prisos a le mal ennmărn. Ţinem insă să punem şi azi in vederea cnmerilor greutatea enormă ce apasă asnpra funcţionarilor pnb'ici, dnpă ce nm văznt cnm stnfi cei particulari. Un funcţionar cu 250 lei apuntamente plăteşte pe Innu : Reţinerea de 15%................ 37 50 Taxa de 5% asnpra snmei bugetare minus reţinerea de 15% . 10 G3 total pe lună M. . , 48 13 Aceea ce f.ice pe un an imposit de Iei 577,5G asupra unul venit de 3,000, afară de celel'alte taxe ordinare! S’a mai văzut oare in vre-o ţară atât de mare grentatfl aruncată asupra fracţionărilor, cari adesea cred nnmal in leafă ţi care întâmpină cele mal mari greutăţi zilnice. Noi mărturisim că nu credem. Ar trebni ca camerile Bă ia cestiunea aceasta in mod mal serios decăt a lunt'o comisiunea bngetarn, căci ea merită cea mal mare solicitudine, din punctul de vedere nljisti-ţiei ţi echităţii. Terminând, ţinem să rectificim o eroare de tipar streenrată in nnmărnl din urmă, in nrticolul cn acelaşi titlu taxă de 5,/o. Astfel s’a zis că *nn funcţionar particular cu o retribuţiă mensuală de lei 110 plăteşte pe an 120 lei tsxa O"/.' in toc de Oii Iei. Asemenea, donă rânduri mai la vale, h’h zis : nn alini având 501 lei va plăti pe nn 300 lei an Popescn,, la cnsie-riu Tulcea ; C. Vanilia ţi 0. Dimitrescn, li casieria Silistra-Nonă. * Registratori ţi archivari , in serviciul casieriilor generale din Dobrogea , s’ad numit: A. MicluUscu, la casieria Silistra-Nouă. N. Th. Iordănescu , la casieria Tal-cen, ţi E. Dimitrid, la casieria Kiostenge. * Virtutea militară.—Prin înalt decret Domnesc, s’a acord it dreptul de n purta medalia .Virtute militară* gradelor inf-rioare ce urmează, pentru cnrajnl cn care e’a distins in timpul campaniei; Sergentului Sigismund Vasile, din regimentul 7 de călăraşi. Sergentului Velea Rada, din regiraen-tol 3 ds călăraşi. Sirgentalni Rocafucs Constantin din regimentul 5 de linie. * Medalie.— A. S. R gală Domnul, a binevoit a acorda d-'nl Alexmdru Hrăiloin înalta autorizaţinne pentrn a primi ţi purta medalia de bronz negru a resbeln-lni rnsotnrc 1877—1878, ce i b’.i con ferit-de M ijestatea Si laipărătnl tutulor Kn-siilor. * Steaua Romanici.—Prin înalt decrect A. S. R. Domnul n binevoit a conferi crăcea de comandor al ordinala! .Steoa României d-lni colonel Celestino RovS', ţi aceea de oficer d ini căpitan Francois T.infiui , ambii din armaţi italiană. * Prin decret Domnesc s’.i deschis pj seama ministerului de fiuanţe nn credit de lei 121,475, pentrn plata clieltnulilor necesare personalnlni finanţiar din Dobro-g»a ţi a materialului trebuitor pe două luni din anQl 1878. Această sumă se va regala prin conturile exirciţialni anolui cnrent ţi se va acoperi din fondul ds lei 1,000,000, acordat prin legea sancţionată cn decretul No. .3,297, din 11 Octombre 1878. Asemenea, pe temeiul art. 25 din Kgea contabilităţel generale, se deschide pe s iama miniaterulol de finanţe următoarele credite suplimentare, asnpra esescitinlnl anului curent; La art. 5 de la cap. 3, pentrn cheltn-elile de reparaţiune in esrvicinl Adnnărei deputaţilor, lei....................2,571. La art. 61 de la cap. 22, pentrn plata diplomelor de natnralisaţie, lei 287 La art. 51 de la cap. 30, pentru construcţii, reparaţii, intreţinrri ţi asigurări contra incendinlai n bunurilor Statnlnî, lei . . . , . . 8,000 Total: lei . . 77o78GT Aceste erudite se vor aroperi din fondul de 500,000 lei, acordat prin legea ou No. 2,297, din 11 Octombre 1878. Asemenea ministerul ni de resbel nn credit estraordinar de lei 23,586 bani 17, asnpra eserciţiulnl annlnl cnrent, pentru plata diurnei oficiărilor şi a soldei ţi hranei gradelor infurioare prizonieri turci, necesar in Inna Octombre. Asest credit ss va acoperi d:n fondul de 1,000 000 leî pns la diepoziţinnea guvernului, pentrn trebuinţele armatei, prin legea din 3 O.itombre, promulgată cn ordonanţa No. 2,229, ţi cnre sa va oni in comptnrî cn creditul estraordinar deschis cn decretul No. 2,377. Avaminea e’.i descb’s ministsrulnî af -cerilor străine nn crtdit estraordinar de lei şea*! snt», pentru iiltsnir.'a ch ItoeM-lor ds drum ţi instalare a căpitnnilor porturilor noastre înmlinri ţi fl ivi il-, cari urmează a merge in D >brogefl, pentrn ocuparea posturilor l.i cnr« sunt chsn.eţr. A-ctst credit sc va regula p-mic, ce e a se înfiinţa j»e moşia PomOrla, fiind pus A prin testamentul defunctului Anastasie Il işotA suli inal'a prot •cţiune ii M. S. Domnului şi epitropm acestui institut, corn-pledând, in luna iuniQ unnl curent, plata tuturor legatelor singular- şi datorielor pâuâ astâzl constâtite, care câdeiifl in siretna avere! institutului, epitropil a supus M. S.il.; o dare de sea;uâ generali despre întreaga gestiune a intereselor acestei fondaţiuui, dela des hiderea succesiune! defunctului Anastasie 11a-şotâ şi pânâ la 1 august anul curent. Din darea de searaâ se poate vedea Câ, dacâ greutAţile juridice, cu care a avut a 3i lupta epitropia, aO iiupedicab pAuA astâzl efectuarea diviziunel avere! de succesiune a defunctului Anastasie Uaşotâ şi limpezirea porţiune! cuvenita institutului, totuşi, starea in care s’afl adus procesele penJente Ancă pentru diviziunea averii, permite a se prevedea atât apropiata soluţiune a acestei cestiuni, cat şi importanţa mijloacelor ce vor râmânea disponibile pentru înfiinţarea şi întreţinerea stabilimentului definitiv. Epitropia, îndată ce s’a putut pune in condiţiunea prevăzută prin dispo-ziţiunea finală a articolului XVI din testamentul defunctului Anastasie Başotâ, a profitat de posibilitatea, ce i s’a oferit tot atunci pentru prima cară, de a dobândi pe moşia Pomârla un local, in care se poate stabili provizoriu nn internat şi a luat in sub im hiriere, pentru acest scop. casele mari de Jocuinţâ de pe numita moşie, pe care le re-pareazâ şi le inzcstreuzâ cu toate cele necesare. Ea face toate [ regâ-tirile spre a se nş-za in acel local, cu începere chiar din amil curent, o clasâ preparatorie destinatâ a completa invâţâmântul elevilor din s oalele sâtestl de pe moşiile defunctului Başotâ şi aT pune in stare do a urma mal târziii invCţâmânt.ul secundar, care dupA intenţmnea te-statorelui, este a se preda in institutul academic. Epitropia, a delegat pe membrul ei domnul Constantin Suţu, spre a presenta M. Sile raportul şi darea de seainâ asupra gestiunii. Actualii membri ai epitropieî sunt d-ni V. Pogor, C. Suţu, G. Măr-.eseu, /. fanai«■, V. /. Suhopan, şi doctor L. Russ, Senior. BIBLIOGRAFIE Dr. llarbu Constantinescu, L mba ţt literatura jupanilor din 1 tont ănia. Enrioo Crooe. — La Romawa davanlt all' liuropa. Firenze 187S. Broşurâ 8o mare f>0 pagine. M a ri O X t /C t.—Rom dnin — Poestes roumaines. — Volum de lux. ediţie medievalâ, tijâritâ la Bruxelles. Conform notificării a binroulm principal de loterie Isenlhal Co. inllambnrg publica tă in ziarul de azi, tragerile loteri I d« bani germană sa inerp Ir 11 Decembre a. C. Considerând participarea estraordinare de care se bucnră această loterie iu ţară, credem că notiţa de faţă e de interes. —Gu-vernnl H imbnrgian garantează că păuă acnma pentrn plata essetă a tntor răşti-gurilor cn tontă nverea Statnlnî. Fiindcă Hambnrg dnpă cnm e cnnescnt se enumere intre oraşele cele mal bogate din Germania, apoi negreşit că asignranţi ce oferă e deetnl d» suficientă, ţi pnt-m dec* recomandă pe această Interi* de stat ca solidă. TIMPUL IDE! YE1TZARE FABRICELE DE BERE, SPIRT SI DROJDE situat in Turim-Severiii, Strada Aurelian Xo. 5 in deplină lucrare, in apropiere de gara cald ferate şi Agenţia capotelor pc Dunăre, purtând firma 3'. TAS !?IK3iRiBBiE€1M Vemjarea vn avea loc ca bun de minori înaintea Onorab. Tribunal Mehedinţii Secţia l-a în ?•*i :ic grunbaum Furnisorul Curţii BucurescI, Calea Victoriei No. 20. — Galaţi, Strada DontnFsoă. fmikiiînmuiHiunniniuiiimnni...mm in iu CAPSULE GRIMAULT & C cu MATICO cu GRIMAULT & C*, Pharmaciştî 8, JUJB VIVIENNE, PAIUS ResiiUntii infailliblu in tratamentulii Gonorrhce fără a osteni stomachulu (lupe cumfi făcu totc lZ Capsulele cu copahu liquidu. f£U ^ 3 DrpnaUîi in prjneip.tMe P/tarm-vrir, u ............................................................miito » şi »UTl ale D* UO ea bu Oai«*M e T.J» oaelr» MikM •U mf4 WflUtMj Vc.aUrrbalor, inaomme-^f tor; ViBITABLE LIQUEUl BE\E0ICTINE Drevetee en France et i UCtraitier. Pentru acea a căror profesiune ii oblica a vorbi mult: avocaţi, profesori, oratori, predicatori, pofe fi ceva mal neplăcut de cât durerea de pr.it. guturaiul, seu rămăşiţele unei bronebite? Se in rcbuinţbdâ cu profesiune, «Icră litra vre-un folos, toţi o sciu. o seriă de paste, siropuri, ceaiuri, etc. cari mal adesea lasă maladia să'şi urmeţle tn pare cursul sfii Numai gudronul este care se pdte aduce o uşurare repede, mal mal instantaneii când dosa ce se ia este suficientă. Pentru a obţine acest resultat, treime la fie care masă câte patru seu şese capsule a le lui Guyot cu gudron. Flaconul conţinând fiO capsule, acest mod de tratament nu costă deci de cât câţi va bani pe di. şi SG pdte afirma ca din ţlfce persdne cari 'Iau Încercat, sunt nouă cari au continuat acostă medicaţiutie. Capsulele lui (oi vot, din emisa succesului lor care merge crescând pe fiece d*. au suscitat numerose imitaţiunl. D. Guyot nu pute garanta de cât (lacunele, cari pdrtă semnătura sa imprimată in trei culori. Capsulele Guvot se găsesc in România la mal tute farmaciele. Deposit in Bucurescl la D-nil Ovcssn, IlissdSrfpr, Brus«, Schmettnu, Dimliovicl, Zlirner. o pereche case cn locul lor, situate în Strada Romană No. <58 bis, Suburbia Precuieţî-. Noi. Doritorii de ale cumpăra se pot ndresa a proprietar lor ce locuesce intrensele. * S8FCI4LITITE «TRSEFlKi PI UÎSIRĂ MADAME LUCIE Kxcculi on-ce i»c plătesc Îndată supt controlul guvernului. Rog a adresa co-mandele gr buic şi directaminte către mice. A- GOLDFAF B, Biroul prircipîil de Loteriă. Hamburg. Corfitpodinţ» romFiiă. Timp d** poita fntre România ţi Ilambuig 70 de ore. Rectificare. In arma nn«i notiţe publicată Intr’o foiţă de acolo care not ţ ă calomniază pe negustorii Cn losnrî anstriace arnncând tot-d’o-dată lumină şi asupra afacerilor unor agenţi de losnrî în România, ne simţim dat.ri de a respnnde că noi n'avem agenţi in România şi că nu vindem bilete de participat ci numai losnrî Originale emise de Stat şi preveijnte cn armările ţîreî cu preţul oficialmente hotărît şi plata esactă a căştigurilor e garantată de gnvernnl IIjmburgian. Iliillihurg, 28 Noembrie 1878. Dinronl principal de Loterie, Jsenthal & Co. HAMBURG. HAPURILE De BURIN DU BUISSON CU IODURU DE FERU SI MANGANESA Approbate de c&lre Academia de Medicină din Paris. Incfficacitatca atâtii de frequent'i a hapuriloru do feru provine din aceia câ cile nu conţine mangrancsâ, sare ce se găscşce in totu deţină in sângo in unire cu ferulii. Si este din causa presenţei ei in Hapurile de Burin du Bulsson că medicii datorcijâ cffecturilc mimi-nato, sigure şi nefnibilo co ei obţine in a/Ţecţiunile lymphatice, scro-fuldsse, rachiticc şi tuberculoase; in intarirea glandeloru, irrcgula-ritătile menstrual iun el, in accidentele de syphilis constituţionalle, insărăcirea sângelui, chlorosa, anemia, pdla albă şi mai allessu in primele periodo a-le maladiiloru de peptu. Depositu in principalele Pharmacil Tipogrofia, Thiel, A Wei«» Palatul .Daria*.