i IST A. MEKTTELE. :i)| 'li IN TOAI'a românia '«l. n *•>! IN STKAINATATK : . I, d. 47 . , , 24 • i > 12 60 JhRŢIUNI ŞI RRCLAMK t D litere petit, pugida IV, S0 bun! IU, 80 bani, pe pn(j. II, 2 lei noi Reclame 2 lei noi linia. m£r In capitală 10 bani. MARŢI, 2(j NOEMBRE ‘ J ANUL UI—1378. ESB IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biurou! Kedaoţiel şi Administraţiei: Palatul 4 Da o in*. a iintct isroiu ri : 80 priim*»*c in itrftinatat**: La l>*nil Jlnasc»* tUin A Vogler in Vionna* lou, A. Opptlik in Vienna, 8tul»*nl»ni ri *i; Hudei/ Mom€ in Vinnna p 2: ]*h\i\pp lAb in Vionna, Kichc*nb;urhga*^e li : L- Lonf A Comp. In PegU, Hava+Lafftte A Comp. In Pari*, C. Adam *j, C *rr<»foiir 1 gerea d-lul Cristoforpanu, alpgere ce se dovpdeste a fi fructul condamnabilelor ingerinţe prefectorale ? Rog publicaţi aceasta, să vază guvernul motivul demisiei d-lui Plagino, şi Camera să ştie pe cine va primi in sinul săfi. , /. VlAdmanu. * Se ştie că d. llagino-fiul a demisionat din postul de suprefect de Rimnicul Sărat cu ocazia alegerii ce a avut loc in acel judeţ, motivăn-du'şi demisia pe aceea, că un om de cinste nu se poate face solidar cu ingerinţele electorale ale regimului actual, şi că prin urmare demnitatea d-sale ntfl mal iartă a reraâne in postul ce ’l ocupă. Guvernul ra- dical, primind demisia d-lul Plagino, {inserată in ziarele opoziţiei, dete a, cestora prin „Monitorul Oficial* un ) comunicat, iu care se spune râ d. ■ Plagino-fiul, va fi tras inaintea justiţiei spre a dovedi acele „pretinse ingerinţe electorale, ce lovesc in demnitatea funcţionarilor oneşti cari s’ar face solidari cu ele.* Şi in adevăr d. Plagino fu dat in judecată. D-sa inainten justiţiei aduse dovezi destule clin care resultâ culpabilitatea prefectului, dorinţa guvernului exprimată prin comunicat fi satisfăcută, şi d, Plagino fu achitat. Oricine se poate intreba acum cu bun drept, dacă oamenilor dela putere le-a mal remas măcar cea mal mică doză de cuminţie, de vreme ce ştiind că alegerea dela Rimnicul-Sâ-rat s'a făcut, ca toate alegprile radicalilor, cu ingerinţe administrative făţişe, a mal cutezată provoca scandalul dării d-lul Plagino in judecată şi a se expune'astfel la lovitura ce le-a dat-o sentinţa de achitare a suprefectulnl demisionat. Sentinţa de achitare n d-lul Plagino-fiul. este in acelaşi timp o sentinţă de condamnare a prefectului acuzat de ingerinţe electorale şi a guvernului radical, in numele şi după porunca căruia a lucrat prefectul. Cum re-măne prin urmare m vorba cea mare, cu firma prăvăliei Mazariştilor? Aceasta însemnează libere alegeri? In nrma unei sentinţe judecătoreşti in regulă, ea aceea a d-lul Plagino, dacă acuzăm pe guvernul radical de ingerinţe in alegeil, se mal poate susţine că acuzarea noastră este o aseiţiune pasionată şi neîntemeiată? Şi nu cumva guvernul ne va mal lorge simţi rnpindu-i-se inima şi pierzîndu’şî mintea.., Nebnnî de dnrere, se repezi la coştng, Btrigînd cu desperare. Nn, nn vî las s&’l luaţi ! Staţ i nn vg las!... InsS acesta era convnlsia snpremî a dn-reriî sale... Nnmal decît braţele i se mulară ochii i se inchiseră, capnl i se aplecă pe spate şi Be rostogoli fnrî simţire pe covor... Se ficQBe noapte demi.lt, când doamna Delorge revenind la simţire, recâştiga tot odatî şi conştiinţa suferinţei, Era culcată in odaie, in patul finlul el. O candelă ardea |e cămin. Pe nn jeţ, lângă foc o slnjnieâ şedea pe juinîtate adormiţi. Biata Mmea ’şi da s‘sm» acnm de cele ce se petrecuseră din momentul unde Ij-ţinase. A fost deşteptată din leşin, şi puse jn pat, nndc adormise co acel somn greoi ce urmează după mare zguduituri, şi care este cea maî mare binefacere a natorel. O mare liniştire se fîcnse insă in so-sufletul ei, Tniştire nşa de mare in cît innîşl ea se minuna. FSră a inceta de a fi tot aşa de adâncă şi tot aşa de intinsî durerea ii devenise mai liniştitî. Era in stare de a cugeta, de a privi cn sânge rece sitnnţinma ei de faţă şi de a măsura mărimea datoriilor ce i le păstra viitorul. So silea astfel de a’şî lîmnri bine starea ei internă, când la o mişcare ce făcu slujnica se scnlă şi se apropiă. — V'eţl deşteptat doanniă ? o intrebă fata ; vă simţiţi mai bine? — Da, nmltmnl bine... Căte ceasuri snnt ? — Zece ceasuri, aproape. — Unde snnt copii mei ? — Domnişoara Panlina este culeată. Domnul Ravmond este cn Domnul Dn-condray in cancelarie.... Nn îndrăznea să urmeze, şi inganănd sfârşi fraza incepntă ; ....In cancelarii reposutnlni. Nn avea cnvănt insă de a se sfii. Du-reren doamnei Delorge nn era de acele care, mici ş iproaste de firea lor, atârnă de la nn cuvănt, pe carele o vorbă le linişteşte fi pe care cutare altă vorbă le redeşt“»ptă. Daca este hşs, zise ea, dă ce'ml trebue, că vreao să niă imbrac. — Cum ! bolnavă precum sunteţi, voiţi a vă sculaţi ? — Nu snnt bolravă... Fu ce ’ţl zic. Trebue să mă duc să mulţumesc domnului Ducoudray, şi chiar el trebue Bă dorească de a vorbi cu mine. Nu se inşălă. şi chiar in acel moment banal om aşteptă deşteptarea ti din somn cn cea mai mare nerăbdare. El afară in sfârşit cele intSn,plate in dimineaţa aceia, măsurile luate pentrn lovitura de Stat, şi să intrebă cn ingrijire care va fi putnta fi resultatul cercetărilor doumnei Delorge. Aceste gănduri el ingrijeB aşa de mnlt că iu loc de a merge in grabă la Paris pentrn a se informa şi a vede, el se întorsese indată dopă îngroparea, la villa din nliţa Sainte-Claira. Insă, incepnsă a inserare tot şi se gândea să plece, cănd deodată doamna Delorge apărn... El ee scula in picioare, dar cuvintele nn trece peBte buzele sale cănd zări pe nefericita femee. Părul ei nn iuălbise intr'o noapte, cnm adeseori se intSmplă in romannri, dar in donîzeci de ceasuri ea imbătrănise cn douăzeci de ani. Elizabeta Delorge, femea cea fromeasa, cea inbită. fericita soţie, nn mai era. Aceia pe care o vedea acnm galbenă şi ingbeţată sub hainele ei cernite, cu ochial stane şi cn faţa luniişcntă, era doamna Ddlorge, vădnvă. Cn toate aceste, e nn intărzie a se deştepta din nnmirta sa, ş" in pnţine cuvinte lămurite, ea ei istorisi cele intămplate dimineaţa. El era pliu de necaz, de furie de tnr-bare... Miron si a Floricăi. Acest amor, ap prejurările exterioare şi voinţa pari care se împotriveşte la unirea tio i înamoraţi, in sfirşit chipnl prin caiţf ron a scăpat pe iubita lui din vi1^ rial ai şi a dobândit măna ei; toate ee descria ca an talent gingaş şi de( — Aceasta este o fabnlă aşa de sli şi aşa de veche, in căt noi singuri I că am văzut'o petrecăndu-se dina! ochilor Doştri ; de n’ar fi ţesută şi j-pusă cn atăta artă şi gust, malne-nrl a zice că’i invechită. Insă poeţii g j totdauna rime nonă, chiar in ini.) minelor. Descrierea perfectă a vieţei ţărâne romănilor, precum şi coloritul bSîS e daâ acestei idile un farmec aşa de i bit, in căt chiar cercările străine elf de jos vor găsi de eignr plăcere in ci ei. Arta descrierii pe care Negrnzzi i eede in gradnl cel mai mare, fără depărta de la simplicitatea expunerii, expresinnile poetice, simţirea fierbinte se intrapează in cuvintele sale, toat ceste mal Bunt merite epeciule ale ai mici opere, pe care o recomandăm tu amicilor literaturei străine. D> şi odată tonnl se indnlceşte prea nnlt şi găsim alocări tablouri desintrebuin de şi pe ici pe co'o simplicitatea s'ij mentelor ţărăneşti de la Olt ne pare i strania — totnş meritele aceatei cărţi i| aşa de numeroase incăt trecem uşor ir acele puncte la care poate n'am gt deplină plăcere. De aceea dorim foarte mult ca pl cerile poeţilor romani să ni se facă i cunoscute; compatrioţii lor români I Transilvania par annmu indicaţi petl această mijlocire a spiritului oriental ţ tră noi apusenii şi incepntnl l'a făcut' succes această scriere eşilă la Bruşor editura d-Ior Komer şi Kamner. H. Ii] I REGULAMENT relativ la fixarea vămiUr, casieri'.lor gem }i a personalului cerut de trebuinţde sen admmistra{ici francelor^ dotnemefor u p Statului. 1 [I § 1. Vămî. Art. 1. Se înfiinţează ia Dobrog litoralele mSrei Negre şi Dunărei, biarourl vamale. Aceste binrouri snnt : a) Cate un biuroti vamal clasa Kiustenge, av8ad o sucursala Ia Murgi şi la Talcea, cu dou5 su cnrsule la Isac şi la Cbi ia-Vejhe. b) Cate nn binrofl vamal clasa 111 localităţile : Salina, HSrşova, Cernaw şi St. Georgp. c) Ud biuroiî vamal de clasa I Măcin. Art. 2. Personalul fie-carul bîurv fiiea/.fi in urnmtornî n od : a) Ktustenge. 1 Ş^f-perceptor clasa I na n 1 1 inii Căci era libera), după cnm insnşi sal Ies, liberal din patimă. El totdauna ft se o opoziţiune pe faţă tiranului Lovi Philippe, şi chiar contribnise, fără a o m nni macar, la restnrnarea Ini,—’nern p*| trn care, dimineaţa şi seara, retras in c» sa, ce rea iertare de la bnDnl Damneze* Căt pentru cele lalte, fără a fi aş* convins ca coamna Delorge, el impărt" ‘ bănuielile ei. I se părea mai pre sus de or-ce in' ială că generalal avea ştiinţă despre oom plotul. De sigur i se făcu destăinuiri } neaşteptate; lealitatea sa se revoltase! anznl lor ; poate că ameninţase că le 9pnne şi negociatornl nn se sfiise de ucide pentru a asigura taina conspiri unei. Dar acel ucigaş, era el oare in ad domnul de Combelaine?... Despre aceasta nn era cu tot incre.li ţat domnul Dncondray, şj zicea că un ria pe bazele unui om nn dovedeşte cl comis o crimă. El a comie'o, snnt încredinţată de această, tl întrerupse donroa Delorge I infnriare. Acel om a fost genial noslt cel ren. Toate nenorocirile noastre aB ceput din zioa cănd a venit la Cran i domnnl de Manmnssy şi domnnl Conte! cean. De pe atonei pregăteau lovitura Stat ce a izbucnit astăzi. Acnm ştia aB putut zice bărbatului meB, in zioa i ceia cănd ia dat afară... De atunci nual mai viznt pe domnnl de Manmnssy, di domnnl de Combelaine a venit la noi n dooă răndnri.... Credâme, snnt presimţnl de acele cari no inşală; el este ucigaşului Din nefericire împrejurările eraB foarti protivnice. 1 It roluri ŞiticatoiI taxatori clasa 1 idem clasa 11 sori clasa 1 ■m cIbb» II egaţl de cancelarie clasa I idem clasa II n-veghetorl clasa I idem dana II. b) Tulcea. perceptor clasa I j itroîor ificatori clasa I idem clasa II > .#ieor clasa I clasa II tţ aoisiner clasa I ■r. j*lpiegaţl de cancelarie clasa I idem clasa II vsJIi pra-veghetorl clasa I idem clasa II c) Sutina. ■ sJlf-perceptor clasa III tkhificatorl taxatori clasa II •vj\ isor cl asa I i ittn clasa II ijtnfiegaţl de cancelarie clasa I idem clasn II ra-veghetori clasa 1 idem claea II d) Hărşoi'a. îî-perceptor clasa III jenficatur taxator clasa II iisori clasa II 'igaţi de cancelarie clasa I idem clasa Ii rn-veghstorî clasa I idem clasa II. . e) Cernavoda. t laşi personal ca la Hărşova. f) Si. George. if-perceptor clasa III irificalor taxator clasa II visor clasa II pitgaţi de cancelarie clasa I idem clasa II [pra-vtghetori clasa 1 idem clasa II § II. Casierii generale. Art. ti. Se înfiinţează in Dobrogea trei casierii generale.cn reşedinţa in Kinstenge, Tnlcea şi Raşora. Art. 7. Personalul acestor casierii va fi acelaşi ca al oasieriilor generale din România, adicâ : 1 Casier general, 1 Sub-casier, 2 Verificatori, 1 Archivar, 2 Copişti, 1 Odâiaş. Ant. 8. Pentrn serviciul de constatare şi nrmârire se înfiinţează in Dobrogea 9 controlori, conform legel speciale din annl 1877, donl pentru Silistra-Nonă, trei pentrn Kioetenge şi patrn pentrn Tnlcea. ţ{ III. Domenii şi pildurl. Art. 9. Pentrn constatarea şi inventarierea proprietăţilor de diferite categorii aparţinând statului, cum : domnii, stnhn-ril, bălţi, ecarete, vii, etc., se înfiinţează deocamdată : Un inspector domenial clasa I şi nn ad-jutor-inspector clasa III. Art. 10. Pentru constatarea şi conservarea pădnrilor, se înfiinţează deocamdată următorul personal : 1 Sub-inspector silvic clasa I, 2 Guarzi generali clasa I, 00 GnarzI pădurari. Art. 11. Personalul financiar al Dobro-gel va fi retribuit cu salariele şi diurnele funcţionarilor respectivi din Romfinia. Aceste salarii şi diurne nn vor fi sn-pnze nici reţinere! pentrn pensii, nici taxei speciale de 5 la sută, ci sporite cn 25 la sntă din valoarea lor brntă. Art. 12. Cheltnelile de cancelarie, de i-lnminat, spesele de incălzîre, mobilier, etc., se vor ordonanţa de minister după trebuinţele sţr ioinlui. Art. 13. Se vor pntea stabili in mod provizoria interpreţi pe lângă autorităţile financiare. Momirea şi retribnţinnea lor se va face prin deciziuul ministeriale. g) Măcin. tf-perceptor cIhbb IV trişor clasa II Vpiegaţl ce cancelarie clasa I idem clasa III il|>ra-et)ţhetori clasa I Iidem clasa I! 3. Sa institneşto nn binrofi Bucnr-Rssova, careva depinde de binronl Cernavoda. 4 Pe fruntaria dintre Oobrogea şi Fia se vor stabili tloe binrouri vişinul de clasa IU şi cel-alt de cla- |k iţele acestor biuronri ca şi persona-Bonincios ae va fixa prin decisinne rrialS, când lucrarea va fi posibilă, li 5. Circnrr.scripţinnen fie-cărul bin-bmal se va fixa prin ordine mini-Şc tfito mai mnlt de cât Bigur, zicea ii DncOndray, că moartea bietului prietin nici va ti băgată in seamă.... pd liniştea se va restabili, or care de llrelca va fi reznltatnl Inptei, el va fi I? Este dnreros de a o zice, insă aşa jspl'uteiom obţine macar o cercetare? -Bcn o obţinem chiar, cnm ae facem ca ■hi adeveml la lumină ? Unde se gă-vezl, martori ?.... acest moment fn întrerupt prin ve-JB nl Kranss, care intră cn o hărtie •JJloi, strigând : domnule, dacă al şti 1... i de odată rentase cn gnra căscată, pe donmna Delorge pe care o cre-este in pat incă, şi vreo zece se-el părn că se intreabă dacă se cosă vorbească inaintea'i saO mai bine |M. sfârşit, hotărăndo-se de a vorbi : Ut mg tem, zise el, ca Maria bncătă-s â nu fi făcut o mare nerozie. Nu alt, pe cănd se făcea... îngroparea, un venit care c rea neapărat să vor-t. cn doamna, pentru o treabă de mare wnătate, precum încredinţa el, şi care iogea de bietnl reposatnl mefi stăpân... ina dormea atnncl; bucătăreasa, fiind iră aici, a respuna ca un este nimeni .. Omni a părut a fi fost întristat ‘tasta, şi a zis că va veni mai târziii... , schimbăndu'şl gândul, a cernt bâr-nn plumb, şi a scrie aceste rânduri... >amna Delorge luă hârtia ce i-o in e fie-care flacon semnătura Gugot imprimată In trei culori. Capsulele Guyot se găsesc în România la mai tdte farmaciele. Curăţirea Sângelui Cararisind D irtno, Coji, Bubele veneriere, cn si-rupin aepuroiit al doctorului CHADLK din Paris. Bfiile snle minerale, hapurilr depn-rative, Pomada nuti-dartroasn (Ve^î notiţa). TR1NŞI (Uentorroâde») Pomadîl enrari-sind în trei ^il*. Tn Pari.», la D. Chable, rne Vivienne, :Ui. KsUrrh, stringere de 1\ II A P'ept, se ţindeeft prin HO I IflH TUBF.S LEWASSECR. Dcposite la tdte farmaciile malbune. PLUS DC COPAHU Fără Copiihu Siropnl cu citrate de fer al Dr. CHABLE, vin-dicâ pe dală sculanientul, slăbeşte vina canalului, precum Damelor POLA ALBA (Ies pei tes blanches.) Injecţiuul peutru ft-mt-î. In Paris, la D. Chable, rne Vivienne, 31». Deposit la farroKciele d-lor Ziirner, Ris-dorfer &, Eitel, la d-nn Ovessa, Drogistul şi la d-nn Dsmbovici. Grand Ma.gasins du Printemps â Paris 0X1 J de nnr d« ^ karate (in «rentate de 8 grame) oraţar ae noroc Cil stampila controlul, intr’o frnnosă entioră de s atlas albastrn cu iniţiale, esped ăm fraDeo pentrn EVaiInt Desemnnl brăţnrnlni se găsesc© în catalogul nostrn ilustrat ***' 1- TclULI» de annl noO, care '1 trimitem gratis şi franco după cerero Rugăm a se adrrsa către Grand Masrasins du Printeinps ii Paris CERNEALA NOUA M\TH!r- U PLf.SSY * Crucea Legumei da Onoare la Exponifiunea Universala din 1807 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PKNTRI COPIAT Adoptata te ţoale aMlalslratMe celle mart Dkposit la toti Păţituri si Daocoisn AVIS IMPORTANT Printr'uâ lotrc din noomvnV 1*73 Guvernulu Francesu a autorisntft naţionali d a nppnsa pe productele loru unu timbru specialA destinata pentru ?arniit.uei .mteneitătii loru. t’assa GRIMALJLT et C*. s'aft u’r.ibitu da adopt.i acesta rnesura protectricie şi pune pe preparajiunito Ol, alu caroru nuine i înnodă. ua otiquetta ivctanqularic po caro fi^urd^A marea fâbrieei şi timhrulu Guvernului Francosu. Phosphatu de Ferj de Leras, mutra i nsAr.wirrl - ânxtluf. Sirop ’i de Raifort iod6ileGrimault et C *, pentru inlr». «nirea alenlnf de fl-•Mft *« A i *f»*^ », y ■*’£*! -T »»qu* 4«l*brvqu* »» / " <,M*rţ • .. Cigarette indieu-ne (le Grlmault S: C“, contra astlwnuliii ji a opretuiunilorii. SlropQ d'hypo-phosphltu de calce de Grlmault cl C". contra mata-<1 lilonl de peptn. Injecliuat ţi Capsule cu tnatlco de Grlmault et C \ e»Hu sculamenlelorO. Vinu şi Siropti de quinquina ferru-ginoHii de Grlmault et C*\ ionicii regeneraforele forte-loril jl al fi sAngelnl Guarana de Gri-mault et C". contra dureri lorii de ca pO «i migrenilorfi. I'vopnraţiunile care nu voru porta pe invclişulii exteriorii eticliella ite mai susii in 4 colori, trehneseu respinse şi eonsirlcratc 61» 1 a franci 80,000 l a franci (>t>,l»fi<> t â franci 53,333 I A franci 48,000 3 â franci I â franci (> â franci <> .i franci 1 ii frnrcl ‘24 A franci 2 iifrancl 40.000 33.333 2(*,i><»<; 20.000 I«,000 13.333 10,(MU» 3 ii franci 8.000 31 i franci G,4>4M» (ii ă franci 5,333 4 a frarcl 4.000 304 A franci 2,6611 3 â franci 2,000 ji mat multe rute cAjtigurl de Lei ml 1800, 1333, 688. 400. 33.3, ;i 26d etc. etc. in total conform menţi u Crei de msl »us 42,000 c8;iigurl. I Ote 42,800 de cijtigurl «e trsg in 7 «ecţionl de trageri cari «e succed repede. Cir e doresce a mal part cipa la acostă loteria gran-dldsA trehue a& tranamit& înainte : Lei noi 4.S pentru i los întrep original , . 24 . jIlIllCtnte los întreg , « Iii , un sfert los original şi va priimi afurcl losele comandate in original. Gbaenămincâ odată inedira prin icJsta că preţul ti se’or e oficialroente holărit şi că noi nu eapcdiâm nici premeae, bilele de pnrticipat, mcl vrrl o altă efectă de loterie inUrJisă ci Dum&l 1 suri «ngimile pintr» cari 8latul garantuijă şi a rî surt îi vest te cu Rrruftnle Statului. Jumfirfiţile şi sferturile de !ose sunt asemenea luiurl oiigirale. Gostul leselor comandate se p6te transmite în Fdlete hipotecarP romăne senin poliţe tr Pe asupra caselor de bancă frarcese, engleze şi germane. Fie-cărel trftraitfri de lose il alăturăm gratis şi programa cficialft a lutulor claselor, şi după fie-care tragere esped ăm pe dala fie-cărul j osenorl de lose lista oficială a tragerii de unde *e constată resultatul tra- gerel esactnmente. 8ume|e cftştigate *u achit de noi irred at dină tragere sub rortrolul guvernului. 8 ăm in r» Iuţii» ni cu Cf ie de barcă din <6te pirţele Ui măniel şi suntem deci in posiţiune de a put» a plăti cftştieătorilor, suinele că şt'gate in domiciliul lor seu în oraşul re m *l apropiat şi chiar în soiul de moi edă ce ar dori r ăştigătorl. Tragerea urmănd mp irceje deja la 11 Decembrie i. c. *. n. rupTim a adresa eomandele grabnic şi dirret către : Hiuroul principal «c la Ilamburgln 70 orc. Coropordam roroAnosco, frai ( zcjrp, taHCUPico, englrjern'?, «recoico ilc. otc. PAPIER WLINSI Marele soccie nl acestei nemedirt se da-toreşt» proprietăţii sale de a tra^e afară din corp irit .ţinnea care tinde tot da-nna a se fixa asnpra orcanelor esenţift’e a vir-ţel; el deplasezi astfel r?ul fSceod vindec; rea nşoră şi promptă. Cel d’inteifl medici o recomandă cu deosebire contra 7*1-urniului, hrcnchitelor. durerilor de gât, re-niatismelor. durcii’or. întrebuinţarea el e f6rte simpla : una sa3 două aplicaţinDi sunt de ajuns cele mai de multe ori şi nu oau-sare de cât o mâncărime uşorS. Se «5» şt« în tote f.irmncieln. A SE FERI DE CONTRAFACERI In Paris, la D. Wislin rne de Seine 31. Deposit la farmacia dJuî Ziiruer în Bucureşti, Calea Victoriei şi la alţi. a doctorclui • JAMES SMITIISON unu singuru Oacona SprS-a reda indatâl F Părului fi Barba! col6-l jraa loru naturala in (tOto nuanţola. '•* MAG ASINUL 1)E LINGERIK DIN V1ENA Calfa Victoriei (Mogoşâi), Palatul ,Dacia" (a doua prăvălie de la cot{ul Lipscamei.) jj . DESFACERE TOTALĂ , cu mare scădere do preciu Jiu cansa iniaiirti calei nari ale larfuilor. Cel© mal nuoî şi rele mal moderne ASflTKSîMLS 21A1BA precum E'uste, Cnpote ji Coslunmrî de flauelrt, Camisone, Ciorapi, Glletee, Krnhiide, de lânii si de bumbac, riapSml de ttaiielâ, ( ainisone, Pantaloni şi fuste de I’iquet de ItiuI, Hăinuţe de copil, mantale de pliiic de IlaneU. L1S0EEIE PENTRU BĂRBAŢI, DAME ŞI COPII Alegerea cea mal boeati |i mare pentru t6te claeele Socift&ţiL OLANDA, CHIFFON şi MADAPOLAM in t6te lăţimile, in bucăţi întrCfţî şi jumătăţi, proveninâ din fabrieele cele mal renumite de Doemia (Rumburir), Belgia, Olanda, Erancia ţi Enţliter». FEŢE DE MESE, ŞERVETE, PROSOPE Ş[ BATISTE de orl-ce calitate ţi mărime, Katieto franceee de liod, batiate brodate ţi de den-tele, batiate colorate etc. etc. GOLIRE SI MANCflETE PENTRO BABBÂTI SI DAME de oil-ee f.iaon modern, de orl-ee mărime, «arniturl brodate, cravate, fichue de dentele CORSEITE DF. FRANCIA ŞI HeRMMANIA, RoBES DE ClIAMBRES, Demie-Capots Long-Siiawls, Şauri de Cachemir negru. Zestre complete de 800 fi*, pană la 5000 fr. Orl-ce comandă în ramurile lingerică şi broderiei se primesce şi se ca eseruta prompt în atelierul din Viena. NOUL PRETIU-CURANT FICSAT Fuste de flanelâ francesă dif. col. a fr. 8, 9, 11, Io şi 18. Ciorapr de ISnA T . . . IXo, 2~ 2.50, 3.50şiT5(L . . . . 1,50, 3.75, o, 7. I Flanele de bumbac Flanele de 16nă 5, G, 8. 12. : . • -1 L^G7 n. V IIONOWL |#f| Brobdde de IPdA fină franci 3.50, 5, 7.50, 9.50. Plapumă de lână curată 18 pănă la 45 fr. Hăinuţe de flanela fină 6, 8.50, JO şi 14 fr. rNu mai e9ta navoia d’a sa spfila ^capiilu nici innainta nici ~ Capdte petnrn dame, de flanela a fr. 8.50, 14, 28, 38. Camisdne de piqnet de ernă a fr. 4.50, 6.50, 8J30, ~ urmă; aplicare simplă, reeultatu ” pelea şl stimară Pantaloni de piqnet de 6rnă a fr. 4. 6, 8.25. îmmodiaCft; nu pfilâai pelea şl n ‘aduce nrcT ui dali vi uf | săooutlff. L. LEORA ND, parfuraoru PARIS. HYQIENA PELFI -UJtS- S A V 0 N AU SUC DE LAITUE ED, PINAUD. PARIS —■*©*,— Acest săpun sp drosehcţto prin urctiositateu I pustei siile ţi prin Snpţi mirosului saiî. FII re-ooreţte pelea ţi i comunică o frăgezime ne-preciuită. Pe timpurile de ger pe lângă acest săpun, trebuesce întrebuinţată ţi pasta callidermic.i. j Singurul Deposit allu Aspasinel Mignot. fl In cumul va osl de sul) tipar: CALENDARUL RESBOIULUI PE ANUL IS79 Cn o ranltiDiB de illnslratii. PREŢUL 50 RAVr Comande se primesc de neom Înainte la Tipografia Tkiel 0. Un etudiant le ronmnin et rolleniancl, deşire se placer dans nne niaison distinRiies. Adrisse bd btirean dn jonrnnl. (423—2) du la St. Gheorglii» viitor ţi rhair d- acunia Muţi» MlAijIA ile sns’din distriitnl Vlflşca. plusa Xejlov, Rvend pe din«a morii CRse de locuit, n agasie ţi pâlnie bune. Doritorii se vor adresa in BncnrescIStrnd» Colţei No. 06. de la St Glieorgh' viitor ţi chii r de acuma n'oşin ALBKSCI din districtnl Prahovo, plasa Cricovn, în întindere de 1501 pog6n« I6t« arabili) nveud pe dfnsn Staţii de dram de fer, hanuri, nirg«u i prîl■ Sli» Im c »'tn L;nrc»ni T) . < Tipogrn fin. Tbiel, & Weisa Pa Iu tul .Oacia*