I 1355. DUMINECA, 19 NOEMBRE ANUL III—1878. OT^r^TvTETSTTET^E-IN TOATa ROmANIA ................L n. 47 ................... 2< •................... 12 IN STRAINATATF. : eo iNŞbRŢIONI ŞI RECLAME: _ 30 litere petit, padina IV, 30 Lan! ■ti '0# III, 80 bani, pe pag. II, 2 lei net Reclame 2 lei noi linia. număr In capitală 10 bani. E8K IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Dacia,. A TSrXTJNTGXXTRI : 8e priimetc In atrâinatatc : La U-nil llaattn rtein nof- Umrea Dobrogei >’» sft- la f ■ 1 I 41 tanfman in c atia afgană. — ,Daily y zice că nişte bande de circasianî îisdat la 8 c. Melniknl, in Macedonie; ik) case s’eă prădat, iar looaitoril s’a8 •i rit. Acelnş ziar adange că la Al-•Tu b’aQ asasinat căţlva FoldaţI RaşT. | Roma, 29 noembre. Toi nconsnlţil şi oamenii politici contat' de minister s’aQ pronunţat contra itnirei Senatnlnl ca Înaltă Cnrte de ie pentru a jadeca pe Pnaamente.— ierul de resboid a orJonat antorită-] militare să urmărească cercările Bar-I şi să incnie temporal localurile lor («trnnire. Berlin, 29 noembrie, decret, cn data de 16 c. semnat de ter dă drept de a se anpraveghia 1o-Iţele din Beriiu, Po‘sdam şi din Şar-liarg ale scdora cari annt bănniţî pntea turbura siguranţa publică. A--ea este oprit in aceste oraşe a se arme, a se importa sad a se vinde etile txplosibile Paria 29 noembre. irl private din Londra spun că am-dorii marilor puteri acreditaţi pe lău-nltannl ar fi declarat că n’a3 impn-cirl dela gnveranl lor pentrn a re-d’verginţele dintre Roniănl şi Ruşi rt delimitarea graniţei de mesză-zi a ogei spre Silistra. Tot dnpă aceste Sţî cabinetul diu Petersburg nr .fi ce-puterilor semnatare ale tratatului din in si dea ambasadorilor lor din Con-tinopol patere şi inztrncţiile trebniu-i* e pentru regnlarea acestei cestit (30 noem. 9 ore dimin). Conatanlinopol, 29 noembre. osrta roieşte să reinceapă negoţiările rn a încheia nn aranjament definitiv asin. Turcii construiesc nn drum de pentrn a lega fortificaţiile ridicate imoral capitalei. Berlin, 29 noembrie, I Freo patruzeci dintre socialiştii princi-D aii fost isgoniţl de poliţie. Butla-Ppsta, 29 noembre, 'omisia bndgetnlnl dîn delegaţia acu-ică, conformăndu-se cn dorinţele expri-|e de cătră contele Andrassjr, a hotărit oceapă discuţia generală a bngetnlnî ^ Disterolnî de externe precnm şi proiectai credit destinat a snbveni la cbeltuelile ocupare a Bosniei şi a Erzegovinei in »9. Roma, 29 noembre, ’ Nişte documente prinse de poliţie dafi ■rniaţil nsnpra organizării internaţio-.iştilor şi asupra relaţiilor lor cn inter-S | lionaliştiî din străinătate. Paria, 29 noembre. ■ e telegrafiază din Petersbnrg că cinci ■ ir.i» rnseştl sunt chemate inapol din 1 reia. Această măsnră este considerată I o confirmare a politicei pacifice a Ţg- ' I 'ii. vărşit după o schimbare de note diploma!iee intre guvernul romăn şi cel rusesc, şi incheiarea acestor ne-goţierl se resumă intr’o declaraţie aşternută cam in aşa termeni : .Stipulaţiile ce regulează trecerea oştirii ruseşti prin Tîomftnia pot şi trebue să fle aplicate şi in Dobro-gea, in acele ale lor dispoziţii cari se ating de comunicaţiile oştirilor împârfiteştr, potrivit articolului 22 din tractatul dela Berlin.* Această declaraţie este, cum vedem, intocmal cu cele spuse de d. conte Andrassy in răspunsul Băă la interpelarea ce i-a adresat d. Falk. Unul din ziarele de cari vorbim aduce laude M. Sale împăratului Rusiei cu această ocazie, zicând că prin această învoială M. Sa împăiatul a dovedit cu cătă bunăvoinţă ţine la îndeplinirea tratatului de Berlin. Dar tot acelaşi ziar intr’o corespondenţă a sa din Potsdam spune. tru ce nu deşartă Rumelia şi n’o lasă potrivit tractatului să reintre sub sceptrul Sultanului? Călătoria contelui Şuvalof nu poate fi dar menită decăt a provoca prin nouă combinaţii nimicirea operei areopagului european. Sentimeutul cel mal obştesc in Germania este, că dacă s'ar concede Rusiei o linie de etape prin Dobro-gea şi s’ar consimţi la prelungirea ocupării ţinuturilor lăsate prin tractat sub suveranitatea Sultanului, ar fi a se pregăti un eveniment, pe care toate puterile , împreună cu Germania, au nn ineres suprem să ’l împiedece. Acest eveniment ar fi punerea in executare a tractatului dela San Stefano in locul celui de la Berlin, şi de sigur aceasta este ţinuta călătoriei contelui Şuvolof. In sfărşit, d. C. A. Rosetti ne spune, prin organul săd din strada Doamnei, c’a demisionat şi că demisia i s’a primit, ş’apol că d. Co-gălniceanu a fost Însărcinat m in-terimul ministrului celor din lâun-tru, până la complectarea ministerului, După câte aflăm noi, d. I. C. Brătianu va fi Însărcinat cn a-ceastâ grea treabă a complectâril ministeriale. I). Rosetti, iu urma demisuinel sale, fiind ales de Camera radicală că in Germania sosesc necontenit!prezident cu o majoritate nu comunicări atât oficiale cât şi in- prea măgulitoare a refuzat prezi-time menite a asigura pe Europa i ^eQţia* st&ruicşte acum mal despre intenţiile Rusiei in Orient. ’mi,lt ca oricând să meargă ca re-Aceste asigurări insă se isbesc şi j prezentant al României la Roma, se sfărâmă, in ma! toate cercurile ! ?> ni ?e spune fă ţine aşa de mult politice g' rmane, de nn scepticism acest p03t pentru că ar fi avănd foarte caracteristic. Călătoriile contelui Şuvalof , in loc să risipească această pornire, din potrivă afl mal intârit’o, ji cu cât asigurările bune sporesc din spre Petersbnrg, cu căt contele Şuvalof se sileşte a se a-râta mal împăciuitor, cu atât mal mult creşte îndoiala in sinceritatea rusească. Contele—zic cel din Germania— are neapărat o anume misie. Prin urmare trebue să fie la mijloc nişte scopuri, nişte vederi, ce n’afl nimica paralel sad comun cu dorinţa de a se ţine in spiritul şi litera tractatului de la Berlin. Dacă intenţia celor dela Petersbnrg ar fi esecutarea tractatului, nimeni nu i-ar impedica sâ’l esecute fără vorbă multă. Ttractatul ce s’a iscălit la Berlin este foarte lămurit mal ales intru eăt priveşte luarea Dobrogei de cătră români şi deşertarea ţinuturilor lăsate sub suveranitatea Sultanului. Pentru ce atâtea greutăţi şi piedici la luarea Dobrogei, dacă ruşii vor să execute tractatul? Dacă vor să’l execute şi ţin la aceasta cu multă bunăvoinţă , pen- intenţta să 8e puie in relaţie de aproape cu ultra radicalii din Italia. Primim din Rimnicnl-Rărat nrn Stoarsa telegramă : D. Al. Plagino fiul, dat judecăţii ca denunţător al ingerinţelor pre-fertultil in alegerea colegiului al IV R.-Sărat, probând clar culpabilitatea prefectului, a fost achitat. Ce se va face cu prefectul constatat culpabil? Ce va face Cumera cu a-1 gr-rea d-lul Cristoforeanu, alegere ce se dovedeşte a fi fructul condamnabilelor ingerinţe prefectorale ? Rog publicaţi aceasta. Să vază guvernul motivul demisiei d-lul Plagino, şi Camera să ştie pe cine va primi in sinul săd. /. Vlădoianu. IU N AFARĂ In şedinţa de la 25 noembrie a delpgaţiunil anstriace d. Herbst a făcut o observaţiune finală, pe care o relevăm din cauză, fă tocmii la noi s'ar putea face abuz de ea. I). Hi-rbst zise că adunarea deputaţilor a accentuat în mod expres In adresa el de la 5 noembrie, ca delegaţia-nea să nu facă nici nn pas mal departe, până ce mal ăntCifi nn se va aduce înaintea parlamentului tractatul de la Berlin. Corpurile reprezentative n’nft fost până acum in poziţia de-a se rosti asuprâ’l. Este insă o necesitato neeondiţională dea nu li se lua acest drept. Ministerul de externe a spus finsuşl, că pe el nu l privi şte aceasta. Atunci resultâ şi mal mult necesitatea necondiţionată, ca parlamentele să se sfâtueas â asupra acestui punct. Tot atât de importantă e chestiunea cheltuelelor cu Rosnia şi Er-ţegovina şi există simptome, că afi fost iheltuell peste cele indicate de ministrul comun de finanţe. Astfel comandanlul din Bosnia bunioară, Ducele de VTdttemberg a fost numit In mod espres şi oficial şef al guvernământului ţării, se plănueşte deci înfiinţarea unul asemenea gu vernămănt. Pe lângă stipnlaţiunile de un caracter teritorial, se mal află (in tractatul de la Berlin) stipula-ţiunea relativă la libertatea cultelor, din care s’a făcut o condiţie es-presă pentru Romăuia. Această stipula ţiune a tractatului stă şi azi in picioare ; dar ea nn e ăncă in vigoare, pentru că stă in contra zicere cu legile fundamentale (adică cu constituţia) României, iar aceasta nu se crede in drept de-a aduce la îndeplinire stipuDţinnea, pftnă ce nu vor fi consimţit eamerile române. Congresul din Berlin nu stă dar d’a-supra constituţiei române, iar asupra consţituţiel anstriace să stea ! Ce este atunci dreptul constituţional in Austria ? Lucrul e foarte limpede. Fără consimţirea Reichsratliulut nici se poate gândi măcar, că tractatul din Berlin ar fi valabil. Pentru cuvinte de oportunitate, Reichsratul, convins chiar despre pernicisiotatea acelui tractat, poate zice că cu toate acestea ăl nprobâ; dar că mandatarul să aibă dreptul de a dezista «le la dreptul mandantnlur săd despre aşa ceva nn poate fi nici vorbă. Primirea tractatului de cătră Rei-clisrath e aşa dar o necesitate ş o condiţie prealacilă. ce nu se poate inlătnra. Dreptul constituţional e nn lucru atăt de important, incăt toţi ar trebui să se intălnească pe teri-nul lui, ori căt de deosebiţi ar fi in maniera de a vedea politica. Acesta e un punct, unde darea indârăt e egală cu renunţarea. E sigur, că şi din partea suveranului, drepturile constituţionale ale statului vor re-măoea neatinsp. Cu atât mal puţin putem fi noi acea, cari să renunţăm la constitaţie. Asta ar dace Ia complicaţinn! interne ; camerei deputaţilor iar pntea să nu'l convie a-ceiista. Contele Andrassy respunse: Repet, că n-am tăgăduit nii i odată dreptul parlamentelor, ci numai asupra formei in care el s ar putia manifesta mal bine in împrejurările date, am fost de de o| inie divergtntă. Preopinentul a citat exemplul incu-viiuţâril de cătră adunarea naţio nalâ a tractatului de pace germano francez. împrejurarea aceasta nu dovedeşte nimic, cfi.fi Germania şi Franţa nu se aflau ca Turcia şi Roruă-dia de pildă iutr’un raport de convenţie internaţională, sunt din contra două state de sine stătătoare şi neatărnate, rari poartă, răsboiO intre e'e şi incheie pace. Nu e vorba de nn areopag european, care dă hotăriri in priv rea intr« gel ordini a statelor europene. Exemplul României şi concluzia, că poziţia Au-stro-Ungariei e mal pe jos decât a Roxâniel, nu se potriveşte. Eu nn văd de cât deosebiri şi absolut nici o asămănare. Dacă congresul din Berlin a intervenit in afacerile interne ale României, această s’a ’n-tămplat, pentrncă România era un stat suzeran şi parte integrantă a Turciei, căruia Europa i-a recunoscut oare cari drepturi sub oare cari condiţiuni. Puterile semnatare erau in drept de-a regula raporturile in-ti rne ale României. O mare deosebire mal e ca România n-a fost reprezentată in congres. Deosebirea nu se poată stabili de căt in favorul Austrie. In camera ungurească la desba-terea adresei cătră tron, deputatul Thaly a susţinut proiectul de adre-ssâ a Iul Verhovag. Monnrchia—zise el—ti are nevoie de Bosnia şi Her-ţegovina pentru a-’şi apăra graniţele de la sud. După părerea sa, Polonia trebue restabilită şi trebue să se incheie o alianţa maghiaro polono rom lin îi. ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa din 16 Noembre 1878. Prejedinţa d-Iuî rice-preţedinte A. Sto-lojan, asistat de d-nii secretari O. Sefen-dnche, N. Cisman şi N. Dimancea, Şedirţa Be deschide la ora 1 dnpS amesrl. Presanţi 78 d-niî depntnţl. D. vice-preşedinte. Dapî ari. 12 din regulament, prima locrare ce este a se face la incepntol nneî sesiuni, c!!nd sont alegeri noul de verificht, este de a trage la sorţi comismoeft de verificare şi spot a proctde la alegerea biroului; prin armare, dnpS regulament, vom trage mni ăntîifl la sorţi comisionea de verificare şi apoi vom pro-crde In alegerea biroului ■ . . TIMPUL ■ Voci. Să amânăm alegerea bironlnl |M mâne, ca să ne consultăm. 1). vire-preşedintc. Aşa dar, cu încuviinţarea Camerei, alegerea binronlnl «a amână pe in ăi ne. Se proceda 1» ttagerea la sorţi n co misiunii da varifienre, cura sa compuue d« d-nii deputaţi ; Cernătescu Petre Gbaor ghiade Pa nai te, Bojoreano 1. Nicolae, lo nescu loan, Urădiştennn Constantin, Hol ban Alexandru, Grădişteanu Petre. îjedinţa se ridică la o jumătate oră după amenzi, aDunţăndu-se cea următoare pe doua-zi 17 Noeiubre, 16 noenibre 1878. Unor. d-le redactor, Prin a doua întâmpinare a mea am avut onoarea a respunde la cestiunile de cari se atingeaţi ur marea criticilor . asupra recensământului oraşului Bucureşti, inserate in jurnalele dv. No. 248 şi 249 Văzilnd insă că continue şi iu iv 2f>0, sunt nevoit a vă rugi să pri imţl şi din parte-mi acest ultim respuns, căci deja a devenit obositoare şi chiar nefolositoare pentru publicul cititor, atât criticele d-v i ât şi respuusurile mele. I. Iu această a 4-a urmare trecută in jurnalul d-v. critica se atiuge mal cu os bire de resultatele pub licate relativ la etbnografie. Spre a judeca sistemul ce a fost adoptat la acest recensăuiănt comu nai din anul 1878. in partea 1-f a intămpinăn 1 mele v am arătat că aceasta n a fost de căt ca o urmare fidelă a sistemului de recensământ Marţian, cu micele diferenţe ce v’ain descris, şi prin urmare , dacă d-v. criticaţi formularele ce aţi găsit in recensemăntnl 1878. criticaţi pe acela din anul 1859 şi d v nu aveţi această autoritate, lată formulările criticate: liecensemintul din anul 1859. Capii familiilor după l’rotecţiune E *3 Om 1 «3 _ | „ V i î ? r1 » B | i | i V --- 5" x 5 u: --- Cm < H avea adevăratul numărul al sufletelor. ce aparţin fie rării rtltgtunl. II. Asupra confuziunil ce arăt.ăţi că aţi găsit la tabela naţionalităţilor , scopul acestei tabele a fost, sa putem constata adevăratul număr . mal cu ost bire al israeltţilor. Cu toate acestea, dacă aţi fi avut buna voinţă a vă da socoteala de unmere, atunci găseaţi numărul romanilor indată : căci, in tabela e) sunt numere 45,1153,— capi de familii născuţi in Romănia ; iu tabela h) sunt numere 4 3,785,—capi de familie de naţionalitate latină; in tabela i) sunt numere 4 4.515,—capi de familii de protecţiunl. Aceste numere ne daă următoarele resultate : 578. capi de famil i latin), se scale: 337, capi, născ. francezii italianl | Din 201, , , 4 ii nul il 30, , > belgian! I l H 0*1111 lit. C. 10, , , ispanio!) | capi, rămân do naţionalitate ro- ioana. capi de familii romănl d n pfi proiect iune. capi se scad r E 1 i | i m G £ O x < 1 J ar Recensiminlul din anul 1878 fotului sufletelor după religiinil S 2 <5 5 * I f Din aceste exemple se poate vedea, că sistemul ce adoptase comuna era consumat, şi că avea autorit.it. a s’a de a fi astfel. Dorinţa d-voastră ca la recensăminte să se arate atăt la protec-(innl căt şi la rcligeunl tot numărul capilor de familii, nu se poate indeplini căci, in privinţa arătării protec(iunilor este de ajuns inscrie-rea numărului capilor de familii, iar in privinţa religiunilor, trebne a se inscrie pe numărul total al sufletelor de oarece, sunt mulţime de membrii de familie aparţinăud la capi de familie ortodoxl, pe cănd el sunt. de alte naturi; de exemplu, sunt catolici carii s’aQ căsătorit cu orto-doese şi vice-versa, cum şi alţi deosebiţi membri de familii, precum ucenicii ele com°rţ saă de meserii ortodocşi, aparţinând fa mi 1 ii lor de patroni dp alte rituri, şi vice versa. l)acâ dară sar arăta pe reliziuni numai capii familiilor, atunci nu am D-voastră insă, pretindenţl că trebuia să fie arătatp naţionalităţile in amănunt; de exemplu : Escedentul de 1208. capi de familie streini cari sunt de proleeţiune roruănă, cine sunt? şi de unde vin? cum şi escedentul de 2146. streinii născuţi in România de care naţionalitate sunt? asemene ştiinţe amărunte ce pretindeţl că trebuia să mal avem. precum şi sub inpărţirl despre locurile de unde vine popii laţiunea, ete. aceasta ar fi fost o lucrare prea minuţioasă şi care trebuia intreprmsă nn mimai printr'un recensămănt cu cadrul mal larg, dar şi foarte anevoe de esecutat; afară numai, dacă autoritatea ori care ar fi, nu s'ar decide a cheltui mulţi bani, pentru a avea un asemenea recen sămăDt, care să vă eorespunzâ dorinţelor şi să credeţi că, dacă aţi fi fost chiar consilia comunal cum ziceţi, s'ăml permiteţi a vă declara, ă nu veţi fi niciodată in stare să t secutaţl in Bucureşti o asemenea lucrare, care lesm* se poate presupune, propune sa ă critica, dar foarte anevoe H SC fiice. Şi mal apoi. nu < red că s’ar găsi un nonsihO. care să voiască a urmări ştiinţa, de căţl romănl ardeleni sunt in Bucureşti ? căţl romănl macedoneni ? căţl romănl bucovineni ? căţl saşi ? etc. şi că ce soartă au el aici in Romănia, căci, osebit de tendinţa iupolilică ‘) a acestei ştiinţe, apoi, s'ar mal putea pretinde a se urmări pe aceleaşi formule, şi romănil olteni rom. moldoveni rom. âasarabenl rom. dobrogeni etc; şi eă cpI puţin, nu inţeleg ce interes ar avea nn ade-virat român să urmărească soarta altor fraţi al săi români ? Cu toate acestea, dorinţele d v. de cum ar fi trebuit să se facă statistica comunei, fiind foarte preioase C<-1 puţin ca atribui al unei ferllie cugetări, afi meritul a fi studiatp la timp, (cum am inal arătat in prima parte) de viitoarea comisiune de statistică, care treime a pregăti lucrările recensământului general al ţă-rel, in anul 1880 şi după aceea, o să mal reviâ negreşit, asupra cri ticel publicată «cum in jurnalul d-v. agupra rccensemăntulut Bucureştilor. Primiţi vă rog d-le redactor, in-creJinţmea stimei si consideraţiunii ce vă datorez. I. /im. PelresM. *) Ce are a face politic.-* i-u ştiinţa?! Fed. Art. 1. Dijma, impozitul pe capitalul imobiliar in oraşe şi sate, impoz.itul pe venitul imobiliar in oraşe, impozitul de 3 la sută asupra lucrului agricultorilor ş meşt> fugarilor, asupra câştigului comercianţilor şi fabricanţilor, impozitai pentru scutirea din armată, impozitul pe valoareu locativi a cărciumelor, cafenelelor, băcăniilor, restaurantelor, taxade2'.i la sotă pe vânzare* vitelor, taxele pe mori, pe debitele de tntDDnri, şi ori-co alte dări directe in vigoare către stat, snnt şi râmăn desfiinţate, Art. 2. Legea din 1873, pentrn licenţele de băntnrl spirtoase, se pnue in aplica ţi nne, in toată întinderea Dobrogeî, eu incepere dela 1 Iannarie 1879. — Reglemente şi instrucţiuni minist. riale vor stabili taxele fixe de perceput, după popula-ţiune, conform citatei legi. Art. 3 Uu recensământ se va face de urgenţă prin comunele urbane, spre a se imţune la pstentă şi la impozitul fonciar, conform legilor romănr, comercianţii, industriaşii şi proprietarii de imobile diu z.isele comune, cu incepere dela 1 Iannarie 1879.— Instrucţiuni miuisUriale vor fixa epoca acestni receDsemănl, durAta sa şi clasa căieia va aparţine, după populaţiune, fiecare oraş. Art. -1, Toţi locuitorii cari vor poseda acte de proprietate (ţapi) in regulă, dela guvernul otoman, pentru cultmă pu teritoriul Dobrogeî, vor fi liberi a’şi cultiva pământul, scutiţi de ori-ce dare in cursul anului 1879. Art. 5. Dreptul de a întreţine şi a păşuna oile, caprele şi rămătoril pe domeniul statului se va cumpăra obligatorii], ca şi pe trecut, de toţi proprietarii, cn preţ de 1 Ie0 de cap de oae şi capră, şi de 80 bani de cap de rămători. Art, (i. Importatorii de ol, capre, rimă tori, aduse in Dobrogea pentru iernare, vor fi supuşi la aceeaşi dare, ce sa va percepe după instrucţil speciale prin binrou-rile vamale. Art. 7. RecensSuSntul general ce e a se face in România in anul viitor se va întinde şi asupra Dobrogeî. Art, 8, închirierea şi arendarea imobililor şi veniturile dotnenisle se vor face conform legislaţianel actualmente in vigoare in Romănia. Art. 9. Organizaţiunea financiară română şi impozitele directe din Romănia vor intra in nplicaţinne in Dobrogea co incepere dela 1 Iannarie 1880. Art. 10. Legile române d« percepţie şi Icgta de urmărire vor fi aplicabile in Dobrogea, intru căt nn vor fi contrarii dis-poziţiunilor regulamentului de faţă. Numiri oficiale in Dobrogea. D. Mihail Poenaru Bor dea , licenţiat in drept dela facultatea din Paris, actual secretar geuiral al ministerului justiţiei, se nnumeşte in postul de delegat special şi snperioj al ministerului justiţiei in Dobrogea. D. I Pretos, Ijcenţiat in drept dela facultatea din Paris, actual procuror general la curtea de apel din Craiova, se nn-meşte preşedinte al tribunalului de apel din Kiustengea. D. P. Stefânescn. licenţiat in drept de ia facultatea diu Pari», actnnl consilier la cnrtea de apel din Focşani, se numeşte pr»şediule al tribunalului de apd din Tolera. D. S. Hociung, actual consilier la curtea de aprl din Focşani, se numeşte membru la tribunalul de apel din Kinstenge. D. Gr. T. Brătianu, doctor in drept, actual prrşedinlt de secţiune la tribnnnlul Prahovo, si numeşte membru la tribunalul de apel diu Kinstenge. D. D. G. Cfipe’eann , fost consili r la cnrtea de api-1 din Focşani, se nuneşte membri] la tribunalul de npel diu Tulcea. D. I. T. Brada , doctor in drept dela facultatea din Bruxeles, actnnl procuror de secţiune le curtea deapel din Focşani, se numeşte primprocuror al tribunalului de apel diu Kiust-nge. D. Em. Flondor, doctor in drept, actual preşedinte de secţiune la tribunalul Covurlul, se numeşte primprocuror al tribunalului de apel din Tulcea. D. Ştefan Plopşoreanu. actual preşedinte al tribunalului Oltul , se numeşte supleant 1» tribunalul de apel din Kiustengea. T. Ştefan ţMihăescn , actual preşedinte al tribunalului Muscel, se numeşte supleant la tribunalul de apel din Tulcea. D. Al. Sergiescn, licenţiat in dr pt de la facultatea din Paris, fost procuror şi actual supleant la tribunalul Ilfov, sa numeşte procuror Îs tribunalul de apel din Kiustengea. D. A I. Cătnneanu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual membru al tribunalnl BnzăQ, se numeşte procuror al tribunalului de npel din Tulcea. D. T. Nicolescu, actual substitut la tribunalul lalomiţaa . se num şte grefier la tribunalul de apel din Kiustengea. D. N. Ioanovici, actual adjutor de grefă clasa I. la cnrtea Craiova , se numeşte grefier la tribunal de apel din Tulcea. D. N. Dimitrescn, fost jndicător de ocol in oraşul Isniad, se nu un şte udjutor de grefă la tribunalul de apel diu Kiu-stengea. D. N. C, Danacn, fost grefvr la tribunalul lsmail, se numeşte adjntor de grefă la tribunalul de spăl din Tulcea. D. C. Boercscn. licenţiat in drept dela facoltatia diu Bucureşti se mireşte jude-decător al tribunalului de 0"ol din Tulcea. D. C. Carpuz, fost procuror la tribunalul lsmail se numeşte «np’eant la tribunalul de ocol din Tulcea. D. T. Tomesco, fost adjutor de greiî la 8» numişte gn fier la tribunalul4 Babad gh. i D. G. Horc/.eanu, fost preşedin4 bunul, se numeşte judecător al t lui de ocol Kinstenge. D. C. Cutescu, licenţiat in dreţ supleant la tribunalul CovurloiUS meşte sup'eant la tribunalul de o a teuge. D. V. Carapttru, fost judecătoil iu oraşul Cahul, se numeşte grefict banalul de ocol Kinstenge. D. G. Grigoresco, licenţiat in l la facultatea din Bucuri şti, actu instructor la tribunalul Tutovs, t şte judecător al tribunalului de oc galia: D. I. Ionescu, fost jude-iustr tribunalul Cahn), se nuneşte sej" tribunalul de ocol Mangalia. D. C. Staicovicl, tost judecători iu oraşul Bolgrad, se nuneşte g tribunalul de ocol Mangalia. D. Virgiliu Poenaru, licenţiat l de la facnltatea din Bucnreşti, aci de-iaBtrnctor la tribunalul Prall numeşte judecător al tribunalul Medgidia. D. G. MibSIescu, fost supleant) buualul Tecuci, se numeşte sjp' >« tribunalul de ocol Med i<1 i D. N. Casiade, fost portărel la t ii Iul Cahui, se numeşte grefi r la ti| Iul de ocol Medgidie. D. M, Costescu, licenţiat in drsj facultatea din Bucureşti, fost nienv tribunal, se numeşte judecător de tribunalul Hărşova. D, M. Mărculescu, fost supleant, bunalol Ismsi1, se nnmeşte s ph tribunalul de ocol Hărşova. D. St. Stoenescu, actaal ajutor c» fă la tribunului Ialomiţa, se numeşti fier la tribunalul de ocol Hărşova. al D. G. Pnrtnreann, doctoria drej I membru de tribunal şi actual proci tribunalului Neamţn , se numeşte j tor la tribunului de ocol Raşova. D. N. R 'Munteanu, care a absolvi) sul de drept de la facultatea din fost procuror de tribunal, se nume pleant la tribunalul de ocol Raşol D. G. Harova, fost ajutor de g| tribuna Ini lsmail, se numeşte gru tribunalul de ocol R-.şova. Circulara d-luî ministru de reafiel d-nil comandanţi al di vi siilor teritoriala. Domnule comandat, Sunteţi rugat a face cunoscut ti oficiărilor inferiori sfluţi actualme* poziţie de neactivitate, iu buza abn legi a poziţiei oficiărilor, şi cari se cu domiciliul pe teritoriul divisiei u conianJaţi, de a se presata in B ac. inaiutea comisionul permau nte de p gă (onsiliul super or al armatei, Iu de 25 Nosn.bre 1^78, spra a li se regula poziţionau, couform art. 32diu lege a poziţiei oficiărilor. Din ordin, p. Directorul serviciului, căpitan tafiu. No, 24,987. 1878, Noumbre 1 D. Robescu, directorul general al grnfelor şi poştelor, a trecut in Dubi III. Despre monete. Art. 1. Monetele cu curs obligator in România vor fi Bingnrele admise in casele statului şi date in plăţi de către acestea, pe tot teritoriul Dobrogiei. tribunalul de lsmail, grefier al tribnnalu-1 odfttî CQ trUpeie roreăne, spre a lnl de ocol din Tulcea. J 9erTjcjD| telegrafic şi postai intre D. Dionisie (Craifaleann, licenţiat in drept de la facultatea din Bucnreşti, ve chiă jndeeător de iustrucţiene la tribu naiul de lsmail, se nnmeşte judecător de ocol al tribunalului diu Salina. D. T, Ionescn, fost judecător de ocol iu Bucureşti, se nnmeşte supleant la tribunalul de ocol din Salina. D. A. Constantinescu; fo-t şef de portărel al tribunalnlul Cahul, se nnmeşte grefier al tribunalul de ocol din Salina. D. N Scriban, licenţiat in drept fost preşedinte de tribunal, se numeşte judecător al tribunalului de ocol din Măcin. D. V. Masu, fost membra la tribunalul Cahul, se numeşte supleant la tribunalnl de ocol din Măcin. D. G. Christescu, actual ajotor de grefă la tribunalul Argeş ee nnmeşte grefier la tribuaal de ocol Măcio. D. C Davidogln, licenţiat in drept de la facultatea diu Grenobla , fost membru la tribunalul Dolji6, ce se numeşte judecător la tribunalul de ocol Babadng. D. I. Dinesco, licenţiat in drept dela facultatea din Bucureşti actaal substitut la tribnnalul Teleorman, se numeşte supleant la tribunalul de ocol Bibadsg. D. G. Costescn, fost grefier de tribunal * palele localităţi diu acea provincie. ,Românul* află, că serviciul post .! « tre Brăila şi Măcin, trebue să fi iucf de astăzi, iar linile telegrafice, Mâcin-şova şi Măcin-Isaccea s'aQ deschis de ieri. Din Ostrov, sat la fi kilomelre spr sărit de Silistra, primim vestea, că !( toriî sunt entnsiasmaţl de trecerea s tei roniăne in Dobrogia, căci vor fi păţi de jafurile şi de crnr.imele bnlg»r cari cu biciul voiefi să riiice dajdisk până la sfârşitul anului. Atragem atenţiunea administraţinn măneştl asupra funcţionarilor bulgari.1 ,Rom. Lib REGULAMENT Pentru împărţirea şi organi administrativă a Dobrogeî. TITLUL I. Împărţir ea Dobrogeî in districte şi pin Art. 1. Teritoriul coprins intre g Dunărei, ţinutul Dobrogeî şi pământ inveciuate, hotărite la Nord de tal TI M P D L I Chilia, la Sud prin linia de dare ce pi acă de la Silistra |i se op-i Mangalia, se imparte in trei jn-* udeţnl Tnlcea, jndeţol Kiustengea 'I -(>-1 Silietra-Nouăt[avănd deieşedinţe \'î Oorităţilor superioare oraşele ea ace-nme. 2. Jndeţnl Tulcen se compune diu plăşî; Tolera, Salina, Macin şi Baliza Talcea coprinde toate satele din Cainiea-Camlik, afară de Larikioiu. roprimle: Isnccea, Nicolişel, Teliţa şi , ere, ce făceaQ altă dată parte din j rlicnl Isacel, şi ăncă toate satele pen-nltă dată de Mukărlicnl Mihmudeî isa Saline coprinde oraşul Snlina, satele pendinte de rechia*căimăcămie lelaşi name, precum şi satele ce com-0 fostul M idiirlik al Chiliei. '[ se a-k iuania Şerpilor. >sa Măcin coprinde oraşnl Măcin şi satele vechel căimăcămi! ca acelaşi i|p, mai adăogăndui-se satele Giaferca, ii, Diglis-Mor-astir Cocoş-Monnstir şi Işr-Llani, pendinte altă dată de Isac- la-a Babidag coprinde oraşul Babadav te satele ca compensaţi fistnl cai-dik cn acelaşi nnnie. 'I ee adaogă Sarikioi. I. Judeţul Kinstenge se compnne din p'ăţl ; Kinstenge, llărşova şi Manie. Ilcsa Kustenge coprinde toate satele ve- ■ lăimăcămil cu acelaşi nume. sa Hărşova coprinde ornşnl llărşova le satele fostului csimacamlik. |l sa Mangalia [coprinde oraşnl Man- • şi toate satele veche! eăimăcămii cn • şi nume, pănă la hotarul despre prinţi ul Bulgariei. |t't. 4. Jwţnl Silistra-Nonă se com-din donă plăţi, Medjidie şi Silistra- • , Bi sa Mejidie coprinde oraşul Mrjidie Ma ate satele cairaacamlicului de altă ■ şi Cernavoda afară de Rasova. naşa Silistra-Nonă coprinde Kasova şi te satele aflate intre plăşile Mejidie şi •fpslia de o parte, Dunăres şi hotarnl pe principatul Bulgariei de cea-altă. rt. o. In oraşele Tnlcea, Kinstenge şi ava se înfiinţează căte o poliţie de fe l-a. 8rt. t>. In oraşele şi târgurile Kilia, nandie, laacceo, şi Cernavoda se va Iţa căte o poliţie de clasa Ii-a. i. it. 7. Comisarii de poliţie, srb-comi-fe şi tot personalul po'iţiei estrme, in Ke'e unde s’a hotărit a eaista poliţie, ■r infiinţa după trebuinţă, in urma Jnandărilor prefectului (le district că-ninisttrnl de interne. Comuna. ! rt. 8. Fiecare sat formea/.ă o comună, rt. 9. Comuna este administrată de '» primar, ssistat de nn consiliu eoaide patra persoane locuitori stabiliţi t enaa, aleşi de către consătenii lor, jforra obiceinrilor looalităţel. TITLUL II. Despre prefect. Jrt. 10. Prefectul, iu districtul său reprts-ntantul guvernului central |tl are Bub ingrijirea şi respnndersa sa «şea publică, şi prin urm re, garanţia Jprietîţel, a avarei, a onoarei, a liberei individului şi ocrotirea drepturilor irtăţeî tutelor cultelor. ||rt. 11. Prefectul administrea7.ă dis-‘.al iSO, deocamdată, după legile şi o-iurile locale, dănd tot ojntornl adnii Ţtraţiei intru eaecutarsa intocmai a re-i lentelor celor alte miotsre. Art. 12. Ca representat al gavernolnl Iral, el are la dispoziţia sa, in margi legei, puterea publică, â rt. 13. Vil in această calitate, are ăn-il pas la toate recepţiunile, primeşte ,*e felicitările. 111 observă mersnl totor servicielor şi rerile sale, cănd crede necesar, le sune la apreţiarea ministrnlni respectiv. Art. 14. Toţi funcţionarii administrativi poliţieneşti sunt sub ordinile sale. Art. 15. Prefectul este obligat ca in fie-ts 15 zile să raporteze ministerielor res-tive in bnnîtăţirile şi leformele ce crede «sar a se introduce in legislaţia locală e să inhsnească pe căt s’ar pntea a-d ..prierea de legislaţia generală a ţărel. Astfel şcoala, administraţia comunală şi leţiană, serviciul sanitar şi drumurile comunicaţie, vor face obiectai primelor r poziţii la cari pn fectol va fi dator a toată serioasa sa solicitudine. Măsurile propuse şi .adoptate de minis-riele respective ţi aprobate deDomnitor, i fectol le va face cnnoacnt populaţiei prin ordonanţă şi le va eseenta intocmai. Art. 16. Ţinta la care prefectul cată a se sili să ajungă, va fl legislaţia generală a ţărtî. Peutra a ajnnge insă la aceasta este obligat a loa măsuri prndinţl, lăsănd timp populaţiei locale a se pătrunde de foloasele nouelor refor ne. Art. 17. In orice cas prefectul este ţinut a nn trece peste legile generale ale ţărel. Este lăsat la inteligenţa sa să nn aplice insă nnele părţi cari ar fi in contrazicere cn deprinderile şi cn legislaţia locală. Menţinerea inbirei şi a infrăţirel intre diferitele cnlte şi naţionalităţi, prin respectarea datijelor şi dogmelor fiecăruia cult, va face prima preocupaţiune a prefectului. Locuitorii Dobrogel (al Romăniel trsns-dsnnbiene) fiind consideraţi ca fii ni aceleaşi Românii toţi ee [vor bucura de o potrivă de ncealaşi îngrijiri şi dreptnrl, şi prefectul este însărcinat cn aceasta. Art; 18. Prefectul lucrează snb ordinile directe ale miniBtrnl de interne, eseentănd in acelaşi timp ordinile totor celor-alţi miniştri in atribnţiunilo lor. Art. 19. Prefectul este snpns la toate cele-alte îndatoriri către diferitele ministere intocmai ca şi ctl-alţi prefecţi al ţărrl. Despre administratori) de plăţi. Art. 20. Administratorii, in circumscripţia inerrdiniaţă lor, r B aceleaşi îndatoriri şi dreptnrl ci şi prefectul. Art. 21. Administratorul lncrenză snb ordinile prefectului. El ’( inleeneşte toate ştiinţele culese la localitate şi prin rapoarte săptămânale le supnne la spreţierea prefectnlnl, care apoi le studie şi le modifică conform indatoririlor sale. Despre poli/ail. Art. 22. Poliţaii snnt direct snb ordinile prefectolui şi administrează poliţia in marginile legilor şi obiceiurilor esistenţi locale şi conform instrneţiilor prifectnlul. Ei are snb ordinele sale toată poliţia locală. Despre primarii de comune. Art. 23. Primarul este numit de către prefect dintre cel cinci locuitori aleşi ai comnnei. Rel’gionea nn este nn obstacol la numirea primarului. Prefectul va cănta insă, alegere, a avea in vedere religinnea, profesată de cel mai mare număr. Art. 24. Primarul, asistat de consilieri îngrijeşte şi cs măsurile cnvenite pentrn poliţia rurală, pentru paza bunei orine şi linişt>I intre locnitorl şi pentru indepliui-rea ordinelor ce Br primi dela autoritatea superioară. In cnz de crime eaH de delict», el urmăreşte şi descoperă pe autorii lor pănă la sosirea administratorului de plasă, căruia ii va fi făcut cunoscut îndată corni terea faptului. El va incunoştiinţa in totd’unnu pe administratorul de plasă despre veri-ce tur-burare sniS neorânduială întâmplată intre locnitorl. Art. 25. Consiliul comuna), snb preşe-dinţa primarului, va cănta să impace toate neînţelegerile dintre locuitorii comnuei. Are îndatorirea de a lua toate măsurele necesarii pentru prosperarea interese'or generale ale comuDei. Este responsabil pentrn veri-ce desordine din cauza religinnel, va acord \ rgală protecţinne tutor cultelor, va îngriji pentrn buna stare a scoalei şi a templelor religiunei. Art. 2G. Prin mijloacele de cari poate dispune, consiliul comunal va face ca stradele şi căile de comunicaţiune de pe teritorial comunei să fie întreţinute in condi- ţiunl satisfăcătoare. Art. 27. Primarul se va supnne ordi-nilor administratorului de plasă. El va putea ore ajutorai forţei publice pentru restabilirea ordinel, in caz cănd va fi turburată in interiorul comnnei Administratorul ’l va pntea suspenda, cănd Par dovedi abătut de la datoriile MINISTERUL DE INTERNE. Statul personalului funcţionarilor administrativi iu Dolirogt-u I v- L NUMIREA FUNCŢIONARILOR Tratamente de fiecare p" lună La toţi pe an 6 Lefi Diurne Va Prefectura /. Prefect................ 800 700 18000 Director ................ 600 200 9600 Şef de hinroii............... 300 100 4800 2 Ajutoare................. 200 100 7200 Translator.............. --- 3600 Regietrator-arcbivar........... 200 50 3000 4 200 --- 9000 OdAiflş............. ... --- 80 900 Spesa de cancelarie .... ....... --- 100 1200 Persouialul celorlalte douâ prefecturi .... --- --- 115920 Administraţiile dt plaSt. 9 Administratori de plase.......... 400 400 86100 9 Ajutoare I............... 100 43200 9 Ajutoare 11 şi translatori ....... 300 100 43200 9 Registratorî-arhirari...... . . 150 50 21600 18 Copişti............... l.v --- 32400 9 Odăiaşi................. --- 60 6430 Spesele de cancelarie........... --- 50 5100 Poliţia claS a 1 Poliţaift................. 400 200 7200 Ajutor........... ..... 300 100 4800 Şef de biuroQ ............ 200 50 3000 Registrator şi arhivar . . •....... 200 --- 2400 Tranelator................ 200 --- 2400 2 Copişti............... 150 --- 3000 Odăi ş. ................. --- 60 720 Spe^e de cancelarie.......... --- 50 f,00 PerBonalul celorialte două poliţii tot de clasa 1. --- --- 49440 Poliţia de claia //. Poliţaifl................. 300 100 4800 Ajutor.................. 200 . --- 2400 Registrator şi arhivar......... 130 --- 2100 Translator................ 200 _ 2400 Copist................. 150 --- 1800 Odâiaş. . .............. 50 600 Speee de cancelarie........... --- 40 480 Personalul celorlalte trei poliţii de clasa II. . 43930 R KCAP1T l I. A Ţ I K Total pe an 3 Prefecturi.................................... ^ 173880 9 Administraţii de plasă.......................... 238680 3 Poliţii cla I-a....................................74160 4 Poliţii clasa Il-a................................ 58560 Total general . ' . 545280 CRONICA Prefectul numai *1 poate revoca. Att. 23. Cănd s'ar constata că consiliul comunei nn corespunde indatoririlor sale. administratorul 'I suspendă exerciţiul au-torităţel sale şi va raporta prefectului care poate disolva consilinl şi ordona altă alegere. Art. 29 In comunele de reşedinţă i prefeetnrei, prefectul poate prezida adn narea consiliului comunal, veri de căte ori va crede de cuviinţă. Poate delega să inlocniască pe dircctornl prefectnre1. Art. 30. Alătnratnl stat caie fixează nn-irărnl funcţionarilor şi apnntamentele lor se va aplica pentrn Dobrogea pănă ce Corpurile Legiuitoare vor organiza prin lege această parte a Romăniel Credite.— Prin decret domnesc, s’a d*8-ohis pe seama ministerului cultelor şi instrucţiunii publice un credit suplimentar de lei 2,000, la art. 8 din bugetul acelui minister pe anul curent, pentrn cheltueli de innpecţinni şcolare pănă la finele anului, care credit se va acoperi din creditul general de lei 500,000, acordat guvernant de Adunarea deputaţilor pentru deschidere de credite. — Asemenea s’a deschis pe seama aceluiaşi minister un credit extraordinar de 1,000 lei, asupra exerciţiului annlnl cn-rent, cu care I. P. S. S. mitropolitul primat să poată trimite la Constantinopol un cleric expreB, spre a procura de la pa-triarchie o cantitate de sfănt mir, de care I. P. S. S. are necesitate pentru biseri-Cele din ţară. Acest credit se va acoperi din fondul de lei 500.000 acordat de Cameră gnvernulnl pentrn deschidere de credite. Asemenea s'a deschis pe seama minis-st eroi oi căitelor şi instrncţinn«I publice un credit suplimentar de 1,000 lei, la art. 10 din bngstul acelnl minister pe exerciţiul anului curent, care se va acoperi din fondai de 500,000 lei, acordat gnvernnlul prin legea promulgată cn decretnl No. 2,297. * A. S. R. Domnnl a bine-voit a conferi următoarele decoraţiunl şi [autorizări de a purta asemenea însemne; Marea crnceca spade a ordinnlnl Steaoa Rcmăniel, Exc. Sale D-luI general-locote-nent Drenteln, adjutant al Maiestăţ-I S Imperatorul tntnlor Rusiilor. • Marea cruce cuspadea ordinuluiSteaoe Romăniel Fxc. Sale d-lul general-locote-nent Nikitine, comandant al trupelor im perik'e ruse, şi crucea de mare ofiţer, a- semenea cn sptde, Exc. Sale d-lnl general-major Cerkessoff, şef de stat-msjor al trupelor rose dieposnte la baza armatei active, şi Exc. Sale d-lni geaeral-major Paditnoff, ş-ful geninlnl aceleaşi armate, D. C. A. Rosetti, a demisionat dela ministerul de i tern». Făcând apot semn din sprânceană adunaţilor săi dala Mitronolie, aceştia indată ’l-aB rădicat la prezidenţia lor. Totuş s'a p-trecut rn fapt care zugrăveşte îndestul situaţia şi arată dezgustul sufletelor cu oare-care indapendinţă : afară de 57 voturi pentru miuistrul rechi-ziţiilor, e'aB mal aflat 26 bilete albe. Cel cari afi votat astfe', ne-afi dat să inţele-gem că azi lupta parlamentară este de prisos, că ţara este părăsită in manele u-nel bande de speculatori ai avere! publice şi private. D. C. A. Rosetti insă, — vizând blamul dat cabinetului de cele 26 voturi, cari aB mal multă greutate decăt cele 57 voturi care ’l-aB rădicat la prezidenţie,— aflăm că s’a ruşinat şi refnză prezidenţia. ,Răsboinl* Asemenea s'a deschis pe sama ministerului cultelor şi instrncţinnel publice un credit estraordinar de lei 500, pentrn restaurarea puţului din cartea localului di-| recţiel generale a archivelor statului. ACest credit se va regala prin comptnri şi se va acoperi din fondul de lei 500,000, acordat guvernului prin legea sancţionată cu decretai Nr. 2,297, din 11 ootombre 1878. Asemenea s’a deschis pe sama ministerului cultelor şi instrncţinnil pnblice ud credit extraordinar de 1,761 lei 50 bani, spre a se plăti moştenitorilor repnusatnlnt Lişca instrumentele mnsicate ce a predat teatrnlnl naţional. Acest credit se va rc 8nla prin comptorl şi se va acoperi din fondul de 500,000 lei, acordat guvernului, prin legea sancţionată c i decretnl Nr. 2,207, din 11 octombre 1878, pentru d-schidere de credite suplimentare şi e tr-iord nare. IMYBU8K Cn espertment preţios.— D i[ ă c im să si ria diu Washington, dapnrtamer.tnl de «teri-cnltură a importat cn o ch’-ltuiulă de 1100 de dolari 100 de cioare englezeşti spre » le intrebolnţa pentru nimicirea lăcusttlor. înainte de a trece aceste ciosre prin oficiul de vamă, aQ pe rit din ele 92 şi diu acele 8 cioare, cari a8 sjnns in Washington ma! trăesc numai nnn. Spre ce scop ee va intrebiiinţa ace istă singură ciosru ? B* UI/iOUleAFlE LIBRĂRIA SOCEC & Cw annnţă ieşirea de snb tipar a următoarelor nvrnge in ediţinnl noni: Âhn, Metodă pentru învăţarea liinle, franceze, după ediţinnea 129 a autorului cnrsnl 1-iU, I. n. 1 25. AAn, Metodă pentru iiivăţar>a limbei germane, după ediţinnea 83 a autorului, cursul 1-ifi I. n. 1. tyirca Jeremia. Gramatica limbei româneşti partea etimologică pentru clasele gimnaziale, preţul I. n. 2. Constan/inescu D>. B., Abecedar românesc pentru scoaltle publiio, idiţiunea 5-e, preţul 30 b. Ciocaneli h.ustaţiu G-, Geometria elementară, ediţinnea 9-a, I. n. 1. Ciocaneli F.ustaţiu G, Aritmetica teoretică şi practică, ediţinnea 9-a, I. n. 90. Gorjan A, Elemente de geografie pentrn clasele primare, ediţinnea 16-a, 45 b. Gorjan A., Metod de geografie cn ilns-traţinni in tixt, partea l-a pmtrn clasa II-a şi IlI-a primară, 60 bani, partea 2-a pentrn cl«sa IV 60 b. Sub lipr, spre a ieşi in curând : Constantinesen Dr. B. Confesinnea ortodoxă, un volum in 8°. Mica tiblioteci) pentru copt), o serie nouă, in patra volume in 4* mare lucrate cn înaltă îngrijire şi tdtnlcn mult ameliorat. La noi spre vânzare : Cantemii Dr. Dimitric, Consilii higienice pentrn creşterea copiilor, 1. n. 3. (809—3—6 z. Dr. Barbu Constantinescu. — Limba şt literatura ţiganilor din Ro măm a. Enrfco Croce. — La Romanţa Havanii alf Europa. Eirenze 1878. BroşurA 8o mare 50 pagine. Mărie Nizet.—Romdniu—Poestes roumaines. — Volum Re lux, ediţie medievală, ti f firita la Bruxelles. D. Comşa şi Eugen Brote. — Calendarul bunului econom pe amil 1879, cu mal multe ilustraşiunt intercalate m text. A ieşit de sub tipar şi se g&seşte la librării pe preţ de leii I. 50 b : .Soli* şi .Haben* sao Cestlu-nea Ovreilor in UomAiiia, Studio politic şi social de Ion Slavic). (1. Sioil. — Operile principelui Conlemir, tipAnte de soc’etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brftnco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosarîQ. Preţul 3 I. n. A eţit de sub tipar : Igiena singurul manual elaborat conform programei oficiale pentru şcoalele secundare. De vânzare la libr&riele din Bucureşti şi Craiova. NB. Aceastft carte este de recomandat şi familielor. Pentru completarea volumului l a acestei Anatomii, mal mijlocind in-tftrziere cu publicaţiunea intregel Miologii, s'a crezut avantagios, mal cu searnA pentru studenţii in medicinii, a se pune la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicam pânft acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in uruiă acelor cari işl vor fi procurat aceastH mare parte din volumul 1. a şi-lfi completa prin restul Miologiel, inda-tft-ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a pftrţel pAnft astftzl publicate 3 lei. TIMPUL O- *0 'O'O '"■Cx'O- >©*•©■ ţ©*'*©- O ►© >©* »0 C**0 *>*© X>f»0r>^*0‘'>0'*0<)©«000o«0^v PICA T TJ R I REGENERATOARE vvMEjE&w ale il-1 ul ^Hhb!I^P SAMUEL THOMPSON Aci sie [iii ăturl au o putere reconstituită carele pune in primul r.-O'l fll ilescoper.riloi folositdre Ele restabilesc puterile pieritute, sau din pricina unul exces de tinerele, sni] din priciră bilelor ind-lungate. Nici o doftorie nu li se pite compara intru rât priveşte bolele feiretşti, pierderile, cloroza, pola albă, neputinţele premature, jpermaforea, etc. Ffl.a-coduI 8 fraicl, Farmacia Gelie, No. 38 rue Rochechouart, Paris. In Uucuresci i'eposit la farmaciile d-lor Risdorfer, Ziirrer şi Ia d, Ovessa d oghistul. ’o *o o* o--o «--o c- -o o o c- -o >©-«o c*« o-o c- -o «o c«o rAm>iNifeRF Puţin»' sunt mal idiele rari s.i fi suscitat creaţiunei a atâtor medicamente raastluniil. Cea mai maro parte ca commind# pria poştă trime|lnd mlaara. Corset coiruae, Corset ortho-Di;il ii Riaiiit Dedic şi Corsetari pentru Copil. Strada Academiei No. 25 lîngft Rascft_ Un 6tudiant le ronmaiu et l’alleniand, desiro se piacer dans une maison distiugues. Adrfsse au bnrean dn jonriial. (123—2) ¥i wblii. mmm TONIC SI FEBRIFUG. Ace-t vin Inlocuiesce cu fol< s Lite preparaţii e de chinehină. „F^te tui puternic tonic.'—i.lice d. profesor linuchanl.it, membrul academiei de medicină din Paris; luat înaintea mâncare!. înlesnc*ce mistuirea.*—Vinul Iul 0. Seguin este un preţios ajutor sau ca hi/di îtor în convalescenţe, lipsă de sânge, sleire, slăbiciune senilă, anemie, lipsa de pofta mâncărcl. digestii dificile, etc , $«{ii ca aniîpe-rtodic ptntru a tăia frigurile şi pr»Întâmpină intorcer»a. Puri*, Farmacia O. Sefjuin, No. Strada Sainf-Ifotior*. Dipo'it in UiKUre-ii la fui imn in <1-lui I. IV. Zt KXFIf. do la Sf. Ghaorghia viitor şi chair da teama Moşia MI.ASjIA de sns din districtol Vlaşcn, plasa Nejlov, nveod pe dinsa n.6rH, case da locnit, naias:e şi pălnle bune. Doritorii se vor adresa în Biicureacl Strada Gol ţel No. C6. de la St. Gheorghe viitor şi chiar de acnrna moşia ALBESC! din districtul Prahovo, plusa Cricovu, iu iutindtre de 1500 pogone fota srabile avend pe dînsa Staţie da rum de fer, hannri, mrga4i». pătuleşi case do locnit, tote în bună stare. Doritorii se vor adresa în Bncoresci St. Co’ţd No. (30. (820—") ELIXIR DIGESTIFU DE PEPSINĂ De GRIMAULT et C1-, pharraaciştî la Paris. Pepsina possedă proprietatea d a inlocui in ntomachu sueculu gastrică ■iro îi lipseşce pentru operarea mistuirei alimenteloră. Întrebuinţată subtă 'irm.'i <1 unu Klixiră plăcută la gustă, ea curariseşce sau previne Digestiunile relle. Greaţa şt revenirile prin gitu. Gastritele. Crampele de stomacho. Imflarea stomachutui. Migrena. Gastralgiile. Maladiile de fleată- fIu combattc vărsăturile Ia femeiile insăreinate şi fortifică bătrânii şi convalescenţii, inlesnindă digestiunea şi nutriliunca. r>epnsitu iu principalele Pharm.tr.il. SIROPU ş. PASTA DE LAGASSE de Seve de Pin (Bradu) Maritimi Persdnele slabe de poptu, acclc atinse do Tusse, P&gu-şHa, GrippA, Catarrhe, Ftronchite, Stingerea voce! şi Aslhmii, suntu sigure d a găssi uâ potoliro rapidă şi cu , rarissiro in intrebuinparea principuriloru balsamici a-l< 9% bradului maritimii concentrate in Slropulu şi in Pasta de^J seve de Ptn (bradu) dc Lagasse Depoziţii irt principalele /Viarmacii. DH-Un rennr”’^ esenţă japoneză, care i W I1U vindică îndată ori-co dnrers de cap se gHsesce la farmacia d-lni F. Brnr vip-î-vis de biserica Sărindar. CETITORII te JU1NALB FPANCESE GERMANE 8CNT PRINTH ACKSTA IJIBCIISTIATI CA dASESC IN TOT MOMENTUL LA K OSCUL DIN BULEVARD. DE UNGĂ FQTCGRAFI, prircipalele jurr ale fr.irccfie şi flPrmnne cu Aprdpe acflişl preţ cu carele vend la locul h Jurnalele acestea sunt : •1 URNA LE FWANCFSE 1. La France.................20 bani 2. Le Nord....................25 bani 3. L e Gaulois................25 bani 4. L Univers................. 25 bani 5. Le Figaro..................25 bani 6. La Republique Iranţaise ... 25 bani JURNALE GERMANE I. Deutshe Zei turg.........25 bani 2. Die Presse . . 25 bin* 3. Tribăne din Beri n........20 bani. 4. Nene Freie Presse.........30 bani ţ 5. KăInische Zeitung.........25 bani r 6. Der Osten . . 20 bani ) <2J © JPTTRISriSORTTIL. BUCURESCI, Calea Victoriei No. 20 I’ARDKSUJRII duble de T’dnină PACrOANE de IA UNA REDINGOTE cu 1 şi 2 rânduri JAQUETE „ „ SAt'OirRIt , „ REDINGOTE NEGRE dc salon «i FRAKURI IIAVKLf)( KS si HAEATl’Rl elegante SE IMM1MF.SC ŞI (OMIXDl DE IIAIN'K DIN STOFELE CELE MAf M0- PRECI URILE O TT IR. T I I GALAŢI, Strada Domnesca CAM AŞI albe şi colorate CAMAŞl de trieo şi flanelă ISMENE de olandă şi flanelă GILECI dc venătdre şi GILECI de flanelă CRAVATE, liante nouveautâ UMBRELE şi MANTALE de ploie Şl ORI CE ALTE ARTICOLE de modă. DKHNK CARE SE EFECTUAZĂ CU CEA MAI MARE FROMPTITUDINE — MODERATE JONE11 GRUNBAUM Furnisorul Curţii Bucuresci, Calea Virtorieî No. 20. — Galaţi, Strada Doniut'snl. Tipogrntift, Tbiel, A Weias Palatul .Dacia*.