SAMBATA, 18 NOEMBRE ANUL III—1878. iNAMENTELE. N TOATn ROMÂNIA .......... L d. 47 , » 24 » > U IM STRĂINĂTATE : eo -ERŢ10NI ŞI RECLAME: ij, litsre petit, pn^inn IV, 30 bani 4 [II, 80 bani, pe p&g. II, 2 lei noi TReelnme 2 Iei noi linia. 1, im6r In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Dacia,. AlSrTTJSrCXTLTR.1 8e priime«c in străinătate : La D-nil Hanten- * stern /, Împrumutul Oppenheim . . , Napoleonul................. Viena, termen lung............ Paris , scurt .... 82 40 86 90 100 50 16 19 80 96 Caleuilarnl (Jiul Sămuătă, 18 noenbre. Patronul silei : Mart. PlatOD. Răsăritul soarelui : 7 ore 17 min. Apusul soarelui: 4 ore 22 min. Pasele lunel: lună nouă Ilucurescl —Snraara BucurescI. . . .8.15n 10.— ij PLECA IEA r’ELEKTXJELTIuOEL Snceara—uncurescl Suceava Ploesol..........9.60 n 12.00 o Brăila...........1.53 n 5.46 ,j 7.15 d Tecuci fl . , . . , 4.38 n 11. Ou Roman .... .9.064 4.45 Suceava,sosire . .12.03 9 9.66 n Buenresc—Vorelorova Buourescl.............7.40 <1 10,40 j Piteşti...............10.131) 3.-4 Slatina...............12.31 j 8.30 n Craiova .... ... 2.20 ij 3.15 i} Vărciorova, sosire . . n 6. - n llucurescl—bllurk’ln Suceava. ... 5.11 d 6.40 ) Roman..........8.45 ■} 12.30 d “ ‘ 12.30 r ' " 3.08 n 7.12 d î.io 4 6.10 ,} 8.10 n Tecuci..........12.30 n Brăila..........3.08 n Ploescl.........7.12 Bucuresol sosire 8 Veroiorova —llucurescl Verciorova...............11.25 Craiova ................3.— Slatina...................4.45 Pite|tl...................7.03 Buourescl, sosire .... 9.20 8.58 2.45 4.30 5 d 4. ii ] 6 55 d 55 □ BucuretcI............ , 9.15 .} 6.05.} Giurgiu, sosire........11.35 .} 7.05 o Giurgiu—II Deureeci Giurgiu ................. 9.05 BucurescI, sosire . . . El 05 , Galaţi—Bărboşi Galaţi.............1.20 n 8 25 ,1 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— .j 8.05 u Bărboşi-Galaţi Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7 26a Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7— n. 8.-a TELEGRAFICE LE „TIMPULUI* (Agenţia Havas) (28 noenbrle 4 ore seara) Roma. 27 noembre. tele cari nu circulat despre nci-ei multor sindici, sunt nrtntenie-m< nea este neîntemeiaţii nontat a jlnţie av fi isbucnit în nnele oraşe i IConstantinopol, 27 noembre. MnkUr-paş.i s'a numit comandant •tei din Epir. fl'aşu, vechin! secretar al Sultane » numit ministru al listei civila. (2R noembre, 8 ore seara) Londra, 28 noembre. •udard* anunţă că cestia cedărei Io W| Cotnr ameninţa a da naştere nnni et intre Persia şi Turcia. dejpJrţămănt de trupe persiane a spre graniţă să ceară deşertarea lo> constatat că Englesil aii ocupat [•a Cornm părăsită de Afgani. Pesta, 28 noembrie. ivdinţa delegaţiei austriaca cernitele ►7 a stras proiectai de credit su-Mtr cerat pentru anal 1378 ca oca jDpSrel Bosniei şi Erţegovinel. (10 Boem. 9 ore dimin). Viena, 28 noembre. Ijuzesc asigură, i ă toate câte Ie spune j le a căpătat (lintr’un isvor absolut I sigur, totuşi facem rezervele noastre in privinţa unor amănunte. De atninterl, corespondenţa aceasta are destulă importanţă pentru a ocupa locul, ce credem de cuviinţă a’l da. Incidentul rotnăn cu Dobrogea, după această corespondenţă, datează de aproape cinci luni. Mal nainte chiar de a’şl fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la Bucureşti, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lăngâ guvernul romăn pentru a’l hotărî să acordeze Rusiei stabilirea unul drum militar prin Dobrogea, mergând de la noua graniţă pănă la Tulcea. Apoi Ruşii rostiseră intenţia d'a aşeza depozite de arme d’a-lungul nonelor graniţe, de la Silis-tra pănă la Mangalia, şi In sfărşit şanţuri şi valuri de pâmănt înşirate Intre Maglai şi Sulina. Guvernul romăn a găsit aceste propuneri neacceptabile, mal ales că Rusia nu părea că voieşte să dea nici o compensare, şi a Însărcinat pe agentul săfl de la Petersbnrg, generalul Ghica, că contele Şnvalof, in trecerea Iul prin Buda-Pesta, n a atins acolo nicidecum cestiunea Dobrogel şi Romăniel, declarănd că nu ştie nimic din incidentele ce s’nfi putut produce cu privire la aceasta. ------------ 0 , ^itjşte din CoiiBtantinopoI cătră ,Po- 1 să facă o contra-propunere guvernului 19 CorfBpondenz* ii Mnktar paşa are bă plece in cula Atena însărcinat cu o misie Bpe-j Are bă ofere Greciei, dacĂ aceasta tanţa la Ianina şi la Tricala, o ali-ifensivă yi defensivă in contra ori* greşi enropens. Constantinopol 28 noembre. IUirerea prinţnlnl Bn’gariel va avea loc ^decembre. Candidaţii serioşi sont; Ueff, Vasilcicof, Renss şi Battenberg. Parii, 28 noembre. »iera depntaţilor a adoptat bugetul iafiel naţionale şi al artelor-framoase. Jminaleavă nişte none roăctlăril in Ca-J.îa-Non8. Londra, 28 nofrobre. lă sgomotnl că Em:rnl ar fi che-* Herat oştile trimeee la Kandehar a mişcărilor oştilor persane Bpre a Ini. Londra, 28 noembre. Nircnlară iscălită decătră miniştri inie membrii Csmerit comnnelor să aHa şedinţa de deschidere a parlamen-ee va avea loc la !> decembre, penii B’sşteaptă nn vot de o extremă Şutate mal nainte de 12. Berlin, 28 noembrie. 5 decembre, zioa intrării Impăratn-o capitală, Bnrea va fi iDChiaă. BUCUREŞTI "Vineri,1 IV (29) noembre. arul franţuzesc „Ies Dăbats* pri-le o corespondenţă dinBuda-Pes-nre, cn toate că e datată dinainte ntrarea Romănilorin Dobrogea, ică oarecare lumină asupra ce-din urmă împrejurări politice )rient,intere8ăndu-ne in deosebi, corespondentul ziarului fran- rusesc. Romănia se dpclara gata a întinde şi asupre Dobrogel, peufcru tot timpul ocupării ruseşti in Bulgaria , prevSzut şi mărginit prin tractatul dela Berlin, convenţia încheiată la inceputul resboiulut pentru trecerea oştirilor ruseşti prin Romănia, adică convenţia de Ia 4 aprilie. Mal ăntâf, această contrapropunere a fost respinsă cu oare care trufie de către cel din Peters-burp, şi lucrurile na rămas unde e-rab, adică gâsindu-se Dobrogea de fapt in plină şi intrfagâ stăpânire a Rusiei. In aceste condiţii, guvernul prinţului Caro! s’a văzut silit să se adreseze puterilor îscâlitoare ale tractatului, spre a le cere sfatul. Toată lumea a răspuns că Romănia poate şi trebue, in virtutea tractatului de la Berlin , să ia Dobrogea in stăpănire. Intrarea Romănilor in Dobrogea pâvărşită azi, nu începuse ăncă pe când corespondentul din Buda-Pesta trimitea ziarului „Ies Dăbnts* aceste notiţe. El insă arată in corespondenţa lui, că in adevăr, după res-punsul puterilor, Romănia are Bă ia inenrând Dobrogea in stăpănire. Insă oştirile rnseştl remănănd ăncă in ţinuturile luate acum in stăpânire de Români, întrebarea unei căi militare pentru comunicare cu Bulgaria se va ivi din nofl. Guvernul român deci a insârcinnt pe reprezentantul săfl la Petersbnrg cu o nouă contra-propunere,care trebue să fi fost deja inmânntă prinţului Gorceacof. Iu sfârşit corespondentul spune Aflăm că ieri, joi seara, in sănul uni adunări a partidului guverna mental, ministerul a anunţat că misiunea sa este îndeplinită şi că găseşte de cuviinţă a se retrage, spre a face loc unul minister compus din toate nuanţele partidului liberal. Dăm această ştire cu toate rezervele cuvenite, deşi avem temeiO de a o crede adevărată. Cititorii noştri vor înţelege prin urmare că suntem datori a ne abţine de ver-ce reflecţiune, de ver-ce come ntar. Nu ne pirruitem nici măcar a cerceta, saâ mal bine zicănd, a intreba pănă unde se intinde cercul liberalismului in lăuntrul cărui are a se culege noul buchet ministerial. Rezultatul, dacă rezultat va fl, va răspunde sperăm indestul intrebârer ce am voi a face ; pănă atunci potolim neastâmpărul nostru şi aşteptăm cu linişte. DIN AFARĂ Misiunea Contelui Şuvalof. Sub titlul acesta, „le Temps“ dă următoarele : „CorespondenţaPoliticâ* diu Viena publică o scrisoare cel viue din Petersburg, cu data de 11) noembre, şi cnre cuprinde arătări importante asupra poziţiei luate acuma de către Rusia in cestiunea orientală, precum şi asupra explicărilor , ce contele Şuvalof este însărcinat să dea cabinetelor din Londra şi Viena. Srisoarea din Petersburg vesteşte că impărutul Rusiei a chemat la Livadia, nu numai pe contele Şuvalof, .ci şi pe generalul Stolietof, care fusese însărcinat cu o misie specială către emirul din Cabnl, precum şi pe prinţul DoDdukof-Korsa-kof. Acest din urmă a fost chemat pentru a face o dare de seamă e-xactâ despre situaţia Rumeliel şi Turciei, şi pentru a primi o mustrare cu prilejul faimosului săfl discurs, foarte puţin iu amornie cu instruc-ţille sale particulare şi cu dipozi-ţiile tractatului dela Berlin. Contele Şuvalof trebuia să asculte raporturile generalului Stolietof şi ale prinţului Korsakof, spre a putea să explice mal bine hotărârile luate in urma acestor raporturi. Aceste hotârirl ad mal ăntăl de scop să stringă d’aproape legăturile intre cele trei curţi împărăteşti, şi J să contribuiască la executarea trac- tatului dela Berlin. Nici nu mal in-cape vorbă că împăratul nn va putea chema inapol oştirile sale la momentul fixat prin tractat, dacă, pe câtă vreme soldaţii ruşi se retrag şi potrivit acestei retrageri , creştinii simt măcelăriţi de către turci, şi daca măsurile stipulate prin tractat spre a asigura autonomia administrativă a Rumeliel orientale nu 9unt ăncă aduse la indepli-nire. Aceste din urmă stipulaţii nu sunt sprjinite de către cabinetele din Viena şi Londra. Aceste două cabinete ştitt bine cu toate astea, că Rusia nu a consimţit să se desparţă Rmnelia de Bulgaria, decât cu condiţie ca autonomia administrativă a Rumeliel să fie pe deplin a9igu rată. Neexecutarea acestor stipulaţii desleagă cu violenţă, insă legal, pe Rusia de indatoririle sale. Dacă cele doă cabenete doresc ca cestiunea orientului să se inchizâ, trebue ca dănsele să capete dela Turcia o conştiincioasă executare a tracta tulul. Acesta este sensul instrucţiilor date contelui Şuvalof. Căt despre Afganistan, contele Şuvalof va declara Engliteril că misia generalului Stolietof a fost ho-târită ca mă'ură de represalii in momentul când Englitara făcuse pregătiri resboinice urieşe in potriva Rusiei. Această misie a fost modificată indatâ ce raporturile dintre Englitera şi Rusia s’afl imbunâtflţit la Congres. Rusia a sfătuit pe emirul din Cabul să nu intre in ciocnire cu Englitera, şi contele Şuvalof este insârcinat să ăducâ la Londra dovezi despre aceasta. Mişcarea politică in Englitera. Din Londra se scrie, cu dată de 1 1 (23), cătră ziarele franţuzeşti, că opinia publică in partea locului fusese pregătită de câteva 9ăptămănl pentru o declaraţie de resboiâ in potriva Emirului afgan, aşa că ştirea inceperir ostilităţilor n’a produs Englejilor nicio emoţie. Luarea foarte uşoară a atrimtoril Kaiber pare de bun augur: numai dacă intendenţa militară va fi la Înălţimea sar-cinel sale, şi dacă n’o fi prea mare gerul, isbănda resboiulut se crede in Londra că ’I asiguratft- Masa cea mare a englejiior este adăpată in destul cu ideea presti-julul britanic, aşa că merge la sigur, cumcă emirul şi oastea lui in curănd vor n puşi pe gomă şi sfărâmaţi. Partizanii guvernului scot la iveală îngrijirea cu care au fost conduse pregătirile militare. Oştirile grămădite la graniţe 9unt mal in-semnate decât oştirea care a des- barcat in Crimeea : artileria este de patru ori nial numeroasă. Organele autorizate ale guvernului, adică lord BeaconsfDld, lord Crun-brook şi lord Lytton, reduc cu toate astea evenimentele la nişte proporţii prea modeste. Primul ministru a vorbit despre trebuinţa de a se da stăpânirii englezeşti nişte |graniţe ştiinţifice. Vice-rcgele Indiei, in proclamaţia sa făgăduişte să respecteze independenţa Afganistanului ; insă nu ar putea nicidecum tolera inter-venirea niciunul alt stat in afacerile lui interioare. Este vorba deci a se reduce regatul la treapta de tributar, şi cu aceasta a se anexa snfl ocupa câteva poziţii strategice neap6rate. „Times", care in aceste împrejurări e un fel de taler cu doă feţe, cere acum să se ia căt se poate mal puţin teritoria şi mal puţină respundere. Depeşa adresată de cătră secretarul de stat pentru India cătră lord Lytton, şi ioipărtăşitâ ziarelor la (9) 21 noembre, este cu dibăcie scrisă. Este un fel de expunere foarte desluşită a originelor certei actuale cu Emirul. Toată vina cade asupra lui şi indirect şi asupra Rusiei. Lordul Cambrook atribue o mare importanţă expediţiei dela Kiva. El aruncă asupra guvernului d-lul Gladstone greşeala că şi-a instrăinat pe Emirul Şer-Ali, nevoind s’ascnlte de poveţele lordului Northbrack, care ’1 sfătuia să inchee cu Emirul o alianţă defensivă. Şfftrşitnl depeşii este înseninător prin sprijinul asigurat lordului Lytton, pe care guvernul ăl acopere cu propria lui răspundere. Care va fi atitudinea opoziţiei parlamentare şi ziaristice in vremea acestei crize? Din partea leaderilor opozanţi, lordul Granville şi lordul Hartington, va fi plină de rezervă, el vor observa pe adversarii lor de aproape, aşteptând ocazia să se folosească de vreo stângăcie sa& de vreo greşală, şi tot astfel ca şi dăn-şil va face şi partea cea mal mare a partidului opozant. Capii nu vor putea insă să domolească nedisci-plina, ce domneşte in răndurile din urmă ale partizanilor lor. Machina meetingurilor şi agitaţiei populare s'a şi pus de pe acum in mişcare. Lord Lawrence se află in CBpul unul comitet, căruia d, Qlad-stone ăl dă fireşte sprijinul săfl. Vechiul guvernator-general al Indiei şi-a atras din partea lordului Bea-consfleld, căruia i adresase un ine-morifl, un răspuns plin de o sângeroasă ironie. Iată o bucăţică din acest răspuns : „Opiniile lordului Lawrence vor căpăta atenţia ce li se cade. Cât despre documentele reclamate de TIMPUL dânsul. publicare!» lor nu s i» putut ăjică face: umiiiând lor este prea mare. de oarece imhrăţişanzâ o perioada d*> cinsprezece nul.* Adică, guvernul a priori lasă să nia publică şi in presa italiană. Deşi ministrul d. Cairoli nn este atins d a dreptul ile către ziare, şi aceasta mat ales din pricina purtării sale cavalereşti cu priitul atentatulnr, cazi1 asupra adversarilor săi res^jun- I insă sistema şi ministerul sâfl sunt cuvine in aceste eve- ! acum obiectul unei critice foarte derea ce li nimente. Asupra unul punct insă lord La»v-rence a căpătat satisfacţie: convocarea parlamentului. Guvernul a lio-tărit să cheme camerele pentru zioa ne 5 decembre st. n... Cu toate astea, ştim că o depeşe a Agenţiei Havas ne vestea mal alaltăieri, cum-că regina nu va deschide parlamentul. Se poate că guvernul britanic să fi revenit asupra hotăriril de a da această satisfacţie cererilor opoziţiei. şi o fi voind să se folosească de drepturile ce’l acordă legea in privinţa vacanţei de trei luni a parlamentului. In orice caz după trei luni dela sesiunea trecută, parlaraontul se va deschide. Cel d’ântâl obiect al deli- aspre. i Aşa. bunioară. „Fanfulla* care este un ziar moderat, spune că a sosit vremea în sfărşit să se depărteze stânga de la putere, iar .Gazeta de Italia* desvoltă cu tărie aceasta teză intr'un important articol de fond. Liberalismul excesiv al guvernului este cu drept cuvânt acuzat că a dat frăfl mişcărilor populare şi că prin urmare trebuia neapărat să ajnngă lucrurile la nişte evenimente cum a fost atentatul lui Passavanti. Este vreme deci a se curma cu energie calea turbură-rilor populare, cari neapărat duc la aşa excese regretabile. Din parte-le organele guvernamentale, ca „Diritto* de pildă, caută beraţiilor va fi o cerere de credit: să apere guvernul in contra aces-este aproape inţfles lucru că chel-J tor atacuri, şi spre ace3t scop, nu tuelile de resboiu in Asia, regatul ştifl cum să fulgere mal tare pe european le va purta. Visternicul i sectarii socialismului. Secta aceasta, englez va avea multă treabă. Reţe- zic foile ministeriale, anti-socialâ tele încasărilor d° păn' acum sunt trebue sfărâmată prin fier şi prin mal prejos de ce se prevedea. La ' foc. Cestiunea este a se şti cum să ce va recurge? la impruinuturl, ori la sporirea datoriei flotante? safl că conservatorii ‘vor avea curajul să acopere cheltuielile printr'un spor j de iiup z.ite. pecum dp sigur liberalii ar fi făcut? Vum vedea. Viitoarea sesiune este a cincea a parlamentului actual. Se va disolva oare parlamen ul in cazul cănd guvernul va fi in olţit de către o opoziţie ? Adv rsanl guvernului, prin greşala lot chiar nu sunt in stan să dispute biruinţa in alegerile generale. Marele lor argument era reaua politică in Orient; astăzi insă' Turcia trece pe a dona treaptă. Mal mulţi sorţi de a resturna guvernul vor avp.a opozanţii atunci cănd va fi să se regul- ze socoteala cheltuelilor. De o camdată insă le lipseşte programa; vreo cestiune de politică intreiioară care să agiteze ţara nu este in acest moment la ordinea zilei, şi e foarte grefl a face să cază un guvern pentru o cestiune de politică străină, mul cu seamă la inceputul unul resboifl. se Înceapă goana contra acestei se'te. Ceea ce Insă este de bun augur pentru Italia, este reacţia ce s’a produs In spiritul public italian după evenimentul atentatului. Mişcarea din IIalia După cum spun ziarele din străinătate, mişcarea manifestaţiilor mo-narchice urmează sub toate formele : in teatre, pe strade, in intrunirl publice. pretutindeni. In Roma s’afl făcut, două manifestaţii cu facle pentru regele, şi se vor mal face ăneâ până la sosirea regelui acolo, unde are să fie primit intr’un chip strâ lucit. Toate corpurile constituite, mari şi mici, trimit necontenit a-dre-c de felicitare regelui. Atentatorul a declarat făţiş »ă a lucrat pentru partidul ce vrea să distrugă toate monarehiile spre a ajunge căt mal degrabă la o constituire socială. El personal , a zis că n’are nici o ură in potriva lui Humbert 1; el a voit să omoare pe regele, ca reprezentant al unul prin-eipifl. După cum e obiceiul in aceste triste împrejurări, mizerabilul a pretins că nu are complici; cu toate astea se crede că el este agentul unei conspiraţii vaste, şi se fac necontenit arestări pentru a se da de urmele el. Instrucţia 9e urmăreşte cu activitate. Evenimentul atentatului a dat naştere unei reaiţd put< rnice in opi- Staresi economicii io America. Sub titlul „Starea financiară a Europei*, am publicat, după „Ies D^bats*, intr’unul din numerile noastre trecute, un articol interesant iscălit de d. Paul Leroy-Benulieu Eminentul scriitor dă acum in a eeeaşl foaie un alt articol ca un fel de urmare a celui dântăifl asupra stării economice in America. Ne grăbim a reproduce şi acest important articol a! colaboratorului dela „Ies Dâbats ;* In mijlocul crizei industriale şi comerciale care de cinci ani acum intristează lumea intrengă. este interesant să studiam situaţia unei ţări mari, asupra căreia in deobşte avem numai date foarte vagi; voim a vorbi despre Sfatele-Unite din America. Această tinâră ţară, ce ine-reii creşte, are privilejiul rar că a-ţlţă atenţia tutulor şi cu toate astea este cunoscută foarte mediocru’ Pentru unii este un model, pentru alţii o lecţie sau o gogoriţă, fiecine invocă exemplul el, şi puţine persoane âş[ dă osteneala s’o examineze d’aproape. Nu voim a da altă dova lă despre cele ce spuserăm, decăt numai neştiinţa aproape universală despre adevărata situaţie economică a Statelor Unite annricanp. [n privinţa aceasta, cele mal grosolane greş li se fac ; s’a creat un fel de legendă, care necunoaşt ■ absolut toate ţi-frele şi toate datele serioase. In cercetările economice ce s’afl făcut a-cura de curănd in faţa comisiei Senatului şi Cameril deputaţilor s’a arătat Statele-Unite ca incepănd să inundeze Englitera cu ţesăturile sale; astfel s’a căutat a se băga in minţile oamenilor temeri, cari de sigur sunt premature. Pentru a se convinge cineva, este destul a Analiza comerţul exterior al Uniunii de câţiva ani incoacn. „Buletinul de statistică şi legislaţie comparată*, dat la lumină de nâtrâ ministerul finanţelor, ne procură toate informaţiile dorite. Dela 1870 până la 1873 inclusiv, importaţii!» in Statele-Unite sporiseră intr’un chip ciudat, aşa că re-prezentart, in ace] din urmă an o valoare de GG3 milioane dolari, din care trebue să deducem 21 milioane pentru importări de metale preţioase ; reiuânea dar 642 de milioane dolari, adică peste 3 miliarde şi 200 milioane de franci pentru importările de mărfuri. Această sumă de importări pentru o ţară locuită de 40 milioane de oameni nu era r-norrnă : era mimat a treia parte din importaţiile Engliteril, şi mal puţin decăt importaţiile Franţei. Insă dacă ne găndim că Statele-Unite produc cu imbelşugare mnl toate materiile prime şi mal toate articolele de mărfuri alimentare, că n’afl nevoie să cumpere din afară nici bumbac, nici lemne de construcţie, nici cereale, nici vite, această ţifrâ de 3 miliarde şi 200 de milioane franci pentru importări in 1872 — 73 nu putea fi mulţumitoare. La aceeaşi epocă, exportaţiile din Statele Unite se ridicai! la 607 milioane de dolari, din care trebue să deducem 84 milioane de dolari pen tru metalele preţioasp, remânănd 523 de milioane dolari, safl 2 miliarde şi Jl< milioane de franci pentru exportarea de mărfuri. Să nu uităm cu toate astea că metalele preţioase simt pentru Statele Unite o marfă ordinară in toată puterea cuvăntu lui, pentru că locul lor produce mari câtăţiml de aur şi de argint: prin urmare facem o concesie opiniei vulgare când deducem din ţifra exportaţilor Statelor-Unite valoarea metalelor preţioase. O exportaţie de 2 miliarde şi 115 milioane franci de mărfuri este de signr foarte puţin lucru pentru o ţară aşa de vastă ca Statele Unite, cuprinzând o populaţie aşa de activă, aşa de indus-trioasâ şi ingenioasă, şi nişte avuţii fireşti in câtâţime şi in varietate nenumărate. Până in 1872—1873, importaţiile in Statele-Unite treceaft peste exportaţii intr’un ch;p insemnat; pentru anul acela excedentul importaţilor asupra exportaţilor era cam de 1 miliard şi 100 de mii de franci. Era un bine oare, ori un râfl ? Această cestiune trebue retezată o-datâ pentru cititorii noştri; am demonstrat că sistemul balanţei comerţului este o nerozie, că in toate ţările din lume un oare-care excedent de importaţii asupra exportaţilor este un semn de prosperitate : acest excedent găsind totd’auna ca contravaloare foloasele realizate de câtră naţionali asupra transporturilor maritime, samsarlicurilor, comisioanelor, cheltuelilor de asigurare, asupra revinzâril chiar in străinătate a mâifurilor exportate, foloase ce vin toate a se adâoga pe lângă valoarea declarată pentru exporta-ţiunl, şi cari in deobşte acoperă cn prisos sporul aparent ce se vede in profitul importaţilor. O ţară care mal ales este productivă in metale preţioase are mal mult interes şi mal multă uşurinţa că ori care alta să impurteze mal mult decât expor-teazâ, de oarece inetalurile preţioase ieşind din minele sale sunt o contrapartidă naturală pentru excedentul importaţilor de mărfuri. Această indoitâ mişcare de reducere a importaţilor americane şi a sporului exportaţiilor s’a accentuat in fie ce an dela 1872—73, şi a ajuns la culme in cel din urmă an cunoscut, adică in 1877--78. In acest din urmă exerciţiu, iu adevăr, valoarea importaţilor s’a ridicat numai la 4G7 milioane de dolari in ţifră rotundă, din care trebue să de- ducem 30 milioane de dolari pentru In spre domeniul In care ij metalele preţoase, de unde nu ră— exercita cu mal mult folos mâne decăt 437 milioane de dolari, adică 2 milioane şi 200 de milioane de franci pentru importaţiile de mărfuri. Această ţifrâ este foarte mică pentru o ţară mare de 43 milioane de locuitori; o importrţe de 50 franci pe fiecare cap este neinsem-nâtoare; in Englitera iraportaţia »-tinge 300 fran-I fiecare cap, adică de şase ori mal mult; in Franţa trece peste 100 de franci, adică in-doit şi ceva; in Italia, care e o ţară nu tocmai imbilşugată, ţifra impor-taţiel este puţin mare decât a Statelor-Unite ; până şi Belgia, această mică ţară, ce d’abia numără 5 şi jumătata milioane de locuitori, importa mărfuri străine de 1 miliard şi 300 de milioane, adică trei din cinci părţi căt importă Statele-Unite, safl pe fiecare cap de locu.tor câte de cinci ori cât ele. Este oare o simpla intămplare eâ ţările cele mal netăgăduit avute, bunioară Englitera şi Belgia, sunt cele ce si importeazâ mal mult şi la cari importaţiile intrec regulat cu o sumă însemnată exportaţiile? Oare, tocmai din potrivă, după cum credem noi, nu e aci o dovadă că teoria economică a libertăţii comerciale este teoria adevărată şi bună, şi că vechile calcule asupra balanţei comerciale sunt numai nişte greşeli ? Faţă cu importaţi» lor aşa de mică, Statele-Unite înfăţişează astăzi o exportaţie insemnâtâ, ce sporeşte pe fiecare an, neavănd insă in sine nimic excesiv. In 1877—78, totalul exportărilor s’a ridicat la 722 milioane de dolari in ţifrâ rotundă, din care trebue să scoatem 27 milioane pentru exportarea pietrelor preţioase, ceea ce lasă 695 milioane de dolari safl mal puţin de 3 miliarde şi 500 milioane de franci pentru exportările de mărfuri. Aceste exportări intrec prin urmare cu 1 miliard şi 300 de milioane aproape peste importările americane. Dacă nu privim decât deosebirea intre unele şi altele, dacă nu ne oprim chiar decăt la desvoltarea şi progresia exportărilor in cel din urmă ani, suntem aproape a crede că Statele-Unite fac o exportare enormă. Dacă insă din contră, ne găndim mal mult, dacă comparăm exportabile Stătelor-Unite cu ale altor popoare mari, dacă nu ţinem socoteală de populaţia ţării, de nemărginitele resorginţl fireşti ce posedeazâ, admiraţia ne scade, şi ajungem a vedea că exportaţiile Statelor-UDite nu prea sunt tare insemnate, şi că cu o buDă politică economică , ele ar trebui să fie mult mal superioare. O exportaţie de 3 miliarde şi jumă tate de franci nu reprezentă relativ de căt 7 la sută din exportaţiile Marel Bretanil şi este inferioară mijlociei exnortaţiel franceze pe vreme» perioadei de cinci ani 1871—7#. Cu totul departe de a ne mira că Statele-Unite exporteazâ atăt de mult, ne putem intreba cum se poate de nu exporteazâ mal mult decât atâta. Avănd aproape monopolul producţiei mal multor materii prime cele mal neapărate, precum bumbacul şi petroliul, avănd avantaje însemnate pentru producţia grâului şi cărnel, afară de astea, înzestraţi cu o activitate excepţională şi cu un genifl mecanicesc extraordinar, americanii ar trebui să aibă o cifră de exportaţii mult mal ridicată; Insă ar trebui pentru aceasta, să consimţâ a importa o mat mare câ-tăţirne de producte străine, şi sâ’şl Indrepteze activitatea lor Întreagă / dânşii şi pentru lume. Daca vom percurge nomenit cea lungă a exportaţiilor ame vom vedea că obiectele m:i turei ocupă un loc de a doaO In acea listă. Din 3 miliardei milioane de franci aproape d furi exportate, avem mal ânf deducem 180 de dolari, sal milioane de franci, pentru u gur articol : bumbac safl lână bue să mal scoatem apoi 18 i lioane dolari, safl 910 milioai franci, pentru cereale şi fâiil astfel am trecut peste jumătai exportaţiile Uniunii. Dacă mal * tem apoi âncâ 70 de milioane «♦ lari (350 milioane de frand) j exportarea vitelor şi eărnurilor t pete ori conservate, 17 mi dolari (85 rail. de franci) p unturi şi brânzeturi, 40 mi dolari (200 mii. de franci) pi« peşte safl conserve diverse. 29ff dolarT (145 mii. franci) pcntrrî tun, 50 mii. dolari (250 mii. frţ pentru uleiuri minerale, reşinSi rebentină, păcură, 12 m>l. de lari (60 mii. de fr.) pentru ulj vegetale, grăunţe şi altele as nea — dacă scoatem acestea, scos şase din şapte părţi ale citaţiilor americane. Ar trebui să adâogăm âncâ şi alte materii I safl alte producte vegetale a < exportare nu este aşa de import dar cari toate la un loc, njunţi un total destul de ridicat: cărl de peatră, pipile, argintul vift, s toasele, zaharul brut şi altele. B toate aceste deduceri, ce răq din toată exportaţia americană!® tru singurele obiecte fabricate? fila puţin In'.rn. Belgia, căt e de relativ, exporteazâ mal multe bricatj decât Statele-Unite Cât sgomot nu s’a făcut In vinţa pretinselor exportări de hi bacuri americane In Englitera ii fel, totalitatea exportaţiel ara cane de ţesături de bumbac s a dicat In 1877 —7S la 11,433# dolari, adică mal puţin de 53 milioane de franci, In vreme ce glitera exporteazâ bumbacurl apre de 2 miliarde. Şi unde merg 58 de milioane fr. de bumbac exportate din Statele-Unite? In merica de meazâzi safl In Amer, de mijloc, şi mal ales In unde drepturile de intrare foarte ridicate şi unde frauda i partea americanilor este foarte*( şoarâ. Oât despre exportaţiile > bumbacurl americane pentru Eng tera, ele, după tabelele vamel Oi tanice, afl atins suma de 2—3 de franci. Iată cum cifrele conţi zic legenda. In 1877—78 export rea totală a lânurilor america» cu destinare pentru toate ţinuturf lumii, a atins suma de 438.000 * lari (2,200.000 fr.) Exportarea şine de fier despre care s’a vorb mult, n’a trecut peste 1.650.01 franci; a tuciului, 1,400,000 fr., a locomotivelor 5,100.000. Este un adevăr netăgăduit că e portârile din Statele-Unite in obiec fabricate sunt aproape nule. Cam t acestei stări de lucruri, este pn tecţionismul, care pentru amerieai este o cauză de amorţeală. Bei pingănd toate articolele străine chiar pe jumătate elaborate, dăn şi-afl făcut mult mal grea fabrica ţia tutulor maşinelor, tutulor d< sebitelor instrumente in cari el celeazâ. Tot astfel este şi cu marina a mericană: proteoţionismnl, m d’a o ajuta, a slăbit-o şi ruinat o( Me] * Wî6—77, velonrea obiectelor > re salută sosirea Măriei Sale cu cele mal frenerice şi entu- lipft trecerea pe dinaintea trude gardă, A. S. R. fu intâin-lă, la intrarea in sala de re-kune a gârel, de d. primar al Ului Brăila, care pronunţă urmâ-discurs : Măria Ta, numele cetăţenilor Brăilenl, salut cu |ict venirea Mărie! voastre in cetatea S. Sosirea M. V. R. in mijlocul uo-in împrejurări ca cele de faţă, ne |nrli mnlt dorita ocaziune de a »8 pre-omagiele noastre şi de a vg exprime iudele simţiminte de devotament şi loştiuţS ce vg păstrăm pentru virtu-patrlotice, bărbăţia şi înţelepciunea re aţi condue armata in lupta pen-dependinţa ţărel. sitele voastre simţimente, abnegaţiu-lu care aţi răspuns la sacrificii, ori ts ori datoria către şară vi le-a cerut -ea şi fericirea ce aţi împărtăşit in iuna cu noi, a intărit legăturile diu-ivţinne şi M. V. R., sst-fal in căt : nea şi domnul fac astăzi ou aingnr in sufleţit de o singură inimă. Ţ*ra >'ite măodră că providenţa Ta rezar-îericirea de a vedea că Bnb anspicie- 1 TIMPDL le M. V. R. a reînviat virtuţile străbune in inima fiilor săi , şi că a relnat peste Dunăre calea străbătută de Divnl ^Trnjan şi de Mircea-c»l-Mare, in frnntea legiunilor romăne, pentru plantarea principielor civilizaţiuneî printre popolii din Orientul Europei. Trecănd in poseeinnea Dobrogel, nnde urme neperitoare atestă că ea nc-a aparţinut odată, Romănia îndeplineşte astă-zl nn act, nn de cucerire, ci de revendicare. Romănia are in nceastă parte a Orientului o mare misiune de îndeplinit. Con-tinnănd opera începută de străbunii săi, dară întreruptă de secoli de barbarie şi de întuneric, Romănia nn aspiră la altă victorie decăt la acea a cncerirei morale, prin plantarea in inimele populaţiunilor din Dobrogta a simţimăntelsr şi ideilor generoase ce carsracterisă pe popolul ro-măn. Drapolnl săă triomfător pe cămpnl de Inptă, al independenţi, poartă cn sine deviza : Justiţie şi Libertate, fundamente ale tntnlor societăţilor civilizate. El va făl-făl mândru şi peste cămpiile Dobrogel şi peste ţărmil Măre! Negre, annnţănd lamei din acea parte că o nonă eră i se deschide, eră de liber'ate şi de prosperitate. Bncnria noastră sr fi fost indoită dacă am fi pntnt astăzi să snpnnem şi M- S. R. Doamnei omagiale noastre sincere şi să ’I exprimăm profundele simţimente de dovo-tament şi de rrconoştiuţă ce ’i păstrăm pentrn stăruinţele Iară preget ce a de-pns la [vindecarea şi alinarea rănilor şi suferinţelor oştenilor noştri. Să trăeştl Măria Te ! Să tiăească Măria Sa Doamna! Să trăeuscă armata română ! La care M. S. R. Demnul binevoi a răspunde : Snnt foarte simţitor de frumoasele cuvinte ce ’rui adresaţi in numele oraşnlnl Brăila, şi vă mnlţnmeec. Am venit cn atăt mai mare bucurie in irijlocnl d-voastră, cn eăt aBtăzî se va împlini snbochii voştri nn mare set care va fi înscris io istoria noastră. Anexarea Dobrogel la Romănia va'.deschidenn noQ isvor de ioflorire scumpei noaste ţări, şi snnt convins că Brăila, prin importanţa sa comercială va lna astfel nn mare avănt de vieaţă şi prosperitate. Vă mulţumesc şi iu nnmele Doamnei, pentrn simţimectele de inbire ce 'I exprimaţi. Ea ştie tot ce damele din Brăila a& făcut pentrn răniţi, şi noi amăndol le mnlţnmim pentrn patriotismul şi abnega-ţinnea ce aii arătat in acest mare reBbel. După aceasta, d. preşedinte al comitetului permanent de Brăila pronunţă urmctorul discurs : Măria ta, Trecerea trinmfală a armate! romăne in Dobrogea a procurat cetăţenilor jndeţnlni Brăila fericit» ocaziune de a aduce Alteţei Sale Regale omagiele lor de recunoştinţă şi de devotament pentrn faptal măreţ al recunoaşterii independenţe! Romă-niel, ca frnet al victoriilor repurtate de oşteni! sub comanda msrelnl căpitan Ca-rol I. Suntem mândri primind in mijlocnl nostru cn vi! aclamaţinni pe AlesnI Naţional încoronat de victoriile strălucite culese pe cămpnl de onoare, şi satisfăcuţi de a vedea armata română trecănd Dunărea in Donrogea cbiar in faţa Ghece-tnlnl de nnde in anul treent se aruncaţi asnpra căminelor noastre bombele inami-colni. Astăzi acele bombe aQ dispărut, afi a-mnţit prin virtutea militară a Alteţe! S. R. căria Providenţa’i-a încredinţat înalta misiune de a conduce Naţinnea Română pe calea începută de Marele Traian şi a-eicnra neamulnt românesc nn viitor Btră-Incit in Orientul Enropel, sub glorioasa Domnie a Măriei Tale. Să trăieşti Măria Ta ! Să trăiască Augusta Elisabeta Doamna! Să trăiască Romănia liberă şi independentă I La care Măria Sa bine-voi a res-punde : Vă mulţumesc pentrn cuvintele bine-simţite cn cari mă întâmpinaţi. Antăia bombă care a căzut in oraşul Brăila a fost semnalnl rezbelului, şi bateriile din Calafat afi răspuns in aceaşi zi. Prin laptele de peste Dnnăre e’a intărit indepen-dinţa şi mărirea ţărei, astăzi trecem Dunărea pentrn a dona oară, insă in pace şi linişte, spre a lna in posesiune o ţară pe care armata, prin vitejia sr, a căşti-gat'o pe cămpiile Bnlgariei. Cuvintele Măriei Sale fură primite cu cele mal vil aclamaţinni de nu- merosul public ce asista; după aceea A. S. R. incălecâ şi. insoţit de statul maior şl de populaţiunea imensă care înconjura gara şi care n’a incetat urările sale in tot parcursul, se îndreptă spre locul unde eraă aşezate trupele pe două linii. După trecerea in revistă s’a dat citire in corpuri înaltului ordiu de zi, cnre 1’arn publicat in Nr. trecut al ziarului nostru. După aceasta M. S. R. Domnul se puse in capul trupelor şi le conduse imprpjurul altarului divin instalat pe o movilă din apropiere, unde Eminenţa Sa părintele Melhi-3edek, epis opul Dunărel-de Jos, in-conjurat de un numeros cler, aştepta îmbrăcaţi in haine sacerdotale, spre a oficia un Te-Deum şi a binecuvânta trupele ce urmat a se pune in marş. L)apă terminarea oficiului divin, A. S. R. trecu prin oraşul Brăila in capul trupelor, unde fu primit cu buchete şi coroane de flori, ce ’I se aruncaă şi ’I se presintafi in cale, şi unde populnţinnpa II salută cu urările cele mal frenetice. In mijlocul oraşului M. S. R. primi defileul trupelor, cari se indreptară toate către port, unde se făcuse pregătirile pentru imbarcarea şi transbor-darea imediată. Acolo primăria oraşului ridicase un arc de triumf şi toate bastimentele, împodobite cu pavilioanele tutulor ţârilor şi purtând in vârful catartulul principal pavilionul român, aşteptat! astfel spre a saluta trecerea pe ţârmul drept al Dunărei a armatei române. La ora 12 din zi, M. S. R. Domnul sosi in port; se urcă pe bastimentul „Ştefan cel Mare.* unde fu primit de d. ministru preşedinte, de Eminenţa Sa părintele Melhisedek, de autorităţile civile ale districtului, de notabilii oraşului Brăila, de dd. reprezentanţi ai companiei austriace de navigaţiune pe Dunăre, şi d. Fos-colo care a binevoit a pune le dis-poziţiunea guvernului mal multe bastimente pentru trecerea mal repede a trupelor in diferite poncte. încă de dimineaţă, pavilionul român fălfâia pe malul drppt al Dunărei, unde se şi instalase un biuroO telegrafic şi unde un numeros public dobrogean, musulmani, bulgari şi români, cu toată intunacimea şi umezeala atmosferică acoperită de nori şi ceaţă, aşteptai cu nerăbdare trecerea trupelor. M. S. R. Domnul aBistâ astfel la imbarcarea şi transbordarer celor ântâiu trupe ce treceai! in Dobrogea ; la ora 1 după amiazl, un detaşament de roşiori, o companie de vânători, o baterie de artilerie şi regimentul 5 de infanterie de linie se aflai trecuţi pe malul drept şi la acea oră bastimentul .Ştefan cel Mare* se puse in mers către acel ţârm. Ajuns acolo, M. S. R. nrâ călătorie hnnâ trupelor, cari, cu drapelele desfăşurate şi internând imnul naţional, salutară cu cel mal vii entusiasm pe iubitul lor Suveran. După aceea E. S. episcepul Melhisedek dete binecuvântarea sa trupelor cari se puseră îndată in marş spre Măcin. De acolo M. S. R. adresă o telegramă M. S. R. Doamnei, anunţând efectuarea trecerel trupelor, apoi se reintoarse in portul Brăila, unde fu primit cu aclamârile şi felicitările unanime ale popnlaţiimel, care aştepta nerăbdătoare pe mal. La ora 21/’*, A. S. R. se cobori din bastimentul militar, exprimând vil mulţumiri E. S. părintelui Melhisedek pentru sufletensca dragoste ce a bine-voit să arate armatei, d-lul primar şi preşedinte al comitetului Brăila, pentru patriotica primire ce a făcut lnâlţimel Sale şi armatei, precum şi d-lul Vrâbiescu, care oferise locuinţa sa pentru primirea A. S. R„ şi unda se şi pregătise un dejun, pe care M. S. R. nu l'a putut onora, fiind ora înaintată şi trebuind a se inapoia, după itinerarul fixat mal dinainte, la Bucureşti. Descinderea M. S. R. Domnului in portul Brăila a fost salutată cu 21 tunuri ce s’aă tras de bastimentul „Ştefan-epl-Mare, şi. in fine, la ora 2 şi jumătate Alteţa Sa Regală, însoţită de d. ministrn-preşedinte şi suita Sa, reluă trenul special care aştepta in port, şi porni Bpre Bucureşti unde sosi, in deplină sănătate, la ora 8 şi jumătate seara. In garele BuzâO şi Ploeştl, M. S. R. Domnul fu întâmpinat de autorităţile civile şi militare ale locali-tăţel, detaşamente de dorobanţi şi guardâ naţională cu muzică şi drapel. Garele impodobite cu arcuri de triumf şi iluminate cu fa'de, eraă pline de un numeros public care aştepta spre a exprima patrioticele Sale felicitări, la care Alteţa Sa Regală a bine-voit a răspunde prin tmilţămirile cele mal simpatice. In gara Bucurpştl, M. S. R. a fo9t întâmpinat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, de d. ministru de interne şi mal multe alte persoane de distincţiune, esprimănd lnâlţimel Sale Regale cele mal călduroase şi patriotice felicitări. CRONICA Numire. — D. G. Picipio, vechili interpret al fostei agenţii dip’omatice a ţărei la Constentinopol, este nnmit, cu începere de la 19 octombre treent, in fnncţinne de interpret al legaţiunei din Constanti-nopol. D. Nicolae C. Iacovache, directorul pre-fectorel jndeţnlni Suceava, este însărcinat să înlocuiască pe d. prefect pe lângă consilii! jndeţean, pe timpul absenţei d-sale în jndeţ. Snnt numiţi şi transferaţi: D. Al. Pastig, snbprefec la plasa Prntn, din jndeţnl Covnrlnî, in localnl d-lnî Las-car Cernat, demisionat. D. G. S. BălaC’ ann, Bctnalnl comisar poliţienesc de la coloarea de Galben din oreşnl Ploejtî, în asemenea calitate la coloarea de Roşn, acelaş oraş, in locnl d-lni Gr. V. Pornmboin, transferat. D. Grigorie V. Pornmboin, actualol comisar poliţienesc de la coloarea de Roşu din Ploeştl, in asemenea calitate la coloarea de Galben, acelaşi oraş, in locnl d-Inl G. S. Bălăceanu, transferat. Comona rurală Lada, din jndeţnl Teleorman, este autorizată a percepe donă zecimi asnpra impozitnlni fonciar. * m Dobfogta. — D. Nicu Catar-flio, este numit comisar din partea guvernului în Dobrogea pentru a servi de intermediar între autorităţile respective. Un credit extraordinar de Jeî trel-miî două sote, s’a deschis ministernluT afacerilor străine pentru plata diurnei acestui comisar, pănă la finele anului cnrent, calculată a două mii lei pe lună. * Crtditc.— Un credit extraordinar de lei 8,860, este deschis ministerului afacerilor străine, pentru plata diurnelor pe luneie noembre ţi decembre anul cnrent, a personalului cara va avea să se ocupe cu cercetarea yi terminarea lucrărilor, pentru pagubele cauzate prin faptul trecerii armatelor ruseşti prin ţară, precum ţi cu pregătirea lucrărilor trebuincioase pentru Comisiunea de lichidare. Un alt credit extraordinar de lei una mie opt sote cincizeci ţi cinci, s'a deschis pentru plata unor piese de mobile predate de d. Olbrich, tapiţerul, cu oca. zionea cartirniriî in oraţul Ploeştl a Ma-jestaţil Sale Imperatornlnî Rusiei ţi a suitei imperiale in annl 1877. * La Petersburg s’a descoperit o importantă conspîraţione nihilistă. De c ăt-va timp guvernornl provinciei Veniseisk, in Siberia, era înştiinţat că o rescoală trebuia să se facă ; esilaţiî din Siberia şi căutătorii de aur din Kraanoe-Arks trebuia să ocupe casele din oraş ţi Bă măcelărească pe locuitori, dănd foc tntnlor stabilimentelor cifile. S’aB făcut 20 de arestări. ^Pressa*. DIVERSE Iu urma unui incident întâmplat mer-cnrl seara la eşîrea din teatru intre d-nil G. Filipeacn ţi N, Manolesco, nn dnel cn pistoale a avut loc azi dimineaţa : patrn focuri afi fost preschimbate şi aflăm că din fericire nici unul din adversarii n’a fost atins. * Condica SOC aleii]or a unui banchxer rom&n. — S’a descoperit nn de mult la Pompei condica socotelilor a nnnl banchier din Roma vechie. D. Gaston Boissier, din academia franceză, in ,preumblările sale arch* ologice* expune faptal in modul următor : E^a o ladă destul de mar , aşezată in-tr’un fel de firidă >nişe< d’asupra unei uşi; acea ladă conţinea nn mare uumPr de tăbliţe ^stabulae* pe cari Romanii scrienfi ciornele .brooillons* hărtiilor lor de afaceri, micele scrisori neînsemnate, ăn-Ufiol concept al operilor ce compnneafi, şi intr’nn cnvăut tote lucrările curente, oprind pergamentul şi papyrul pentru scrierile pe care voiafi să le conserve definitiv. Aceste tăbliţe se cop.ineafi obicinuit din două sa fi trei scăndureîe subţiri de lemn, legate una de alta in felnl scorţelor urni cărţi, şi acoperite pe faţa lor din lăuntru cn o patnră uşoară de ceară ; pe această ceară scrieafi cu o sn’ă de f^-r. Şi totuşi acest material aşa de frnged, aşa de gingaş, aşa de puţin menit pentrn a dura multă vreme a pntat trece, firă a fi nimicit, orin întâmplări de tot felul, de care nici marmora nici f ral nu sVfi putut apăr». Or cine sa întreabă eoni acele lemni-şoare şi acea ceară nu afi fo3t mistuite în mijlocul unul oraş in flăcări şi inecat sub ploaea de glod şi de cenuşe arzătoare care acopereafi toate casele; mirarea creşte ăncă găndindu-se cinc-va cum, după acea înspăimântătoare întâmplare, ele afi patrt zace opt-spre-zece secole in întuneric ţi in umezeală fără a peri cn desăvârşire. Este adevărat ta tăbliţele de la Pompei nu ne nti venit de căt in proastă stare, ceiace nu va surprinde pe nimeni. Eli nn mal alcătuiafi, cănd s’a găsit de căt o a-dunătnră de cărbuni calcinaţi şi abia fora atinse de razele acelui soare pe care de o mie opt-sute de ani nu'l mal văzuse, că să’şl prinză do veste că să topeafi din toate părţile şi că se Bfnrimeafi la atingerea aerului. A trebuit o îngrijire nespusă pentru a aduce la Neajoli, acele nestimate Jremă-şiţe ; acolo, in acele stabilimente unde lnc-rează cn o minunată răbdare la desfăşurarea şi citirea foilor de papyrus de la Hercnlanum, s’afi apucat de a despărţi tăbliţele una de alta, dea adunat bucăţile risipite, de a le deschide, şi acolo unde căldura nu topise ceara, de a desţifra urmele lăsate de sula de fer. Iu urma urmelor izbSuda a fost mal mare de cat se poate spera, mulţumită d-Inl de Petru, dibaciul şi in văţatul director al muzeului de la Neapoli, care a ans-veghiftt lucrarea şi care după isprăv re ti, a împărtăşit cel d’ăntăî pobliculnî rezultatele obţinute. Acel banchier roman, după socotelile bale, era foarte bogat şi făcea aproape a-celsşl operaţiuni ce se fac |i astăzi. El da bsnT cu dobânzi destul de bnni-şioare. Venea in ajutorul industriei şi al negoţului. Intr’un cuvănt el era aceeace se numeşte >uu om folositor*. * Falşi/îcători de ruble.— In urma unnî aviz telegrafic al poliţiei din Liov către cep din Cernaoţl, cS din Liov ar fi plecat cn trenai Bpre Cernăuţi doi indivizi, suspecţi de falsificare de ruble, poliţia din acest din urma oraş a pus păna pe cel doi i a di vizi intr’na hotel in noaptea de 17 spre 18 c. Facăndu-li-se perchiziţie, s’a aflat la ei 78 bucăţi de bani de hăr-tie falsificate de căte 24 ruble, şi alte hărţii suspecte Arestaţii se chiamă David Dunaievski şi Leon Zavatovski, şi afi paş-poarte americane, eliberate pe numele celui din urmă, dar in realitate par n fi ovrei din Rusia. In acieaşl noapte ăncă unul dintre el, Dnnaievski, a încercat să se sinucidă, rSuindo-se grav cu cuţitul la găt, dar e ăncă in viaţă. BIBLIOGRAFIE N. CroţlllOSCU. — Anatonia rtV-a criptivă. Voi. 1 Osteologia, Arthrolo-gia, Miologia. Conform notificării a biuroulul principal de loterie Isenthal Co. iu Hamburg publicată in ziarul de az», tragerile loteriei de bani germană se inerp la 11 Decembre a. c. Considerând participarea estraordinarede care se bucură această loterie in ţară, credem că notiţa de faţă e de interes. — Guvernul Hatuburgîan garantează că pănă acuma pentru plata esactă a tutor efişti-gurilor Cu toată averea Statului. Fiindcă Hamburg după cum e cunoscut se enumere intre oraşele cele mal bogate din Germania, apoi negreşit că asiguranţa ce oferă e destul de suficientă, şi putem deci recomandă pe această loterie de stat ca solidă. In cumul va eşl de miIi tipar: CALENDARUL RESBOIULUI PE ANUL ts7ţ> CD o moltifflfl de illnslratii, PRKŢCI. :»0 BANI Comande se primesc ile acum înainte Ia Tipografia Thicl .1 // ’t'/.'S. Anunciurî vor găsi in acest calendar cca mal mare întindere. Secunde serie. Nn. I. Ia chioşcuri, la toţi De validare dt-bilanţ! de (Jian 7 frW o '■ Hciss tn şi Ia Tipografia Hm diresei. Preţul n(> bani. MAI MULTE MII DE N CU ■ sunt de vAmŢire. A se adresa la Tip. ’l’liiel A: Weiss, Palatul , Dacia.* 3 ASTHME CIGARETTE INDIENNE CU CINN1BIS -- INDICA De GF MAULT A C'\ pharmarişti Ia Paris Ce F^tc ri'ajjunsu da nspin fumulu ('IcAretelori! m Cann.ibis indica, penlru A face ne dispare anfbTTUilu celu mal violentfi fu**»** ncrooM.1. vdprije.ifa. ifiMjerdM nevralgiile faciale, insomnia §i penlnt comballercsi phlhitiet tarijngea, $i l.wilc ;i;Tv-.-iiunile cAtloru respirator*. Fie care cigarrttă pnrti acmiuUura GRIN1UIT A C" liopositu in principalele Pharmacil. © MALADII DE PEPTU CUR AR ISS1 TE -P-O- PRI N “I SIROPU D'HYPOPHDSPHITD DE CALCE de GRIMAULT et C'», Pharmaciştţ la Paris Acesta Sirqpu produce iu totu do-una resultaturilo collo mai rapide şi I •llc mai satisfacAtorc. Publicul» este înşelaţii cftndu nu ii se dil unu F/a-| eonii ovalii şi unu Stropii ros.ifii cu semnătură GWMAUl.T ct C1”. ' KILi calmezi tussea. face s dispare Sudorile nocturne, curariseşc-nilimnchilele, Calarrhele. Râguşeltlc, Consomptiunile, Phthisia şi opreşccţ 11 ‘-'ridurile lente care distrugă forjele bolnavului. Depositu in principalele pharmaciL 1 â franci 333,333 3 h franci 40,000 1 â franci ititi, im l ă franci 33,333 I îi franci KNi.titib 6 IX franci 20,GOG 1 îi franci 80,000 6 ii franci 20,000 1 a franci (iti,tit>(> 1 ii frarcl 10,0011 1 â franci 53,333 24 ;i franci 13.333 1 â franci 48,000 •» it franci 10,0 OG Loteria germană de bani Tragerea la 11 Decembrie amil corent 8. n. Guvprrul Humbureian, cor for m decişi unei din 10 Octombrie 1878 a aprobat din nou «ceată niare loterie »* a 1, prin urmare acesift lot* ri■ tciaiănd de ]00 de ani are loc acuma la al 275-1** e o i Controla guvernului 1*umburpiftii na privesce numai pe emisiunea ioaeI-r ci se Întinde şi sup^a trageri or oferendu-se aat-fel fie-câr 1 «lin tdte puntele de vedere ► siguranţa cea n al suficientă. Şi pentru p ata • aactă a c&şiiguii'or guvernai Hamburg an g r«n eijâ cu t6iâ avena Statului. A 275-lea loteria germană de bani c^rţire numai 82 500 ioee (de la No. 1 82,500) §» conform programei oficiale de tragere 42.QO0 lose tre- bn* se e& fie (rase ca căsiigurl negnşit, şansa de câştig e dură forte insemiată căci mal mult ca jumătate a tutulor loselor esist^nte trebueac să câştige. Câştigul cel mal mare care e de făcut in caşul cel mal fericit se urcă la 500,000 LEI HOI deosebit Ce mer-tn urni sunt de făcut urniâtotele preniinrl mari: :l a franci 8.000 :t I â franci 0,000 01 â franci 5,333 4 a frarcl 4.000 :104 A franci 2,000 :i a franci 2,000 51 mal multe «ute căjtigarl He I,ei ml 1800, 1333, 668. 460. 333, şi 268 etc. etc. in total corform menţi n SrPi de mol sus 42,000 cAjtigurl. 16te 42,600 He c&ştigurl se trag in 7 secţiuni de trageţi cari sesncc.il repede. Cire doresce a mul part’cipa la acostă loterii! gran-didsft treime s& transmită inuime : Lei noi 4S pentru i los înlreg original . , 24 « jllllietate los întreg . «12 „ un sfert los original şi va priimi atonei Ionele comandate în original. Observăm încă odată înmîirs prin acesta ca preţul lcae!or e oficialmente hoi&rit şi că noi nu espediăm nici promesp, bilete de participat, nici veri o altă efeciă de loterie inUr<]isă ci numai I suri inginnle piniru cari Statul garant« (Jă şi cari sutt ii vestite cu armările Stntuiuî. Jumătăţile şi sferturile de Jose sunt asemenea losurl origii ale. Costul loselor comandate se p6te transmite in bilete hipolpcare române adu In poliţe tr se asupra caselor de bancă francese, engleze şi germane. Fie-cărei trimiteri de Jose il alăturăm gratii şi programa oficială a tutulor claselor, şi după fie-care ti agere esppdiăm pe dată fie-c&rul \ osesori de lose lista oficială a tragerii de umle *e constată resultatul tra-gerel esactamente. Sumele căştigate »ă nebit de noi iined at duj ă tragere sub controlul guvernului. 8iăm in reiaţi'nl cu oeie de barcă din fote pii ţ*le Kcmăniel şi suntem deci in posiţiune de a putfa plăti căşticătorilor, sumele câşt’gate în domiciliul lor sud in oraşul cel m.il apropiat şi chiar in soiul de monedă ce ar dori (ăştigătorl. Tragerea urmănd a ie începe deja la 11 Decembrie a. c. s. n. rug&ra a adresa roinandeîe grabnic şi direct către : Biuroul principal de Loteriă JSENTHAL 8c C°. Iluinbunr (Germani*.1 Scrisori din România sosesc la Hamburgin 70 ore. Corespordăm romănesce, frarţuzesce, italienesc»», englezesce, grecesce »-tc. etc. IlibliotliccH poporului romun COLECTIUNI UOESII VECHI Volumul /, Conţine 21(1 feţe. n \ x r so rxfmp r, a n r u i, I>e vânzare In tiite Libritriele din ţi , „ in ivorid ,8 — , , , sist. Lefaucheux, in- crustate in ivorid . „ 9 — . , , Buldog, foc central, in eben............. 10 — . „ > Buldog, foc central, in ivorid ......... , cu 7 foourl, sist. 3mith Wesson, cu trăgător automatic . . . . , „ cu 7 focuri, sist. Smith Wesson, cu mărgele şi argintat . . . . „ , ou 7 focuri, sist. Rosenzi, cu trăgător automatic, intorcăndu-se Întreg fără pedecâ, cel mai ingenios sistem cunoscut, cu in- crustare de aur................. Cirabină Flobert, de tir pentru ^oc etate, 6 mm., scuip ată in nuc . . . „ „ Flobert, de tir pentru soc etate, 8 mm. < ben.....................22 — Puici de vSnat, cu doă ţevi, ţeva de 80 centim' tre, cal. Js pună la 20 (după plac) vrais chambres, vrais rubacs ang ai a, cu gravură subiecte de vonat........................ , duple Lefaucheux idem............. » „ . adevărate curele de m ird, duble clef atachu . . . . , , duplu Lefaucheux, ţeva 80 centim. dam is bernard, double clef, sous-garde crosse anglaise, gravure incrustation ................... , duble pejcussion centrale, adevărate curele Bernard, 2 pedecl, sist Reylly ă coquille, gravură, sujet de chasse şi Biet aur, ă reforage Chohe Bore ditAmericain (puşca cea mal magnifică ce (sistă) . „ 122 50 Fie-care armă este îmbrăcate cu piele şi garantată pe timp de doi aLl. E. H. ROSENZI & Co , 17, Jlrunsirick Street, J.icerpool, Angleterre, Capbte petnrn dame, de flanelă, a fr. 8.50, 14, 28, 38. CamisdDe de piqnet de 6rnă a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de ernă a fr. 4. 6, 8.25. Foste de piqnet de 6rnft a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32, 41, 58 şi 72". Mantale de pldie de lflnă fină a fr. 30, 38, 48, 65. Cămăşi bărbătesc!, de Chiffon simple a fr. 5, 6; şi 7. Cămăşi bărbătesc!, cn pept, gulere şi manchete de OJandâ (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. „ Cămăşi "de Olandă fină a fr* 8, 10 şi 15. •---------------— ■ -r - T _______ Cămăşi de Oxford EnglesescI cotor, garantate a fr. 4, 6. 8.50. , 28 50 , 34. 50 42.50 87 50 Cămăşi pentrn dame, de Chiffon cn garnituri şi brodârie a fr. 4, 5, 6, 7.50. Cămăşi pentru dame, de Olandă simple şi cn broderie a fr. 5.50^ 9 7.50. 8.50, şi 10.50., - * Cămăşi pentrn dame de Olawdă cn broderii săfl cn dantelă fină. a fr. 12, 15, 18, 23, _______________ ______________ • Cămăşi de ndpte de dame s6n de bărbaţi a fr. 5, 7, 9, 11 şi l?-a| Camisone simple garnisite a fr. 3.50, 4.50 şi 5.50.________________________ Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. _____________ Camisone cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 17. Pantaloni pentrn dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentrn dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantaloni pentru dame. de Olandă fină cn broderie şefi dentele a fr. 7.50, 8.50, 10.50, şi 12. _______ Faste de Costume cn plise a fr. 4.50, 5,50. 6.50 şi 8.50._____________ Foste Costnme cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9, 11.50. 15. Fnste cn ş4ep cn plise,cn broderie şi cadenţele a fr. 8.50, 11, 15, 18, 26. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Gnlere bărbătescl calitate bnDă In 4 iţe a fr. 3 şi 4.______________ 6 Manchete calitatea I-a a 7r. 5.50, 7.50 şi 7.50._________________ 6 Golere de dame diferite fasdne a fr. 5, 6.50 şi 7,50, 6 Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. 6 Batiste de lină adevărată cn tivul Jat a fr. 7.50, 9.^>0^ji J^4. 6 Batiste de Jind cn litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. CADOURI PENTRU ANUL NOU. LKS (JKANDS MAGASIXS l)lT PKIXTKMI\S au onore a aduce la cunoşt inţa, că Catalogul lor (Ic cnlcilltl a apărut acuma iu limba france sil şi germanii. Acest catalog conţine 48 pagini cu ncnumeratc ilustraţiimi a diferitelor soiuri de jucftril, lucruri de aur, pielărie şi articole parisieno eu envelopâ in Cliromolltogralle şi se trimite tie-căruia după cerere gratis şi franco. Cererile pentru acest catalog să se tramită către GRANDS MAGASINS DU PRlNTEMPS 70, Bonltvttrd llansaniaun, în Paris. SPECIUimt Corncrui PE HÎSCBĂ MADAME LUCIE Kxecutâ op»-ce commandă coraelurî p« mCaari cu preclurilft cele mit moderate, asemenea mal priimesce orî-ce reparaţiune de corsetarT precum ţi spălatul ca din Doft. Se priimescu commaode prlo pogtă lrimeţ£nd măsura. Corset cuirasse. Corset orlho-Di;ia îs Itiiaiii oedic |i Coraeturi pentru Copil. Straila Academiei No. 25 Ungă Ilasca. 6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4._____________________________________ • 6 Batiste colorate tivite, calitate solida a fr. 3, 4 şi 5.50.___________ 6 Batiste de Olanda, tivite şi cn margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. Feţe de mese de Olandă albe de 6 pers6pe a fr. 5.50, 7 şi 8.50. Feţe de mese deldăndă albe de 12 persdne a fr. 15, 1S, 26, 34. Feţe de "mesele Olandă albe de 18 persdne a fr. 16, 28, 36. 48, 56. Feţe de mese de Olandă damast 24 persbne a fr. 33, 54, 69, 75. 6 Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, li şi 15. 6 Şervete de ceaifl a fr. 2.50, 4 şi 5.50. 6 Prosdpe de aţă cnratâ a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50.___________________ Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. Bncată de pânză de casă 36 coţi a fr. 16, 18, 24. 1 Bncată de Olandă Rumburg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90. 1 Bncată de Olandă de Belgia a fr. 62, 75, 110. I Bncată de Olandă de Rnmbnrg~3" coţi"de lat, 2"l coţi de lung a fr. 35, 48 şi 63. Sc caută pentru Cancelaria Comisiei de Roşia, cu lucepero do la Sf. Glieorghe 1879, un local In centrul Colorel. Propunerile se prnmesc tn tdte (lileio'de la ora 1—4 la Cancelaria Comisiei, Strada Academiei No. 13, unde se pot vedea con-diţiunile. 1 Bncată de Chiffon franţnsesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bncată de percail franţosesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bncată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 ceti resturi de pdnzi. Chifon Oxford fl Pichet In eupine de S. 6. 8. 10 şl 15 coţi, ie vinde mai alea forte eftin. Insă numai pini cind ee va allrţi depoului acestora. • Mngftsiuul (le llngcrle din Vlonu Calea Victoriei, Palatul »Dacia‘,(« doua prăvălie de Ia c tlţn! Lip«csniei) < Tipografia, Thisl k Weis», Palatul „Dacia*