'■u ■ 'i m VINERI, 17 NOEMBRE JOST ATVtETq-TElLK. IN TOATa ROmANIa ...........I, », 47 IN STRĂINĂTATE : 24 12 «0 ’l l:8fcR’ţIDNI ŞI RECLAME: ;'<0 litere petit, pagina IV, 30 bani ţfr, IM, 80 bani, pe pag. 11, 2 Iei noi Reclame 2 Iei noi linia. um8r In capitală 10 bani. * I ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Roilne^iel şi AdminiRtra ^iel: Polotul ‘Doni.i,. ANUL III—1878. anunciuri Se priimene in atrAinatat* : La I>-nil Ifacuen-Uein d Vogler in Vienna, Walfi«rhga»»e 10O. A. Oppelik in Vienna, Stubenhaatei 3; HudolJ Mntst in Vienna , Seileralatte 2 : l’hilipji Lob in Vienna, Kaohenbachgaaae ll : ]j. I.ang II » 73 50 61 20 62 sr> 71 60 urban . . &3â|t - Impru • tul auatr, In hArtie . :iicipal al CapiL 95'|i - » „ , argint. iftil...... 183 --- Renta auctriacA în aur . . . a...... 190 --- I/oae din 1866 ........ Inia ..... 74 --- Acţiunile bAncel naţionale . ici pal cu premii --- - . , auatr. de credit . :AnA..... 631(2 _ . „ ungare , 4BÎ...... 99 40 --- Argint........... 25 1’/a--- Ducatul.......... --- --- Napoleonul......... * •••••* 122- 100 murei germane..... 792 -226 30 229 25 Cărunt de Berlin, 27 noembre Acţiunile Cailor ferate romAne. 35 — Obligaţiunile romSne 6o/e . . 82 25 PrioritAţile C. fer. rom. 8W/s 87 25 împrumutul Oppenheim . . . 100 50 Napoleonul.................... 16 19 Viena, termen lung..............— — Paris „ scurt .... 80 95 Calendarul «Jilei Vineri, 17 noembre. Patronul silei : PAr. Grigorie. RdsArit il soarelui; 7 ore 15 min. Apusul soarelui: 4 ore 32 min. Vasele lunel: lună plinA PLECA 'Afc.AV r^.BdSrXJÎÎ.X3LOR. Ilncnresol — Hacear» BucureicI . . . . 8.15 □ Ploescl.........9.50 n Br&ila...........1.53 n Tecucifl.........4.38 n Roman............9.05 <1 Suceava,sosire . .12.03 j Bacnresc —Verolorora BucurescI pi r SI atfna Craiov Vflrciorova, sosire . . 6.— n 10.— i 12,00. 5.45 <{ 7-15 d 11. 0.J 4.45 J 9.55 n o ■curme — voroiororu BucurescI................7.40 J 10,40 4 ?itestl.................10.13 | 3.— (} slatina.................12.31 1 6.30 n >aiova .... ■ . . 2.20 j 3.154 Vflrciorova, sosire . . 6.— n 6. n Snoeava —nocnreacl Suceava .... 5.11 4 6.46 d Roman............8.45 4 12.30 4 Tecuci..........12.30 n 5.10 4 BrAila...........3.08 n 8.10 n Ploescl........7.12 .1 BucurescI sosire 8.30 4 Verelorovi—Uncurescl Verciorova.............11.25 Craiova ...............3.— Slatina..................4.45 Piteftl..................7.03 BucurescI, sosire .... 9.20 4 8.58 2.45 4.30 llncarescl—Glurgin BucurescI................9.15 d 5.05 4 Giurgiu, sosire........11.35 4 7.05 n UI orgi a—Huenreacl Giurgiu..................9.05 4 4.55 4 BucurescI, sosire . . . 11.05'j 6 55 n Galaţi—Bărboşi Galaţi..........1.20 n 8 25 1 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Bărboşi —Gala|l Bărboşi............2.55 n 6.25 n 7 25a Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7— r. 8. n ifcPESI TELEGRAFICE Pa L K .î I M F 0 L 0 I* (Agenţia Havos) ( 27 noembrie 4 ore seara! . Triest, 27 noembre d Rial municipal din Triest a fost I prin decret imperial, in virtutea ■ îlnl 32 din statntnl organic. ” - Buda-Pesta, 27 noembre. Ara nngarS a terminat erl diRcnţia inlnl la discnrsnl tronnlni. Camera fela azi la votarea acesta! reapans Londra, 26 noembre. or mică din Petersbnrg către „Mor- -1;* „Lordul Loftne, ambasadornl la Pelersbnrg, a cerat esplicaţii (Pa discarsnlni ce generalei Caaf* r'fi ţiaat trămisnloî Erairnlnî, cănd |«Denat o sabie pentra Emirul Şir î II H Londra, 27 noembre a primit noutăţi din Pesta, doinitele Şnvalof ar li însărcinat să 1 o ocupare comună de către pn jr-u vine iilor turceşti dopă plecarea t tnseştl. şi Aastria n'er fi consimţit la Tţropanere Pesta 27 noembrie. deputaţilor a adoptat proiectai către împăratul, prin 202 con-•1 voturi. (28 noem. 9 ore dimin). Berlin, 27 noembrie, erisoare autografa, adresată Căpătaţilor, impăratnl mnlţnmeşte apresia leală a sentimentelor lor. ( togă că are de gănd a relua in llrSnele gavernolnî. jj Constantinopol 2G noembre. lupele Dandnkof-Corsskof, intorcSn-Ji 1 Livadia, a ajuns In Sofia. ( voinţa impăratnlnl, ruşii vorjro-poziţiile lor actaale păuă ce icnltăţile vor fi aplanate. Bombay, 26 noembre. jii ocnpă astăzi fortul Khorum na a fugit spre Bakar. Locuitorii impatici trupelor anglo-indice. Madrid 27 noembre. citat Ia Saragossa mai mnlţifă-rele, cari pnrtaQ arme. Roma, 27 noembre. a vizitat iarăşi pe d. Cairoli. A [lonă ceasuri la el. ele anunţă, că mai mnlte omo-ntămplat in mai mnlte oraşe. 1 un se ştia RUCEREST1 ol, IO C-3B) noembre. «ce mare larmă de câtva timp ;e organele mari şi mict a le llul de la guvern, despre do-de 7 °/o cam se zice eâ plâ-Râzi ministerul de finanţe rea sâ se Împrumute, şi cu băndâ iarăşi se zice câ Im-â casa de depuneri şi con-iunl pe bază pe depozite de ti-■ a-le statului cu scădere de jd capitalul numeral, ajnns sub guvernul lioselti-s» la dobândă de 7°/o adică : numai cu unul la sută mal sus de cât in Anglia, unde scomptul băncel este astăzi de 6°0. Mal cutezaţi sâ cârtiţi şi sâ nu vă prosternaţi capul în pulbere dinaintea fericirilor cu care am Înzestrat această ţară... Aşa esclamă .Românul*, şi apoi toţi ceilalţi mal mititei ridică cântare de laudă pentru belşugul de bani lu cari înotăm supt părintescul scut al corifeilor financiari ai partidului. Dacă ţifrele tuni ad o valoare, apoi nn mat Încape Îndoială, câ e probat matematiceşte câ de vreme ce Anglia plăteşte 6, şi noi numai 7 la sută, apoi şi bogăţia României, către acea a Angliei, să găseşte după calculatorii diu strada Doamnei. In proporţiune ca 6 la 7. Odată acest punct câştigat, consecuenţele curg limpede ca apa de munte, şi acel ce nu vrea să recunoască nici această nouă fericire descoperita de corporaţiunea Angurilor celor mari din Bucureşti, nu poate fi, sâ Înţelege, decât un negru trădător. Afară de Bucureşti unde un număr oarecare de birtaşi, droşeari, antreprenori de proviant rusesc ete. etc. ad câştigat bani de la începutul resbelulul până astăzi, afară de vr’o câteva districte de pe lângă Dunăre unde sătenii ad putut folosi de la armata rusească cu transportul proviantulnl, afară, zicem de aceste câteva excepţiuni, cari nici pot conta alăturea cu ţară întreagă, ori unde Îşi întoarce cineva ochii, nu vede decât lipsă şi nu aude decât tânguiri. Comerţul ţărei este cu desâvlrşire paralizat de aproape doi ani Încoace; cerealele noastre staă nevlndute prin porturi, sad In pătule şi hambare, fără ca sâ ofere nimeni nimic pentru ele; puţinul aur care mai era In ţară emigrase tot In străinătate pentru soldarea bilanţului comercial care este cu desâvlrşire desastros, pentru că se importă pe de o parte pe bani gata toate objectele industriei străine, şi nu se esportă pe de altă parte nimic diu ţară pentru a face să se întoarcă acei bani Înapoi;proprietarii de moşii şi arendaşii, adică singura clasă producătoare de bogăţie in ţară, se văd din ce in ce mai copleşiţi de nevoie, din cauza capitalului imobilizat prin productele nevândute, din cauza sărăcie! crescânde a sătenilor muncitori, din canza lipse! de vite pentru agricultură, din cauza administraţiunel absolut indolente sad incapabile al regimului actual, şi din multe alte cauze pe cari spaţiul restrâns al unul articol de ziar nu permite a le enumera, dar cari contribnesc roate in modul cel mai energic la secarea singurel bogăţii ce are ţara aceasta, adecă al agriculturei ; sătenii plătesc cu cea mai mare dificultate impozitele lor către stat ; moşiile, cari se pun in vâuzare , sad nu găsesc absolut nici un cumpărător, sad se vănd pe preţuri aproape pe jumătate de ce erad acum câţiva ani, prăvăliaşii de prin oraşele de provincie dafi rnereii la falimente, puţinele întreprinderi industriale cari esistâ in ţară, merg din răd in mai răd după cum uşor se poate convinge oricine, daeft ăşi va da osteneala de a esamina bilanţul lor; intr'un cuvănt tot ce se chiamă comercid, muncă, şi industrie , arată o tendinţă manifestă spre mai răd, iar nu spre mal bine, şi in această stare de lucruri, in care nici o umbră nu este mal neagră de cât realitatea , in această tristă situaţiune generală, zicem, să împrumută la Bucureşti bani cu 7°/o! Ef biDe! Ce sâ fie oare acest fenomen iu aparenţă neesplicabilî Zicem „in aparenţă* căci dacă ne vom găndi puţin şi vom căuta ultimele cauze ale fenomenului, vom înţelege in curănd câ numai probă de bel şug nu este cum ăl trâmbiţează „Românul* şi codiţele Iui. Piaţa valorilor noastre de Stat este atât de răstrănsâ incăt, după cum poate sâ mărturisească orice om competinte, câteva sute de mii de puşti, de o valoare oarecare văn-due sad eumpărae intr’o zi in Bucureşti pot să facă sâ «cază sad sâ se urce acea valoare cu câteva puncte la sută: Acest fapt poate da o idee lectorilor noştri despre circomspecţiu-nea cu care trebue sâ proceadă orice om competinte in materie . când voeşte sâ tragă concluziuni economice din cursul valorilor noastre publice. La noi in ţară nn se găseşte, afară de Bucureşti, nici un loc, dară nici unul unde sâ se poată face tran-sacţiunl de oarecare importanţă cu valorile de stat; Bucureştii dară sunt unicul barometru după care se regulează cersu! in tot restul ţărei, şi in Bucureşti, nişte cauze cu totul locale, pot sâ facă sâ se plece cumpăna in jos sad sâ se ridice in sus fără ca asemenea mişcări, cari cu toate acesteâ se impun prin forţa lucrurilor şi restului ţării, să stea in cel mal mic raport raţional cu situaţiuneă generală economică in care ne aflăm. Astfel s'a intămplat câ o mulţime de oameni din capitală ad câştigat, care doă, care trei, care cinci mii de galbeni şi mat mult in timpul ocupaţiunil armatelor ruseşti. Toate aceste persoane, de la cel mai mic până la cel mal mare, s’ad găndit sâ pue banii in ceva ca sâ’şi facă un venit. In ce sâ’f pue î Bani cu împrumutare pe ipotecă astăzi nu mal dă mai nimeni din cauza defeetnozitâ-ţif legilor noastre, cari regulează această materie; legi cari nu sunt de loc in raport cu trebuinţele ţării şi se aplică apoi astfel, câ creditorii aleargă azi zile intregi fără sâ’şl poată căpăta dreptul săd; bani fără ipotecă se dad Ancă mai puţin cu imprumutare, din cauza facilităţii cu care se poate sustrage cineva la noi prin acte simulate, sad prin indulgenţa autorităţilor la plata datoriilor contractate; întreprinderi comerciale cu acţiuni nu sunt; bănci sigure, cari sâ plătească vre-o dobândă, iarăşi nu avem; ce i rămâne dar omului care are un mic capital de plasat, mai ales in mijlocul unei stagnaţiuni complecte a afacerilor ca aceea la care asistăm astăzi, decât valorile statului, sad drumul la visterie pentru a’şi lua un bon de tezaur. Lipsa absolută dar a orl-te fel de întreprinderi pe de o parte, şi in-tămplarea câ sad găsit de odată in acelaşi moment şi in acelaşi loc un număr de persoane, relativ foarte însemnat pentru capacitatea de ab sorbţiune a ţării noastre, cari s’ad văzut in necesitatea de a plasa ca pitalurile lor cu ori-ce preţ, aceste doi ă motive sunt unicele cauze cari ad produs ac* st fenomen trecător că in mijlocul penuriel şi stagna ţi unei generale se găsesc oameni cari împrumută pe visterie cu 7 la sută, preferind să iea acest procent decăt să'şl lase capitalul im produc tiv. $i apoi la ce ţifrâ se urcă oare împrumutările ce se fac chiar in asemenea imprejurârf, putem zice st lite ? Se dad oare milioane la vis terie cu procentul acesta şi pentru scadenţi îndelungate? Credem că nu vom fi departe de apevăr, dacă vom estima la câteva sute de mii de franci banii cari intră in visterie cu acest procent, şi aceştia cu scadenţa de trei, mult şase luni. Intrucăt priveşte ca9a de con 8emnaţiuni, fondurile el disponibile se dad tot-d'a-una cu imprumutare statului in contra de bonuri de tezaur , şi aceea, ce l poate prisosi din cănd in cănd peste îndestularea acestei trebuinţl, este atât de neinsemnat in cempnraţiune c . trebuinţele ţărei jde capital, incet poate ori ce ministru de finanţe săşi permită luesul de a împrumuta pe particulari şi cu 3 Ia sută, ca să dovedească, că stăm âncâ odată aşa de bine ca englezii iu privinţa capitalurilor, fără să smintească prin asemea jocuri nevniovate nici un lir de păr, raportul stabilit intre capital şi dobânzi. Cine voeşte sâ aibă un exemplu frapant de asemenea prosperităţi ai-tificiale, nn are decât a consulta istorie assignaţiilor in Franţa, şi va vedea câ şi acolo un a fost eră mal bogată in întreprinderi de tot felul, decât tocmai epoca când se a-runcaft asiguraţii cu sutele de milioane in public. Lumea neesperimen-tată, şi mai ales partizanii guvernului asignaţilor, se lâudaâ de acest mari belşug de capital. Cauza adevărată al acelui fenomen era insă. câ fiecare trecea cum am zice, cărbunele in mâna vecinului, şi simţind că ţine in mână o hărtie fără nici o valoare caută să o bage in ori ce afacere sad intreprindere, numai ca sâ scape de ea; de acolo epoca acelor friguri de intreprinderl nuoi care a rămas memorabilă in istoria comercială ş: in lustrială a Franciei, şi care cu toate aceste nu a ferit ţara de acea catastrofă finală ne mai pomenită in istoriea unei ţări. Cine poate a fi şi .mal bine luminat asupra valorei, ce poate avea istoriea cu 7 la sută împrumut dela Ca sa de consemnaţiunl, şi de la visterie, nn am decăt a face o ultimă reflecsinne. In toate ţările lumei există un raport normal şi bine cunoscut intre procentul banilor şi intre venitul ce dă pămăntul. In Franţa procentul de mijloc a banilor e de 5 la sută şi venitul pământului nu trece peste 21/* sută. In Anglia procentul banilor e de 3 la 9utâ in starea normală , şi proprietăţile funciare nu aduc de cât maximum 11 î la sută. In Austria procentul bauilor ede7 la sută şi pămăntul nu trece peste S1 j la sută. In Holanda, in Belgia, in Italia, pretutindene in fine in Euro-ropa, dacă vom consulta statisticele, vom găsi aproape acelaş rezultat, care este, că pămăntul nu dă In genere de căt cam jumătate din procentul ce dad banii: Aicea nu avem a face cu o întâmplare, sad cu un lucru care variează după timp şi împrejurări; aicea avem a face cu o lege care e pretutindenea aceeaşi şi care, dacă suferă lufrăngeri momentane, revine cu o nouă putere la acţiunea sa naturală şi normală. Ei bine ! Cine nn ştie că la noi in (arâ astăzi proprietăţile rurale aduc In termen de mijloc cel puţin 6 la sută. In partea de dincolo de Milcov ele aduc âncâ mult mai mult, căci sâ pot astăzi cumpără oricâte propriotâţl ar voi cineva care aduc la sută venit sigur. Procentul anual al bauilor nu poate fi dar actual minte de 7 la sută cum ne spune „Românul*, ci el ar trebui TIMPUL să oşeilezp intre 10 şi 12 la sut.â şi acest procent de 7 la sută este procent (le mizerie, iar nu procent de bogăţie. Procentul se va scobori la 7 la sută Intr'un mod natural, şi va fi atuncea semn de bogăţie când şi moşiele. cari aduc astftzi 7 la sută venit curat, vor ajunge la valoarea îndoita de aceea ce aii astâzf, dar pânâ atuncea câteva miî de franci, cart se daii cu dobândă de 7 la sută cu multă larmă ca să se afle in lume, va r£mănea o re clamă puerilă care nu poate avea trecere de cftt pe Lângă acel cari ’şi-aă hypotecat judecata în strada Doamnei. Astăzi, mercur! 15 noembre, a avut loc deschiderea sesiune! ordinare a Corpnrilor beguitoare a anului 1878—1S7P. La orele li de dimineaţă s’a oficiat un Te-Denm in catedrala Mitropoliei, con form programului publicat. La orele 11 fi jumătate, d-nii senatori, d-nii deputaţi şi înaltele corpuri ale statului s'aS iutrunit in sala şedinţelor Adunărei. La orele 12, M. S. R. Domnitorul a intrat in sala Adunărei, urmat de statnl-major, fiind primit In scară de d-nii preşedinţi : al Senatului şi al Camerei cn bin ronrile respective şi de d-nii miniştri. M. S. R. Domnitorul, Inănd loc pe tribună in faţa Tronnlnt, a citit următorul Mesagid : Domnilor senatori. Domnilor deputaţi. După o scurtă intrerupere. lucrările d-voastrâ legislative reincpp la termenul prevăzut de Constituţinne. Concursul d voastră, pururea bine primit, ne este astăzi mai trebuitor decăt ori când. Mulţumită hotărirei unanime a marilor Puteri Europene de a asigura pacea lumel prin aplicarea sinceră a tratatului din Berlin, resbe-lul nu ne mal ameninţă, şi România poate acum aşi Întrebuinţa iarăşi activitatea in desvoltarea Îmbunătăţirilor sale diu lăuntru. Domnilor senatori, Demnilor deputaţi. România a intrat astăzi cu deplinătate in familia statelor de sine stătătoare. lndependinţa sa este astăzi recunoscută de întreaga Europă. Toate marile Puteri ne daO necontenit dovezi de btma lor voinţă şi de viul interes ce poartă la desvoltarea şi intărirea statului Român, in nou- le condiţiuni ce i s'ati creat prin actul internaţional de la Berlin. Delegatul României lucrează alăturea, cu delegaţii marilor Puteri in sânul eomisiunel europene căreia este încredinţată libertatea şi îmbunătăţirea navigaţiunei marelui nostru fluviil. Autorităţile noastre şi armata română. sub ochii Mei. aă trecut ieri Dunărea spre a lua iu posesiune Do-brogea, care prin tratatul diu Berlin s'a anexat României. Organizaţiunea provisorie a acestei nou6 provincii este in cale de a fi indeplinită. Puterile limitrofe afl regulat re pres^ntaţiunea lor diplomatică pe lăngâ statul roniAn in conform tate cu noua situaţiune a României in dependinţe. Noi am rfispuns cu reciprocitate. In deosebi simt mulţumirea de a vă anunţa, că relaţiunile Mele cu Majestatea Sa Jmperatorele Otoma nilor sad restatornicit pe piciorul unei depline omiciţ'I. şi conform cu prerogativele statelor indeppndinte. Am ferma convineţiuue că şi cele alte mari Puteri vor urma in curând esemplulul statelor limitrofe. Grabnica şi oficiala statornicie a relaţiuriilor diplomatic-’ intre aceste state şi intre România atârnă parte şi de d-voastrâ. In adevăr, in ultima sesiune estra-ordinară, d-voastră, patriotic şi in ţelept, aţi primit tratatul din Berlin in toate dispoziţiuuile sale privitoare la Roinănia. Ceea ce era de competinţa d-v. aţi făcut, aţi îndeplinit. Mai aparţine insă d-voastre de a pune, conform cu Constituţiunea noastră, ţara in poziţiun* de a'şl da acele camere de revisiune. cărora singur revine modificarea articolelor constituţionale. împlinind d-voastră şi această ultimă indatorire cu aceeaşi lealitate care a prezidat la toate lucrările d-voastre. ani ferma convincţiune că vor dispare ori-ce greutăţi la statornicirea relaţiunilor diplomatice a tutor marilor puteri cu statul Român. Astfel, pe calea constituţională, voastră veţi pune in curând ţara in posesiune de a coreşpunde la a-ştpptârile Etiroper, la interesul moral care insuşi romănil l’afl de a face să dispară din Constituţiunea noastră, principiul ne mai potrivit cu luminele secolului, acel al neegalităţel politice pentru cauză dp religiune. In intervalul iraplinirel procedare! ce Consituţiunea noastră prevede in această materie, activitatea d-v. du va rămânea zădărnicită. Din potrivă, ea va fi reclamată de mai multe reforme, cp imperios trebue a li introduse in deosebitele ramuri ale serviciului public. Cu toate greutăţile politice prin cari am trecut in mijlocul unul mare rezbel, mulţâmită energiei naţiunel, a desvoltărel resurselor noastre şi a economiei ce a presidat la ekeltuell, starea noastră fin inciarâ este bună. mal bună decăt ea era in ultimii noştri ani de pace. Aceasta veţi constata-o cu ocazmnea studiârel situa-ţiunel financiare. Legea comunală care se aşteaptă de ţară cu o legitimă nerăbdare este deja In parte votată. D-voastrâ nu veţi voi a lăsa necomplectâ lucrarea începută. Prin bravura, prin abnegaţiunea ce mal cu deosebire a arătat popu-laţiunea noastră rurală in timpul resbelulul, ea a dobândit titluri nouă la toată ingrijirea d-voastră. Pentru desvoltarea bunel stări a-cestel popuiaţiuni, care in timp de pace este insuşi bogăţia statului, ear in timp de resbel a fost fala naţiunel Românp, este neapărat de a se vota mal multe legi şi institu-ţmnl economice. Mal presus de toate, d-voastră vă veţi grăbi de a inzestra ţara cu justiţia populară, cu legea organizaţiei judecătorilor de pace, al căreia proiect vi sa presintat âncâ din sesiunea trecută de ministrul de justiţie. Totd'odată, pentru a se stabili mal bine echilibrul puterilor in stat şi a se da justiţiabililor mal mari garan ţii de o bună şi nepărtinitoare justiţie, pste, cred, neapârât ca princi piui inamovibilitâţe! să fie intins şi la cele alte trepte judecătoreşti, şi ca responzabilitatf a magistratului inamovibil să devie o realitate pen tru toţi, de sus şi pănâ jos. In acest sens ministrul i e justiţie vă va presinta, in sesiunea aceasta, un proiect de lege care se recomandă la toată serioasa d-voastră atenţiune. Esperienţa dobândită pe cămpul de bătae ne-a arătat imbunătâţirile cari se reclamă de organizaţiunea puterel noastre a mate. Pentru grabnica introducere a acestor irabunâ-teţirl Eii contez pe patrioticul dum-neavostre zpI. pune maturei d-voastre chibzuirl cuvenitul proiect de lege intru aceasta. In fie-care sesiune d-voastrâ a-ţl dat un patriotic şi energic concurs respăndiret instrucţiunel publice, atât de trebuincioasă pentru desvoltarea forţelor intelectuale şi morale ale naţiunel. Am ferma convicţiune că şi in această sesiune scoalple noastre vor găsi in d-voastrâ puternici sprijinitori. Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, Cum vedeţi, dinaintea d-voastrâ se desfăşură o câpie intinsâ de ac tivitate şi de folositoare lucrări. D-v şi astă dată, ca totd’auna, vă veţi arăta demni de frumoasa misiune ce vă este incredinţatâ, aceea de a sa tisface trebuinţele naţionale, morale şi materiale ale iubitei noastre ţări In timpul legislaturel d-vostre mari şi europeane evenimente s’aft petrecut la otarele şi in lăuntrul României. De şi cu crude sacrificii naţiunea română a eşit insă din mijlocul acestor grave evenimente mal liberă, mal puternică şi mal sti mată de cât totd’nna. rilor publice şi ad-interim Ia ci, strucţinnei publice, I. C. Brătia i > Ministrul Afacerilor străine, niceann. Ministrul de interne, C. A. R > Ministru financelor, I, Cănipin Ministrn justiţiei, Gag, Stătesa No. 2547. La 15 Noembre 1878. BacareştI. DnpS terminarea citirei Mii corpurile legiuitoare aii proceds I ,il la începerea lucrărilor, pentrn ci senatori ad treent in local ni Ser# DIN AFARĂ Proclamaţia vice-regelul recapitulează istoria relaţiuniu tre India şi Afganistan in cm zic Guvernul MeO de tnal mult timp are pregătite projectele de legi pentru cruţarea pădurilor şi pentru es-ploatarea minelor. N am nevoe de a vă desfăşura căt este de necesar pentru interesele noastre economice ca cu o oră mal înainte, aceste proiecte, să se prefacă in legi positive. Grabnica unire a sistemului căilor noastre ferate eu calpa ferată Cer-navoaâ-Kustenge pste imperios reclamată de interesele noastre politice şi comerciale. Ministerul va su- D-voastrâ a'ţl luat parte la aceste evenimente. D-voastrâ a’ţl 9â vărşit mari fapte : a’ţl proclamat ş întemeiat independenţa statului Român ; a'ţl sprijinit cu bărbăţie şi cu demnitate drepturile noastre naţionale. Prin eroismul soldaţilor no ştri pe cămpul de bătae prin abne gaţiunea şi şacrificiele de tot felul ale fiilor acestor ţări, prin luminatul şi patrioticul d-vostre concurs. România 'şl a redobândit astăzi intre naţiuni lucul pe care odinioare '1 avea in timpurile de mărire ale istoriei sale. Meritul acestui însemnat eveniment revine in mare parte d-voastre. Fiţi dară siguri, că precum pos teritatea nu va uita marele acte ce l’aţl sâvărşit in zilele noastre, asemenea istoria nu va şterge de pe paginile sele numele acelor cari afi mpreunâ-lucrat la îndeplinirea lor! Am dar credinţa că d-v. precum aţi bine-inceput, precum aţi bine-percur9, asemenea veţi bine-sevărşi cariera d v legislativă. Si dar urând bun succes activităţii d-v. rog pe Dumnezeii ca să bine-cuvinteze lucrările d-v. parlamentare, pentru binele şi prosperitatea mumei noastre comune: iubita noastră Românie. Sesiunea ordinară a Camerilor le gislaiive este deschisă. CAROL. lor din urmă zece ani şi vernul englez au sprijinit difj in cănd pe Emirul, iar afgti bucuraţi de-o deplină libertri negoţ in Indii; respunsul b facerile acestea afl fos reua 1 şi o purtare fără scrupul. Er ’ncercat prin vorbe şi fapte s neascâ ura religioasă şi s' adu boiţi contra împărăţiei englez India. înfruntând silinţele ajungerea unor relaţii amicalf rul a primit o misiune ruser a respins cu puterea pe amb rul englez, a cărui venire se i case de cu vreme. Crezănd căli duirea îndelungată a guvernult| glez ar ti slăbiciune, el şi-a i| dreapta mânie a acestuia. Guri englez voieşte să respecte D; j narea Afganistanului, dar nu Total popul. 121,73 f( f*m.[4,23 , 1878.Capi de fam. 39,330( sufl. de , Total popnl. 177,646( fam. 4,52 Am indoit sporul populaţie constatat dela 1859—1878 |i a resaUat: t Capi de fam. 49,866( fi mia dat > Total popat 233,558( pro. 4,70 fericit termin de mijloc «or wa/ tb- 6 suflete de familie. Primiţi vă rog d-le redactor şi ncuru încredinţarea distins I consi-deraţiun! ce vă datorisc. (va urma) /. hm. Petrescu. Notă adresaţi de Excelenţa Sa d. ministru al afacerilor striine cu data de 13 (J5) noembre 1878, sub No. 18,877, K«ce)enţel Sale d-lul ministru reţedinte al Kusiel. Domnule Baron, Prin nota cn data de 20 octonibre (10 noembre) No. 33, Encelenţn Voastră, in nomele guvernului imperial a propun guvernului princiar conclnziunea unul aranjament relativ In comcnicaţiunile armaţilor ruse prin Dobrogea, şi-a esprimat dorinţa ca acest aranjament sâ pr E.u rnl. 10?. strarla llichelieu, in Paris : In lassy, Ilacneits. Konia , Hucurexci. Ilissdorfer. Y.urner, Theil ; halat:. Tatu-seschi. Marino Kurtonirh: Itraila, Petsalis, Kaufmes', f rajora, i Polii Plojrstl, Schuller , llarlail. lircllner, şi in tiite farmaciile. PKEţUL CDKENT Revolvere cu 6 focuri, sist. Lefaucheuz, «culptate in eben..........fr. 5 — . , , „ in ivoriu , 8 — , , sist. Lefaucheuz, in- cruetate in ivoriQ 9 — > > Buldog, foc central, ln eben............„10 — „ > Buldog, foc central, in ivorid . . . . „ 12 50 cu 7 focuri, sist. Smith Weason, cu trăgător automatic ..... 19 — cn 7 focuri, «ist. Smitb Wesson, cu mărgele şi argintat . . . . „ 24 — ou 7 foourl, sist. Roeenzi, cu trăgător automatic, intorcăndu-so întreg f&râ pedecă, cel mal ingenios sistem cunoscut, cu în- crustare de aur................„30 — Carab:nâ Flobert, de tir pentru ?oc etate, 6 mm., sculptată in nuc . . . „18.50 Flobert, de tir pentru soc'etate, 8 mm. eben........................ 22. — Pusei de vănat, cu doă ţevi, ţeva de 80 centim'tre, cal. 18 pănă la 20 (după pine) vrais chambres, vrais rubana ung ai»,cu gravură subiecte do vdnat.......................... 28 50 duple Lefaucheuz idem.............3ă. 50 . adevărate curele de inuirc, duble clef atachti . . . . ,42.50 duplu Lefaucheuz, ţeva 80 cenţim. damus Bernard, double clef, sous-garde crosse anglaise, gravure inorustation...................... 87 50 duble pescussion centrale, adeverite curele Bernard, 2 pedecl, aist. Keylly ă coquille, gravură, sujet de chaase şi filet aur, ă reforage Chokc Bore dit ‘mericain (puşca cea mal magnifică ce eaistă) . „ 122 50 Fie-care armă este îmbrăcate cu piele şi ga antată pe timp de doi ani. -___jmmmâ PC. — 2DE VE3TZARE FABRICELE DE BERE, SPIRT SI DROJDE situat in Turnu-Sevcriii, Strada Aurelian No. 5 în deplină lucrare, tn apropiere de gara cald ferate şi Agenţia vapdrehr i‘ pe Dunăre, purtând firma a-I. BA VA» .TOBiiCRBiBCrcBm / Vemjarea va avea loc ca bnn de minori înaintea Ooorab. Tribunal .r Mehedinţii Secţia 1-b în (Jioa de l6tr Decembrie 1878. Pentru condiţiunl şi detailiuri a sn vedea la localul fabricelorin tote (Jilele de la 9—12 dimineţa şi de la 3—7 Bera. Tutorele L. DE BIE. (819—10) E. H. ROSENZI & Co , 17, Bruwtinck Street, lAeerpool, Angleterre, Ani oiiiîre a mintiei» «nor. Duhlie, cil îmi descliis iieimiu o Magasie de tapete Me voiu sili a putea oferi în tot-d’a-nna mare asortment de TAPFTE şi fac cnnoscnt că chiar de acnma sunt forte bine asortat. Cu totă stima (793—0) H. 11 O N I C H Strada Stirbey-Vodii No. 3. CETITORII it JURNALE FRANCESE GERMANE 8CNT PlINTft ACtSTA IMeCUSTIATI CA OASK8C IM TOT KO*M* -„a KI0SCDLD1N BULEVARD, DE UNDA FOTOGRAFIA principalele jurnale frarcese şi germane cu aprdpe acelaşi preţ cu care se vOnd Ja locul Io i Jurnalele acestea sunt : JURNAI 1. La France 2. Le Nord . 3. Le Ganlois 4. L’Univers 5. Le Figar* 6. La Republique franpaise K FRANCESE 20 bani 25 bani 25 bani 25 bani . 25 bani , 25 bani JURNALE GERMANE 1. Oeulshe Zaitung . 2. Die Press* .... 3. Tribune din Berlin 4. Neue Freie Presse 5. Kolnische Zeitung 6. Der Osten .... 25 bani 25 bani 20 bani 30 bani 25 bani 20 bani ROMANE ILUSTRATE Apare de trei ori pe septemini .- Duminică, Mercur! şi Vineri. TSTo. 1-S3 INCLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AMI Ch. Pani de Kock se află de vânţlare la TIPOGRAFIA THIEL & WEISS AJSTXJJNTGXTJ Un student nl facnltăţel de drept şi al Scolei de sciînţele politice, doreşte a se an-gsja !a vre nn domn advocat cu condi-ţiunile cele mai modest posibil. A se adresa strada Craioveî No. I I, sa8 la administra-ţinnea acestui jnrnal. C. G. Nica doctor în medicină şi in chirurgie. Ma-moşî şi me3ic specialist pentru bo, Ie de copii, dă consultaţii in tote filele ră la 3 piuă la 5 ore p. in. în strada Colţii No, 14. toii iiBtuiiiBii I Mare atâl io Bncoresci cal si ii districte. Cm No. 24 a început romanul I (DANA. GKORGES SAND. Dn]iă dorinţa esprimată din rnaî multe părţi s’a început cu No. 2t) interesantul roman MISERABILII LONDREI Aceste din urmă două romane se vor pnblica aşa că câte o fasciculă va conţii urmarea romanului IOANA şi cea 1-altă urmarea romanului MISERAB/Llt-