ri. 95?. JOUI, 16 NOEMBRE ANUL IU—1878. BOTSTATVIT3Tanl igina III, 80 bani, pe pag. II, 3 lei noi Reclame 2 lei noi linia. numSr In capitală 10 bani. i«l de Răcoresc!, 15 noembre. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiuroul Kiulno^ini şi Adm i n intra ţ iei: l’alal, ul ‘Dacin, A 1STTJ3STOXTJRX 8p priimenc in str&inatat» : La D-nil llaattn-ttein .7 983|4 98'|a -»I*f* 91*18 83*u — »5'|, -183 — 190 — 74 — as'/j - 122': - Conul do Vleiia, 26 noembre Renta ungară in aur .... 83 70 Bonuri >e teaaur ung , 1 emir. li;t — • * * U > 73 60 Impra ;utut austr, in hârtie . 81 20 . . , argint . 82 35 Renta austriacă in aur ... 7i go Loae din 1866 ............... 112 50 Acţiunile b&ncel naţionale . 792 ___ . . austr. de credit . 228 30 . „ ungare , 229 26 Argint ........... 100 — Ducatul........................ 5 57 Napoleonul.................. 9 83 100 mărci germane.......... 57 70 Canal de Uerllu, 2G noembre Acţiunile Cililor ferate române. 34 '>0 Obligaţiunile române 60/0 . . 82 26 Priorităţile C. fer. rom. 8°/* 86 75 Impromutul Oppenheim . . . 101 — Napoleonul.................... 16 17 Viena, termen lung..............— — Parii , ieurt .... 80 92 Calendarul ijllel Joul, 16 noembre. Patronul lilel : Ap. Matheiâ evan. Rdsăritul soarelui: 7 ore 15 min. Apusul soarelui: 4 ore 32 min. Pasele lunel : luna plină PLEC3A ^EA TRENURILOR llncnrescl—Oinrglo BucurescI.........9.16 d 5 05 d Oiurgiu, sosire...11.35 »J 7.06 n Glniyin—Bneureaci Giurgiu............9.05 •} 4.55 <1 BucurescI, sosire . . . 11.05$ 6 55 u BacireHol --- Sacemr* Snoeara --- iiacnreaci Bucureiel . . . . 8.15 n 10.--- J Suceava .... 5.11 d 6.46 d Ploe»cl . . . . . 9.60 a 12.00 } Roman..... 8.45 j 12.30 . Br&ilu . . . . . 1.53 n 5.45 J 7.153 Tecuci..... 12.30 n 5.10 < Tecooia . . . . . 4.38 n 11. 0 j BrAila..... 3.08 a 8.10 i 8.58 Roman . . . . . 9.05 3 4.45 $ PloetcI..... 7.12 J 2.46 Şucsava.aoaire . .12.03 Ş 9.55 n BucurescI sosire 8.30 4 4.30 Baenrcat---Verclororn Verciorova --- Răcoresc! BucurescI .....7.40 ij 10.40 d Verciorova . . . . . . . 11.25 < 1 6.--- Pitejtl . . .....10.13 3.-Ş Crsiova . . . 6.30 Slatina . . .....12.31 S 8.30 n Slatina. .... . . . . 4.45 . 9.30 Craiova . 3.15 d Piteşti ..... 1.08 Vdrciorova, loaire . . 8. n 6. - D BucurescI, sosire .... 9.20 ij 5.20 Gala|l— Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 25 d 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— $ 8.05 n Barbojl —Galaţi Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7 25n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7— n. 8.—a EPESI TELEGRAFICE A ALE ,T I M P 0 L 0 I* (Agenţia Ilara*) (26 nteabrie 4 «re seara) Brăila, 26 noembre diminei ţa' S. R. prinţul Carol a sosit, insoţit BrStianu preţidentnl consiliului. El t primit la gara de către primar, i'iul municipal, magistratură şi toate itSţile. Şcolarii şi guarzii naţionali 6 înşiraţi pe ambele părţi ale drnmu-1 Maro mulţime se imbulzia in calea Axialul, aclnmănd cn mare entusiagm n. s». '\firă din orsş, lăngă Movila, s’a celest in Te-Denm, in faţa trupelor aţele m linie de bătae. Prea S. Sa Melhi-oficiâ acel Te-Denm. Toată strada gel este acoperită cn arcuri de triumf, casele snut împodobite cu stiudarde ■oioere. Trapele vor trece in decurs de I tile. Azi vor trece regimentul V., Că-f şi trei baterii de ar*>‘lerie. Rol a, 26 neembre. jBomotul că d. Cairoli Ur voi să ceară lv »rea Camerei este desmînţit. Bombay, 2e noembre. onelul englez, care opera in valea B, a ajuns la jarugtatea căel apre reaţă cu Acelaşi nume. Londra, 26 noembre. oiiţia a hotărit să se amăne pnbli cărţei verzi, păuă la interpelarea ce e guvernnlul in trebile afgane, apă ştirile cari sosesc din Asia, o coli rasă, sub comanda generalului Do-ihin, ar fi aproape de Burat, distanţă iii de r'ce zile mers pe j îs. RUCLREST1 LUorcui'i, lo ţî^’T) noembre. I'e câtva timp încoace „Românul* j'nbiţâ pe toatâ zioa din toata ijţa plămânilor săi necesitatea relelor economice in România, ln-âţirea soartel muncitorilor de i6nt, cumpărare de vite pentru *nil, sărmani reformare a şcoalelor nare, complectare al invăţămin-il superior, măsuri iu contra t-HUismuful ca «inii se cheltuiască lioane afară din ţară pentru luni cari le putem avea noi înşine \ară; in fine tot catechismul butul economist e că abat de bătrânul tior al roşilor cu accente de mare 1ere Şi profundă solicitudine pe.i-1 prosperitatea arestel ţâri. jte unde atâta foc pentru a le iiculturel şi a Ie economiei, se in-•abâ multe persoane nedeprinse a ii asemenea Buaolice in Monito-Roşilor ? Puţină refiecsiune şi vom găsi inii cheia acestui nod basrnu. Dacă partidul, care este astăzi Ia »ern, are atâta durere de inimă :itru săteni, pentru agricultori, tru şcoli, pentru economie, in-n cuvânt pentru înavuţirea ace-| t ţări, apor ce a făcut in curs de I roape trei ani, de când poate să facă tot ce vrea in ţara aceasta, pentru a ajunge la aceste lucruri pe care ştie să şi le descrie atăt de frumos pe hârtie! S a luat undeva vr’o măsuri pentru îmbunătăţirea agriculturii ; s’a dat undeva vr’nnul ţăran un plug sad o sapă măcar eşiti din scolele de meserii a le statului, pentru ca să ’şl poată cultiva mal bine ogorul, de cum a făcut până acum; s'a scăzut vr’nn imposit de pe spinarea ţăranului; s’a depus undeva la vr’o comună măcar o cutie cu doctoriele cele mal trebuincioase, pentru ca să dea primarul la nevoe căte un praf oamenilor bolnavi, şi să nu moară fără nici un ajutor medical ca paserile cerului ; s’a pus o mal bună chibzuire la esecutarea şoselelor, unde pentru trei zile, ţăranul face de multe ori nouă, şi şosea tot nu se mal vede; s’a numit undeva niscai oa-mnnl detreabâ şi cn ştiinţă de carte profesori, pentru ca să instruească mal bine junimea; şi dacă nu s’a dat nimic ţăranului de căt hârtie galbenă şi roşie pentru es^cutâri la impozit, s’a luat cel puţin vr’o mă sură Înţeleaptă, pentru ca să nu i să ia şi ce ’ia mal rămas, si «â se lo-caliseze epizotia care băntue astăzi mal toată ţăra şi face ca „Românul* să bocească cîmpiele remase neavute din cauza negligenţel pro feeţilor şi a subprefeeţilor sălî După ce s’aă lăsat sute şi mit săteni să moară de frig şi de foame pe cămpiele Bulgariei diu cauza incapft-citâţel absolute al administraţiunel superioare, după ce in cele exteriori s’au încurcat lucrurile astfel incât nu mal ştim astăzi pe cine să contăm şi la cine să mal cerem ajutor, după ce in cele din lâuntru s’a lucrat aşa de inţelept incăt am ajuns şi săteni, şi arendaşi, şi proprietari a merge cu pânzele intinse spre sapa de lemn, după ce sat» făcut toate aceste isbânde , vine acum .Românul" şi ne cântă de dor, spuindune basne de îmbunătăţiri şi de reforme. Şi dacă această pocăinţă al ceasului al unsprezecelea ar fi măcar sinceră. Dară nu e şi nu poate fi serioasă, căci dracul biserici nu face, cum zice un proverb bătrân , şi nici demagogia de plug nu se apucă, căci este lucru contrar firel şi scopului ef. Demagogia nu ştie decât să distrugă, şi cănd vrea să creeze, nu produce decât pocituri şi monstruozităţi. Această lege a naturii s’a constatat pănâ la evidenţă ori in ce loc, unde a început guvernul pe mânile roşilor. .Românul* ne spune acum istorii de reforme ce are de gând să facă pentru că s’a răcit, vremea , şi nu mal poate organiza ceva manifestaţi uni cu cântece, strigări şi masa-lule, pentru a ocupa mintea bunului popor. Acum că masalalele s’ail pus la magazie până la primăvară şi că se stringe fiecare in preajma focului, unde e natural că tot omul să devie mal preocupat pentru ale vieţel, acum „ Românul* a simţit că e bine să înceapă şi el cu literatura de iarnă pentru edificarea acelor săraci de minte. OCUPAREA D0BR0GEI NCR CAROL I, Prin graţia lui D-zeă şi voinţa naţională Domn al Romanilor La toţi de faţă şi viitor sănetate ! Locuitorilor DobrogeL Marele puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm in hotarele voastre, trase de tfnropa, ca cuceritori; dar o ştiţi şi voi mult sănge românesc s'a vărsat pentru desrobirea popoarelor din a dreapta Dunărei. Locuitorilor de orice naţionalitate şi religiune, Dobrogea, vechia posesiune a lui Mircea-cel-bătrân şi a lui Stefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Vor de acum a-tărnaţl de un stat , unde nu voinţa arbitrară, ci uumal legea desbâtută şi incuviinţatâ de naţiune hotăreşte şi o cărimieşte. Cele mal sânte şi mal scumpe bunuri ale omenirel, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt pu9e sub scutul unei Constituţiun! pe care ne o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea noastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre, şi nimenea nu le va putea lovi fără a ’şl primi legiuita pedeapsă. Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune. Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor Afacerile religiune! şi ale familiei vor fi pentru voi ineredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor a-leşl din neamul şi legea voastră. Si creştini, şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române; ele vin cu anume Însărcinare d’a pune capăt dureroaselor Încercări prin care a’ţl trecut, d'a vindeca ranele resbelulul, d’a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, lnsflrşit d’a vă des-volta buna stare morală şi materială. Armata română, care intră In Dobrogea, n'are altă chemare de cât, d’a mănţinea ordinea, şi, model de disciplină, d'a ocroti paclnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul dreptăţii şi al păcii. In curănd provincia voastră, pe calea constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seamă de trebuinţele şi de moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţumea voastră cetăţenească. Pănâ atunci autorităţile române aă ca ântăia in datorire, de a cerceta şi Îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji de bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a căreia soartă de acum este lipită şi soarta voastră. Ca ăotăia dovadă a pârinteştel noastre Îngrijiri pentru voi, a dorinţei noastre de a uşura greutăţile voastre, noi desfiinţăm dijma de orice natură pentru anul 1879. De la 1 iannaria, 1880, ea va fi înlocuită prin o dare bănească mal dreaptă şi mal uşoară pentru agricultori, EmUacul{impozit pe capitalul imo biliar din oraşe şi sate), impozitul pe venitul imobihar din oraşe, teme-tuatul (impozitul de 3 Ia sută asupra lucrului agriculturilor şi meşteşugarilor), impozitul asupra chiriei cârciumilor, cafenelelor, bâcănielor. Imnurilor, toate aceste se vor preface dela 1 ianuarift 1879 intr'o dare bănească mal uşoară şi mal dreaptă; iar bedelul (impozit pentru scutirea din armată), darea entizalc (taxa de 2 şi jumătate la sută pe vănzarea vitelor) şi taxa pe mori se desfiinţează cu totul. Şi dar, chemând bine-cuvântarea celui a Tot-Puternic, in numele şi cu invoirea Europei, Noi luăm astăzi in stăpânire provincia Dobrogea, care devine şi e9te ţară română, şi trâmiţăndu-vă domneasca Noastă salutare, vă urăm ca această zi să devie, pentru această nouă parte a României, începutul unul viitor de pace şi de înflorire, începutul bunului traifl ş’a înfrăţirii intre fii aceleiaşi ţări. Datu s'a in Bucureşti, la 14 noembre, anul graţiei 1878 s’al 13-!ea al Domniei Noastre. CAROL. Preşedintele CODRÎlialat miniştrilor, mi-uislrnl agricnltureî, comerţnlni şi lucrărilor publice şi ad-interim la eolte. I. C-Brâfianu. Ministru de esterne, M. Cogălnueanu. Ministru de interne, C. .4. Rosciti, MiniBtrn de finsnee, /. Camfnneanu. Ministru de justiţie, Kug. StMrscu. a ocoli tractatul de la Berlin. Rusia a dezistat de la cererea de-i avea liberă treiere prin Dobrogia. Rusia — după cum susţine ziarul de mal 9us, a cedat voinţei unanime a puterilor semnatare, cari au sprijinit rezistenţa României. Această ştire e mnlţămitoare din două puncte de vedere. Mai ăntăiO e o dovadă nonă despre comunul acord Intre puteri, de-a nu îngădui ca tratatul de la Berlin să fie atins din vr’o parte, iar Încolo mal dovedeşte, că Europa Începe a’şl cunoaşte Îndatoririle faţă cu România. Dacă puterile n’ar fi deconsiderat cu alte ocazii strigătele de ajutor aii Romftnier, li se păstrat! multe supărări popoarelor. Totuşi mal este âncâ timp de-a evita erori nouă In direcţiunea acea- ' sta, şi de-a nu lăsa România fără de nici un sprijin In fala pretenţiilor mereQ crescănde ale puternicului el vecin. Prezenţa d-luî Bâ-lâceanu la Pesta, modul primirii sale acolo, şi ştirea de mal sus dovedesc, că monarchia austro-ungarâ ştie a preţui noua poziţie ce i se destină Romftniel In Orieut. DIN AFARĂ O telegramă din Pesta a ziarului .Fremdenblaţt* spune, că diploma-ia rusă a renunţat la cea diu nrină etapă, pe cnre-o mănţinuse pentru Necontenitele mişcări militare a!e ruşilor formează — după .Corres. pol.* — obiectul crescăndelor !u-grijirl ale Porţii. De săptămâni Încoace Sera9kieratul primeşte ştiri despre necontenita sporire a oştii ruseşti din Rumelia, iar zilele din urmă a primit raporturi despre ln-naintârt nouă de trupe ruseşti, mii cu seamă de cavalerie şi artilerie. In cursul celor din urmă opt zile despărţâminte ruseşti de călărime ah ocupat localităţile Balabankioi, Koskioi, Sultankiol şi Hagikioi din .inutili Malgara, şi ati luat reohizi-il ca şi’n timp de resboiă. Afară de asta s’a mal constatat, că ofi-eril din statul major rusesc iafl planurile locurilor. Faţă cu această stare de lucruri, care nelinişteşte, nu i-a mal rămas Porţii să facă alt ceva, de cât de-a grăbi şi spori propriile el măsuri defensive, iar In relaţiile el cu ambasadorii, să rostească temerea el crescăndâ, că Rusia pregăteşte un nofl resboiă contra Turciei. Zilele din urmă Savfet-paşa s’afl exprimat de mal multe ori in acest inţeles. I). Max Falk a adresat ministrului de externe in delegaţiuuea ungară, cu privire la intenţlunile ruşilor următoarea interpelare : , 1, Are d. ministru cunoştinţă des pre aceea că, deşi predarea Basarabiei de către români s’a făcut deja in inţelesul art. 45 al tratatului de la Berlin, ruşii stăruesc a nu im- TIMPUL / plini îndatorirea ce la impune art. 46. adiiă predarea Oobrogei ? 2. Ce ştie d. ministru despre cauzele acestei întârzieri? Şi, cu deosebire, are d-sn cunoştinţă că, pentru executarea acelei predări, ruşii pun ca condiţie incbeerea unul tratat, care să asigure Rusiei un drum de trecere prin acel teritoriu chiar şi după expirarea termenului prevăzut de tratatul de la Berlin? .11. Consideri! d. ministru ci! se poate accepta aceasta saO o alt.*! asemenea interpretare a tratatului din Berlin, care ar face ca impli-nirea un*! îndatoriri necondiţion ite din acest tratat si! atilrne de la o coudiţiune oare-care? .4. Consideri d. ministru ca admisibil ci acea dispoziţie a art. 22 din tratatul de la Berlin -in urma cireia deplina deşertare a teritoriului romin are si se efectueze du pi un an de la ratificarea tratatului de la Berlin —si poati fi ocoliţi pe cil piezişe? Iu şedinţa de la 23 noemvrie i delegaţiuml ungureşti, ministru de externe, contele Andrassy , a răspuns : Onoraţi delegaţiune! La 21 a. r. d, delegat Max F;ilk mi-a adresat o interpelaţie consistind din patru intrebirl privitoare la afacerea o-cupirit Dobrogel de citre [îominia. Fiindcă cele primele trei intrebirl stai in stinsi legituri intre olalti inii va fi permis si răspund dec-datft la ele, iar la a patra intre bare voii respunde definitiv: Şi guvernul a primit ştiri, ci reprezentantul rus din Bucureşti ce rea ca nainte de a se preda Do-brogea Rominiel, si se incheie o convenţie , care si asigure oş tiril ruseşti dreptul perpetuu de trecere prin teritoriul acesta. Sta-bilitu-sa acesta ca o condiţie a predării, fost-ai numai o temere a guvernului princiar, relativi la intenţiile Rusiei, prezentatu-s’ai o cerere formali iu acest inţeles—? despre toate acestea nu ui'aiii lămurit in de ajuns. Dar daca s’ar fi intăm-plat cazul din urmi , atunci ar fi fost treaba guvernului romin, de a se adresa la semnatoril tratatului dela Berlin, ceea ce nu s’a intăm-plat pini—acuma. Părerea noastră este şi mă ’ndoiesc, ci cineva ar putea si comeuteze tratatul altmintrelea—că Rominia, d'odati ce-a predat Basarabia , are dreptul de-a ocupa Dobrogea. Iar cit despre drep-rul de trecere a oştirilor ruseşti, părerea guvernului imp. şi reg. este, că ’n inţelesul tractatului de la Berlin, Dobrogea e teritorii romi-nesc, şi că inditoririle, luate de Ro minia in privirea aceasta, sunt va labile şi pentru Dobrogea; dar sti pulaţiunile art. 22 ale tratatului de la Berlin, in care se puni' termenul de un an pentru deplina evacuare a teritoriului romin, se referi şi la Dobrogea. Cu [aceasta am respuns la primele trei puncte ale interpelaţiei, iar la întrebarea a patra am onoarea a răspunde, că guvernul nu poate ingidui ca si se ocoleas A un singur punct inâi-ar al tractatului, dar nici cred, nici am motive de n crede, ci ar esista o asemenea intenţie din vre-o parte oarecare. In credinţa această mă intăreşte o im-prejurare, pe care am avut onoarea de a o releva ieri deja in de-legaţiunt: ci am primit din parte autoritati vi asigurarea, ci Rusia, precum stime, ca cele lalte părţi si indeplineasci pacea de la Berlin, tot astfel e hotiriti din parte-şl de a esecuta strict ţoale punctele acelui tractat. Acesta, onorată delegaţiune, e răspunsul ce’l pot da la interpelaţie. Voi adioga numai ci voind a da lămurire esacti despre cum sti afacerea, şi despre stadiul , la care a ajuns, am întrebat la Bucureşti şi am primit astăzi de la ambasadorul rostru comunicarea, ci esisti speranţă intemeiati, cuinei guvernul romin şi reprozentantul rus de acolo vor ajunge a pune la cale cestiunea aceasta pe-o bază comuni, care si corăspunzi tractatului dela Berlin, şi ci e verisimil, ci ’ncu-rănd va urma ocuparea. Tot o daţi insă treime si declar ci, dintr’alti parte şi in acelaş timp, am primit o declaraţie, care nu se potriveşte pe deplin cu cea de’ntâi, aşa incit nu pot da o limurire exacţi despre ■staduil de fa ţi al afacerii fi cati si mă mirginesc numai la espune-rea propusului nostru punct de vedere. precum l-am precizat acuma. (Aprobare). Delegatul Max Fnlk declari, ci cu bucurie ia act de părerile ministrului de esterne ce concordă cu ale sale şi ia cunoştinţă despre respun-sul ministrului. Contele Andrasy: Mulţumin Ju-vă Domnilor delegaţi pentru c'aţi luat act de resptinsul med, voii repeta numai c am declarat, ci nu sunt in stare de-a vă spune in mol exact, in ce forma s-ar fi făcut cererea aceea şi daci a fost o cerere formală sad daci guv mul romin a avut nu mal temeri, ti i Camera a primit cu entusiasm a ceste doă propuneri. Şedinţa asupra acestora s’a ridicat. Curtea Ilogica Aiwtro-Uwîarioi. Corespondentului ziarului „desDe-bats* ăl se scrie din Buda-Pesta cu data de 19 st. n. corent, ci s’a itu-pirţit membrilor celor doă delega-ţiunl Cartea Roşie a Austro-Unga-riel. De mal multe zile dăşil primiseră partea intăia din această pu blicnţie conţinănd textul franţuzesc al preliminariilor de pace din tratatul dela San Stefnno, precum şi tractatul dela Berlin şi textul protocoalelor Congresului tot in franţuzeşte. Pe lingi aceste documente oficiale, ce, de şi se publicaseră in toate gazetele şi ’n broşuri deosebite, şi care trebuiai puse intr’un chip ofi cial sub privirele delegaţilor, se mal afla şi o cartă foarte interesanţi Această cartă arăta, in adevăr, starea ţinuturilor creştine din Turcia înainte de resboii, marginile lor actuale in puterea tractatului dela Berlin, şi marginile ce generalul Ig nat.ief pretiudea să le statornicească după preliminările tractatului deh San Stefano. Deputaţii cislaitam şi unguri, ai căror voturi au mare importanţă pen tru viitorul monarchiel habsbnrgice, semenea cerere. Acum citeva zile d, Diraitrie Bră-tianu, uoul ambasador român la Poartă, a presentat Sultanului in audienţă solemnă creditivele sale. Bră-tianu işi esprimi speranţa, că comunitatea de interese intre Turcia şi România va iutiri legăturile de prietenească vecinătate, legături, pe care atât suveranul său cât şi poporul românesc au via dorinţă de-a le păstra. Sultanul răspunse cu cu vinte măgulitoare şi simpatice asu pra României şi guvernului. şi poate chiar pentru odihna şi li I temeri, că i s’ar putea face ni«tea Europei intregi, sunt astfel in faţa unei noue dovezi pipăite de ceea ce Europa a îndeplinit la Berlin, de marginile ce dănsa a pus puterii ruseşti, şi de silinţele ce ’şi a dat pentru a lăsa Turciei puterea de n se regenera. A doa parte a Cărţii Roşie s’a impârţit in zi o a de 16. Ea se compune de 207 patine şi cuprinde 269 de depeşl. Cea dântăl depeşe, datată dela 7 aprilie 1877, vesteşte că im-păratul Rusiei a dit poruncă oştilor sale să treacă graniţa Turciei, Relatând faptul, prinţul Gorceacov se sileşte a demonstra in câteva cuvinte, că răspunderea acestei rupturi treime să cază numai şi numai asupra Turciei, ai cărei oameni de stat afi refuzat d’a se conforma hot.ări-rilor Conferenţel europene intrunită la Constantinopol. Cea din urmă depeşe, datată de la 3 noembre 1878, vesteşte că comisia internaţională a Rumeliel a ţinut intăia sa şedinţă la Filipopol. Se vede deci importanţa acestei publicaţii diplomatice, de vreme ce cuprinde optsprezece luni, incepănd cu declaraţia resboiultil până la cel d’intăl act serios intru executarea tractatului dela Berlin. Acest scurt timp de optsprezece luni, scurt in epocele normale, a fost pentru toată lumea in destul de luDg şi de greii. Dintre toate documentele, unde se vorbeşte despre toate evenimentele mari şi mici, corespondeutul ziarn Iul franţuzesc semnalează pe cele mal caracteristice. Ca atarl, depe-şile laconice prin cari miniştrii En gliteril, Austro-Ungariel, Italiei, Franţei (pe atunci ministru era ducele Decazes) declaraO, fără nici un alt comentar, că n’ail nimica de răspuns la circulara rusească care le imp.ir-tăşea declaraţia de răsboirt, merită o menţiune deosebită. Europa, din Antăia zi a dramei, ăşi arată desluşit atitudinea sa. Rusia crede că tre-bue a se pune pe lucru ; lucrează singură sub exclusiva el răspundere, niminea n'are sft'f dea poveţe. Aşa se constata din documentele diplomatice. Cu toatejastea Rusia stăruie ; căci contele Andrassy tulegrafiază In 27 aprilie 1877 : In şedinţa dela 21 noembre a Camoril deputaţilor din Italia, ministrul din lAuntrn italian a comunicat dela tribună reprezentaţiei naţionale ştirea amănunţită despre a-teutatul contra regelui llumbert. , ViQ, a zis ministrul incepănd, vio să’ml indeplinesc trista datorie d'a vă povesti nelegiuitul atentat indrept.it contra M. Sale.* Ministrul a povestit apoi toate amănuntele. A constatat groaza ce atentatul a pricinuit in toată ţara, pre iun şi bucuria resimţită de naţie aflând că regele n'a fost atins. Guvernul, mâuţiuăud tare princi-piele libertăţii, nu poate nici iutr'un chip să transigâ cu nişte asasini. Guvernul, in faţa primejdiei ce ameninţă societatea, este şi va fi neînduplecat. El nu se indoeşte, că iu această situaţie va avea aprobarea oamenilor oneşti din toate partidele. Cuvintele ministrului aO fost acoperite de aplauze. Prezidentul Cnmeril dete apoi ci tire depeşilor ce i-aO fost adresate de către regele şi de către d. Cai-roli, precum şi răspunsurile ce el le-n inaintat. Depeşa regelui a fost primită cu sgomotoase aplauze de pe băncile Cnmeril şi de la tribune. Prezidentul propuse apoi să se trimeaţâ o adresă regelui; propuse asemenea ca biuronl Cnmeril să meargă la Neapole, spre a insnţi pe regele până la Roma. ,Am fost întrebat ce am să răs-punz ; pot admite un schimb de idei; insă intr’un chip oficial, n am nimica de răspuns.* Nu mal puţin interesante sunt de-peşile d lui Waddington, in luna Iul februarie şi martie 1878, eănd este vorba despre congres. Se ştie prin c.ite faze succesive a trecut propunerea unei conferenţe, formulată de către Austro-Ungaria şi transformată pe rănd aci in invitaţie de întrunire la Baden-Baden, aci in invitaţie pentru un congres de miniştrii dirijenţl la Berlin. Contele Andrassy. care mal âutăiO propusese confe renţa la Viena, consimte a se lipi de idea d'a o transfera la Baden-Baden, şi primeşte şi dănsul ideea de congres la Berlin. Ce atitudine păstrează atunci ministrul francez faţă cu aceste transformări succe sive? Cită vreme e vorba de Viena saO de Baden-Baden, primeşte curai şi simplu. Insă când se deschide vorba despre un congres la Berlin propuneri a se pune pe un tărăm noCi, sarcina plenipotenţiarilor se măreşte şi poate că ar fi vorba să se prea bimbe charta Europei, — şi atunci ministrul francez incepe a’şl face rezerv.-le. EI cere legbmîntul formal al Germanici, al Austro-Un-gariel şi al Rusiei că .nu se va vorbi decât numai despre nişte cestiunl ce decurg intr’un chip firesc dela resboiul dintre Rusia şi Turcia.* I se dai atunci asigurări pozitive din partea prinţului Bismarck, prinţului Gorceacof şi contelui Andrassy. A-tuncl şi numai atunci, ministrul franci z primi şte, sub o nouă restricţie, să meargă la Berlin. Căt despre lordul Derby, care de sigur ăncâ din luna Iul martie pusese de gănd să se retragă dela minister, ăl vedem declarând laconic, in mal multe depeşl, eă in orice caz, el nn va merge personal să ia parte la nido iutru-nire diplomatică. A spus aceasta cu privire şi la Baden-Badeu şi la Berlin. In momentul preliminărilor con greşului, este curios de observat care era atitudinea puterilor şi mal ales a persoanelor influente din fie-care putere. La 13 ianuarie, murele duce Ni-colae telegrafiazâ către ministrul de răsboifi al Turciei, la Constantinopol. .Dacă doriţi a cunoaşte bazele preliminare ale păcii, veniţi in persoană saO trimeteţl un delegat special la Knzanlie, unde mă aflu.* Adouazi - - să remarcăm această dată—adouazi după această notă injurioasă adresată la Constantinopol, contele Andrassy ia condeinl pentru a invoca drepturile marilor puteri. Astfel dânsul scrie : .Austro-Ungaria, in faţa răs-boiulul actual, şi-a rezervat in tot-d'auna partea sa de inriurire asupra regulăril definitive a condiţiilor de pace. Acum, el pare că a sosit momentul ca să stabilească acordul Europei. Cel mal bun mijloc d’a ajunge la aceasta, ăml pare că este întrunirea unei Conferinţe.* Aceasta e datată Cu 14 ianuarie Tocmi la 13 iunie, d'abia după cinci luni, congresul sa intruuit. El trebuise atâta vreme diplomaţiei ruseşti pentru a’şl pregăti bateriile, şi marilor puteri pentru a se pune n acord. Antăiul ocol al contelui Şuvalof priu Europa fusese trebuincios pentru a iinpiedeca isbucnirea ostilităţilor intre Marea Britanie şi Rusia. Dela puterile cele mari, — zice corespondentul ziarului franţuzesc— E ■ î semnala numeroase depeşl şi lârl ale miniştrilor şi agenţii mâniei asupra atitudinii obs de către guvernul principatul la ăntăia foae a volumului Roşie, vedem o depeşe, cu d 4 aprile 1877, in care se zică .Guvernul românesc vest'ţ«- 12,000 de ruşi afi intrat pe toriul săi, fără notificare preia către autorităţile locale.* După aceaBta vine apoi o Iară a d-lul Cogălniceanu, avui scop de a indreptăţi incheiareao tatulul cu Rusia, iu privinţa ■ ril oştilor ruseşti pe părnănt mânesc; apoi o sumă de docu » unele emanând dela Camere! mâneştl, altele dela prinţul i dela miniştrii sad agenţii săi. Sfârşind darea de seamă eu Cărţii Roşie, corespondentul rev cestiunea pretinselor cruzimi i şite de oştirea austro-ungarâ ir nia Contele Andrassy s’a oste mal răspunde alegaţiilor, cel ii 1 stranii ale Turciei in privinţa ; sta, cu următoarele : .Noi am indeplinit in doă l ceea ce Omer-,aşa d’abia a si in doi ani. El trăia din debeiii şi noi am plătit cu bani peşi umplea liste lungi de proscriil execuţie, iar consiliile noastll n răsboiă aă osândit numai niştjl divide vădit> vinovate de om? mişeleştf. * Chiar in zioa, in eare contelet drassy asternea acest răspunl nota turcească, d. Billow la B şi d. Waddington la Paris fâl cunoscut ambasadorului turcescţj pectiv, că dânşii respiDg imput» adresate oştirii austriaco. Una dintre foile cele mal urmă din Cartea Roşie , cupri depeşe, iscălită de d. Cairoli, < cabinetului italian, cu cuvintelţ mâtoare : ,Am fost insârcinat cu por Iul afacerilor din afară. Cons&ci du'mt pănâ acum toate silinţei ■ să string de aproape legăturile )| teneştl dintre Austro-Ungaria şi j lia, aşi fi fericit să contribuesfj aceasta şi pe viitor.* ' REVISTA ZIARELOR ; Ultimul resbel oriental, care fost favorabil Rusiei, s'a terni; prin condiţiunile pâcel dela San-1 fano. Legea invingătorulul era fot dură pentru invins, şi sdrunc toare tratatelor şi dreptului pa european. Bulgaria se intindea p la marea Egeâ, şi organizarea lăsată Rusiei. Serbie, şi Munte grul despărţite numai prin un dt‘ militar, şi Constantinopolnl apror de fruntariele Bulgariei. Turcii Europa nu rămăsese a fi dec espresiune geografică. Puterile mari aă intervenit, mijlocirea lor in congresul dela B in a fost ameliorarea poziţiunel vinsulul şi echilibrarea interese europene. Bulgaria a fost tnărgin dincoace de Balcani. Boznia şi 1 ţegovia date Austro-Ungariel sj a le ocupa şi guverna. S’a a'orc Greciei o rectificare de fruntai ear Turciei i s’a lăsat un teritot mal intins spre a respira. Infi României, luânduise Basarabia, ’i dat, pentru sacrificiele făcute, 1 brogen. Afl trecut deja trei luni dela ( rheinrea tratatului de Berlin, si L inea este setoasă a se bucura oda de rezultatele păcii. Pe cănd cos siunile europene se străduiesc ■ delimitarea Bulgariei, Dobrogiel.i organizarea nouilor state constituii in munţii Rodopel, Obridel, Cos riel şi Bitoliel nuol bande de insl genţi amerinţă liniştea Europei, ntreţin acel foc periculos, care pol Iacă vom trece la cele mici, putem aprinde cnsa vecinului şi a se I departe. Câtă greutate, şi stat pe Austro-Ungariu, in provincielor cedate, pană să & răscoala lăuntricii! Din-Asia cestiunea afgană a conform prevederilor co-a da loc âucă din toamna j izbucnirea unei rezbel Angli. care poatt să ia proporţitinl iutinse. Cestiuue regularei dor Greciei . care pe d'altA ncepuse a da loc la vil nein-pare acum cA urmează a ,a intr’nn mod transaeţional :e o comisiune de delimitare. •?i| Dobrogea, in fine, pArea so a, când trupele noastre vor . rt'uuArea spre a ocupa. Con-3|dine s’aă dat insă de guver-mAn cA trupele noastre sA ,eâ in Dobrogen. Căuşele nu osc in mod sigur dtA parte, nihilismul in Ru-‘ocialismul in Germania, Spa (^lialia amerinţâ ordinea socială; măsuri riguroase de pre une se iafl contra acestor iua-f ai stirel actuale de lucruri mar teribil el ridică bravele ■datoare ! T^l-eastA stare de frementaţiune Hitelor şi de incertitudine a W] armele, şi rescoala de peste Balcani tinde a mănţine focul, pentru ra, sad In mod pacific, să li se acorde dorinţele lor, sad sA producă esplo-siunea unul incendid. care. «le astă-dată, isbucnind. s'ar estinde in afară şi de peninsula balcanică. Regularea, şi poate chiar împărţirea mărului de discordie , a făcut pe deputatul poloneze Hausner , să facă in discursul sâO devenit memorabil, nişte aluziuni amare la tripla alianţă. Interesele in joc a diferitelor puteri sunt prea diverginte , pentru ca să se poată combina, aşa ca ele să nu se ciocnească. Din nota d-lul de Giers către lord Lof-tus, comunicată deja şi celorlalţi semnatari al tratatului, sub formă de circulară, pe de o parte răsare ferma doriuţă a cabinetului din St. Petresburg, de a se executa fidel tratatuledin Berlin, iară pe de alta rezultă, oarecarl recriminaţiunl contra Porţel, care ne lasă a intreve-dea tendinţa către o modificare a acelei tratat prin vreun act adiţional. Veni-vor puterile la înduplecare, ca să mal modifice Ancă ceva din acel tratat? Ar urma A răspundem negativ, dacă observăm discursul primului ministru al Unga- îlor, fiecine se intreabă eu in- riei, d. Tisza, ţinut Ia 3/15 noem .|b: oare după măceluri atăt de vre, cu ocaziunea desbaterel răspun-ene, unde a murit atătea ze- 1 sulul la adresa tronului; cum şi «ide mii de oameni, şi unde discursul, mal sus menţionat, al pri-Sf rsat câteva miliarde, vom a-! mulul ministru englez d. Beacons-jjn fine pace; sau iarăşi pute- field. 1), Tisza astfel se exprimă: le mari vor trebui să resoalve „ Politica noastră externă nu atins rene disputa lor? Cestiunea * şi nu tinde de căt a impedica, ca ■ tot dificilă, şi cu anevoinţă ‘ o singură putere să nu facă in 0-jaite un răspuns sigur. j rient transformări in propriul săQ fierea Afgană a ajuus la o! Profit; Ptntr« obţinera acestui scop in prima linie, datoria noastră este să respectăm tratatul din Berlin şi a face ca şi alţii, sâ'l respecteze. Cred ♦ciocniri a şi avut loc. 1 ropu-1toat? Puterile şl vor indrepta le anticipate de Rusia pentru 'or pentrn îndeplinirea inda- pciliaţ'mne par a fi fost refu- | toririlor luate la Congres , in care liotăritoare. Ostilităţile ad in-lleja, şi după cum ne a anun-ferul telegrafic, zilele trecute, câ- !*•( der de Englitera , sub motivul itervenţiune. Această din urmă tinde la rectificarea frunta-de uord-vest a imperiului in-dacâ vom da atenţiune se-l discursului ţinut la (liiil llial] :d tîeaconsfield. Iată punctele ira-Iote ce reculegem din acel dis-I .Atenţiunea vice-rcgelul şi cornului din Indii şi Englitera ide mult timp indreptată asu-r«J icestiunel fruntariei de nord-imperiului nostru indian. As fruntarii aă fost trase la In-fise de evenimente, şi nu sunt J limite ştiinţifice. S’ar putea xpla un inimic odată să ne (încurcături în posesiunea noa-astfel că mari sunt inconve-tjle, ce nu trebuiesc negligeate. <«|jr ite acestea, dacă acele frun-3e vor rectifica, poporul en-uyj'va putea fi liniştit despre ameţii! esterne contra imperiului in-4i“ Aceste cuvinte ne arată, că iinea afghană poate deveni In M un mare slmbure de discordie ; I rectificare de fruntarii, vom j <-u d. Beaconsfield In discursul I este sinonim cu anexarea, şi dţljnrea nu credem a se putea re-fără intermediul armelor. Dacă tera tinde nntnal de căt acum ealizeze acest proiect, atunci Eredem că Emirul Afgenistanu-ta ceda prin o transacţiune pal. Odată încinsă lupta, se poate \ V întindă mal mult de cât Intre 4 beligeranţi. ««Htiunea Insă, care ne priveşte ' in mod mal direct şi mal de & Jupe, este esecutatea tractatului Herlin. Este adevărat că In scur-ump de la confirmarea acestui »t, s’a făcut oarecare demersuri «est scop; totuşi nu greşim a aa că cestiunea In sine este , pendinte. In spiritele bulga-de dincoace domneşte o agi-me, care nu tinde de cât la 1 mea bulgariei şi a Ruinelie! In ml tratatului de la San-Stefano. 1 că, întocmai ca un cnvănt de ne ce se repeteazâ din gură In , Bulgarii 'şl zic : de ce nu am noi o unire Intre nrnbele ţări, hiar contra voinţei puterilor, precum odinioară făcură româ-le dincolo şi dincoace de Milcov? credem că el nu vor să depună caz vom avea pacea: la din (xmtra atunci suntem convinşi, că noi, cari am ştiut să unim interesele noaştre cu ale Europei, nu vom rămânea singuri in lupta ce ar isbucni“. Iar primul ministru englez se exprimă astfel; .Sunt autorizat a spune in numele guvernului M. Sale, inten-ţiunea sa este, ca tratatul de Berlin să fie executat in spiritul şi chiar in litera sa. La din contră, făcând trebuinţă, guvernul va face, cu iu-credere, apel la naţiune, spre a măn-(ine din toate puterile sale şi cu toate resursele sale litera şi spoitul acelui tratat* Citind cineva cu atenţiune aceste discursuri, ar putea să tragă con-cluziunl, că s’a făcut in politica es-terioară a Europei un reviriment, in sensul unei apropieri intre Austro-Ungaria şi Puterile occidentali. De altă parte, visita recentă a contelui ŞuvalofF la Pesta pare a fi făcută in scopul mănţinerel relaţiunilor trecute de bună inţelegere intre Rusia şi Austro-Ungaria. Dacă această călătorie a isbutit a ţine străns legate raporturile intre nceste două mari state, sad nu, este ceea ce nu se ştie in un mod pozitiv. Pe când agitaţiunile continue de peste Balcani minează restul Imperiului Otoman din Europa, precum cele recente l’afl dărâmat in partea de dincoace de BalcadI; pe când toate puterile se silesc a grăbi ese-cutarea in tocmai a tratatului de Berlin ; in asemenea timpuri obscure, nesigure şi pline de vijelii, când toţi se Întreabă: unde este Europa? ce facem noi români cărora această Europă ne-a dat Dobrogea ? Evenimentele, sunt grave, nu ştim ce poate aduce primâvera ; şl a sta nepregătiţi este o politică mal mult decât simplă. Trei luni aO trecut dela confirmarea tratatului de Berlin ; Basarabia am retrocedat-o ; şi noi stăm in aşteptare de a ocupa Dobrogea. Ce voeşte guvernul, ca aceste evenimente să ne surprinzâ nepreparaţl şi abătuţi dela stipula-ţiunile kotârite de congres ? Inde-pendinţa noastră este âDcâ precariâ ; parte din Puterile muri, Germania, Franţa, Englitera şi Itali, incâ nu ăşl aă trimis miniştrii lor plenipotenţiari spre a consacra şi confirma iudependinţu stătu'ui nostru. Toate TIMPUL aceste sunt cestiunl de multă importanţă. şi credem că este de cea mal strictă datorie a guvernului nostru a se prepara cu grăbire, intru tonte, şi cu osebire a da eseiuplu de incredere in voinţa colectivă a Pu terilor europene, esecutând sub toate raporturile, cu fidelitate, decizinnile congresului in ceea ce ne priveşte. «Pressa* CRONICA Colegiul III electoral pentrn consilieri generali de la judeţul Suceava este convocat, in v.ion de 10 Decembre 187*, a ee întruni, Ia orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, ca si aleagă trei membri, la vacanţele declarate in consiliQ prin invalidarea alegerel d-1 Vasile Cluce-reecn, Pentrn Gorovel şi lance Mironescn. * Dobrogia, dnpi cam aflăm, va fl împărţită administrativ in trei jndeţe. Fie care judeţ va fi snb-imparţit in trei plase. Se vor trăncte dar in Dobrogia trei prefecţi şi noi snb-prefecţl. Se vorbeşte că prefecţi ar fi nnmiţl: d, Remns Opreann, G. Gbioa şi ProcopiU Dnmitrescn. Ultimnl n’ar fi primit această onoare. * Preşedinţii celor două tribunale de apel ce ae infinţează in Dobrogia, vor fi d. Pretor, prim-proenror la curtea din Cra-iova, şi d. StefSnescn, uembrn la curtea din Focşani. .BomSnia Liberă.1 * Ziarnlui ,România Liberă ăi se scrie din Măcin cu data de 4 noemvre : In Măcin, a cărni popnlaţinne se nrcă la 7U0 familii, din cari 400 adevărnţl ro-măni, 250 familii turci 60 familii bnlgari, reBtol greci şi jidani,—ca cap al admini-staţinnii rnse este nn tinăr rus, fost dascăl de biserică in acest oraş. U11 tribunal compus din 3 membri: 2 romăni şi nn bnlgar şi nn secretar bnlgar din Bolgrad , isgonit de acolo din cauza viţiulul b iţiel. Un cousilifi administrativ (j ijoţi 1) compus tin trei membri bulgari şi nn secretar (bnlgar), de loc din judeţnl Bolgrad corn. Taşbnnar, isgoiit din postai de învăţător, pentrn că impane copiilor limba bulgară. Şi in fine mal există şi nn poliţaiU bnlgar de origină, al cărnia titlu este: coţilor de rase. Toţi aceşti demnitari, fiecare ăşi are rolul s£Q de a prigoni pe nenorociţii romăni, (bine inţ-les că afară de cei doni romăni) a’i jefai la extremitate. Ca probă vi voifl cita căteva exemple : Pe locnito-rnl Florea Toma, român, cn o frumoasă poziţiune, pentrn că a cutezat de a tăiat pnţine lemne nscate l'a amendat ernditul poliţai Ci cn 5 lire; această penalitate a aplicat’o şi la alţi romăni, excepţinne insă de bnlgari. Pe nn tinir român, pentrn că cănta din armonie in prăvălia sa seara , l’a amendat cn 8 franci şi doni zile arest. Pe un biet romăn ţăran, ce trecea pe lăngă poliţaii], pentrn că nn l'a salntat din neştiinţă, l'a amendat cn 4 franci şi 24 ore arest Pe locaitorii romăni din comnna Groapa Ceobannlnl, ei silneşte a plăti autorităţii bnlgare 52,000 lei turceşti in termin de 10 zile, ca dare fictivă. Pe locaitorii comaaei Greci (romăni) ăi inchide şi bate a plăti poliţiei bnlgare grănl ce l'a secerat dela tarei ; ieri chiar eraQ 50 locuitori închişi, ăi bine snpozănd că vor plăti, d.ir in urmă locuitorii tarei nu vor pretinde şi ei ? • Mama eroului dela Griviţ», căpitan Nae Valter, a fost, zile'e trecute, victima anei crime oribile. Un individ, care nvea intri.rea liberă in casa d-nei Valter, s’a introdus in pivniţa zisei doamne ş’a pns in bntoinl, din care dănsa obinluuit bea vin, oareşl-care substanţe narcotice. Dnpă prânz, criminalul, reiutorcăndn-se , găsi victimele lut, incepănd dela stăpână până la slujnică toate adormite şi psrpetrâ crima ce meditase, adică jăfni casa nenorocitei d-nei Valter. Poliţia şi justiţia iudată fură vestite, denunţări fără făcute; se zice chinr că persoana le-ar fi fost indicată, asupra căreia cade toate bănuielile. Cn nerăbdare adăstăm resultatul inve-stigaţiunilor, ntăt ale poliţiei căt şi ale justiţiei. ,Pressa*. VARIETĂŢI Aflăm in ultimul moment că mişte hamali ai] găsit la marginea Dunării de Ia Smărdau, o torpilă electrică, dintre cele mai niBrl ; autoritatea militară incunoş-tiiuţată s’a şi transportat la faţa localului nnde a găsit această torpilă electrică desfăcută de toate şurupnrile ce o compuneau, şi de aignr că dacă |această tre-ribilă cutie nu era elecţrică o mare nenorocire s'ar fi intămplet din cauza precipitării cu care s'a procedat la desfacerea ei. Torpila se (găseşte la cazarma dorobanţilor de lăngă Dunăre, ori cine poate să o vuză pentrn n 'şl face o idee de nonl Instrumente de resnel pentrn distragerea vueelor de coiistracţianea cea mai tsre. , Descentralizarea*. ULTIME ŞTIRI Serviciul dela 27 noembre, 8 ere dim. Br&ila, 26 noembre. Prinţnl Carol a sosit azi dimineaţă, la 9 ore. Sosirea sa a fost salutată prin salve de artilerie. înălţimea Sa Regală a primit omejele autorităţilor; apoi insoţit de nn nnmeros stat msjor, s’a dns călare afară din oraş la local nnde staţionai! oştirile spre a le inspecta. S’a sevărşit nn serviciu religios. La 11 ore înălţimea Sa R gală a intrat in oraş, şi fără a cobori de pe cal, a asistat la defilare oştirilor cari mergeaU spre ţărmnl Donării pe strada Dobrogei, mul nainte strada Portnlnl. O parte din oştirea de ocnpiţie s’a îmbarcat cn destinaţie pentrn Ghecet, cealaltă ca destinaţie pentrn Tnlcea şi Cernavoda. Prinţul bu-indu-se pe nnnl din vapoarele flotei ro-tuăue, a treent la Ghecet nnde personal a luat in stăpânire Dobragea. Clerul care '1 insoţea a dat binecnvSntare noului teritoriu românesc. Un tren special aştepta pe înălţimea Sa Regală, care la trei ceasuri, desbarcănd de pe ,Stefan cel Mare*, a pornit inapoi la Bacnreştî, insoţit de aclamările en toii aste ale mulţimii. Madrid, 3d noembr'. La Saragosa s’a descoperit nn complot. S'aU făcnt mai mnlts arestări. Bombay, 26 noembre. Coloana din Kyber ocupă Dukki, şi cea din Qaettah ocupă Tishin, Populaţiile de la graniţe se ridică in potriva Emirului afgan. Paris 26 noembre. O ciocnire intre doS vapoare a avat loc in caualnl La Manche ; pachstbotnl german jPomerania* s'a cufundat. înecaţii se socoteec la vre-o cinci-zecl. Paris 26 noembrs. Camera a votat bugetul ministerului de războiU. Londra, 26 noembre. Un consiliu de cabinet se va ţine joi. Regina nu va deschide parlamentai. Se OBignră că o coloană rusească s’a-propie de Berat. Viena, 26 noembre. Delegaţinnea austriacă a hotărit asupra cerere! contelnl Andrasy de a amâna pe joi saU vineri discuţia propunerii făcnte de comisia financiară relativa la creditele suplimentare pentrn ocnparea Bosniei, şi b Erţegovinel, şi anume pentrn că pro-pnnerea aceasta trebne să se disente mai ăntăi in consiliul de miniştri. Constnntinopol, 26 noembre. Midhat-paşa a sosit la Beyrntli. Poarta l’a făcnt să înţeleagă, că trebne să renunţe la intenţia de a veni la Constan-tinopole. Ferik-Arif-paşa e nu uit guvernator civil şi militar al Albaniei, inlocnind pe Has-sem-paşa. Viena, 26 noembre. ,Polit. Corr.* primeşte din Constanti-nopol următoarea depeşă : ,Savfet-paşa a făgăduit ministrului plenipotenţiar al Greciei, acreditat pe lăngă Sultanul, că delegaţii turci insărcinaţi cn delimitarea frontierelor se vor nnmi in cnrsul săptămânii acesteia.* Br&ila, 2$ Noembre. Dnpă serviciul divin, Vodă a adresat nn ordin de zi armatei. Dnpă asta s’a pus iu fruntea trupelor in mijlocul pieţei şi armata a defilat in ordinea următoare: Batalionul de vănătorl, al 4-lea, al 5-lea şi al 7-lea regiment de linie, regimentul de artilerie şi regimentul de roşiori. Dapă defilare, trapele s'aU coborit l> port. Ele aU ’ncepnt a se ’mbarca la 1 oră. Antăl aU treent al 5-lea de linie şi trei baterii de artilerie. In vremea operaţiunii A. S. R. insoţit de d. Brătiauu, prezidentul con- siliatul , şi p. S. S. Melhisedec itetea pe vapornl român Stefan-cel-Mare in mijlocnl Dnnăril. La donă ore, dnpă ce o mare parte a trapelor trecase tn cea parte, Principele a pns piciornl pe malnl drept al Dunării la Ghecet, nnde-a inspectat trapele debarcate, le-a dorit drum bnn şi Inănd an bnlgăre de pământ, l-a dat gineralnlni Davila ca să’l aducă în România, ca amintire a acestei zile mari. Trecerea va continua măne şi poimănî tn două direcţii: prin Cernavoda şi prin Tnlcea. întors la Brăila, A. S. R. a plecat numai decât la Bucureşti. Să zice, că în uruia acordului intervenit in uitimnl moment intre Riuia şi România, împăratul Alexandra na numai că n’a pns nici o condiţie pentra remiterea Dobrogei, oi c’a mal anunţat din Livadia principelui Carol, că oferă Românilor fortificaţiile, ridicate de ruşi la Salina şi Chinstenge. BIBLIOGRAFIE N. Crcţulcscil. — Anatonia den criptivă. Voi. 1 Osteologia, Arthrolo-gia, Miologia. Pentru completarea volumului I a acestei Anatomii, mal mijlocind întârziere cu publicaţiunea intregel Miologil, s'a crezut avantagios, mal cu seamă pentru studenţii in medicină, a se pune la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată până acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I, a şi-l0 completa prin restul Miologie!, inda-tâ-ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului întreg va fi de 5 lei, iar a părţel până astăzi publicate 3 lei. EliricO CrOCe. — La Romauia davanti aU' Europa. Firenze 1878. Broşură 80 mare 50 pagine. Mărie NlZCt.—Romdniu—Poesies roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. D. Cojii şa şi Eugen Brotc. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de leO 1. 50 b : .Soli* şi .Ilabcii* sa â Ceşti linca Ovreilor iu Roiuilnia, Studio politic şi social de fon Slavici. O. Sion. — Operile principelui Conlemir, tipărite de societatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosariO. Preţul 3 1. d, IriVllia • ircit. — Gramatica hm-bel Române. A eţit de sub tipar : Igiena singurul manual elaborat conform pro gramei oficiale pentru şcoalele secundare. De vânzare la librâriele din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de reco-mandât şi familielor. A eşit de sub tipar ; Documentele sc/utuful românesc din Sântul-Munte de la intemeiarea lut şi până astăzi. Bucureşti, 1878. 1 voi. 4o 100 pag. C. 8. Stoicescu şi D. St. Crtli-IlCscil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa română, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. Conform notificării a binroului principal de loterie Isenthal Co. in Ilamburg publicată in ziarnl de ar.l, tragerile loteriei de bani germani se inerp la 11 Decembre a. c. Considerând participarea estraordinare de care se bucură această loterie in ţară, credem că notiţa de faţă e de interes.—Guvernul ilamburgian garantează că până acuma pentrn plata esacti a tu tor câştigurilor cn toată averea Statalul. Fiindcă Hambnrg dnpă com e cnneecnt se enumere intre oraşele cele mal bogate din Germania, apoi negreşit că asignranţa ce oferi e destnl de suficientă, şi pntem deci recomandă pe această loterie de stat ca solidă. TIMPUL -■v |uidă. (Vfiojflii im principâlnie Pfi.irtnaeil. tTim......un iiiiţDrniiiifiiiittTiniiiutTnTiiiiiiiiiiriiiinnrr.M'n~i iTm i"m~ HAPURILE De BURIN DU BUISSON CU IODURI! DE FERU SI MANGANESĂ Approbate de către Academia de Medicină din Pari*. a Jnefficacitatca atitii (Ic frequentA a hnpuriloru do feru provino din aceia cA ellc nu coniino manganesă, sare ce so gilseşco in totu dolina in singo in unire cu ferulu. Si osto din causa prescnlci ci in Hapurile do Burin du Buissou ca medicii datoreijii effecturile minunate, siguri" şi nefnibile ro ei obţine in a/ŢeCţinnile tijmphatice, scro-fuldsse rnehitice şt tuberculoze. in întărirea glandeloru, irregula-ritAtile menstruatninei. m accidentele de syphilis constUu(innalle, insăracirea xăngetut, chlorofă. anemia, pdla albă şi mai nllcs.su in primclo periodo a-le maladiiloru de peplu. Depăşiţii in principalele Pltarmacii a Loteria germană de bani Tragerea Ja II Decembrie auul corent s. n. Guvernul Ilam’nirgian, conform deciaiunel din 10 Octombrie 1878 a aprobat din noii secată mare loterie de oanl, prin urmare aceşti loterie eeislAnd de 100 de ani are loc acuma la al 275-lea de ori. Controla guvernului Hamburgian nu privesc* numai pe emisiunea losetor ci se intinde şi , supra tragerilor oferendu-se ast-fel fic-cărul din tdte puntele de vedere aaiguraDţa ce» ir al suficientă. Şi pentru plata i saetă a eliştigm i'or guvernul Hamburgian gtn.nteijă cu tătă averea Statului. A 275-lea loteria germani de bani conţire numai 82,600 lose (de la No. 1—82,500) şi conform programei oficiale de tragere 42.600 lose tre-bunc si fie trase cn cistigurl negreşit, şansa de cişlig e duri fbrte insemiati cicl mal mult ca jumătate a tutulor leselor esistente trebueac si ciştige. Câştigul cel mal mare care e de flcut in caşul cel nial fericit se urci la 500,000 LEI 2STOI deosebit de acesta mnl sânt de făcut crmatorele preniinrl mari: 3 ii FruncT 8.000 1 â franci 333,333 3 â. franci 40,000 1 h franci IGIi.liliG 1 â franci 33,333 1 h franci KMi.GliG ti :i franci 2ti,tititi l ii franci SG, 000 ti ii franci 20,000 1 fi franci titi.OGG 1 :i frnrcl lti.000 1 a franci 53,333 24 ;i franci 13,333 1 k franci 48,000 •> uf rund lO,tititi HI ;i franci ti,tititi 01 â franci 5,333 4 ii frarcT 4,000 304 n franci 2,titi(i 3 â franci '2,000 şi mal multe sute eiştigarl de 1*1 no! 1600, 1333, 668. 400t 333, şi 266 etc. etc. in total conform menţiouărel de mal sus 42,000 ciştigurl. T6te 42,600 de ciştigurl se trag in 7 secţiuni de trageri cari se succed repede. Cine doresce a mal participa la aceşti loterii gran-didsâ trei.ne si transmiţi Înainte LeT noi 4S pentru i los întreg original . . 24 . jumătate ios întreg . . 12 « un sfert los original şi va ţiriimi atunci îoael* comandate in original. Observâm incâ odată Înadins prjn acesta că preţul loaelor e oficialmente hof ârit şi că noi nu espediăm nici promeae, bilete de participat, nici veri o altă efectă de loterie interzisă ci numai 1< suri cnginale piniru cari Statul garantezi şi cari §unt învestite cu armările Statului. Jumătăţile şi sferturile de lose sunt asemenea losurl originale. Costul loselor comandate se pâte transmite in bilete hipotecare române seu în poliţe tr ie asupra caselor de Kancă francese, engleso şi germane. Fie-cărel trămiterl de lose il alăturăm gratii şi programa oficiala a tutulor claselor, şi după fie-care Ungere espediăm pe dată fie-cărul posesori de lose lista oficială a tragerii de unde se constată result&tul tra-gerel esactaruente. 8umele căştigate rfi achit de noi imediat după tragere sub controlul guvernului. Stăm in relatiunl cu case de bancă din ttfte pieţele Rcmăniel şi suntem deci în poaiţiune de a putea plăti cftştipătorilor, sumele câştigate in domiciliul lor seu in oraşul cel mal apropiat şi chiar în soiul de monedă ce ar dori căşligătorl. Tragerea urmând a se începe deja la U Decembrie a. c. s. n. rugăm a adresa comandele grabnic şi direct către : Biuroul principal de Loterii JSENTHAL& O IIlimburi; (Germania.1) Scrisori din România sosesc Ia flamburgin 70 ore. Corespordăm românesce, franţuzeaee, italienesc*, englezesc*, grecesce eto. etc. ^XXXX-t-XXXXX-#-XXXXX-f-XXXXX?l X X X X : POMI RODITORI, PLANTE X I I X X X X : x X X X X : i X X X X Adie cu onbre la cunoiciinţa nrantorilcr că am de vânzare, o colecţii.ne de eopael roditori toţi altoiţi ilejo», şi anume: PERI couă-Şccl-şi-opt specii din cele mal alese din Francia şi Belgia. BERI trel-Şecl-şi-şose specii din celeţtnal fine din Franca, Belgia şi Engliterel. PERSICI din cea mal renumita grădină din Monlreuil, fructul ea totul cxt'aordinar ca mfirime şi parfum. SPARANGEL plante ce 2 ani tărtf priducdldre din «peciile aluu de U cel mal vestiţi cultivatori do la Argenteville care ml produs Sparangel de o uiArime grosime şi gust care a cAşt gat admi-raţiunea amatorilor. hRAGI frnctul fdrte mare delicios parfumat. SMEURA fructul mare fructifica pAnA la firele tdmnel. Tăte aceste spec 1 aii dat resultate remarcabile in grădina d-lul Philippescu. TRANDAPIRI de «sortiment din cele mal alese şi mal frumăse din Franci a, Belgia şi Germania, înalţi cu oor6nă de 2 ani altuiţl şi mal bine de flOO trandafiri in geveciurl pentru grupuri alese din speciile cele raaT frurodse. SEMINŢE DE CANTALUPI din vestita colerţiune cultivată in a-cestă trrădină ; in paquete. ACUM FIIND TIMPUL PLANTAŢII NILOR rog a se grăbi comandele. I*entr« preţiurl şi detaliaţi a se adresa la nuh*scrisul ; eu arentă ocoaiune exprim gratitudinea mea onorabilelor peridne, care îs-curajind silinţele mile, m'aîî onorat cn scrisori de mulţumire. D X X X X I JEAN VER.MKI LL1N I X X X X X • A Bonbone de plante CONTRA DURERE! PEPTULU! SFITZW EGKHICH I pentru vindecarea bblelor de plămâni şi de pept. tuşă tuşă măgărdscă. răguşelă şi ftegmâlă bronchială. Planta cea ncprcciubiU, curo pro iluce natura pentru binele şi vinde careu omenilor suferinzi . conţine intr'insa secretul panA astă.)! incii nelămurit, a dn nlinarea grabnică şi sigură pelel iuda- „ .. mate ale flegmei. ale nodului gttle- ~ julul şi al sistemei gltlcgcl, şi prin acesta grăbesce vindecarea cat se pute mal iute a auestur organe inbolnăvitc. Fiiiul-cA noi garantăm la fabricatul nostru pentru amestecarea curată do zahar şi plante de pept (ypitancireTicli), rugăm a observn bine nmra ilustra de romerciu Înregistrată la autoritatea coiure-cială şi iscălitura pc cartonul , căci numai atucea va ti adevcratul nestru fabricat. k UAGASlMif, 1)E L1NGER1E DIN VlKiVG Calea Victoriei CMogOfm), Palatul .Dacia" fa doua prăvălie de la col{ul Lipsea r > DESFACERE TOTALA cu mare scădere de preciu dii causa paiaadirti calai mari ale marfnrili Ole mal nuol şi fele mal moderne 3ABHA PRECUM Fuste, Capote şi Costumnrî de Hnnelrt, Camisune, Ciorapi, Oile lirobdde, de lână şi de btnnhar, l’lapăml de fliuielâ, Camisdne, PanLah si funtede Piquet de CtiiA, liâtnnţe de copil, mantale de pioie de flane primesce şt se ca ii csectda prompt in atelierul din Viena. NOUL PRETIU-CURANT FfCSftT Fuste de flanela francesâ dif. col. a fr. 8, 9, 11, 15 şi 18. Ciorapi de lenă 1.50, 2, 2.50, 3.50 şi 4.5 Flanele de bnmbac 1.50, 3.75, 5, 7. Flanele de Itaă 5, 6, 8, 12. Depoaît in Bucurrsci 1.4 D-niî Cvcrs'*, RigudGrfer, Brusx, Schmettau, Dimbovicl, ZQrner. Brobdde de lenâ fină franci 3.50, 5, 7.50, 9,50, Plapuma de )6nă curaţii 18 pânâ la 45 fr. Sirop du DrFORGET Avîs Domnilor Medici. SIROPUL Doctorului FOKGET. Cei mal ban remedia pentru curarieirea Qntaraiulnî, Tusei, Tusei MăgăreBcI, Insomniilor, Iritaţinoilor nervose, şi coutra tutulor bulelor de pept, satisfăcând atât dorinţa medicilor, cât şi a bolnavilor; nS linguriţă este destul. In Paris la D. CHABLE, rueVivienne, Hfi, şi tu streiuâtute se atlă la toţi farmaciştii şi droghistiî. Deposit Ia farmaciile D-lor Ziimer, Ris-dorfer şi Ei tel, la I). Ovessa drogistul, şi la D. Dembovici. Hăinuţe de flanelă fină 6, 8.50, IO şi 14 fr. - Cap6te petnrn dame, de flanelă a fr. 8.50, 14, 28, 38. Camis6ne de piqaet de 6rnă a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piquet de eroă & fr. 4. 6, 8.25. Foste de piqnet de erna a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32, 41, 58 şi 7'J Mantale de p!6ie de lână fină a fr. 30, 38, 48, 65. C&mftşl b&rbătescl, de Chiffon simple a fr. 5, 6f şi 7. Cămăşi bărb&tescl, cn pept, gulere şi manchete de Olandă (şi fărl gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olandă Ană a fr. 8, 10 şi 15. Cămăşi de Oxford BnglesescI color, garantate a fr. 4, 6, 8.50. MARE SUCCES. VELOOTINE este o FĂINĂ DE OREZ Cămăşi pentru dame, de Chiffon cu garnituri şi brodărie a fr. 4, 5, fi, 7 j _ Cămăşi pentru dame, de Olandă simple şi cn broderie a fr. 5.5<î 9 7.50. 8.50, şi 10.50. Cămăşi pentru dame de ('landă cn fr. 12, 15, 18, 23. bcoderil sâft cn dantela fină. de o deosebita specialitate, fore fină, ne-siniţibilă, preparată cn Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omului. FRESC1TATEA MATIRALĂ a tinereţel. CH, FA V, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit iu Bucnrescî la farmacia d-Iuî F. W. Zumer, şi la d-nil Appel <0 C ie. t Un âtudiant en droit, enseig-Daut le franţais, i le roumain et l’allemand, deşire se placer dans une maison distiDguee. Adrtsse an bureau du journal. (123—2) li! stnfiBDt universitar :or<,'t'> a pr<>d‘ studiele liceale, a prepara de Bacalaureat sau a da lecţinnl de limha francesă ori germană. Adresa: L. L. Universitate. • Cămăşi de ndpte de dame s&l de bărbaţi a fr. 5, 7, 9, II şi l'ff Camisdne simple garnisite a fr. 3.50. 4.50 şi 5.50. CamisdDe cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisone cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi lj Pantaloni pentru dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi ăl Pantaloni pentrn dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantaloni pentrn dame, de Olandă fină cn broderie s6fl dentele a fft 7.50, 8.50, 10.50, şi 12.________________________________________ Foste de Costume cn plise a fr. 4.50, 5.50, 6.r>0 şi 8.50. Foste Costume cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9, 11.50. 151 Fuste cn şlep cn plise, cn broderie şi cndentele a fr. 8.50, 11, 15, 18, 26, Corsete 6 de dame a fr. 5.50, II şi 14. Gulere bărbătesc! calitate bună In 4 iţe a fr. 3 şi 6 Manchete calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. 6 Gulere de dame diferite fasone a fr •, 6.50 şi 7^0. 6 Batiste albe de Olandă a _____________________ fr. 3, 4.50, 0.50 şi 8.50. Batiste de lină adevărată cn tivnl lat a fr. 7.50, 9.50 Batiste de linb cn litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4. 3 6 Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5.50._________ 6 Batiste de Olandă, tivite şi cn margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. Ffţe de mese de Olanda albe de 6 persdne a fr. 5.50, 7 şi 8.50.g Feţe de mese de Olanda albe de 12 persdne a fr. 15, 18, 26, 34. renumită esenţă japoneză, care "••U vindică îndată ori-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-Iuî F. Brus vis-ă-vis de biserica Sărindar. Feţe de mese de Olandă albe de 18 persbne a fr. 16, 28, 36, 48, 56. Feţe de mese de Olandă damast 24 persdne a fr. 33, 54, 69, 75 \ 6 Şerrete de masă albe de aţă & fr. 5. 6, 7 şi 8.50. de la St-Gheorghe viitor şi chair de acuma Moşia MlAŞIA de aus'din districtul Vlnşca, plasa Nejlov, având pe dinsa moră, case de locuit, nugasie şi pălule bune. Doritorii se vor adresa în BucurescIStrnda Colţeî No. G6. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şervete de ceaifl a fr. 2.50, 4 şi 5.50. 6 Prosdpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10.50, Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. I Bucată de pânză de casa 36 coţi a fr. 16, 18, 24. Grâilinar la D-nu G. C. Plulippescu Straila Dionisie No. 42. Bucurescl. 5 de la St. Gheorghe viitor şi chiar de acuma moşia ALBESC! din districtul Prahova, plasa Cricovu, în întindere de 1500 | pogoua I6te arabile având pe dinsa Staţi» de Irnm de fer, hanuri, magazii, pătulaşi case de locuit, tiite în bună stare. I Bucată de Olandă Rumbnrg 62 coţr a fr. 48, 56, 68, 78, 90 1 Bucată de Olandă de Belgia a fr. 62, 75, 1 10._ 1 Bucată de Olandă de Rumburg^ coţl da lat, 21 coţi de lung a fr. 35, 48 şi 63. _______ 1 Bucata de Chiffon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. I Bucată de percail franţnsesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 42. I Bucată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 coti resturi de pânzi. Chilsn. Oaford şl Plchel In cupone de 5, 6. 8.10 şi IS coţi. se vinde mai alţi tort» «Itin, in«i numai pini când te va allrşl depoului acestora. • Magiâsiiinl (le liniţerie din Viena _ ("lalea Victoriei, Palatnl ,Daci»*, (a doua prăvălie de I» colţul Lipscani . Doritorii se vor adresa in BncorescI St. XXXXX-#-XXXXX-«-XXXX-«-XXXXX^ Coiţei No go. («20-:,) 4 Tipografia, Tlnel * VVeiss, Puiuţul .Dacia*,