« A-M-EKTT EI v> IN TOATa ROmANU J.................I. ». U ui................. . J« UD ................. 12 IN STRĂINĂTATE : .......................... «O INŞEEţTUSI ŞI RECLAME : JO litere petit, paţ/ina IV, 30 but. k JII, 80 bani, pe pag. II, 3 lei sol. Reclame 3 lei sol linia. V număr tn capitală 10 bani. JUOI 2 FEVRUARIE. ANUL III. - 1878. AKTTJÎSraiTjrni. Se priimeec In striiiatat* : La D-nif ITaa»tn• tietn A Fogler Io Vienna, Wa!fi«eh(ţn**e 10, A. Oppeitk in Vienna, 8tul>enba»tei 3, Rudo-Moue in Vienna, SeileritAtte 3: Vnamj ArtUcia in Vienna, Teinfaltetraeie 17 FhiUpp Lbb in Vienna, Ecchenbachgaew ll : L. Lagn A Comp. in Pejta fi Hacat-LaffiU A Comp. îi Parii, C. Adam 3, Carrefur de Ia Croit-Roufje 2, Parii. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Iiodacţiol şi A.d m i nistrn ţieî: Palatul „Dacia.* Sorieorl nefrancate na ae primeee. Artioolele nepublieate ne tor ard*. Un număr In Districte 15 bani. I ii RncareacI, 81 Ianuarie. 945, 941/4 IţnfDiiUe .... 89*/< 80'A Mdir rural . . 83 833/4 jM urban . . 71 - al Capit. 82 135 - • In . 200 --- A’iCtpal ca prtmil 50 - 1 ni...... IOC'» 100*/8 9* ...... 1520 2320 I231/, 123 Cantul dn Viena, 12 Fevruarie. Renta nngari In aur .... 91 85 Bonuri de teenur ung , I emil. 118 60 . . , II , lll «6 împrumutul nustr, in hftrtie . 63 SO > , , argint . 68 6u Renta auitriac& in nur ... 74 00 l/One din 1866 ...............lll — Acţiunile bune*! naţionale . . 787 — , . auitr. de credit 321 60 . , ungare > 205 26 Argint........................104 30 Ducatul....................... S Og Napoleonul .................... 9 52 100 mArcl germane............. 68 66 Cnrsnl de Berlin, 12 Februarie. Acţiunile Cililor ferate române. 23 90 Obligaţiunile române C^/c . . 70 — Priorităţile C. fer. rom. 9P!t 71 60 liup-umutul Oppeuheim ... 90 — Napoleonul...................10 23 Viena, termen lung................. — Pari* , «eurt .... 81 05 Calendarnl Şl lei Juol 2 Ianunrie Patronul silei: întâmpinarea DonnuluT. ROUrltul soarelui : 7 ore 3 min. Aposul soar'lul: 5 or» 36 min. Fosele lunel; Luni No*. • PLECAREA TR-ElsrTTRIIeOIR. Daco rasei Sncaara BucureeeI . . . . 8.15 d 10.--- • 1 Ploejcl .... 1 Briila .... . 1.53 D 5.45. 1 7.15 1 Tecuci C .... . 4 39 n 11. Oj Komun .... . 9.05 J 4.45 .J SdcenvH, sosire . .12.03 Ş 9.65 D Bnenresc Verclorexa Buciraici . , . ... 8.--- d 6,05 n Pi tei tl . . . . 11.21 ii 10.15 D Slatina . . . . . . . 2.-d Craiota................4.17 j Virciornea, *o*lre . . 9.01 na Snceara—Bucnresel Suceara.......5.11.1 0.46 Ş Roman.........8.45 a a forţa strimtorile fi de a ocupa iitinopolul. 81'lard* ameninţă pe Rasia fi pe de teribile represalii dacă aceste niterl eonspiră in contra intereselor Veci. .Times* zice ca o parte din flotă va merge la Constantinopol fi cS ana ca aceasta este de neapărat in arma celor ce s’a3 petrecut. El adaogă că această tnd-sură s’ făcut necesară in urma intimaţieî formulată d» prinţnl CJorcencofT că Rusia a hotărî! a ocupa Constantinopolnl (n arma unor eventualităţi oare-care. Dacă Rnfil ar ocupa Constautinopolul ast-fel încât dur.ta acestei ocupaţii să nn fie mărginită, răspunderea guvernului nostru are să fie pnsă in joc. Datoria Engliteral ar fi deci de a lucra grabnic fi cu indrăsneală dacă Rusia ar trece peste nişte margini hotă-rîte prin dreapta mesnră a intereselor englezeşti. Londra, 13 Fevruarie. O activitate neobicinuită domntfte Iu arsenalele de la Woolvich fi Sheovmans în arma ordinilor grabnice venite ds la Amiralitate laindra, 12 Fevrunris. ,Morning-Pust* publică o depeşe din Berlin, care zice că Imperatnl Vilhelra, primind pe preşedintele parlamentnlnl, a a declarat că situaţia politică este foarte grea, dar că mal este încă speranţă in menţinerea păcii. D. Biilow, secretar de stat, pare că este alee ca Bă represinte pe Germania Ia conferinţă. Londra. 12 Februarie. O depeşă din Viena, inconogeiinţează pe ziarul aTimes* că se afteaptă scirea despre nn compromis în virtutea căruia Poarta ar consimţi a primi la Cornul-de-Anr câte doS năvl de fie-care putere. Inchiiar»» 5. cestul compromis este sfătoită Porţel de toţi ambasadorii streini. Nici o comunicaţie a Rusiei privitoare la conferinţă nu s’a făcut Austro-Ungariel. BDCURESCI rl FEVRUARIE „Românul* e3te adânc întristat; „Românul* plânge cu amar; „Românul* geme şi se vaitâ câ Infrâ-i(irea nu a’a făcut! ,In zioa de 26 Ianuarie*, zice sibila radicali In nu-tnSrul din 1 Fsvruarie, „toate partidele s’afi întrunit la un vot unanim; şi In aceeaşi zi «Timpul*, dupe 2-t de ceasuri „Pressa*, şi peste 48 câţl-va senatori afl sfâşiat pactul, şi âtaci iarăşi guvernul. Val! val! ce r£l mat sunt aceşti oameni.* Mal Încet, domnilor de la „Românul*, ia sâ ne înţelegem bine. Votul unanim din 26 Ianuarie cui era adresaţi Aţi putut crede oare uq singur minut câ era o aprobare a miniştr lor noştri, un vot de Încredere dat patriotismului şi capacităţilor lor, safl un bil de Indemnitate 1 Voi ştiţi prea bine ci nu este aşa, este bine lnsâ a se mal preciza lămurit Încă odati. Acel vot era o manifestaţiune indreptati către Europa întreagă In contra unul pericol de care ţara este ameninţată. Dacă conservatorii din Cameră şi din Senat sad uuit pentru aceaată manifestaţiune cu restul deputaţilor şi senatorilor, el afl fftout’o pentru câ tot-d'auna cAnd este vorba de un fapt patriotic şi bărbătesc, el sunt In fruntea tutulor. El aQ fftcut’o fără a privi, precum o ziceam sunt acum trei zile, nici la cel ce erad al3 turea cu d&nşil, nici la cel mal ales ce erau In faţa lor. La 26 Ianuarie nu era vorba nici de a judeca, nici de a spfila pe miniştrii. Toate vin la vremea lor pe această lume ; va veni şi zioa unde va avea a se hotărî şi despre d-nealor, Insă nu a sosit Incâ. Prin urmare Încetaţi de a vă încerca să convingeţi pe cine-va câ la 26 Ianuarie s'a încheiat un pact de Înfrăţire ce s'a sfâşiat a doa zi. Încetaţi de a mal zice câ retragerea aeuzaţiunel In contra foştilor miniştri nu a fost de cât urmarea acelei înfrăţiri. Rătăciţi Intr’un dedal din care nu mal ştieaţl cum să eşiţl, aţi apucat cu fericire pr.-tex-tul ce vi s’a Înfăţoşat pentru a vfe scăpa Inşivft. Fiţi modeşti, precum aţi fost prudenţi ; nu mal arătaţi ca un act de insolentă mărinimii aceea ce a fost un fapt de perfidie şi de inichitate. Dacă voiaţl înfrăţire, trebuia să trimiteţi pe foştii miniştrii înaintea Curţel de Casaţiune ca sâ spulbere ineptele voastre acuzaţiunl. Intru aceasta. Prinţul A. Stirbey şi d. Rosetti v'ati dat o lecţiune în Cameră vo tând contra moţiune! de retragere a aeuzaţiunel. Acest singur fapt ajunge pentru a arfita cum Înţeleg bărbaţii cu inima şi cu simţirea dem-nitâţet pretinsul vostru act de Înfrăţire. Citim In „România Liberă* dela 29 Ianuarie : „In mijlocul acestor acte frumoase, cari contribuesc a ne apropia mal mult In Intru şi a ne ridica mal su9 In ochii strAinilor, ne pare rOO câ guvernul, sad mal bine ministrul jastiţiel, pentru care avem o deosebită stimă şi simpatii, s'a abătut de pe calea cea dreaptă In cestiu-nea procesului intentat „Timpului.* Confraţii noştri ah publicat un prim-Bucureştl, cuprinzător de fapte ntexacle fi de apreţiirl grăbite, cari ar fi trebuit să nu vază lumina publicităţi. Guvernul le-a trâmia un comunicat de desminţire (nu ştim cura s’a încuibat acest frumos (î) t«riuen In limba oficială), dar care coprindea o frasă de polemică nepermisâ guvernului. “Timpul, a crezut de cuviinţa a nu se supune obligaţiunii legale, de a publica acel comunicat, de oare ce dGnsuI, prin acea nenorocită frasă, eşia din sfera comunicatelor. De aci nn proces In potriva „Timpului*, trărais dinaintea tribunalului coreeţional. Noi desaprobâm această procedare a autorităţii, şi credem câ va fi desaprobatâ şi de cele-alte organe de publicitate. De şi legea partidului conservator dă un drept piea larg guvernului de a face proces de presă, noi ne vom supune acestei legi, dar suntem tn contra el şi vom lucra pentru corigerea sa. Până atunci sâ ne permită on. ministru al justiţiei sâ-I spunem, că un proces intentat unul ziar, mal ales de către guvern, este un proces de presă fiâ orl-care motivul acestui proces ; — câ comunicatul trâ-m>s „Timpului* este necorect intog-mit, şi ar putea crea un trist precedent tn redigiarea viitoare a comunicatelor ; — câ chiar dacă am fi admiratorii legii d-lul Lahovari, şi dacă am primi sistema comunicatelor cu apreţierl subiective, nu Înţelegem cum un proces de presă este trârnis Înaintea tribunalului co-recţional. când singurii judecători fireşti In asemenea materii sunt, după legile ţt'ril, juraţii. Ne ar părea rfiă dacă, tocmai sub administraţiunea d-lul Eug. Stâ-tescu, pe care ăl cunoşteam amic al libertăţii celei mal largr a presil, şi partizan al juriului In proces de presă, s’ar consuma un act, In contra căruia, credem că este şi legea şi programul partidului liberal. Sperăm In9â, câ un asemenea act greşit şi bogat In urmări rele nu se va consuma. Dacă d. ministru al justiţiei crede, câ legea obligă pe im ziarist a publica orl-ce comunicat orl-cum ar fi redactat, chiâine pe „Timpul* In judecată, dar In judecata juraţilor, singurii competenţi In materii de presă.* Ar trebui sâ le fim recunoscători colegilor noştril dela „România Liberă* pentru aceste cuvinte, cu care nu ne apăra pe noi, ci face mal mult, adică susţine demnitatea ziaristicei române faţă cu nişte atacuri violente şi lipsite de bună cuviinţă. Şi le suntem In adevăr recunoscători pentru aceasta. Am fi dorit Inse ca să fi făcut această apărare cu demnitatea cuvenită unei cause atăt de importante, precum este demnitatea ziaristicei. Suntem dar jigniţi, văzănd cum „România Liberă* se Inclinâ mereu cănd la o parte când la ceea-l’altă, ba merge chiar pănâ a zice, că articolul, pe care Tam publicat, era „cuprinzător de fapte inexacte şi de apreciărt grăbite.* De unde ştie „România Liberă* că faptele, despre care am vorbit, sunt „inexacte* şi ce II dft dreptuf de a zice, că aO fost „grăbite* a-preciârile noastre ? înţelegem, ca Dl. Eugenie Stâtescu sâ dedare faptele de inesacte, fiind-câ d-sa are un foarte Învederat interes de a o face aceasta; „România Liberi* nu este Insă nici competentă, nici interesată. DIN AFARA Engliteră. — Erl seară sosise In cercurile comierciale din Bucureşti ştirea, câ Englitera a declarat Tăsboifl Rusiei. Această ştire nn s’a adeverit încă şi sperăm, că, cel puţin deocamdată nici nu se va adeveri. Ştirile sosite din Londra dan Insă temei îndestulător pentru cele mal serioase îngrijiri şi, dacă atitudinea Rusiei nu se va schimba, abia mal putem crede în menţinerea păcii. In Londra s'a stirnit o ferbere neobicinuitâ şi de când Ru-şil 8'aâ apropiat de Constantinopol, chiar şi populaţia, care tot-d’auna se manifesta contra politicei guvernului, a Început sâ fie ameninţătoare. Cete mari de oameni străbat uliţele, cântând imnuri naţionale, ba chiar ameninţând pe sprijinitorii politicei ruseşti. A9t-fel, acum câteva zile, ferestrile lui Gladstone afl fost sparte. Cu deosebire două ştiri aft produs In Londra o agitaţiune ne mal pomenită. Se zicea câ Ruşii, In ciuda armistiţiului, înaintează spre Constantinopol şi câ aă luat In stăpânirea lor câte-va puncte fortificate din linia de apărare a Constaotinopolu-lul. Lordul Derbj numai de cât a cerut explicaţiunl de la corniţele Şuwaloff, eară corniţele Şuwalotl , cerănd informaţiunl de la St. Pe-tersburg, a primit de la Principele Gorciakoflf o depeşă, In care ştirile sosite la Londra sunt desminţite. Lordul Derby cu toate aceste a declarat In Camera Lorzilor, că acest răspuns li pare evasiv. Un alt motiv, care a liotă rât pe guvernul englezesc a persista In politica sa de acţiune, este condiţiu-nea privitoare la Dardanele a preliminărilor de pace. După formularea acestui punct, In care se zice : că Ţarul se va Înţelege cu Sultanul asupra asigurârel intereselor englezeşti In strimtorile mârel, ces-tiunea Dard&nelilor ar Înceta sâ mal fie o cestiune europeană. Sub impresia acestei agitaţiuni, parlamentul a votat creditele cu o maioritate de o sută nouă-zecl şi nouă voturi. Cu toate acestea ne vine greO a crede câ Englitera nu TIMPUL va aştepta resultatele conferinţei, ce se va întruni. AnstrO-UngArla. Criaa ministeriali s’a resolvat, precum se prevS-zuse chiar în cele d'inteiQ zile dupfi. demisionarea cabinetului AuerBperg, şi parlamentele ai Început iar&şl cu desbaterile proiectelor de lege privitoare la relnuirea pactului dualist. In politica externi, de cind corniţele Andrassy a isbutit cu proiectul sfii de conferinţă, opinia publici a Austro Ungariei iarăşi a devenit reservată. Ştirea despre mobilisarea corpului de armată de la VSrşeţ şi şi ştirea, că Austro-Ungaria ar fi protestat contra evacuării fortăreţe-lor de pe ţirmul drept al Dnnărel pini acnm nu s'aCi adeverit. Din contra, ziarele din Viena şi cu deosebire cele oficiale urmează a da expresie speranţei, că se va putea ln-cungiura conflictul Intre Austria şi Rusia, deşi merefl relevă, că este bine a nu avea deplină încredere In lealitatea Rusiei. Faţă cu cestiunea retrocedării Basarabiei toate ziarele din Austro-Ungaria observă atitudinea, la care trebuia să ne aşteptăm. In deosebi .Fremdenblatt* comunicănd moţiunea votată de către corpurile legiuitoare ale Ramăniel, zice că ar fl un lucru in adevăr ne mal pomenit, ca Rusia să-şi calce vorba şi să ia Basarabia de la noi. Ziarul vienes Încheie dănd espresie speranţei, că Ţarul Alexandru nu va suferi, ca lumea să vorbească despre .vorba dată de către Rusia* ca despre .credinţa punică.*—‘Corespondenţa Austriacă*, din contră, crede că retrocedarea Basarabiei este un lucru pus la cale şi că protestarea gevernulul Romăn e prefăcută şi numai un tertip spre a domoli spiritele Romănilor. Italia. — Moartea marelui Papă Pio Nono a dat poporului italian Încă o ocasiune spre a-şl manifesta maturitatea politică. Numai de căt după ce a primit ştire despre bol-năvirea Papei, Regele Humbert a cerut informaţiunl desrpe starea bolnavului. Ştirea despre Încetarea din viaţă a Papei a produs a- t.ăt In Roma . căt şi In întreaga Italie cea mal adăncă impresie şi toate ziarele vorbesc cu adăniă ve-neraţiune despre .marele Pontifice*, a cărui viaţă a fost strlns legată cu cel din urmă trel-zecl de ani din istoria Italiei. Cestiunea conclavel, In sftrşit, s’a resolvat. Conclava se va ţinea In Roma şi anume In Vatican. Numa de căt după Încetarea din viaţă a Papei, cardinalii, ce se aflafl In Roma, s’aă Întrunit şi zidarii afi Început să zidească Intrările departamentelor respective. Cardinalii din ţfirile strg-ine a O plecat la Roma şipănăacum fără Îndoială el vor fi sosit cu toţii. Intrarea In Vatican e oprită tuturor persoanelor afară de cardinali şi de garda papei, care stă de pază laie-măşiţele pămănteştl ale răposatului. Guvernul a luat m6surl pentru menţinerea ordinel şi garantarea libertăţii deliberaţiunilor pe tot timpul conclavel. Germania. — Opinia publică eu ropeană nu e de loc mulţumită cu discursul de tron al împăratului Vil-helrn. In deosebi partea privitoare la crisa orientală e foarte palidă şi nu se pronunţă de căt prin relevarea confenrinţel de la Constan-tinopol. In curănd Insă principele Bismark se va lntoare la Berlin şi mal mulţi dintre membrii parla- mentului aii luat Înţelegere să-I adreseze o interpelaţiune privitoare la politica orientală a Germaniei. Primim de la d. locotenent-colo-nel Ale.vaudri următoarea scrisoare deschisă : înălţimii Salt Principelui Gortidiaktff, moţe cancelar al Huriei Bucureşti, 36 lan. (7 Fev.) Princip*, Două sentimente opuse ad însemnat in mod nestrămutat natura raportorilor, cari ad existat Intre pnterniaa împărăţie a Rusiei fi modeBta noastră ţară. N am uitat □ ici odată, că glorioşilor străbuni ai Im-păratnlnl Alexandru II le suntem datori in mare parte cu eliberarea uoaBtră de sub domiuaţiunea otomană şi recnnoştinţa noastră ar & neschimbată, dacă anul 1812 n’ar fi lăsat in aducerile noastre aminte colţul unei nelinişti, care reinoindn-se la fie-ce răBboid, întreprins contrn Tnroiel, turbură astăzi mai mnlt decăt tot-d'a-nna siguranţa noastră naţională. Pacea, care va pune capăt răsboialn! actual, are si tragă după sine pentru noi pierderea Baaarabiel. Temerea noastră nn va răm&nea nebăgată in seamă de către înălţimea Voastră, daca veţi bine-voi a observa, că repetarea desmembririi României, are a se săvârşi aproape In ajonnl fericitei zile, iu care, tnulţomită concursului tntnlor puterilor mari, unitatea noastră naţională a pntnt începe opera sa şi statal nostra s'sQ pntnt constitai, adăogândn-i-se □□ teritoriu, ce ni se inapoiase. Snpnindn-ne astăzi dislocaţianil, ce ne ameninţă, vom avea, Principe, durerea a-dâucă, de a vedea compromisă de la în-cepnt opera nnitSţil noastre naţionale , şi vom pierde ast-fel toată credinţa in viitorul individualităţii noastre ca stat. Motivele ce împing pe gnvernul rusesc sS reclame retrocesiunea Basarabiei, sunt de sigur vrednice de tot respectul nostru, înţelegem într'adevăr că nn este indiferent pentrn Rusia de a nn reposeda gurile Donării şi că vrea să-şi păstreze pentrn e-ventaslităţl viitoare o cale în Orient, fără concarenl teritorialul nostra sad a modestelor noastre poteri militare şi prin armare fără ca să mal intervie angajamente diplomatice, cari ar naşte, ca in momentul de faţă, grentăţl internaţionale. Aducem mal cn seamă omagial nostra adâno sentimentului înalt, care face pe Maiestatea Sa să voiascS a şterge din Analele Augustei Sale Case până şi amintirea unicei desmetnbrSrl ce a suferi t-o împărăţia. Dar respectai nostrn, Principe, nn va pntea lnnădnşi in no! sentimentul intereselor noastre celor mai vitale şi din canza chiar a înaltelor prevederi , ce voieso să tnbrăţiseze retrocesinnea Basarabiei, noi la rândul nostrn avem datoria — înălţimea Voastră să ne dea voie a I-o spnne aceasta In mod loial — Bă ne îngrădim in contra nnel schimbări, din nefericire posibile, în sentimentele personale ce le are împăratul şi Rusia în privirea noastră, şi să dorim prin armare de a rămâne stăpâni pe gurile Dunării, şi să invocăm — ivindn-se cazai—ajutor contra agresiunii Roşiei. Teritorial ce ai e'a dat îndărăt la 1856, are în Bine insnşi—economic vorbind—o importanţă numai relativă; strategic insă are In ochii noştri o importanţă foarte mare, căci tocmai din cansa gnrilor Donării el constitue o frontieră din cele mai apreciabile între rele două state, mai cn seama dacă libertatea pentrn toate poterile de a se folosi de etrimtorl, ne lasă facultatea nnul ajntor pentrn ora supremă, in care Roşia ar pane in pericol esistenţa noastră. Istoria alianţelor, Principe, este tot-o-dată istoria celor mai croate desfaceri a chiar amiciţielor acelora, pe cari ele pretindeau a le perpetua intre naţiuni. Această eaperienţă tristă ne spnne indestnl, că România e prea slabă, pentrn a pretinde să trăiaecă alt-fel de cât veghiând şi protegiată. Sentimentele personale ale M»jestăţil Sale in privirea noastră ne snnt cunoscute şi lealitatea angajamentelor Sale ad fost pnrnrea mai presns de ori-ce bănuiala, insă raţinnea de Btat, Principe, este câte o dată mal presns de voinţa împăraţilor şi viaţa omenească are margini. I-lnatrnl istoric al consnlatnlni şi al impe-rinlnl aminteşte o convorbire interesantă intre Ţarul Alexandro şi împăratul Fran-cisc la congreanl de Viena şi care se re-snmă în nrmătoarele cuvinte : «Alexandra, răspunzând aliatnlnl sâd, că cnnoscnta şi încercata lealitate a caracterului săd ar trebni totnşl să reasigure poporal austriac,— Da—răspunse Împăratul Francisc—lealitatea principilor este de si-gnr o garanţie, insă an bnn hotar plăteşte şi mal mnlt.. Ne veţi permite dar, Principe, nonă, cari suntem atât de slabi, a nrma faţă cn Roşii, care este atât de pnternică, i naltul învăţământ, pe care l-am amintit şi de a ruga pe înălţimea Voastră să bine-roiţl de a mal examina, daca din punctai de vedere reciproc al intereselor de stat canza noastră nn trebne să trinmfe asupra cauzei, pe care guvernul Imperial, voieşte a face să prevaleze astăzi. Almintrelea pe ce cale gn-vernnl Imperial ar voi oare săpuetnexe-ontare acest straniii proiect de retroceainne a Basarabiei ? No există decât doă căi. Tratatul de pace, care va interveni Intre Rusia şi Turcia ar stipula, că acea retroceainne se va face direct de cătra această din nrmă patere, prin urmare în dispreţul ilreptnlnl şi al consentimentnlnî nostrn şi fără nicloade-sinne din partea poterilor semnatare im-prennS cn Rnsia şi cn înalta Poarta ale tratatului de Paris, in virtutea căruia am reintrat in posesiunea unei părţi a Basarabiei. Cu toate astea înălţimea Voastră va bine-voi a băgn de seamă, că o stipa-laţiane de felnl acesta ar implica in mod fatal, com-cS inaiutea resboinlni şi în momentul chiar a semnării păcii noi nn am li încetat de a face parte integrantă din imperial Otoman. Intr'un asemenea cas cutezăm a Vă întreba, cn cine Baronnl Stuart, lucrând in numele gnvernnlnl Imperial, ad încheiat convenţia din 1 (10) Aprilid ? Fără ’ndoiulă cn nişte rebeli, precum înalta Poartă nu ad incetat de a ne califica în notele sale circnlare către a-genţil săi din străinătate. Şi serata este fără ’udoialu înălţimea Voastră să ne permită a l-o zice — motivnl secret pentru care gnvernnl Imperial s'a absţinnt de a recunoaşte chiar iu zina de 30 Angnst, a căruia amintire Maiestatea Sa a bine-voit a o perpetuu prin înalta Sa buna-voinţă, independenţa noastră atât de scnmp plătită de soldaţii noştri diuaintea Plrvneî. Orl-cnm, de această calificaţinne de rebeli □ □ am fost scntiţl de loc în străinătate şi de signr, că o vom Ii meritat-o, daca gnvernnl Imperial consimte a confirma, că ea eate nimerit aplicată primind din mâ-nile Suzeranului nn teritoriu, care din voinţa Europei a fost ana din odoarele coroanei suveranului nostrn. încheiat de nn vasal în rebeliune contra Snzeranulni săd, pactul din 4 (16) Aprilie ar deveni din parte-ne nn act de felonie, de care de acnm înainte in zadar ne-am încerca de a ne lepăda. Este de temnt, că ast-fel Interpretat, el să nn fie îneă mal sever pus in sarcina conştiinţei noastre ca învinovăţire, căci lnmea se va ’ncerca a vedea într'ânsol nn trist exemplu de nrmat de către cutare provinţie, aparţinând cu-tărei împărăţii, şi care prin mijlocul n-nuî ajntor de din afară ar căuta a rumpe legăturile, ce le nneac cn acele împărăţii. A dona cale de nrmat ar consista in încheierea unui tractat, pe care am avea onoarea a’l semna împreună cn Rusia. Am rennnţa ast-fel de bnai-voie la posesiunea nnni pământ, pe care împrejurările istorice ni l'ad făcnt mai scnmp de cât pe ori-care altoi. Ast-fel de sacrificii, înălţime, du se impun de cât prin compensaţinni eqniva-lente sad prin violenţă, Unii cred n pntea afirma, că negoţierile pentrn retrocedarea Basarabiei snnt anterioare aemnării con-venţinnil din 4(16) Aprili», ei merg până a pretinde, că darea acestei provinţii ar fi deja făgăduită guvernului Imperial Demnitatea noastră nn ne permite si credem, efi miniştrii noştri să fi nitat până intr’atâta datoriile lor. In politică nepre-vederea, poate fi câte-odată vecini cu incapacitatea — dar nn gnvern nn poate fi nicl-odati bănuit de sperjur. Neprevederea ar fi aci cn atât mai învederată, cn cât Rnsia n'avea, drept vorbind, nici o coin-pensaţinne eqoivalentS să ne dea pentrn nn sacrificiu atât de mare. Este destul de a nnmi Dobrogea, teritoriul Vidinulul sad ori-care altă parte din Bulgaria, pentrn a dovedi deşertăciunea şi am pntea zice bătaia d-> joc a despăgubirii, ce ni s’ar oferi. Fie-care înţelege,cnm contele de Cavonr a schimbat cn împăratul Napoleon III Sa-voia pentrn regatul Lombardiel, Emilia, Toscana şi pentru înălţarea unităţii italiana, ale căril temelii acest maro suveran le ’ntărise cn Bângele soldaţilor săi. Ssvoia era franceză, aqnisitinnile mari şi nouă făcute de micul regat al Piemontului erad esenţial italiene; in fine cobo-ritorinl contelui Humbert I de Savoia ad devenit de acnm ’nainte rege al Italiei. Cu toate acestea cuvântul trădare i-ad fost aplicat până şi acestui iluBtru om de stat. Memoria sa e da almintrelea atinsă astă-zî, rin asemănarea pe care o seamă de oameni cutează a o Btabili intre opera lui imensă şi trista lor aventură. Nn ni se cuvine. înălţime, de-a presimţi aici atitudinea Enropei faţă cn acest schimb de provincii «are ar atinge teritorial starea existentă a lucrărilor din Orient. Dar e permis de-a ne preocupa de sentimentul el de vreme ce, cooperând de bană voie la nn asemenea schimb şi lăsând ast-fel nn teritoriu, care pe noi nn ne-a coBtat nici nn sacrificiu, noi inşi-ne am atenta asnpra pactului european, care ad garantat existenţa noastră. Cine-va se poate întreba — şi nn fără oare-care cuvânt — daca e absolut permis nnni minor, de a sa elibera de o tnt*lă atât de părintească ca aceea a Europei întregi şi de a compromite prin prodigalităţi le sale sad prin neiuteligeuţă politică un patrimoniu, din care tratatul de Paris a judecat de cnriinţă şi oportun de a face nna din bazele păcii in Orient. Deja prin participarea noastră la răs-boid România s’ar fi espas observaţiilor celor mal severe din partea cabinetelor, daca Enropa nar fi crezut că trebuie să rămâie nepăsătore dinaintea nnni conflict, a cărnl colţ ea -ad văznt ivindn-se cn o-cbii el proprii H conferenţele de ha Con-stantinopol. Blândeţea acestui tratament faţă cn noi poate că şi-ad avut iBvorul in aceleaşi consideraţi!, cari ad lisat şi Rasial întreaga libertate in mişcările eale in contra Turcii. .In toate ca/nrile pretinsele provooa- rinnî ale Porţii şi necesitatea pentrn România de a scăpa de mină, arnncăndn-se în luptă*, care snb condeiul sleit al miniştrilor noştri devin cauzele hotăritoare a intrării noastre in campanie, n'ad pntnt amăgi cabinetele şi mai pnţin pe înălţimea Voastră, care, relativ la mişcările noastre BnnteţI atât de bine informat asupra originilor reale ale inireprinderei noastre. Deci daca Enropa a rămas pasivi faţă cu fanteziile noastre răsboinice, e învederat că nn va şti gS admită ca aa mai dfirn de bnnă voie o a dona loritnră edificiului, destinat a acnti propria noastră existenţă şi de a preserra In acelaş timp liniten Enropei în contra repetării unor coDvnleinnî ca acele, a căror martori este acnm. Precum vedeţi, Principe, retrocesinnea voluntară a Basarabiei ar trage dnpi sine pentrn noi atât o deBmernbrare, lipsită de ori-ce compensaţie acceptabilă, pe c&t şi punerea In pericol a unităţii noastre naţionale şi in fine desafecţinnea Enropei, cn retragerea garanţiilor, pe care se întemeiază de doă-zeoi de ani existenţa noastră ca stat. Scăzntă in teritorial el, izolată de Europa occidentală şi lăsată în voia sorţilor mişcării, care va agita viitoarele state din Orient, ţara noastră g’ar vedea aruncată in strania necesitate de a solicita protecţia esclnsivă şi reinoită a Rusiei şi de-a desrainţi ast-fel singură atât aspiraţinnile sale inofensive, insă legitime, preenm şi prevederile Enropei , care ad consacrat dreptatea şi utilitatea acelor aspiraţinnl prin tratatul de Paris. Toate aceste consideraţii n'ad pntnt să scape privirii şi inteligenţei înalte a Inăl-ţiraei Voastre şi daca aţi stârnit a le opnne convenienţele Rusiei, aţi făcut fără îndoială ţiind mal multă seamă de acestea de cât de cele d’ântâi şi aţi avnt puterea de a amuţi in înălţimea Voastră ori-ce sentiment de bună-voinţă în privirea noastră şi mal cn seama genial, de a face aă triumfe raţiunea de stat in snfletnl atât de mare şi de generos al Impăratnlnl. Intr'o sitnaţie atât de critică pentrn ţara noastră, lăsaţi-ne Bă facem nn nltim apel la pătrunderea, la sentimental de dreptate a Inălţimel Voastre. Rnsia Ini Alexandra al II-lea e prea pnternică, pentrn a face din retrocesinnea Basarabiei nn pnnet de onoare, cnre ar deveni pentrn România o lovitură de moarte. Ca teritoriu e o simplă foae, căzută din arborat gigantic ce acopere nn continent. Pentrn noi Insă acest teritoriu e patrie şi binc-voiţi a reennoşte, Principe, că a-ceastS patrie, regăsită odată fără de cea mai mici osteneală, am reecumpfirat-o azi indestnl cn sângele nostrn. A o lna de la noi pe calea compenaa-ţinnei, ne pare nn lncru inadmisibil în toate caşurile, şl credem a o fi demonstrat aceasta. Altminteri Excelenţa Voastră aţi făcnt inşi-v$ retrocedarea de bnnS-voie a Basarabiei peste putinţă : Excelenţa Voa-strfi ne-aţi oferit rnble! Aceasta va să zică a m°rge cam departe cn dispreţnl gennlnl nman. Fără îndoială veţi fi nitat, înălţime, că Impăratn) a onorat peptul Suveranului noitrn şi peptnrile soldaţilor noştri cn cele mai nobile cruci ale Sale. Nn vă rămâne, Principe, de cât sila, pentrn a relna de la noi ceea ce am recucerit. O veţi intribninţa contra aliaţilor voştri ? Se poate admite, ca nn general galic să fi aruncat Btrăbnnilor noştri neînduplecatul ,Vae Victis* ! Insă aceasta s'a petrecut intre biruitori şi biroit şi Bont de atunci 23 de secole. Noi suntem creştini, Principe, avem aceeaşi lege ca poporol rusesc, am luptat împreună pentrn ^aceea-şî credinţă ; noi snntem aliaţii Voştril! Acest din armă cuvânt face ori şi ce violenţă contra noastră peste putinţă. înaltul spirit al Excelenţei Voastre, nu va voi ca spnsa ,7a! de învinşi* să fie agravată prin acea de ,vai de aliaţi.* Alexandra al II şi naţinnea rusească nn vor per mi te-o nici o-dată. Primiţi vă rog, înălţime, expresinnea sentimentelor mele celor mal respectoase_ Locoteneat-colonel Âlecsandri. Fost agent diplomatic al României la Paris şi la Londra. SENATUL Şedinţa de Vineri 30 Ianuarie 1878. Şedinţa se deschide 1» 2 şi jumătate ore snb preţedenţia d-lnl D. Brăteann. Dnpă adoptarea snmarnlnl se citeşte telegramele mai runltor cetăţenii din oraşele Roman, lsmail, Cahul, Caracal, Brăila, Bârlad Vaalnl, etc. prin care mulţumişte Senatului pentru votai ce a dat iu ceatin-nea Basarabiei. D. ▼. Preşedinte, comunică ordinea zilei. D. St. Beln raportore, citeşte raportai relativ la proectnl de lege pentrn creare de nool taxe comunale in oraşnl lsmail. Senatul adoptă proectnl fără disenţiane. D. Beln, citeşte asemenea raportul asnpra proectnlnl pentrn taxele asnpra ra-chinlnl din comnna lsmail. D. v. Preşedinte, invită pe d-nil aena- >■» i torl a proceda la votarea prin bile a Illl j In timpul votărel d. Boerescn, protili I că a cerat cuvântai pentrn a cornbat> l»i deastă tacsă şi nn i s'a acordat, d-sa rn1 e pe d. senatori a nn vota legea. Ea vai*1 şora cn mnlt venitul comunei. Amu protest semnat de 00 comercianţi Aj a'ar putea aplica Incrnlnl. Dară fiind-d l» pot vorbi vă rog să votaţi toţi contra |jk trn a ae respinge proectul. D v. Preşedinte, deschizând nrna i stată că Senatul a respins proectnl cil votnrl contra 10. Se adoptă apoi, fără discnţinne ş unanimitate proectnl de lege pentrn }-pirl şi deslipirl de comune in judeţele â mau, Neamţn, Dâmboviţa, etc. D. ministru de externe, depnne proe li de lege pentrn reînfinţarea agenţilor £ plomaticî la PetreHbarg, Roma şi Uelga D. v. Preşedinte, face cnnoscnt oi ordinea zilei urmează interpelarea d Ffilcoeann relatiră la cestiunea Baaaraljfi Mai mnlte voci. S’a tratat deja acsill cestinne. D. Fălcoiann, Nn însă in sensnl < voesc ed. D. ministrn de externe. Apoi ednne venit aici ca aă fac gnstul nimnlnf, -snnt venit că aă inii fac datorie şi dti ria mea este să spun că nn pot respn de două ori in aceeaşi ceatinne. D. Fălcoiann. Efi ceream numai atât'J actele diplomatice să se publice, penui ca nn numai noi, Senatul şi deputaţii, di# şi ţara întreagă aă fie in cunoştinţă canefi. Crez că cestinnea interesează ţ inteagă şi trebnie să i se dea o pnblicit cât a’ar pntea mai întinsă. D. ministrn de externe. Şi cestinnea blicităţei a fost desbătntă şi v'am 9) efi gnvernnl nn poate divnlga o ceştii > care eBte iacă pendinte. D. Fălcoiann, se declară satisfăcut, Incidental fiind închis d. v. preşedinţi acordă cuvântai d-lnl D. Stnrdza pen a 'şi desvolta interpelarea d-sale relativ condiţinnile armistiţiului de la Adriai pol. D. Stnrdza. Nn crez că a fost vri ep_că în istoria noastră care să fi f( mal fremântată de evenimente aşa de semnate ,aşa de grele ca cea de ezi. C corpurile famegânde încă ale bravilor mo peste Danăre constatăm cu mândrie ci am ajnna visai de anr al strămoşilor n< tril şi dorinţele noastre snnt îndeplini De ce cn toate astea atâtea griji ne f) mântă. Pentrn ce toţi ne temem de v tor ? Cestinnea a fost atinsă în interp larea precedentă a principelui D. Ghica. s'a resolval prin aceea moţiune memo: bilă. Se Cn toate astea atnncl era vor nnmal de o mică parte din ţara noasti Să 'ml permiteţi a vă aduce aminte puţine cnvinte de ce era vorba. Noi i'1 tfizi am intrat intre statele moderne, i am desvoltat toate insitnţinnile deBvoltâ de cele ale state şi cari garantează infl rirea nnni stat Ce e mal mnlt, ne-a purtat aBt-fel cum roia Europa, cnm aştepta de la noi ca să ne purtăm. ' Tăria noastră a provenit de acolo pe: trn că ţara noastră este de nn element < mogen, aşa că nn am avat certări in tel tine cn străini. In consideraţinnea aceetr adevăr noi am zis, şi aceasta a fost seir nificarea votului nostru de la 26 fanui rie, am zis nu voim să ne mărim teritr rinl nici chiar cn toată Bnlgaria pentr (• că am fi espnşl a ne certa eu vecinii nof tril şi a perde ast-fel omogenitatea cai ne-a făcnt să prosperăm. Aceasta a foi cestinnea resolvată prin moţinnea noasti de la 26 Ianuarie. Acnm cestnnea care ne preocupă eal alta. Ce vom deveni notîu viitor, In con certul staturilor europene? Acesta est objectnl intepelărel me'e. Am avnt onoars a intreba mal întâi pe gnvern dacă conoaşte comdiţinnll» ar mistiţinlni de la Adrianopol ; aci orato rnl descrie aitoaţianea în care ae află cas tinnea independenţei noastre care nu nn mal a fost proclamată da noi dară a foi recunoscută chiar de Rnsia. — Ast-fet fiind rine întrebarea noi am fost consultaţi» în cestinnea armistiţiului, pentrn cS as ti. noi nnmal sunt’m In posiţionea in cap * eram in timpul tratatului de la ,Cnciat Caiuargi*, când nimeni nn ne intreba u. păsurile noastre. Ar fi trist ca astăzi al se stipnlsze de noi fără de noi. Daca a ceasta s’ar întâmpla, atnncl independenţi I noastră nn ar insemna nimic şi am intrv ' in independenţă cn genucbil, plecaţi (*• planşe). Noi am avnt şi avem o politică traşi | de mai mnlte generaţinni, o politică bk setă pe interesele cele mai vitale ale a1 'T* TIMPUL naţiuni, fi această politici nn tren o schimbăm cam se schimbi deS nnile la teatrn (aplause). — Ast-fel i sA ne purtăm fi de aci înainte fi 1 ’itlm tutulor ci nn suntem capabili .asm lucruri de cit cu voinţa noastră ts. ’ Ld cu toţi strâns uniţi. M' dară ci este foarte important «jt col ca si seim cum s’a petrecut fflc cind 8's încheiat armistiţiul de K Miinopole. Din aceste oonsideraţiunl I ei sunt in drept să tntreb guvernată noi am fost representaţl la trac-< de P‘c« i parte a intevpelârel mele este tivi la posiţiunea noastră tn faţa Eu ; ji sesiunea precedentă am votat o prin care am declarat indepen-uitră fi am dat mandat guver-ei apere această independenţă. ■■ jumătate secol de când trăim tn yjf am progresat continuă in impli-idi inţelor noastre. Am rbalis/.at mal *«orinţa de a avea un principe străin. am dobândit neutralitatea. Această ‘hlitate, de fi nu destul de bine staI in tractatul de Paris, totufl trebne ‘•urosseem că era stabil,t pricipiul de tn nţinne, fi in virtntea acestui prinţi neintervenţinne am putnt noi vw», am făcut unirea, am adns prin-litriic fi astă7.I voim să realisăm ndenţa. Eterul desene cam ţara fi-a espriraat a de a se declara principatele ne-iSitează consideraţinnile divannrilor ~ W din Moldova şi Muntenia, pe cari emsat pentru a cere de la puteri ne. ales. Şi avem drept Bă cerem pro-fiatn neutralităţel de la puteri, pen-alteie ne datorează mult, noi am lup-jV-Ct mna contra musulmanilor, cari l*'afK(. toată Earopa, şi nn trebne să t * e6 (atunci când la Bnda gnverna turcesc, noi aveam domnii noştri l^fitsnl (aplause). 'e jur nul a lucrat in sensnl acestei poamei de la începutul complicărel a-■or orientale. S’a trămis mai întâi Gnica la Londra fi apoi d. B'ă-iWtnietriQ la Coustantinopole pentru )i iii ui se respecte neutralitatea. In iii (politică trebue dară să persistăm. I Jl aceasta ra fi greO. Insă nu a iţeau dobândirea guvernului consti-s»l, nu a fost greu realisarea uniraî Jbatelor ? a fost gred mal cu seamă aduce-«ncipelnl străin. Acestea s’ar fi pă-M iuceput că sunt nesce vise de ţi tun trebuia să le lăsăm copiilor ^ ea să le realsieze; fi cu toate astea >1 ei am lucrat cu curăţenie de su-îndeplinit pe toate (aplause). iaind U guvern d. Cogăluiceauu , a j & f d-sa aceasta politică. Tot bbU kn" să urmăm fi in viitor, pentru nalisăm ultima noastră dorinţă, < fte neutralitatea noastră perpetuă intată de puteri (aplause prelungite) Sinistru de Bsterne. Nu pot să răs-itl bine d. Stnrr.a de cât declarândn-i (il dat dc Senat la 2G Ianuarie, este , , de guvern fi acest vot va fi linia 0 Unduită în viitor. 1 iurdza a pntut spnne mnlte ade-. imnlte Incrnri, frumoase, însă acea-• ktut’o face în qualitate d-sale de -v L care ast-fel fiind, nu este respon-• ât înaintea consciinţei sale fi-a [ilar săi. Guvernul însă, când vor-Bogajază naţiunea întreagă, face abilă ţara sa ast-fe! că trebue să I mal prudent. ceea vă rugăm d-lor Senatori, ca leliţa d-voastră, să nn ne pretindeţl irim cuvânt cu cuvânt pe d. Sturdza. Irinţa dară a pnnctalul 1 din in*, dacă avem cnnoscinţă de con-I armistiţiului, voi răspunde cate-i aceasta nu ni s’a comunicat, şi cred din causă că nn ne a sosit ierni, voi face insă cunoscut că ndiţiunl nn s’a comunicat oficial t. puteri. SciQ şi eQ tot ceea ce lă lumea de prin jurnale, riuţa punctului al II-lea, ducă unica Senatului condiţiunile armi înţelegeţi că nu pot face alt-fel, chiar dacă nu vi le-aşi comunica I să le vedeţi in ziarele din stră- zi tea ce se atinge de al treilea pnnet >1 ţel Ar el, dacă vom trămite delegaţi A «sul European, aţi văzut că chiar am depus projectul de lege pentru icomplectăm repreeentaţiunea noa-lungă cabinetele străine. Prin a-presentanţl vom comunioa pute-Te sunt dorinţele d-voastre es-Iprin moţiunea de la 2G Ianuarie. In câte-va zile se va publica cartea verde, fi veţi lua cnnoscinţă despre modul cum privit guvernul dorinţele esprese de d-voastră. V’am spus fi altă dată că noi să datorim independenţa noas’ i uiai iu tâl nouă fi apoi puterilor ga.iuitu. In acest sena am lucrat fi vom lucra, ţinând compt pe de o parte de sacrificiele ţărel, de aspiraţiunile ei, şi pe de altă parte de sprijinul puterilor garnnte. Termin, dară, d-lor declarându-vă că tot ce vom face ascultând consiliate d-voastră. D. Manolache Gostachi. Sunt situaţinnl atât de grave intr’o ţară, tn cât când un orator ia cuvântul pentru a le atinge ii este impusă cea mai mare prudenţă. Dară fi prudenţa Bceasta are o limită. Nn tre-bue să vă închipuiţi că eQ voi divulga ceva din cele ce ni s’a comunicat in şedinţa secretă. D-lor nu ne este permis nonă iu urma interpol rei făcute de d. Sturdza, ca să tăcem. (sgomot întreruperi). Auz pe d. Giani intrerupendn-me. D-sa zice că eB combat gtlvornul pentru că aşî vot să viQ la minister! Apoi d-lor, dacă nici iu asemenea împr-jnrărl nn ne eete permis să discutăm, de cât fiind presupuşi că avem intenţiuni meschine, atunci să zicem că Senatul nu este de cât o adunare unde se votează legi după obiceiul bine cunoscut de .sus copii, jos bîaţl1. D-le Giani eşti un ilustru rapresentant al ştiinţei dreptului fi nn crez să fi învăţat la Paris această teorie politică, de a întrerupe (ilaritate, aplause). Lăsând pe d. Giani viQ la d. Brătiann. D-sa na-a spus că este foarte iubit de Im-peratorele tutulor RnBielor, că tot ce cerea ciue-va de la Împăratul fi nu i se acorda, se ducea d-sa fi stăruia fi împăratul ii făcea pe plac. In urma acestora mă aşteptam ca d-sa, om mititel cum se numeşte iu modestia sa, să iea moţiunea votată de noi, să se ducă cn ea la Peter-sburg şi ast-fel să ne scape de beleaoa cu Basarabia (ilaritate). Să venim să jndecăm dacă politica guvernului a fost corectă de la începutul res-belului. Guvernul a plecat din acest punct de vedere că nu mai esistu tractatul de la Paris, că nu mai există Earopa, şi ast-fel a făcut ce l'a tăiat capul fără consimţi-mâutul celor-l'alte puteri. Astăzi vedem că Earopa a inceput să ee misce, că ea există, că ea ţine âncă la graniţele prevăzute în tractatul de Paris. Prin urmare prevederile guvernului nu aQ fost corecte. Ceea ce m'a făcut să ian cuvântul în această cestinne este ca să fac cunoscnt că in Earopa lumea ue priveşte alt-fel de cât am voit noi să ne arătăm prin moţiunea de la 26 Ianuarie. Şi ca să vS probez aceasta voifi cita un pasagiQ dintr’o gazetă oficială a comitelui Andrassy *Cor-respoudance generale autriebienue. in care se zice că oposiţinnea ce o face gnvernul Rusiei, in chestiunea Basarabiei, este numai simulată, dara că in realitate guvernul român este deja inţeles cn Roşia în privinţa cedării acestei porţiuni din ţară. Venind la oestinnea armistiţiului, regretă că d. ministru de externe se exprimă în termeni aşa de vagi. D. ministru ne-a îpus că nn are cunoştinţă de condi-ţinnile armistiţiului pentru că nu a sosit âncă curierul care le aducea. Pesemne că l-a murit calul (ilaritate). Eh ! domnilor, rina nu e a Rusiei care ne tratează de copii, ci a noastră care ne-am obicinuit să spunem vorbe mari, să aruncăm cu nisip in ochii poporului fi tocmai în urmă să ne deşteptăm cum nr-am deşteptat azi. Aci este timpul ca să vă aduc aminte un vers al lui Schiller : Ilusiunen e lungă şi căinţa e scurtă (aplause). D-lor, v’am espus situaţiunea. Vă las acum pe d-voastră să o judecaţi, fi dacă reeultatul va fi meritoriu voi acorda acest merit gnvernulul, iar la cas contrariu şi răspunderea va cădea tot asupra sa. (apl.) D. Sturdza. Iu urma discuţiunilor oca-sionate de interpelarea mea, şi pentru a nn mal vă ocupa mult, am onoare a depune următoarea moţiane: »ln urma răspunsului d-luî ministru de .esterne .Senatul, în incredere că gnvernul va .lucra pentru ca recunoaşterea indepen-.denţei aă fie recunoscută şi garantată de .marele puteri ale Europei, .Trece la ordinea zilei.« D. Preşedinte al consiliului. sturdza ar fi avut dreptate si facă interpelarea ce a deavoltat astăzi cn atât patriotism şi atât talent, când noi nn ne am fi conformat cn dorinţa Senatului espresă prin moţiunea de la 2G Ianuarie. Când insă noi ne-am supus acestei deciaiuni, cred că in- terpelarea d-sale un mai are nici o raţiune de a fi. Căci intr’adevăr ce putea face guvernul mal mult? îndată ce a ascultat decişi unea Corpurilor legiuitoare, a comuuicat’o tutulor prin agenţii săi diplomatici. Mai mult de cât atât nu puteam face nimic. Iuţeleg iusă până la uu punct pentru ce se face guvernului aceste acusaţiuui. Este pentru că oposiţiaaen ce ni se face oposiţiuuea ce ne face in special d. Epu-reann uu este sinceră. D-sa este plin de venin. Şi pasiunea sa ’l orbeşte aşa de nit că nnainţe'es nici csea-ce i-ani apos aşa de clar în şedinţa secretă. D-sa a voit să mă ridiculiseze avansând că eQ m'am pretius a fi a-tot puternic pe lângă Ţarul, şi că totce Ţarul refnsa altor? imî acordu mie. Iacă insă sensul cariaţilor mele. EQ am zis că tot ceea-ee mi se rr fasa de alţii adică de şefii superiori ai armatei ruseşti mi se acorda de Ţarul. Abordând cestinnea armistiţiului d. ministru declară că intradevăr condiţiunile nu ’i sunt cunoscute, dară in acelaşi timp ele nu sunt cunoscute de nici nu cabinet European, fi nici chiar din Londra care are atâta interese in Orient. Pe „emne că uu i-a plăcut Rnsiel ca să le facă cunoscute nimnlui până acum, pe semne că câini curierului care ne aducea aceste eon-diţiuni, avea interes ca să se iuuolnăvea-scă pe drum ! D. Epureanu vorbind de independenţă, avea aerul de a regreta că noi am proclamat indepenţa; până la nu punct îmi incbipuesc de unde ii vine a-această părere de răd ; este din causă că nu a fost d-sa la guvern peotrn ca să o proclame. Căci in adevăr nu ni se poate imputa că Rnsia nu ne-a făcut cunoscute condiţiunile armistiţiului pentru că noi ne-am declarat independenţi. Dacă acum in nrma atâtor sacrificii şi tot Rusia nu ne impărtăşesce de beneficiele armistiţuiluî dară dacă ue am fi opus eî, am fi fost oare mai favorisaţi. Răspunzând şi la ultimul punct al iu-terpelărel, dacă vom trămite representanţi la congres, d. ministru zice că a făcut toate demarşele înaceastă privinţă ţi speră că rom fi representaţi, uu numai a pentru a delibera dară chiar pentru a vota. D. V. Preşedinte citesce moţiunea depusă de d. Sturdza. D. Ministru Preşedinte. D-le Sturdza . s’aO retrăgeţi-vă moţiunea s'aQ daţi-ne un vot de blam, pentru că guvernul nn înţelege a fi balausat iu toate zilele de asemenea interpelări. D. Sturdza. De şi nu am făcut această interpelare pentru ca să fac oposiţie gu-vernulul ci din contra am propus o moţiune pentru a mă declară in complect acord cu politica urmată, pentru a nu da însă insă ocasiune la uoui discuţi uni imi retrag moţinnea. (aplause prelungite.) Incidentul fiind ast-fel fnchis, D. V. Preşedinte ridică şedinţă 6 şi jumătate, anunciând pe cea pentru a doua zi 31 curent. la orele viitoare CAMERA Şedinţa de la 30 Ianuarie 1878. Şedinţa se deschide la ora 1 d. a. sub preşedinţa d-lul A. Slolojan, fiind presanţi 85 d-nl deputaţi. 8nmariul şedinţei precedinte se aproba Intre comunicări se dă citire ia 2 telegrame din partea d-lor deputaţi Radovic şi Bujoreauu, prin care drclară că aderă cn votul dat de Cameră peutrn neînstrăi-narea Basarabiei. Se dă citire unei telegrame din partea juniinei din Huşi, prin care felicită guvernul şi Camera de votul ce a dat cu o-casiunea interpelărei d-lni LIrechiă. Se dă citire unei telegrame din partea cetăţenilor de la Roman, prin care daclară eă aderă la votul dat de Cameră pentru ueretrocedarea Basarabiei. Se dă citire unei telegrame din partea a mai mnltor locnitorl din Vâlcea şi Argeş, cerând desfiiinţarea taxii pentrn trecerea peste podnl de la Goran. D. Holbau, cere a se recomanda corai-«iunel comunale cererea locuitorilor din Iaşi, prin care cer micşorarea taxelor comunale. D. Cernătescn Petre, anunţă doă interpelări d-lui ministru da esterne: 1-iQ dacă sunt cunoscute coodiţiele de armistiţiQ şi prelimioârile de pace, 2-lea dacă trupe'e noastre vor ocupa Vidiuul. D. ministru de esterne. Nu a venit nici nn curier, (ilaritate). O voae. Sunt apele mari. D. Cernătescn, Rsnpra celei de a doa întrebare, dacă trupele noastre vor ocupa Vidiuul saQ l’a ocupat. D. ministru de esterne. Nn cnnosc nici preliminările de pace, nici condiţiunile de armistiţiQ, n'am ce răspunde. D. Pană Bnescn, cere a se pnne la ordinea zilei, proiectai de lege electoral, în secţii pentrn ca secţiunile să’şl poată anini delegaţi. D. minietrn de justiţie, zice că Senatul a pus la ordinea zilei acest proiect de lege fi in cnrând va cânta a’l pnne şi în Cameră. D. Burileann, cere a se pune la ordinea zilei de azi, proiectul de lege pentru responsabilitatea miniştrilor. D. ministrn de finanţe, cere ca d. Hol-ban să’şi desvolte interpelarea anunţată de o lnnă aproape, in privinţa dosarelor moşiei Vatra Văcăr-ştilor şi Copăceni. Camera încuviinţează. Se pnne la vot pe articole proiectai de lege pentru un credit de 50,070 lei, cerut de d. ministru de culte, rămas ne votat din şedinţa trecută. Art. 1 II se primesce fără discuţine. Legea iu total se primesce. La ordinea zilei trece interpelarea d-lni liolban. D. Holbau, zice că a făcut interpelare numai ca să atragă atenţiunea guvernului că cât timp se atlă pe banca ministerială să un mai facă transacţinnl cn dă loc la Rgomote. D. Verurscn. Când a anunţat d. Ilolban interpelarea, Pam auzit foarte bine, iar acum nn’l and de loc. (ilaritate). D. Holban. continuă cerând de la d-nil miniştrii cn trnnsncţiile care nn sunt încă terminate dar incepnte de sub oel-l-alt guvern să nn le mai continue. D. ministrn de fiuanoe, zice cn transac-ţia făcută de d. Cogălniceann încă de sub gnvernnl d-lni Cntnrgin, a fost aprobată şi de administratorii domenielor şi de advocaţii eforiei. D. Cogălniceann in urmă propuind ca particolar, o transacţie pe care atât administratorii domenielor cât şi Hdvocaţii nQ reepius'o. Sgomotele răspândite sunt neadevărate. D- ministrn de esterne, zice că traneac-ţia făcută in privinţa moşiei Vatra-Văcă-reştilor, e începută in ca de sub guvernul d-lui Catargin şi sub acelaşiă guvern terminată. Iar tran9acţia in privinţa moşiei Copăceni este începută , neterminatu şi rămasă în suspensiune şi pe care o va termina când nnmal va fi Ia minister. Se pnne la ordinea zilei proiectai de lege pentrn a se autoriza gnvernnl de a nrma pe luna Fevruarie cu cheltoelile anului trecut. Se pune la vot proiectul de lege pe ar-tioole fi in total şi se primesce. La ordinea zilei, se puue proectul de lege al responsabilităţei miniştrilor. D. Raportor Coetinescu, dă citire proiectului de lege şi raportului. La desbaterea generală desebizându-se şi ne luând nimeni cuvântul, se pune la vot luarea tu considerare şi ee primeşte cu unanimitate. Sa citeşte art. I, şi se primeşte fără dis-cuţinne. La art. II, d. Pantazi Ghica. zice că prin acest proiect, se face o lege penală ji politică. Pedeapsa să fie rec'nsinnea, închiderea pe viaţă. atunci când miniştrii vor face turburări cu arma în mână, saQ va face o înaltă trădare, iar uu când face nu delict politic. Cere să facă Camera o lege conform cn cmlisaţiunea. Termină cerând ca să se schimbe detenţiunea în altă pedeapsă când va fucc un deliot eminament politic. D-niî Stolojan fi Cernătescn, vorbeşte contra propunere! d-lul P. Ghica. D. P. Ghica, depune un amendament. D. Cantilie, zice că trebne să suprime partea întâia a art. I], căci sunt prevăzute de codicele penale. Este asemenea în contra amendamentului adus de d. P. Ghica, căci detenţiunea e o pedeapsă politică, iar închisoarea poliţienească nu e o pedeapsă politică. Termină cerând respingerea amendamentului d-lni P. Ghica. D. ProtopopeBcn Pache, vorbeşte coutra aliniatului a) de la art. II, zicând cănue drept a pedepsi pe un ministru care a subsemnat o lege votată de Cameră şi de Senat. D. Sefendache, zice că crede cu total alt-fel ca d. Protopopescn Pache câci se poate ca un ministru Bă întrebuinţeze toate mijloacele estraordinare de a’şi face o Cameră şi Senat servili şi să facă legi, prin care pe urmă se poate apăra, când va viola acele legi. Termină cerând ca aliniatul a) să se primească neschimbat. D. Vernescu, zice că se poate ca un minister cn Camera şi Senatul sa violeze Coustit ţiunen, atunci numai e responsabilitatea ministerială. Ministerul e răspunzător, iar uu Camera şi Senatul, miniştri trebue sa fie atenţi, ca să nn snsemne legi în contra Coustituţinnei. Numai acel miniştri pot să primească legi contra Con-ati tu ţi o noi cari ennt ignoranţi, aceia să uu vie la minister (aplanse). Cere apoi la lit. b) să se fică o rectificare. D. Raportor, zice că Rcest articol e baza lege) şi de aceea cere a se primi cu toate aliniatele lui. D. N. fonesen, zice că prin această lege are să iasă pentrn noi o însănătoşire morală de aceea trebne ca in această lege să se prevadă că cea mai mică călcare de lege şi violare de constitnţiune să'şi găsească o pedeapsă. Nnmai legi nn pot face nn ministrn ca să violeze constitoţiuuea, ci prin alte acte. Când se va detcoperi că ministrn! a vrut să amăgească Camera şi Senatul, atunci trebue să fie o responsabilitate ministerială. Faţă cn constitnţinnea nici nn se poate face legi contrarii constitnţinneî, dar ee pot iua măsor! contra. Terminând sa declară pentrn amendamentul d-lni P. Pro-topopescu. D. Cantilie, combate amendamentul d-lni P. Protopopescn, ca să nu se mai întâmple ce e'a întâmplat până acum, miniştrii călcând legile şi apoi aruncând responsabilitatea pe Camera care a călcat acea lege. Fiind orele 5, se ridică şedinţa răinâ-nând a ee nrma ijiscaţia in şecnuţn viitoare. Şedinţa de la 31 IannariQ. Şedinţa se deschide la orele 2 d. a. sub preşedinţa d-lui C. A. Rosetti fiind presanţi 97 d-ni deputaţi. Sumarul şedinţei precedente se pprobă. D. C. A. Rosetti citeşte o te'egramă din partea d-lni preşedinte al consiliului prin care anunţă că se află in cousilifi cu M. S. Domnitorul şi nu poate veni de cât peste o oră in Cameră, roagă Adunarea să lucreze in secţiuni până când vor veni. Camera trece a lnera in secţinnl până când vor veni d-nil miniştri. Intre comunicări se dă citire la mai mnlte telegrme din purtea d-lor depntaţi Frnuză, Isăcescu, Soarec, Sachs Nicolau, Zamfirescu. Se dă citire la mai mnlte telegrame din partea cetăţenilor din oraşeleSeverin, Bol-grad, Târgn-jiu cari felicită votul dat de Cameră in cestiunea Basarabiei. Se dă citire unei depeşl din Braşiov prin care felicită Camera pentrn maturitatea cn care a snsţinnt întregimea teri-torulnl Român (aplause prelungite). D. Vizanti, Lsscar Costin, declar că adera la moţinnea votată de Cameră. Se citesc mal mnlte telegrame a diferiţilor arendaşi prin care cer ameliorarea soarteî lor. Se depune raportnl asupra alegerel colegiului ânteiQ de Cahul. D Zugrăvescu anunţă o interpelare d-lui ministru al lucrărilor publice iu privinţa taxei ilegală pusă la trecerea podului de pe Olt din judeţul Rimnicul-Vâlcel. Se continuă desbaterea a proectului de lege al responsabilităţii ministerială. D. Nicorescn combate amendamentul d-lni P. Protopopescn. D. Pantazi Ghica vorbeşte pentru amendamentul, zicând că nu e just a pedepsi nn minister, care s'a supui voinţei naţionale, care a subsemnat o lege votată de Cameră, care e adevărata putere suzerană dnpe constituţiunea noastră. Cel d’ântâiQ factor e corpurile legiuitoare şi miniştrii care subsemnă legile votate de ele işl împlinesc datoria şi nn trebue a fi pedepsiţi atunci. D. Misail, zice că doreşte ca miniştri noştri Bă respecte legile cum le respectă şi miniştrii Angliei d'aceea art. II trebue a fi votat cu toate alineatele lui căci numai prin acest articol se cere o responsabilitate de la miniştrii. Arată că se poate găsi Camere care să facă nişte legi atât de ante-naţionale şi ante-conslituţionale in cât a rădicat indigniţinnea popnlaţiu-nel întregi dnpe cum s'a întâmplat cn Convenţiunea Austro-Ungară. D. P. Grădişteanu. S'a dat in judecată dnpe d-ta miniştrii care se află pe această bancă care a sancţionat acea lege. O voce. Cel puţin să'i blamam. D. Misailă continua arătând că îu Grecia s'a întâmplat un cas identic acum 2, 3 ani când ministeru a profitat de Cameră care era Bervilă şi a făcut nişte legi rele. Având uu alt ministru şi o altă Cameră care a dat in judecată pe acel ministru de şi sancţionase o lege votată de Cameră şi a făcut uu artcol în legea responsabilităţii ministeriale care pedepseşte uu minister sancţionând legi ante-naţionali de şi votate de Cameră. ‘Termină zicând cn se nn se facă o lege draconiană dar o lege practică ast-fel ca ignoranţi să nn se mal nrce pe banca ministerială să o lase acelora care se pricep, căci in România nu a secetă de miniştri (aplause). Depune uu amendament cerând a se abroga la sfârşita art. 2 nn alineat. D. Constantinescu, dnpă nn Inng discurs declară că Busţine amendamentn d-lni Potropopescn. D. ministru al cultelor depune nn pro-ect de lege pentru uu credit 100,000 lei, pentru desinfectarea locurilor de cadavrele omeneşti şi de animale. Fiind orele 5 şedinţa se ridică rămânând a urma discoţinnea in şedinţa viitoare. ULTIME SOIRI (Agenda Havas). — Serviciul de la 13 Fevruarie, 9 ore dimineaţa.— Atliena, 12 Februarie. O depene sosită da W graniţa Thesalieî veutesce că creştinii aQ fost jefuiţi şi măcelăriţi de Cerchezi şi Başi-baznrI la Da-moko şi prin or&|ele din prajnr. lodigraţia publică esta foarte mare. Londra, 12 Fevruarie. Patru cniraBate englezesc! din escadra de U Mftnche aă prii mit ordin dea merge la Gibraltar, unde vor găsi noi inatrucţiî. Londra, 12 Fevruarie. Camera Lorzilor. — Lordul Derby speră că va putea da de ştire Joi Cameriî că flota engleză eate la Constantinopol, s'ail cel puşin că este foarte aproape. Toate puterile aQ aderat la conferenţa. Singura dificultate vine de la alegereA locului aude să se ţină. Italia şi Pr.auţa aQ suspendat trimiterea fllotel lor Să presupune că intrarea lor iu Bosfor le-a fost rufuaată. O a treia putere a cerut uu firman. TIMPUL A fşit de sub tipar şi ne uflX de vânzare la magasiile de musică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşfhiu zhi'nt tveist eroic pentru patru voci cu acompaniament de piano de LEOPLD STERN. Preţul i L e ti noii. BUCUBE9CI Tipoaraft-editorl Thiel & Weiss, palatul .Dacia. r ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ^ R I C O FI D FAVROT Aceste Capsule poseda proprietăţile tonice a Gudronului adâocratc pe 1.Ans’i’i acţiunea antiblenoragiei de ( opa/m. Kle nu oboseseu sioiuahul şi iui provoeâ uiei diaree nici greţu . constitueseu mediranteiilul prin eseclenţi in tratarea bulelor ConUgifae a ambelor secae. scurgeri vechi nou recente, ratare a beşieci -t eiir/.e-iva fără voie anrinului. l‘c la linele tratamentului, şi eAnd ori-ce durere a dispărut, ustll INJKCŢ1UNU RIGORI) tonice şi aştringente, este iimji locul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita interceroa. imprimate in ediţinnea ndatrâ Strada Lipscani, palatul »Dacia.* CONSTA NTINESCO D.f 8ouvenir de Zirin, Valse pour pi ano for te . CAULSON C.. Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte . . . . FLECHTENMCHER A., Muma Iul 8tefan, pentru o voce şi piano GEORGE8CU TH., Douo suspine, rom* pentru o voce cu piano • • » . Spune, rom. naţională, pentru o v. ce cu piano KRATGCHWIL A. K.. Hora, Vidţa Romăniel p 50t.ru piano . . . . MhDEK .1. W., România, Qa&driUe d* Concert pentru piano . . . MUSICESCO G., Rânduiala cununiei pentru piano................. 81ERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fQr 8ingst. und Clavierb. » . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb. • » <>P- t. Grande Etude pour pianoforte............... s ■ op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte.............. • » op. 18. Durerea mi este mare, Valse brii. pentru piam » . op. 19. Visuri Ce do ccpil, Quadrille pentru piano . . » » La Favorite, Schottisch pour piano................ » » Iţik-Polka pentru piano.................... » » ou. 20. Apele de la Vâcărescl, Bchottsich pour piano . VIEDX E.. Marche de Cavalerie pour piano .................. T6te aceste se vănd cu rabat de 25»*. fr. a 2 — ADEVERAT SIROP DEPURATIV Ft I C O R D F A V R O T Acest sirop este ne&part pentru a vin iloca cu dcscvcrşirc mala.iu-Ic pcloi 51 pentru a sfirşi dea curaţi sângele după un tratamente anti-sililiue. HI feresee dc tute accidentele ce pot resulta din sifilis constituţionala. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere perieulosă t6te medicamentele R1CORD, care nu vorii purta sigliulii C. I’AVROT. DF.POSITO GENERAL.— F* Favrot, 102. strada Richelieu, in Paris In lassy, Racomts, Konia; Bucuresc'i. Rissdorfer, /.urner, Tlieil ; G.d.it:. I atu-L Machi, Marino Kurtovich ■ Braila, Petsalis Ka tf I I ^ Plojesti, Schuller; Barlaa, Brettner, fi in tfitr : A CHARTIE MECHANICA de la ZARNESCI, LÂNGĂ braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari usitate dentru (jiare A se adresa la direcţiunea nnnf tei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. TINERII care ar voi să urme4e cursurile şcdlet comercia'e de aici, sefl a se prepara pentru studiul limbet germane, gâsescQ la snb semnatul menageamentul cel mal bând. „ . „ Dr. BARTELS Ger a I» Keuss. Director. MAI EFTINE, PRACTICE ŞI DURABILE se pote cntnpăra cu ocasiunea liqnidărel a ANUNGIU IMPORTANT Culea Mogoşoiel, Palatul Dacia, vis-ă-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi Încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Cămaşe de damă de ţliua , de Olandă şi de Chiffon, brodate, simplă şi garnisite de fr. 4, 5, 8, 11 până la 18 fr. I Cămaşe de damă de nopte, de percal franţuseBC şi de olandă, semple şi brodate de fr. 6.50, 9, 12, 16 până la 19 fr. I Cămaşe bărbâtescâ albă semplă, de Chiffon şi de Olandă, ca galere se8 fără galere dc 4.50, 6, 9, 11 până la 16 fr. 80B FIRMA 51UEJDPJ QrnsfTM!3 I Cămaşe bărbâtescâ colorată şi de Cretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la 9 fr. I Camison de damă, de Percal frances, de Baţistă şedePiqnetde ernă, sempiu şi brodat In 100 de desenurî, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de Cbiffon, de Percal de Olandă şi de Piquet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7, 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 24 fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până la 15 fr. I Cămaşe de l’anelâ albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr. 12 Gulere bărbătesc! de Percal şi de Olandă cele mai moderne fasone, de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. 6 Perechi Manchete fason dnpă alegere de Parcai şi de Olandă de fr. 5.50, 7.50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bârbâtesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5, 8, 11, 14, până la 26 fr. I Plapumă de lină seu de mătasă, de £1. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. până la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bucată de Olandă de irlanda 58 de coţi, de fr. 44, 58, 64 până la 86 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 60, 65, 76 până la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefetd 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 12u )ână la 190 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercel într o foiă2V2 coţi de lăţime pentru 6 cercelurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pănă Ia 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LIN GEME PENTRU OTELURI cu preţuri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România BucurescI, Calea Mogoşdiel, Palatul Dacia, vis-u-vis de Magasia D-nel A. Carissi. Strada Carol I No. 5. fejSBr Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) (Curtea Vechie) vis-il-vis de Sig. Prager. ris-â-vis de Sig. Prager. Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a sosit pentru sesonul de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, . Dame şi Copil, după fasouele cele din urmă, — precum şi un mare f transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de Vacs, ca şi 1 Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi [ de Gumi. Sub-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Pnbli.- pentru ia- [ credere ce a dat mnnţio atei mele firme de un interval de 12 ani L care pănă acuma a depns probe suficiente de fina calitate a măriei f ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acnm înainte, va 1 bine-voi ai da concursul sefl găsind tot»d’a-una atât mărfari fine şi fasonate cât ei preţuri forte moder.ite. Cu totă stima 1 P1I1LIPP GOLDSTEIN. j VERITABLE LIQUEUR DE l.'AISHAÎ K DE l ECAMl* (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICA, DIGESTIVĂ SI APERITIVA oeXnuMiunĂdintote licorile VF.RTTAJBLE LIQUEUR BfeNKDICTINE A ?? °®r® *0«Mlina in Brrvrtce eu France et â ltlranţJer. josulfi fiecărei «tirle, /j n , eticheta pătrati purtăn* cuvr*' I du semnătura directore-generale. Adeverata licăre Benedictinâ se gâasesce numai la. fn bucMrtsri U d-nil liublcr WarUaoTit» a Comp., agenţi g-norall; 1 Athananiu I II**. A. Finlkowaki. L OT«*«»a, Juliu» Kaiaer. nrgo-ciaatS: Toma Antonia, Dimitri» Marinonca. Const Saraii. Fraţii O. A D. Tinăuwcu. O. ConsUDtinu.cn ti. Kidaleacu A I. lonnacu. oonfi**rl; C. lU