NI’9' ul ilsT AlVIElsJ-TEX-.E. IN TOATa romAnia ..................L n. 47 .....................24 ..................... U IN STRAtNATATE ; . . ■ .............. » 60 , —itRţlDNl ŞI RECLAME: litere petit, pagina IV, 30 bani III, 80 bani, pe pag. II, a lei noi llaelame a lei noi linia, 6r In capitală 10 bani. DUMINECA, 12 NOEMBRE ANUL III—1878. ESE IN TOATE ZILELE UE LOCRU. Biuroul Reducţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Dacia,. A.3STXT TTOX I J 1R.T Bp prttro^ne in •trfiiniilat : L;t 0*nil JIaa*(n-tUm d Voglcr in Vionna, VViîfii-’k'fMr' Iul), A. Oppelik in Vi^nm, 8tubf*nb:ii »*i *2, HudolJ Mo** in Vitnua , *1: I'UMpp Lob tn Virana, Kichetbachifuaft** 11 : L,. hang II » 73 50 Impru tul auitr, In h&rtie . al 3q , . > argint. #2 45 Renta austriaca in aur ... 71 65 Loee din 1866 ........ 112 25 Acţiunile bincel naţionale . 786 — . , auitr. de credit . 227 60 . „ ungare , 209 60 Argint.....................100 — Ducatul..................... 5 67 Napoleonul.................. 9 85'lj 100 mărol germane.......... 57 80 Coran! de Berlin, 22 noembre Acţiunile Căilor ferate române. Obligaţiunile române flo/o . . Priorităţii» C. fer. rom. 8»/« Împrumutul Oppenheim . , . Nupol eonul................. Viena, termen lung............ Parii , icurt .... 36 — 82 -sa >1* 100 10 16 17 80 90 Calendarnl (Jllel Dumineci, 12 noenbre. Patronul »ilel : Pir. Ioan archiep. BSsiritul soarelui : 7 ore 09 min. Apusul soarelui : 4 ore 2$ min. Pasele tunel: luni nouA PLEOA '^.1LA rREISTURTLOR Hncnreac! — Suceam Bucurescl . . . .8.15n 10.— Ploescl..........9.60 n 12.00 Briila . . . . . 1.58 n 5.46 Tecuci ii..........4.38 n Roman.................9.05 d Suoeava,sosire . .12.03 <) Bncnreitc—Verclorom Bucurescl ..... 7.40 d 10, Pitoţtl..............10.1^3 3 Slatina................lS.Sl a Craiova .... • . , 2.20 4 VSrciorova, sosire . . a. — n 40.} -4 6.30 n 3.15 j 6. n Snocurn--- t-ocnroacl Suceava .... 6.11 4 6.46 Ş Rumân ..... 8.45 } 12.30 1 Tecuol..... 12.30 n 5 10 j Brăila..... 3.08 n 8-10 * P!oe«cI..... 7.12 * Bucureicl «aiire 8.30 4 Verclororn ---Bocarescl Verciorova . . . , . , . 11.25 ' Craiova . . . 3.- , Pitejll..... Bucureicl, tosire 9.20 ţ 30 30 08 20 < llncnroacl—Glur/ta Bucurescl...............9.15 d 6 05 <} Giurgiu, sosire.........11.35 c, 7.05 n M Inrgl u — H acu rencl Giurgiu............ 9.05 } 4.55 t) Bucurescl, sosire . . . 11.06 , 6 65 n G»la|l—Barbojl Galaţi.........1.20 n 8 25 d ‘7.30 n Rar boţi, sosire . . 1.65 n 9.— ş 8.05 n Barbeţi — Galaţi Bărboşi ..... 2.55 n 6.35 n 7 26a Galaţi, sosire , . . 3.30 n 7— n. 8.— n * IKPENI TELEGRAFICE LK .TIMPULUI* m (Agenţia Raras) . 22 noembrle 4 ore seim) Roma, 22 neembre. i vti injl, apropiindu-se de poarta a casSrmel de la Peasaro, cu fdi o deschide, s.uutintinelile aii , rna. Acri indivizi aii luat Sudată w co nsistâ intregnl aranjament, nu sunt i cunoscute de cât la redacta „Românului." Radicalii simt, câ bb duc ; câ le piere pămăntul de sub picioare, de aceea vor să dispară din priveliştea politică cu un noi gheşeft, precum Mefistofeles, când ese din scenă, lasă in urmă-I un miros nesuferit. Noi ue mărginim de o camdatâ a reda putinele ştiri, ce transpar din foile financiare germane, cari |ii-paşa ar înlocui pe Safet puşi. [fiind la faţa locului, Îndreptăţesc la ziar anuoţS, că generalul Canf- ^ presumpţiunea c ar fi bine informate. Berliner Boersen-Courier, din 14 > noembrie, scrie următoarele : Precum ni se scrie din Bucureşti, «o o»ne de trupe enplezo-iudice ad greutăţile reale ce împiedicat! ăncă ft io Afganistan. Frigul este foarte iz,butirea transacţiunel asupra căilor (22 noembre, 8 ore senra) Londra, 22 noembre * înregistrează o nootati, după ' [tSittiiţeDd Emirului Şir Aii o sabie, tu ,Amicii ruşilor u’aO să se teamă «k Bombay, 22 noembre. 4% ir prin urmare se aşteaptă a fi mulţi F i-cuil del» 23 noembre, 9 ore dim. Londra, 22 noembre. Sgrafiază diu laturod ziarului »Ti-duiu 22 c.: „EugKjii afl ocupat IiQ detileurile de dinduretal oruşa-luţid, pe cure Afganii 81 evacua-(după aceea afl intratat in acest * le .fi Viena, 22 noembre. i. iteteşte către >Polit. Coresp.* : dificultăţi s’sQ ivit intre Grecia MBi. Poirta a amănat numirea dele-iftăi pentru rectificarea graniţelor. J Mirrile cari afi avnt loc intre con-'/ fhy Şi marele vizir pentru incheiarea I' #nvenţil privitoare la ocuparea No-Itilul se urmează pe o nouă bază şi ; j a ajunge Ia capăt cu rezultat sal— Capii ligel albaneze la Priz-hotărit eă ceară Porţii autonomia aub suveranitatea Turciei.* |L BUCUREŞTI ’.inbĂtĂ, 11 (SO) noembre. călii noştri ne-ad deprins a 'fţce din snrprindere in surprin- evederea de la Livadia piua mentale luate : surprindere ; ţia surprindere ; trecerea Du-nrprindere. Cu un cuvănt gu-acesta, care se pretinde a litreBiunen naţiunii nu găseşte *■ fiinţă in cestiunl mari să a-„ e cu vreme ce are de gând mal făptui pentru fericirea , ci totdeauna ne surprinde pte împlinite, totdeauna coace uneric fără de legile sale penă apoi in adunarea din dealul poliel Bă fie aprobat in toate de către mulţimea lacheilor obriaşilor săi. a| tiunea care se va aduce acuma .«a Camerelor este rescumpă-drumurilor de fer. Cine ştie ;e acea rescumpărareî Nimeni i| azi. . Românul * cocoloşeşte /linea in fraze şi teorii generale >Bi>d punctele speciale, din care ferate române, s’aO micşorat de tot. Cu toate aceste sunt nişte Împrejurări lăturalnice, cari devin de o mare greutate mal ales In sferile parlamentar.’, pentru judecarea a-facerel şi cari se par chiar a fi de natura de a juca un rol foarte Însemnat la vremea decisivă. Există aici bănuieli mal mult, de cât ştiinţe pozitive, despre oare care raporturi ce ar avea cu această afacere şi cu Întreprinzătorii el din Berlin şi din Paris oarecare persoane Însemnate, şi cu aceste ra-j porturi se pune In legătură partea de căşligurl directe, ce se vor da acelora, cari prin dibăcia lor aQadus transacţiunea pâaâ la punctul unde se află astăzi, când acea transacţi-une se va desăvlrşi. In Bucureşti, circulă din gură In gură amănunte foarte hazlie In această privinţă prin cercurile bine informate, pe cari Insă credem câ trebue, de o camdatâ, să ne abţinem de a le repeta. Aceeaşi foae scrie in Nr. de la 15 noemvrie. Precum ni se scrie din Bucureşti, mare nemulţumire a produs in cercurile politice ştirea dată de o foae germană, cum câ o casă de bancă berlinezâ va primi un provizion de 23/4 milioane franci din casa statului pentru mijlocirea el la rescum-pSrHreaâ căilor ferate române. Se aşteaptă in Cameră o desbatere foarte vie, ba chiar din cele mal furtunoase, asupra cestiunel rescumpărâ-rel pentru câ tocmai in intervalul de faţă al! eşit la iveală oareş-care im-prejurârl personale, cari vor da loc la explicaţiunl foarte violente intre partidul „albilor* cari sunt deocamdată in minoritate, şi partidul wroţm. Poate ca cel d’ântâi vor găsi câ ocaziunea este priincioasâ de a recâştiga sad de a încerca a recâştiga poziţiunea lor prin Dişte acuzaţiunl lesne de întrevăzut. Mal cu osebire va fi atacat personal domnul Costi- nescu care a inlocnit intr'un mod aşa de brusc pe d. Calenderu in Paris şi in Berlin ca negociator , precum asemenea şi d. prim-ministru Brâ-tuuu. Dar cu mult mal grave sunt următoarele cuvinte din Berliner-Boer. senzeitung. .Pentru a readuce la adevăratele el baze juridice afacerea cedării câ tre guvern a căilor ferate române, repetăm şi accentuăm, câ ' nici in-tr’un chip nu e vorba despre o schimbare reală a posesiunii sad despre vănzarea căilor ferate, in aşa fel, incât societatea acţionarilor să inceteze de a exista şl câ deodată cu incetarea să aibă a se efectua rambursarea obligaţiunilor existente. Această opinie, pe care-o găsim in revista ebdomadară, indealtmintre-lea destul de temeinică , a ziarului National-Zeitung, e eronată. In cazul de faţă e vorba numai de un contract, prin care să se cedeze guvernului exploatarea; afară de aceasta nu există nici o silă pentru acţionari ca sâşi schimbe acţiile lor pe obligaţii de stat 6°/o, ce se vor emite ; numai preschimbarea aceasta dă foloase atât de insemnate , iar hârtiile convertite sunt atât de esenţial mal favorabile de cât acţiile actuale, in cât nu ne indoim un moment, câ toţi vor uza de dreptul lor de a-şl preschimba acţiile. Nu de mult am espus lectorilor toate socotelele privitoare la aceasta. Nn e nici un motiv, ca să se plătească indârât datoria in obligaţiuni. înainte de toate insă sfătuim, ca să nu identifice cineva cumva obligaţiunile române de drum de 6er 6°/o, cari există deja, cu obligaţiunile de stat 6°/o cari vin in locul actualelor acţil, căci obligaţiunii» cele d'ăn-tăiO re mân necondiţionat o primă ipotecă asupra tuturor căilor ferate ; primesc de mal nainte deplina lor dobândă de 6 la sută, inainte de a se intrebuinţa o siDgurâ leţcae din veniturile căilor pentru plata obligaţiunilor de stat, şi fiindcă se in-temeiazâ pe o anuitate de 8'la procente, se amortiseazâ in fie-ce an cu 2°/o, -In toate direcţiunile contractul convenit pentru cedarea căilor ferate e atât de clar şi de precis, incât nici intr’o direcţiune nu poate fi controversat. Când se va publica proiectul a-cestul contract, de vreme ce ’ncu-rănd se va depuue Înaintea camerelor române, va dispărea orice îndoială în această privire.* Deci nu e vorba de rescumpdrare, ci de un gheşeft liberal. Se vorbeşte de milioane, ce s'afi pns la dispoziţie pentru trecerea u-nel legi in cameră, prin care să se primească convenţia incheiatâ la Berlin, nu pentru rescumpftrare, ci pentru acordarea de nouft foloase ci-lor din Beri iu, pentru păgnbirea statului, pentru crearea de noul dificultăţi ţfiril. Calculul se va fi făcut tot aşa de bine, ra la ’neheiarea concesiei 6n-sâşi. Spre a dovedi aceasta, un fapt: Se ştie câ plătim pe fie care an 240,000 ca amortizare pentru 90 de ani, in vreme ce pentru un spaţiu de timp de 90 de ani nu ar trebui să plătim mai mult de 24,000 pe fie care an; cel lalţj 200,000 ce-i mal dâui sunt pe de asupra chilipir, şi de aceea nicf in comptabilitatea direcţiei din Berlin acel 200;000 nu se inscriu asupra amortizării, pen-trucă nu e trebuinţă de această sumă. In cât priveşte convenţia aşa numită de răscumpărare, din clausu lele el ar resulta : 1) câ statul român nu devine proprietar, — ci societatea continuă a exista şi a fi proprietară ca in trecut; 2) câ statul nu obţine decât drep tul de esploatare, drept pe care azi il exercită o companie străină in numele Societăţii; iar pentru obţinerea unul asemenea drept statul nre a ridica noă sarcini asuprâ-şl Societatea căilor ferate scapă de neplăcutul drept de a supraveghea es-ploatarea căilor prin o companie străină şi obligă pe stat a plăti pen tru acţiuni o sumă, ce repreaintâ o valoare, pe care acţiunile n'o afl. Iată dar calamitatea, ce ne ame ninţâ şi asupra căreia vom reveni. Domnilor alegători al colegiala! I comunal din capitală. Domnilor alegători, Mare ’ml a fost satisfacţiunea ce am simţit cu esprimarea atât de semnificativă a voturilor d-voastrâ. De când ţara noastră e declarată independentă, pentru prima oară co-legiurile comunale sunt consultate asupra oamenilor, cărora ele inţeleg a le încredinţa direcţiunea intereselor publice. Sunteţi alegătorii colegiului I al capitalei care repreaintâ inima şi capul ţărel. Prin urmare, votul d-voastră este prima manifestare , pe cale electorală, a opiniunel pnblice din România independentă. Sunt dar fericit a constata câ maturitatea voturilor colegiului 1 din BucreştI şi IaşL ne probează iacă odată, câ ţara noastră, pentru a ’şl putea conserva independinţa el, doreşte să rămâie ca totd'auna, condusă de spiritul sănătos al marelui partid conservator, din care am onoarea o face parte. In ceeace priveşte alegerea făcută in persoana mea, pe lângă consideraţia de mal 9us ’ml place a crede că intr'o viaţă publică du mal bine de 30 ani, D-v aţi putut aprecia, dacă am făcut şi efi ceva bine in ţara noastră. Tot intr’o vreme v’aţl dat negreşit seama şi de dccepţmnile ce am putut incerca, şi fiind convinşi, câ asemenea decepţiunt nu sunt tocmai menite a incuraja pe cel ce ar mal dori să se devoteze serviciului patriei, aţi voit să le opuneţi e-semplul unei satisfacţiunl. Dănd astfel votului, cu care m'aţl onorat însemnătatea ce are, vid, d-lor alegători, a vă aduce prin publicitate, sincerele mele mulţumiri, declarăndu-vă câ lam primit cu cea mal vie satisfacţiunj in numele partidei noastre politice, ce voiO căuta neincetat a represinta cu aceeaşi demnitate, cu care s’a presintat totd’auna in faţaţăret, ori de câte ori naţiunea a simţit necesitatea de a eşi din vre-o stare anormală, adusă de circonstanţe independente de voinţa el. Dar încrederea d-voastre trimi-ţăndu-mă cu această ocazie la Municipalitate, mă voi sili acolo din toate puterile mele a înlătura ori ce consi-deraţiunl politice de la adevăratele interese ale oraşului, convins fiind, că deprinderea de a face politică şi cu ale Comunei, este adevărata cauză a stârel puţin mulţumitoare a comunelor noastre. Sper câ voiO găsi in colegii mei, aceleaşi convicţiuni, şi câ cu toţi împreună vom putea contribui la bunul traid al orăşenilor, şi la înflorirea Capitalei. General /. E. Floretcu. DIN AFARĂ Discuţia adresel-răspuns la mesajul tronului in Camera deputaţilor din Pesta, a dat loc unei cuvăntârl a d-lul ministru al monarchiel ungare, C. Tisza, care a luatcuvăntul pentru a da explicări a9upra amănuntelor politicei orientale a împărăţiei austro-ungare. Toate iscusinţele — cum zice .Journal des Dă-bats* — ad fost întrebuinţate de d. Tisza pentru a sfărâma prevenţiile şi temerile, aşa de limpede rostite in p oiectul de adresă a majorităţii cn privire la ocuparea Bosniei şi Erzegovinel. Raţiuni istorice, parlamentare şi chiar sentimentale ad fost pe rănd invocate de către orator. Ministrul s'a silit să demonstreze câ Austro-Ungaria nu poate avea altă politică de cât ceea, pe I I TIMPUL care a urmat o de la inceputul crizei orientale, şi cil ea nu poate face Rusiei râsboih, de vreme ce un aşa râsboiu chiar cu bun sfârşit, ar costişi de o sută de ori mal mult sânge, şi de dou6zeol de ori mal mulţi bani, decât ocuparea celor do6 ţinuturi turceşti. Oratorul n’a uitat sâ spună care este deosebirea ce txistâ intre tractatul dela San Stefano şi cel dela Berlin. Insă partea in ade vâr curiosâ a discursului ministerial — după cum zice foaea pari-sianâ — este comparaţia ce d. Tisza a făcut intre procederile parlamentare ale guvernului austro-ungar, şi ale celui englezesc. Oare cabinetul englezesc a incunosciinţat parlamen tul despre m goţtârile ce urmărea cu Turcia pentru ocuparea Ciprului, şi pentru ehezâşuirea teritorulul tur cesc din Asia? Şi cu toate astea Englitera nu l oare ţara prin exce leDţâ parlamentră? După un astfel de exemplu, cum oare mal poate cineva să creazâ că s ar putea face vr’o imputare guvernului impârâ-tesc austro-ungar ? In sfârşit, d. Tisza după ce a afirmat, precum este obiceiul in asemenea cazuri, cumeâ politica urmată in cestiunea orien tală a fost acea expusă in mal multe rânduri in f.iţa Cameril, a rostit la rândul sâh, după lordul Beacon sfield şi după notele ruseşti, ferma speranţă că tractatul dela Berlin va fi punctual adu3 la Îndeplinire, şi că pacea Europei nu va fi in nici o primejdie. După spusa ştirilor din Pesta, declaraţiile acestea din partea ministrului ungar d. Tisza, ah fost bine primite de către majoritatea Camerei ungare. Ziarele franceze spun că comisia europeană a Rumeliel orientale, după declaraţiile impâratulul Rusiei, fără a mal fi impedicatâ la fiece moment iu sarcina el delicată, are sâ poată urmări elaborarea regulamentului organic care va trebui să slujească in-trucătva de constituţie acestei provincii. Plecarea prinţului Donducof-Corsacof, chemat la Livadia, va produce de sigur o liniştire in spirite şi va reduce repede la adevărata lor valoare unele aspiraţii prea arzătoare. La petiţia ce i s’a infâţişat la sosirea el in Filipopol de către mii de bulgari, comisia a hotârit a face un răspuns, căruia i se va da cea mal intinsă publicitate. Nu mal incape nici o indoială că comisia nu se va sili mal ales sâ scoată la iveală in acest document datoriile, ce cad asupra populaţiilor din Ru-rnelia orientală, dacă dănsele vor să se facă vrednice de autonomia administrativă, ce li s’a concedat prin tractatul dela Berlin ; nu mal incape indoială asemenea că comisia va afirma voinţa puterilor de a nu lăsa sâ se preschimbe opera lor, pe căte vreme nici nu s’a făcut cnmva vr’o incercare măcar de a se aduce a ceastâ operă la indeplinire intr’un chip leal şi serios. Ceva mal mult, zic foile străine, se poate constata chiar o simtomă foarte caracteristică de imbnnătâţire in situaţie ; predarea cassel provinciei, fără a se face nici o dificulinte, in mâinile directorului finanţelor. POPULAŢIA BUCUREŞTILOR. Cifra populaţiei flotante După tabela publicată pe pagina 75 a dării de seamă despre recen -sâmăntul făcut in anul acesta este in Bucureşti o populaţie flotantă de 17,779 suflete. Ce va sâ zică această ţifrâ? E de mare interes a şti câţi oameni se află in Bucureşti, câţi din- tre aceştia sunt aici cu locuinţa statornică şi câţi stah numai in treacăt. Numărul oamenilor ce stah in oraş numai in treacăt, comparat cu ţifra totalâja populaţiunel, e ţifra populaţiei flotante, o ţifrâ de care trebue să ţinem seamă calculul celor mal multe ţifre. Astfel calculând ţifra naşterilor, nu trebue să perdem din vedere, că indeobşte populaţia flotantă nu are progenitură ; iară calculând ţifra mortalităţii, nu trebue să uităm, că mulţi vin la Bucureşti şi mor aici in loc de a se intoarce. Interesul e dar de a şti, câţi oameni petrec vremelnic in bucureşti. Recensământul făcut de către organele primăriei ne arată insă in tabela de pe pagina 75 cu totul alt lucru, adecă: ,Timpul de când domiciliază in Bucureşti.* Ca espli-care ni se spune apoi că: .Popula ţiune flotantă se consideră individele cari nu ah un domiciliu stabil cel puţin de 12 luni; astfel dar putem considera toate individele găsite şi inscrise la facerea recensământului, venite in oraş de la 1—-5 zile până la 6—12 luni, ca popu-laţiune flotantă. Curioasă noţiune! Aşa dar familia, care a venit in ianuarie 1878 ori cu câteva luni mal nainte in Bucureşti pentru ca sâremâieaicl cu locuinţa statornică, această familie face şi ea parte din populaţia flotantă. Toţi aceia care locuesc de mal puţin decât un an in Bucureşti sunt populaţie flotantă, iară ruşii şi uvreil veniţi cu dânşii, dacă vor fi venit cu o zi in urmă, nu sunt nici un fel de populaţie. Noi suntem de altă părere. Populaţie flotantă, credem noi, sunt oamenii, care vin şi se duc, care nu sunt cu locuinţa in Bucureşti, ori care chiar fiind aici cu locuinţa vremelnică , nu stah mal mult de cât un an de zile in oraş. Dar pentru ca sâ găsim numărul acestor oameni, nu e destul să lucrăm trei zile, ci trebue sâ ţinem mişcarea in evidenţă, şi la sfârşitul anului să arătăm, câţi oameni a£i venit pe fiecare lună in oraş, căţl ah plecat dintr’ânşil, şi care era numărul celor aflaţi in oraş in deosebitele luni ale anului, pentru ca astfel sâ putem găsi un termin de mijloc pentru populaţia flotantă. E foarte interesant a şti ceea ce ni se spune in tabela de pe pagina 75; dar după cum ni se spune, cele 17,779 suflete nu sunt de loc populaţie flotantă, ci nişte oameni, care nu petrec decât de un an de zile ori de mal puţin in Bucureşti. Am dori sâ ştim, când anume erah in Bucureşti 17,779 suflete populaţie flotantă. Chiar cuvântul .flotant* ne arată, că e vorba de ceva, ce mereti se schimbă, creşte şi scade, adecă de un lucru, care statisticeşte nu poate fi exprimat decât prin un termin de mijloc. Fără indoiala in cifre 17,779 e cuprinsă şi o parte din numărul populaţiei flotante; nu e cuprins insă intregul număr, şi afară de aceasta ţifra coprinde şi multe familii, ce Bunt cu locuinţa stotornitâ in Bucureşti. După tabela publicată, cifra pare a fi socotită pe un an intreg. Ce va sâ zică insă cifra populaţiei flatante socotită pe un an intreg ? Ea va să zică : dela 1 ianuarie până la 30 decemvrie atl intrat in Bucureşti aţâţi şi aţâţi oameni; dintre aceştia unii ah stat atâte zile , alţii atâta săptămâni şi earâşl alţii atâte luni ; prin urmare terminal de mijloc a petrecerel lor in Bucureşti e atât şi atât. Afară de aceasta, trebue sâ ni se mal arate şi terminal de mijloc a celor aflaţi peste an in Bucureşti, socotit pe zi, pe săptămână ori pe lună. Numai aşa ni se poate prezenta o ţifrâ sub numirea .cifra populaţiei flotante.* Nu voim de loc să invinovâţim pe personalul serviciului de consta tare pentru că nu ne-a constatat astfel ţifra populaţiei flotante, de oare ce ştim prea bine, că nu i s'ah dat mijloacele, de care avea trebuinţă spre a putea face această constatare; cerem insă, că, după ce nu a putut constata cifra populaţiei flotaute, sâ nu ne prezente cu totul altă ţifrâ drept ţifră a populaţiei flotante. Învinovăţim insă pe consiliul comunal, care a crezut că tocmai in timp de râsboih era cea mal bună ocasie pentru punerea in lucrare a recensământului. Căci prin recensământ, voim să ne informăm despre starea normală a oraşului şi pentru aceea trebue |sâ ne ferim de a număra sufletele in timpuri anormale. Chiar fiind bine făcut recen sâmăntul dela 1878, el nu ne-ar lămuri decât asupra stării, in care se afla capitala României pe timpul răsboiulul oriental, la care şi statul român lua parte. Ce să facem cu streinii, care ah venit din deose' bitele părţi ale lumii la Bucureşti, anume pentrucâ era râsboih?! Recensământul, in tabela e) dela pagina 70 ne arată, că dintre 61,859 capi de familie numai 45,353 sunt născuţi in România. Restul de 16,506 Bunt streini. In tot timpul numărul streinilor e in Bucureşti mare ; niciodată insă el nu putea sâ fie atât de ma>-e ca pe timpul răsboiulul. In tabela i) de pe pagina 77 ni se arată, că, după protecţie 1965 capi de familie sunt ruşi, 1414 eleni, 11,394 austro-ungarl şi 644 otomani. Am dori sâ ştim in timpuri normale câţi ruşi, eleni, austro-ungarl şi otomani se află in Bucureşti. In sfârşit, tabela j) de pe pagina 77 ne spune, că sunt in Bucureşti 132fl87 ortodocşi şi 20,-j49 israel iţi. Am dori să ştim, căţl ruşi veniţi anume cu ocaz’a războiului sunt intre aceşti ortodoxl, şi câţi ovrei ruseşti sunt cuprinşi intre cel 20,749 israeliţl. Dacă nu le putem şti acestea, nu ştim nimic, ci resfoim cartea plină de ţifre fără de a putea scoate vreun inţeles lămurit din ea. îndată insă ce ne lipseşte ţifra populaţiei flotante, e peste putinţă sâ ne lămurim asupra celorlalte ţifre. Astfel, chiar dacă toate ţifrele obţinute din recensământul făcut in anul acesta ar fi pe deplin ezacte, lipsa ţifrel populaţiunel flotante face peste putinţă ori ce corobinaţiune statistică serioasă. A fost o mare greşeală de a face recensământul tocmai pe timpul râs-boiulnl; dar, dară s’a făcut odată, trebnia sâ se organizeze un sever serviciu pentru constatarea ţifrel populaţiunel flotante. Oreşala de a nu fi organizat acest servlrih e cea mal mare dintre toate, de oare-ce ea lipseşte intreaga lucrare de ori şi ce valoare. Nn I vorbă, ştim prea bine, că partea cea mare a populaţiei flotante nu e cuprinsă in ţifra totală de 177,6481 6 cuprinsă Insă partea mal mică, şi, spre a putea inţelege ceva, trebue sâ ştim, cât de mare e această parte mal mică şi din ce elemente se compune. In oricare oraş bine administrat hotelierul ori locuitorul particular se expune la o pedeapsă corecţio-nală, dacă primeşte pe cineva sub acoperământul sâh fără să vestească In termin de 24 oare pe autoritatea publică despre aceasta. — Se Înţelege! — noi suntem un stat liberal, Bucureştii sunt capitala eminamente liberală a acestui stat liberal şi, prin urmare, administraţia noastră comunală nu poate să recurgă la asemenea mijloace severe şi admise numai In statele disciplinate. El, bine ! Sâ nu recurgă; da-r atunci nici să nu ne prezente cifre privitoare la populaţia flotantă, despre care nu poate sâ ştie nimic po-sitiv. Recensământul, aşa cum este, ne face impresia unei lucrJ-I de ocasie. Consiliul comunal a hotăiH sâ pună In lucrare recensfimântui, pentru ca In urmă sâ poată zice : Eatâ că eh am ştiut pune la cale un recensământ; eatâ că sunt mal vrednic de cât înaintaşii mei. Prea puţin ăl pasă, d-»câ acest recensământ e bun ori dacă e răh. Dacă e bun, cu atât mal mare e meritul ; ear dacă e răh, vina cade asupra personalului serviciului de constatare şi îndeosebi asupra d-lul I. E. Petrescu, conducătorul Intregel lucrări. Aici sunt douâ nedreptăţi la un loc : o dată se cheltuieşte o muncă publică pentru un scop cel puţin zâdarnic ; altă dată să aruncă vina asupra unor persoane, care erah lipsite de timp şi de mijloace spre a’jl face datoria. In timp de 3*,s luni s’afi adunat datele şi In timp de alte câte-va luni s’a urmat lucrarea In biuroh. Dacă ţinem seamă, de greutăţile Intimpinate la adunarea datelor umblând pe la casele din oraş, şi de anevoinţele împărţirii acestor date pe rudrice şi a calculării cifrelor, trebue sâ mărturisim că munca e colosală şi că consiliul comunal s pus In spetele personalului de con statare o sarcină prea mare. îndată apoi ce aceste date erah împărţite pe rubrice, îndată ce lucrarea era făcută, consiliul comunal a grăbit să o publice, şi astfel nu a lăsat serviciulur de constare timpul de care avea trebuinţă spre a verifica cifrele, despre care finsuşl trebuia sâ fie In îndoială. Fste cu putinţă, că In adevăr In Bucureşti există un excedent de aproape 13,000 femei; este cu putinţă, că cifra popnlaţiel flotante este egală cu ţifra persoanelor ce nu trăiesc de mal mult decăt un an in Bucureşti, este cu putinţă că ţifra totală nu trece peste 180,000 suflete: toate aceste sunt cu putinţă, dar nu par probabile. Consiliul comunal ar fi trebuit jdar sâ lase oficiului de constatare tim pul, de caro avea trebuinţă spre a verifica aceste ţifre şi spre a con stata împrejurările, din care rezultă aceste anomalii in populaţia Bucureştilor. Se apropiah insă alegerile comunale şi recensământul trebuia sâ fie publicat in pripă, inainte de alegeri pentru ca să poată fi luat drept o armă electorală. Această procedură e o adevărată bătaie de joc! îşi bate joc consiliul comunal de bună credinţă a cetăţenilor, fişl bate joc de munca funcţionarilor comunali, ăşl bate joc de ştiinţă. Dar ceea ce ne doare mal mult oecăt toate, e că in această bătaie de joc viclenii din consiliul comunal ah isbutit sâ abuzeze [de buna reputaţie şi de bunele voinţe ale unul om tinâr, ceea ce ne doare.» generaţia mal tinărâ se lai-tiritâ pe căile umblate de noştri politici imbâtrâniţl ii te: ne doare că in fruntea ţiel stă numele Ioan Precop mitrescu. r -................ D. Scheletti continuă a i „Pressel* in privinţa Dobroge *■ ţirne de detaliurl importante, J nicâm aceste ştiinţe lectorii» ştri şi le atragem toată atee.-' DO»HOGEA Anexa, A. Cestiunl de proprietate şi imţa- Io memoriul comanicat in 19 vrie trecut, s’a atins cestinnea pr ţel şi a impozitelor jn trăsături Schiţăm căteva pancte in detalii. I. i pr o ri e ,lih. \ S’a zia că eunt foarte puţine proji-'f private, in ceea ce priveşte propjoi rurală, şi ^aceasta B’a zis mei ca biv din cauză că, dopă legile şi datineltjff stre, ne-ati fost grefl de pătruns Ia ti*1 vedere, cum cine-va poate fi proprii» unul pămănt pentrn care plăteşti CSnd cineva este obligat a da de ] mgntol recoltă, evident că această d se poate lna decăt cu dreptnl de pr tar, şi nn se plăteşte decăt ca bezo,* Cn toate aceste, molţi din locolitak sist a susţine, că satele, de şi plfitin niafde recoltă, totuşi sunt bune şi ade' proprietari pi că nn ar fl de loc deil improprietSri, că mulţi din săteni şi proprietari rurali, aă comparat la pămSntorî, plătind banii şi luănd mente la mănă, şi că tot aceşti propri plătesc 10 la sută din recolta auuală.l In privinţa aceasta, este nevoe de familiariza cu modul şi firea contribui nilor statului turcesc, de a vedea şi ceta cum a inţeles el această da! pămănt, care se numeşte dijmă şi ca) impSca ea cu dreptul de proprietate, rabilil Izzet Efendi şi Musta Efendi, a foşti funcţionari turci pănă la dedal! resbeluluî, afi bine-voit a ne da ţt\ inforroaţionî. Daca p&ş;m in afară de raionul ora» găsim satele cn proprietatea rurală. 1 cil aii fost împroprietărit satele, adicăj dat fiecărui sat documente (ofirman) la mi pentrn atâta păruita t, pe cat aii putut| prinde. Acest pămSnt li s’hlÎ dat prin I snrătoare de brazdă. E1, li s’a dnt cu s diţione, ca să se .plătească din 5 refl! una la început, apoi peste căţlva aul 6 uda, apoi din 8 una şi in armă aor' 6—7 ani din 10 una. După intenţia ţ vernulaî torc, dijmă trebnia neconte să scadă, pănă la complecta răscumpări a pămSntnlar; cel puţin aşa erai! pror aiunile guvernului turc. Dijmă trebuia ajungă cu timpnl|din 15 uua, din 18 ui şi mal departe. Din cele espuse pănă aci, se văd Iff pede, că dijma astfel stabilită şi perceput nn este decăt nn mod de reşcampărare proprietăţii, şi că ea nu are termen in i itor, adică este lăsată la voinţa şi bum* tatea padişaholufi fi'0 toate acestea, ezitft nn ce constant, adică acela, că dijma scJf cu timpul devenind tot mal mită. Dnpă aceste dispoziţianî, cari sunt ceti mal vechi şi cari par a fi fost general* pentru cele mal multe sate ajezărl de i cuiterl 1) vin apoi vânzările de pămefl I) Despre chipul aşezăreî de sate tătăreşti, no ne putem opri de a transceie adi i un vechii! .document* in această privin din an ni 7233 septembre f>. Iu acel uftj domnul Moldovei, Grigore Vodă Ghica,s după ce, împreună cu Mengli-Gheref Hana) tătarilor isbutiră a aplana toate neinţelet gerile dintre moldoveni şi tătarii Nohafj apoi acel domn se ocupa şi cu itupopora-rea cărupielor pustiate din Boceagnî Moldovei. Iată cum sună zapisul tătarilor Noha1 dat la măna domnului, pentru aşezarea Ioi pe pămăntul Moldovei î .Pricina acestor zapis este precum iu anul 11-11 (?) Măria 8a înălţatul şi milostivul Btăpănal nostru Mengli-Gherei H*n. trimeţăod arz la împărăţie, precum ca sl ni se orăndniaacă din pămăntul Moldovei oc aft*?mărat cn bani pata pămănt de a-făneţe fi eohat, pentrn care li sail guvernul tnrc >docnmente In mână. te aceste, şi ei plătesc dijma de 10 ’ din recolta anualii. ele de mal ene rezulta : cS dijma , dare generală asupra esploatărel pS-i, fi totodată un mod de rescuin-j i proprietiţel rurale; că fie-cine ■ i iot a'o plătească, ori-care ar ti fost de acquisiţiune al proprietăţel ru- ■i [I guvernului turc ăi venea greii cu ■ş irea dijmei, căci in 1871 el ordonă j 2 cum a’n făcut lucrarea : S’a con-recolta mijlocie pe pogon f pe un ’a pus drspt plată in bani, luăn-zecea parte. Spre pildă . Satul X 500 pogoane pământ luciător ex-' d til. Recolta mijlocie era calculată o Jko pogon, ceea ce da 2,5000 de fe-■«.Tjăne, din care guvernul avea drept 10 chile păne. Aceste 250 chile păne, dcu alta calculate 25 lei chila, dădea •r» je 0250 franci, sau 2 lei 50 bani de tfa dar un locuitor plătea pentru B ane 27 lei 50 bani, adică cu 17 lei kin de ce plăteşte un împroprietărit I, care, după căţiva ani, are ptrspec-aha se răscumpăra de tot, pe cănd Doar ui uu rescumpără nimic. Darea I Iar calculată pe producţia cea mai Wşi pe preţul cel mai acăzut, totuşi şiurbitantă faţă cu ceea ce plăteşte ■proprietărit român, sad cu darea vă romănă. ieperea dijmei in bani nu ţinu de ■ an, şi satele Începură a striga con-f Recoltele fură proaste de tot şi k epură a desegpera de a plăti Ir bani, mai ales că suma pogoane-Rrinse era păuă la 10 da ora; satele Ms datoare anul ăntăifi, si pentru al ft rscolta continnănd a fi proastă, ei •î guvernului turc, de a le lua dijma |pă. Guvernul retrase dispoziţiunile Jitfrioare şi dădu ordinul a se percepe vca mă) nainte ; toate datoriile din jfnră ertate. binistraţi» rusă na a încasat dijma 11 curent, din cauza mizeriei locui-de prin sate, căci cea mal mare gospodarilor sunt fără vite, fără fără sămănţe. mai producător dÎBtrisc in dijmă | adag, care posedă vre-o 50 sate lopuiste. Erafi asemenea mnlte aşe-site de tătari şi turci, dar care • actual a’ad pustiit in parte, lă român va trebni su ia măsurile / nemerite, pentrn a se popula ■p-zări cu locuitori creştini, h va figura ea in organizarea fi-ră a Dobrogel ? Fără îndoială că :1 rou an o va inlocni prin împro-rea şi reacumpărarea ei. Mai mnlte J|! pledează pentrn înlocuirea ei. Ş:. .(kleifi de toate nu trebuie să uităm, ţ inistreţia noastră deprinsă cu lele posedăm, nu este în Btare de |je şi percepe dijma cu vr’un folos fisc, in afară de acele legi. Per-ea va bântui satele şi va aduce şicanii, atâtea nedreptăţi, atâtea şi pentrn contribuabili şi pentru D căt pe deoparte vom nemulţumi populaţia, iar pe de alta nici fiscnl avea profitnl la cara este in drept jttpte; nn va fi de căt o nepome--eală in averea publică, luarea dijmei implică amestecul |v misurat si aii lămurit botArul a-loo mai sns pomenit, orănduiud acei ce vor locui acel Ioc al Mol-23 ceasuri de-a lungul şi 2 ceasuri mezişul, să dea osebit de u,urul obieiDuit, plata ş, chiria pentru e legătură noi am pr mit, adică Nohaii ce vor locui acel loo ul Mol-i’şi dea .uşurul" şi .bacal* pâ-.1 şi toată plata deplin. Şi cu vo-atulor bătrânilor uoştril făentu-sad npe legea noastră in care s’afi in-t toate legăturile acestea, de care noi i^j -am legat.... noi BŞe/endn-ue ca să f't pe partea locului Moldoviei unde i poruncit, etc. etc. Acest zapiB asemenea invoire de ioc pentru in afară de locul mai SUS notat, irea iusă a ispravnicilor şi a zap-tiarginelor Moldoviei. •ul fi hacul şi toată plata prevăzuta ■ t document n’afi un termen de in-in viitor, şi această dare rămase a i pentru vecii vecilor. Iată dur bazin toată puterea lui, şi este posi-*.şa trebuesc să fie şi documentele lielt) pentru aşezarea satelor din Duşi celel’alte părţi ale imperiului tur-Cogălniceanu. Crouieele române, I, pag. 170, 177. zilnic al administraţiei fn averea privată a populaţiei; pentru privigherea recoltei, pentrn constatarea ei, pentrn măsurătoare, pentrn priimire. Ea sileşte pe Stat a avea depozite de producte felurite în sute de localităţi; a întrebuinţa formele vănzărel publice la mezat şi, in caz de neplată safi rea voinţă de a plăti, a aplica legea de urmărire. Atâtea mari, grele, şi imposibile formalităţi făcute pe spiaares contribuabilului, care în cele din armă vor sărăci populaţia, vor înghiţi mai tot venitul din dijmă, dacă nu cumva 81 va covârşi. Se poate răspunde de unii la toate acestea ; ,dar turcii cum iucasafi dijma fără să aibă nevoe de nici o lege şi nici o formalitate? De ce nu o am incasa şi noi lot aşa, după sistemul lor? Unde e răul? Unde e imposibilitatea?1 La toate acentsa se poate răspunde celor ce cunosc ce vra să zică firea şi obiceiurile popoarelor, că uoî un putem fi turci nici in administraţie nici in justiţie, nici in impozite, nici in felul lor de percepere şi nici in nimic din manifestaţiunile vieţei noastre politice. Impozitul dijmei este un impozit on totul primitiv şi mai cu seamă din timpul sclaviei popoarelor. El a putut sta in picioare până astăzi sub o dominaţiune ca cea turcească, oare consideră popoarele creştine ca raiale, slugi nevrednice şi plecate. Turcii incasaU veritnl ca stăpâni mândri şi omuipotenţl. Funcţionarii lor aveefi dreptul in localitate de a amâna percepera impozita Iul, de a ’] erta in parte sail in total; ei aveefi puterea de a ’l lua dela nnii de doă ori şi dela alţii niciodată; de a bate şi a alunga pe cel ce erafi rei de plată safi inşălat visteiia; ei pnteafi la nevoie spânzura pe contribnabil şi a ’î răpi toată averea, fără muUă bătae de cap. Cn un cnvent el erafi stăpâni despoţl şi nn erafi ţinuţi să dea nimărui socoteală. Patern insă noi românii să fim tot astfel şi să ne schimbăm firea şi vederile vieţei noastre publice, asimilindu-ne in aceasta cu turcii? putem lăsa noi funcţionarilor noştri latitudinea de a face şi a drege cum le-ar tăia capul, sub pretest de a se conforma obiceiului local? Efi cred că esce imposibil gnvernrlui romăD, fie in stabilirea impozitelor, fie in modul lor de percepere, de a in.brăca hnine turceşti şi cu atât mul imposibil, cu căt nimica nn ’l sileşte de a alerga la o măsură atât de estremu. Căci in adevăr, noi nu suntem chemaţi a administraşi organiza o ţară turcească, să facem din popor turcesc, o naţie turcească; noi n'svem dar nevoie să fim nici sultani, nici paşr.le. Populaţia Dobrogel este o populaţie creştină : «unt români, greci, armeni, bnlgarl, ruşi, lipoveni, nemţi, dar sunt şi turci şi tătari. Această populaţie criştină subjugată din vechi timpuri a fost tratată in toate ma-nifestaţinnile vieţei sale politice de raia, bună numai de a hrăni cu sudoarea frun-ţei sale tezaurul învingătorilor turci. Dar această populaţie creştină venită din toate ănghinrile Europei, nn este mal puţin aptă de a primi reformele şi luminele ce ’î vom adnce; ea nn este mal prejos de ce erafi locuitorii Moldovei in 1875, şi cn toate acestea cel mal mnlţi publicişti ro-maci, vorbeBC de dănBa ca de o populaţie sălbatică şi diferită de firea, obiceiurile şi apucăturile celorlalte populaţiuni creştine ce ne înconjoară. Nu, noi avem a face in Dobrogea cu populaţie in mare majoritate creştină; nn , noi nn avem a stăpâni şi a organiza o Daţiune turcă safi chinezi, aşa incit să ne îngrijim cum am face ca să fie turci ori chinezi. Pe noi dar organizaţia Dobrogei nn ne poate îngriji, de căt din punctul de vedere a cnltnrel şi a civilizaţinnel româna de introdus. Din scest punct de vedere, administraţia, justiţia, şcoala, impozitele şi perceperea lor. trebuesc dela început organizate şi stabilite ca pentrn un popor creştin, care, deş ofilit şi înapoiat printr’o lungă subjugate barbara, totuşi e apt a se rădica la cea ăntăifi chemare a noa .râ la o viaţă nouă şi propăşitoare. In ceea ce priveşte populaţia n.uaglniBuă, turci şi tătari, ea este acea care ecte d itoare u se da dupe felul nostru de viaţa publică, şi a se obiciuui cu legile noastre cari sunt şi ligile unei naţiuni civilizate, căci nu pentrn ea vom mănţine ignoranţa barbară şi despotismul corumpător in sinul marelor populaţiuni creştiue din Dobrogea, Cum şi cu, ce să se înlocuiască dijma ? Aceasta este chestiunea financiară de căpetenie, şi dala această măsură depinde iu mare parte prosperitatea, bunul traifi şi liniştea populaţiei rurale. Noi nu putem atinge cestiuuea decăt cu multă timiditate şi reservă, rămăiud ca bărbaţii speciali al Românişi să ae ocupe de dăasa şi să propus soluţinuea cea mai avantagioasă. Iu tot timpul ocupaţiunii provizorie a Dobrogel, guvernul român va îngriji a constata prin comisiuni speciale, posiţiunea, starea şi modul eşezarei populaţiei rurale. Această lucrare va coprinde; a) Numele satului; b) numărul locuitorilor ; c) suma pogoanelor ocupate de ei. 1) ca pămănt de arături, 2) ca făneţl, 3) ca suhat, 4) vatra satului; d) va nota in deosebi pentru fiecare sat documente, (firmanul) ca posedă pentru aşezarea lui; e) va nota pentru fiecare locuitor documentele ce poseda pentru proprietatea sa, f) va arăta diferitele drepturi ale statului la pădure, la ritub, la bălţi, menţionând documente dacă sunt, g) va nota viole şi mărimea lor, grădiuăriele, h) va nota in aproximativ cuantitutea dijmei dată de sat in anii 1875 şi 1870, după informa-ţinnl locale şi acte de vor fi, i va nota diferite alte havalele şi hacuri ce erafi ţinuţi locuitorii a face şi a da. După această lucrare preliminară şi neapărată, ae va face o lege prin care ee vor recunoaşte locnitoriî posedând documente definitive proprietari ai pământurilor stăpânite de ei; pe cei fără documente ’1 vor împroprietări, dăDdn-le şi atâta pămănt de fiecare, după coadiţiuoile şi situaţia specială a statului unde locnesc. Locuitorilor, recunoscuţi, proprietari li se vor acorda un termen de lăsulpeutru rcscnmpărnrea dijmsi plătind statului a-tiita pe an, după calculele ce se vor face pe suma falcelor posedate de fiecare. Ei vor avea dreptul a vinde şi a înstrăina proprietatea lor cn această sarcină. Iar locnitoriî noi împroprietăriţi, vor plăti atâta falcea timp de 25 safi 30 ani până la rescnmpărArea definitivă a pămăntnlul. Acestea nn vor avea dreptul de a desface şi vinde proprietatea lor in cursul acestor ani, afară de populaţia tătară şi turcă in profitul crtştinilor. Drepturile la pădure stuh şi bălţi li se vor rădica odată cu aplicarea legel. Evident că legea trebue at ţie seamă şi ee stabilească deosebirea ce eaistă intre recunoscuţi proprietari şi noi împroprietăriţi, de oarece cei ăntăi nn rescumpără fondul. Toate aceste note, stadie, lucrări, din-prenuă cu legea pentru împroprietărire şi rescumpărarea dijmei, trebnesc depuse iu timp oportun pe bironl sdunărei naţionale de revizuire, ce va fi chemat a regula şi stabili poziţiunea Dobrogei in statal român. Până atunci, ar fi nn act de inaltă binefacere şi de prevăzătoare administraţie, ca statul român se ierte popnlaţianilor rurale, dijma pe un an de zile, pentrn a le da timpul de a’şî agonisi pnteri şi avere intru cultivarea şi rannea pământului. Marela nostru vecin, pntemica Rusie, a hărăzit populaţia basarabeauă-auexată contribuţia directă pentru trei luni de zile, cu toate că i-ar fi fost foarte uşor de in-casat acest venit. România insă trebue si fie şi mai miloasă şi mai mărinimoasS, şi nu din alt pnnet de vedere, de căt din acela că Dobrogea a fost bănuită de rez-bol şipr&dăciune, şi că darea dijmei atinge tocmai acea populaţie care a suferit şi a perdut rnftî mult. Din primăvara anului sale de predilecţie. Celor ce au mai rli* negociărilor de astăzi, şi că, numai văzut pe artista româna in acest dnPa mulli bM81' pU8# de n,iDe Br i z j . ; fi fost co totul inlătnrate de actualnl gu- rol, este de prisos sft le mal atra- ’ gem atenţia asupra afişului, ce va anunţa, precum aflăm, in curănd ăntăia reprezentaţie a .Comedianei*. Celor ce n'ad mal văzut-o, ne credem datori a le atrage 9erios atenţia, ca să nu scape acest spectacol din toate punctele de privire interesant.—„Coiuediana* este o piesă in care cele mal frumoase senti mente, caracterele cele mal inte resante, unele inalte, altele tri viate sunt cu muie meşteşug ţesute ca să dea uaştere la o acţiune foarte dramatică plină de situaţii teatrale.— D-na K. Stavrescu joacă rolul artistei. 0 altă societară, nu mal puţin simpatică publicului, d-na Sarandi, joacă rolul falsei artiste. E foarte interesantă impletirea aces tor doă existenţe, — una, reflexivă plină de sentimente mari, şi a cărei viaţă jumătate stă in domenul idea-lnlnl; alta, uşoară, neroadă, plină de patimi comune, şi pentru care tot ce nu e realitate, tot ce nu’l pipăit nn are fiinţă. Opoziţia acestor doă caractere şi situaţiile dramatice, ce se nasc din ciocnirea lor, este re^ sortul de căpetenie al acestei drame Marţi, 21 n., va fi ăntaia reprezen taţie a .Comedianel*. Lângă numele unei artiste de atâta merit, cum eBte d-na R. Stavrescu, nu pot Bă treacă laudele banale, cu cari cronicarii teatrali incarcă. prin antici pare, unele nume, ce nu strălucesc decât numai prin lipsa de merit a celor ce le poartă. Meritul şi adevăratul talent sunt mult mal presus de nevoia reclamei, şi de aceea ne mărginim numai a anunţa reprezen fcnţia de reintrare a artistei R. Stavrescu. CRONICA Trimisul estraordinar şi ministru plen! potenţisr român la Viena a remis, la Pesta, Majestăţei Sale Imperatorul Austriei, Rege al Ungariei, marele cordon al ordinului .Steaoa României,1 împreună cu o ecrieoare autografă a A, S. R, Domnului D. Bălăceann a avut, cu această ocasi-une, o primire din cele mai măgulitoare. Majestatea Sa a biue-voit a reinoi pentru A. S. R. şi pentru ţară asigurările de a-micie şi de sincer interes. Ieri seară ministrul român a avut onoarea a fi invitat la prânzul Majestăţei Sale Imperatorului Rege. Majestatea Sa purta la prânz marea placă a ordinului »Steaoa României* şi d, Bălăceanu avea loc la dreapta Majestăţei Sale. Comisia pentru Dobrogea. — Comisia numită de guvern pentrn primirea Dobrogei *1877 şi pană iu prezent, populaţia rurală I se compune din : prin.-comisar d. N. Ca vecinie ameninţată, nesignrS, ocupată in transporturi, sopusă Ia grele earcine, pierzând şi timpul ruuDceî şi vitele, este astăzi vrednică de ocrotit şi chiar de plâns. Guvernul Alteţei Sale Regele Carol nu poate se stea indiferent in faţa nneî aşi de nenorocite stări de lucruri; atât pentrn România cât şi penlru tren, ertarea dij mtl pe un an de zile ar fi un act de mare şi strălucită bunătate şi dreptate care oe-ar atrage atim» Earopei civilizate şi iubirea provincii ce suntem chemaţi a incorpora şi organiza. TEATRUL ROMANESC Societatea dramatică naţională in anul acesta a mal căpătat in sinu'l o nouă societară de mâna ântăia, al cărui nume este destul de cunoscut publicului românesc, şi care cn drept cuvfint, intre toate femeile din teotrul naţional, se poate numi o artistă eminentă: voim a vorbi despre doamna R. Stavrescu, pe care in zilele astea publicul o va vedea pentru ântăia oară in această stagiune. D-nK. Stavrescu se va arăta in „Comediana*, uduI din rolele targi; din partea ministerialul de interne d. Simeou Mibălescu; din partea celui de justiţie d. M. Poenaru; din^pertea celui de finanţe d. Vers; din partea celui de resbel d. colonel Pilat; secretar este numit d. Rizu. — .Vocea Covurluiului află că co-misiunea trebue sS‘şl înceapă lucrarea la 9. C. la Tnlcea, şi va trebui să finească toate actele de luare in stăpânire a Dobrogei cel mult pâuă la 12 curent. Aşa dar trecerea tiupelor nu poate avea loc de cât la 12 noembre. • Un rlspuns. — D. Nioolae Cr-ţnlescn a adresat redactorului şef al , Românului* următoarea scrisoare ca răspuns la un articol de fond din Nr dela 8 ,20) Noem-vrie al acelui ziar. Domnule Redactore, Iu numărul de astăzi al ziarului d-v., intr’nn articol consacrat la cestiuuea res-cumpăiărel căilor noastre ferate, găsiţi o-cazinnee a mai vorbi de mine, care, ca agent diplomatic pe la 1875, la Berlin, am fost iusărcinat de guvernul de atunci a nrgoria cu consiliul de supraveghere al societăţii acţionarilor astă rescnmp&rare, şi cu iusinuaţiuni, mai presus de care mă voifi pune totd'auna, ziceţi că aş fi dat in mâna numitului cousilifi o declaraţiune de condiţiunT, prin care aş fi făcut ius mare Fără a intra aci iu direcţiunea diferitelor imprrjnrări a acestei cestiunl, mă voiă mărgini, d-le Redactore, a vă zice ; 1-id, că declaraţiunea nuni negociator demisionat, organnl unui gu era asemema demisionat, nu poate avea cea mal mică inrinrire asupra negociărilor rupte şi reîncepute peste căţlvA ani, supt nn guvern co totul altul ; al 2-lea, că aţi fost foart) greşit informat, cuud aţi afirmat că consiliul de sopravegbiare ar fi poiedăud la mână o asemenea declaraţiune din parte-mi: propunerile iu această cestione emanând dela consiliul de snpraveghure, eB m'am mărginit in simple convorbiri asupra lor cu consiliul. Vă rog. d-le redactor, aă binevoiţi a d.i loc acestei rectificări in primul număr al ziarului d-v. şi a primi asigur.r a distinsei mele consideraţiuni. Ni colac CrcţulcScu. Bucureşti.- 1878, noembre 8 (20). « O rectificare. — Dintr’o greşalâ, pe care sincer o regretăm, când In nnnl din numeril noştri trecuţi am publicat importantul articol .Şcoala Liberalilor*, am uitat să spunem că e reprodus după .Delfinul." Ne grăbim a cere scuze confraţilor dela redacţia acelui ziar pentru gre-şala, ce fără vaie am săvârşit. ULTIME ŞTIRI (‘23 noembre, amiax&zi) Bombaj, 22 noembre. EnglejiI ad găsit in fortăreţe Ali-Moşid un material de răsboid considerabil. Iu proclamaţia sa către populaţiunile Indiei vice-regele, vorbind in numele reginei Eugliterei şi a împărătesei Indiilor, a aruncat responsabilitatea răsboiului a-snpra Emirului Şir-Ali. Hanchoter, 11 noembre. S’a ţinut azi un maeting tumultuos contra răsboiului declarat Afganistanului fără aprobarea parlamentului. Londra, 33 noembre. Se citeşte in Pall-Mall-Gazette : Consiliul de miniştri a hotărit azi Bă convoaco parlamentul in luna Decembre. BIBLIOGRAFIE LIBRĂRIA S0CEC & CT anunţă ieşirea de sub tipar a următoarelor uvrage in ediţiunl noul: ÂAn, Metodă pentru învăţarea limbe, franceze, după ediţinnsa 129 a autorului cursni 1-id, I. n. 1 25. rthn, Metodă pentru învăţarea limbei germane, dnpă ediţiunea 83 a autorului, cursul 1-id I. n. 1. (.irea lercmta. Gramatica limbei româneşti partea etimologică pentru clasele gimnaziale, preţul 1. n. 2. Constanlincscu D>. B., Abecedar românesc pentru ocoalele publice, ediţiunea 5-a, preţul 30 b. Ciocanele Eustaţiu G.. Geometria elementară, ediţiunea 9-a, 1. D. 1, Ciocaneii Eustaţiu G.t Aritmetica teoretică şi practică, ediţiunea 9-a, 1. n. 90. Gorjan .4., Elemente de geografie pentru clasele primare, ediţiunea 16-a, 45 b. Gorjan A., Metod de geografie cu ilus-traţiuni in text, partea l-a pentrn clasa Il-a şi IlI-a primară, 60 bani, partea 2-a pentrn clasa IV 60 b. Sub tipar, spre a Ieşi in curfud : Contiantinesen Dr. B. Confesiunea ortodoxă, un volum in 8°. Mica bibliotecă pentru copii, o serie nouă, in patru volume in 4° mare lucrate cu multă îngrijire şi tutui cn mult ameliorat. La noi spre vânzare ; Cantemir Dr. Dimiirie, Consilii higienice pentru creşterea copiilor, 1. n. 3. (809—3—6 z. Conform notificării a biuroului principal de loterie Isenthal Ca. in Hamburg publicată in ziarul de azi, tragerile loteriei de bani germană se iuerp la li Decembre a. c. Considerând participarea estraordinarede care ae bucură această loterie in ţară, credem că notiţa de faţă e de interes.—Guvernul Hambnrgian garantează că până acuma pentru plata esactă a tutor câştigurilor cu toată averea Statclnl. Fiindcă Ilamburg după cum e cnueacnt se enumere intre oraşele cele mai bogate din Germania, apoi negreşit că asiguranţa ce oferă e destul de suficientă, şi putem deci recomandă pe această loterie de stat ca solidă. Kut&rrh, «tringerc d. p’ept. sa vinlecft prin rUUE3 LEWASSEUR. Depiaitc In tdt<“ farmaciile mal bune. Concurenţa nn se exercită ile e\t fisupra ]>ro«lnotelor celor bune. Ca/f-ib-'e lut Giy t cu gudr n fit.it de eficace In cnJ’ir.le de gudron. c.-tUrrhe. broiutide. plnhita. no dat loc la numerose miitaţiiinl I». fimot im pole şpir.inti de cit Hacimele cari port A semnătura sa imprim it 1 lu trei cil ti. raosnlele Cuv.it se "ăsesc tn Ilom.in a Ia mal tute tarmac.iele. J%. '%’ ■ Si Iochiriilnd chioschifl de In p6rta mure a gradinei St. Gheorch<\ Ani onore n aduce lacnno«cinţn onor. pnblio; c'i de In 15 ale curentei ’l pniQ intr’o eenctii funcţionare cn tot fvlnlul de jnrnaleşi broşuri românesc!, şi mal in urmii şi cu c> le niBÎ principale jurnale străine dupe iucorpjaren onor. public. Un Atudiant { le rontnaiu tt Teii* mand, deşire se placer '*■ dans une itiaison distiii^ţnee. Adr>ss« au bnrenn dn jonrnnl. (423— 2) ASTHME CIGARETTE INDIENNE CU CAUNâlIS — IMQICA De Gr ’MAULT & C", pharmaclytl la Paris Este tlajjuDiO da aspira rumului Ci»ţm,t*>k>rti cu Catm ibis indica, penlru a fa«*e *e tliS pare crtft mai tiotentft (ujira nerinlaiJ, fAyuţeala, atingerea '«cel, neitra/ytiif faciale, inaoninia 51 pentru oomLattvrra pfif/intW larynyea. yi l-iale cAilorO re»ipli .itAre fie care cigarrttJ pOrli eemnitura CRIMAUL1 4 C" k lippnsitu in principalele Pharntucii I MALADII DE PEPTU CURARISSITE PRIN SIROFU D’HYPOPHOSPHITU DE CALCE de GRIMAULT et O, Pharm&eiştl la Paris Acestu Sirfşpu produce in totu do-una rosultaturile celle mai rapide ş jcelle mai satiblacAtore. Publicul» este inşpl&tii c.’inclu nu II se dâ unO FU< {corni ODfllti şi unu Stropii rosatii cu somnfttura GRIMAULT et O*. 1 Llu calmeijA tuMea, face so dispare Sudorile nocturne, curariseş j/lronchilele, Calarrhele, R&guşclile, Consomptiunile, Phlhista şi opreşce [/•Vigurile lente care distrugu forţele bolnavului. DeposltO In principalele pbarmacl n«r«Miii i DE L ABHAVE DE EECAMP (FRANCE) ESCEL1NTA, TONICA, DIGESTIVĂ ŞI APERITIIV/ CEA MAf BUNĂ DIN T6TE LICORILE A se cere lodeuna in josul ii cărei sticle, eticheta pătrată f > tandu semnătura directorului ţ nerale. VP.BITABL* LIQUFUR BtKfeblCTINg, firvrvdee en ţranre et * l'Elrangvr. Aiievomui iicuie Mtuudifluju găsesce numai la. I» fmtttâ U 4 Ml tj»>lmr TT>rlMiTt1i A Cp . ifM|| P» 1. Atfcin—iv A I. A rW3<«ikl I «’«•«•. ;. i.u». ityinulf. Ti*— Ral—1. Ih—lai* Magi— C. fbUI <1 A [• TWm*'* «J O. IMa’mh â I. Ua—1 e—itm 11 C Urm iwgţ ţt u |»u Ir—1* —t —fila »• «MW —«fa. CETITORII de JURNALE FRANCESE t> GERMANE ■ DST .C*»Ti IÎOCIISTIXTI CA SASSSC IS TOT MOMUTTl't. LA K'OSCDL DIN BULEVARD, DE LINGĂ FOTOGRAFIA prinoipalele jurnale fr*n JDRNALE FRAV 1. La Franca........... 2. Le Nard............. 3. Le Gaideia........... 4. L’Univsr*............ 5. Le Figere............ 6. Le Repabllque Irenţalie ţi germane cu sprdpe acelaşi preţ cu care ae vind la locul U ( Jurnalele aceitea «unt: JURNALE GERMANE ’O bani ' bani bani 25 bani 25 bani 25 bani 1. Oautahe Zeitung . 2. Dia Press» .... 3. TribDne din Berlin 4. Neue Freie Prost 5. Kdlniiche Ziilang 6. Dar Ostsn .... , 25 banMi . 25 bani 20 bani : 30 bani 25 bani 20 bani SEZOUXJL <3lO MARELE MAGASINURI «e HAINE BĂRBĂTEŞTI 11 TOT GENRUL 1 LA «ICXAjK FTJRNISORITL. BUCURESCI, Calea Victoriei No. 20 PAHDEeSH’RlI duble de Tomna I'ALTOANK de IARNA RKDINGOTFC cu 1 si 2 rânduri JAQl’KTE „ ’ „ SACOIRII , „ RKDINGOTK NRGRE de salon şi FRAKURl HAVELOC’KS şi HA LAŢI'Rl elegante Ml riUIMESC ŞI COMKNţţl DE HAINE DIN STOFELE CELE MAÎ M0- PRECI URILE JARDINIEH K _ 2)0) ia * r/11v/ r C TT H T I I GALAŢI, Strada Domnesca CAMAŞl albe şi colorate CAMAŞl de trico şi flanelă ISMENE de olandă şi flanelă GLLECI de venâtbre şi GILECI de flanelă CRAVATE, liante nouveaut^ UMBRF:LE şi MANTALE de P16ie ŞI ORI CE ALTE ARTICOLE de modă. DERNE CARE SE EFECTCAZĂ CU CEA MA.I MARE PROMPTITUDINE MODERATE JOSKF GRtTNBAUM Furnisorul Curţii BucurescI, Calea Victoriei No. 20. — Galaţi, Strada DoBinfvteA. Loteria germană de bani Tragerea Ia II Decembrie amil corent 8. n. Guvernul Hnra rflian, conform ^eciaiunet din 10 Octombrie l878aaprobnt din noti acoatlk «n-ir»* loterie He a»l, prin urmare ace*tă loterie eciat&nd de I00 de an1! are loc acuma la a 215-lfa We o Cc»ntrcla guvernului Hamburgian nu privpgee nomai pe emiaiunea ioaclor ci se întinde «up r trageri or oferttailu-te ant-Tel fie-eftr 1 din t,lîlii> 1 ă fram-I 1 h franci 4S,(M10 3 ii franci 8.000 31 a franci U,GGU t»l ă franci 5,333 A a frarcî 4.000 304 ă franci 2,tM»G 3 â franci 2,000 3 â franci 40,000 I ă franci 33,333 ti a franci 2(>,tKi(i tî a franci 20,000 l a frarcî 10,00!) 21 A franci 13,333 2 ifrancl lo,0i>ti | mal miilli' "ut. ei^lujarl de I/d noi 1600, 1333, (66, 460. 333, }i 266 Pic. <“tc. in tot*l (i rfirm imrţi >» Sr.i d. niBi «u. 42.000 cftjUgurl. '16te 42,600 dc ciţtigurl «e trag in 7 •ccţ'iinl d* Irag.ilcarl ae.ncod rap»dr. Cme dorf «ce a mal part cipa I. are»l& loteria gran-didsft trebue s& transmiţi înainte : Lei noi 48 pentru i los intrCg original . . 24 « jllIIlCtatC los întreg . ,12 „ un Sfert los original ţi vn priimi al and lo»d<» comandate 1» oripinal. Obtervftm inc& odati In.din prin aodda cl ptfţ il ]< Q doctor in mtdicină • LV. IV ILti şi jn chirurgie. Ma-n oşl şi melic specialist pentru bulele de copil, dă consultaţii în t6te filele de lu 3 până la 5 ore p. >u. in strada Colţii No- 14, PRODUCTE SPECIALE PARFUME RLE AUX VIOLETTES 1)E FARSE ED. PINAUD S4pun . . . Estenţii pentru batiite . . . Ap4de toiletIS Pomad4 . . . , Oliu........... Praf de ord . . Co«m»tic . . . DE MIC8IUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE OE PARMA DE MICSIUNELE DE PARMA DE MICSiUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE DE PARMA DE MICSIUNELE OE PARMA OE MICSIUNELE OE PARMA .97, Boulevard de Straslyiurtj, 73. Singurul Uepont al 10 Aspatinl Mignote- FIBRICELE DE BERE, SPIRT SI DROJDE • •luat in Tiirnu-Severiii, Strada Anrelian No. 5 In drjdiuH lucrare, in a/roptVre de gara calei ferate ş< Agenţia capotelor pe Dunăre, purtând firma ac. a . m'a» .vaKaiKaaafjKa’aA. Văudhrea va avea loc ca ban de minori înaintea Ooorab Tribunal M< htdinţil Secţia l-a în (J'oa de ,5,lr Decembrie 1978. Pentru condiţinnl şi detailiuri a ee vedea la localul lubricelor în t6te (jil.le de la !)—12 diminua şi de la 3—7 Btira. (si9_n) Tutorele L. DE 1IIE. renumită esenţă japoneză, care -flU vindică îndată orl-oe durere de cap Be iţăsesoe la farmaeia d-lul F. Brut vis-A-ris de biserica Sărindar. Institution Franţaise et Italienne Dirigde par MESDAMES MAZZANT1N1 9, Place d’Azeglio, FLOKENCE. Ces Daines , ayant quitt^ la France leur patrie aprbs la guerre d(i 70—71, ont fond£ â Florence en 1873 une Institution Franţaise et Itav lienne qui jouit de l'estime g^n^rale, et oîi Ies jeunes Silea reţoivenl une instruction aussi solide que briliante. Les directrices ^tant munil du diplome snp^rienr et Becondâes par des professeurs distingu^s. 1] Dans cette Institution l'enseignement est divis^ en 2 cours: couri ^l(5meutaire et cours sup^rieur. Chacun de ces oours oomprend 2 classes et chaque classe est divisâe en plusieurs secţiona. Selon son aptitudp l’^lbve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, / compris la musique, le dessin et Ia danse. Des renseignements ou peut avoir ă 1’imprimerie Thiel 4 Weiss, qui ont visită Tlnstitution personellement, et oă on peut voi le pro»1 peotus d ti Lai Ut). Tipografia, Thiel A Weias, Palatul ,Dacia* 1 K