I— fft AMENTEIjE. flOAT/i ROMANlA ............«■ »■« •lij: 'f STRAINATAI* : j|........... . 60 jj A'IUNI ŞI RECLAMK: — .rt» petit, pagina IV, 80 baot 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi e 2 lei noi linia. In capitală 10 bani. 9AMBATA, 11 NOEMBRE ANUL III—1878. TIMPUL LSK IN TOATE ZILKLE DE LUCIUL Biuroul Kftdnoţinl şi Atlministrnyiol: Palului ‘Uncia,. AlSrTJTTCX' ’EiT 8e |>rmu««c in etrl»imitai- : L:t l>-ml $tetn d Vutfler iu V'*u*»n:if Wn lu<>. A. Oppdik in Virnnn, Siub-'nbn **i 2; JiuthdJ AfoaM in Vienna , 8 in Viumi.k, K«ohr*t ll : 1.. hang d Comp. in Poftii, Hacn*-J.nfftU d (W;-. In Paria, C- Adam 2. CirrrLiir ib l»i Cr-ni Iton*;* 2, Piirin; Oraind: Comp. Un* Hronot2 ''i-ri •, Kwf. Micowl, 139 — 1 -io• ► e**t •Str*'* t i ornljii Scritorl nefrancate nu «e primeic. Articolele republicate *e vor arde. Un număr In Districte 15 bani. scartttli lOnoembre. IŞ .... [I, rural . . ] trban . , r\l al Capit. I ca premii 99»|4 98^9 91*|» 64 — 95SJ* -'/1 185 190 74 34 — 621|* 69 99 50 - 24 97 Hi— M 9S'h 91 'fa Careul dt Vleu*, 20 noembre Renta ungarii In aur .... 64 25 Bonuri o teeaur urg , I erai», Ud — ■ » * II • 74 — Impru tul austr, in h&rtie . 61 30 > . » argint . 62 65 Renta auetrîaci In aur ... 71 80 Lo*e din 1866 ........ 112 40 Acţiunile b In cel naţionale . 788 — w , auttr. de credit . 229 — . , ungare » 210 60 Argint......................100 — Duoaiul..................... 5 67 Napoleonul.................. 9 82'|j 100 mitrei germane............ 67 65 Carnal de Berlin, 31 noembre Acţiunile Ciilor ferate romftne. 34 76 Obligaţiunile roroftne 6«/« . . Priorităţile C. fer. rom. &>/* împrumutul Oppenbeim . . . Napoleonul................. Viena, termen lunu............ Pari» * «cart .... 81 70 86 50 100 75 16 17 80 85 Calup.Ural (Jllel Sâmbătă, li noembre. Patronul zilei : Mart. Mina. Râe&rltul soarelui; 7 ore 09 min. Apusul soarelui : 4 ore 25 min. Pasele lunel : luni nonă PLE JiS -\li,J\ ^7^tEISrTJri^IL.OR 7.15 1 11..0 ; 4.45 j Bnoarencl -Haceava Bucurescl .... 8.15 n 10.~ | Ploeecl..........9.50 n 1*2.00 j Brăila...........1,53 n 5.46 (J 7.15 Teoici a.........4.38 n 1 f ~ Roman............9.06 ii Suceava,sosire . .12.03 <} 9.66 a Bioaresc—Vercioreza Bucuresol 7.406 10,40 tj Piteşti.............10.13 a 3.— de la Chiber şi valea Curom. Pesta 21 noembre. de azi a delegaţilor se vor ^oiecte de lege relativ Ia ocu-fi a Herţegovinel. ş ie cere nn noQ credit f J6 4/t720,OOO florini pentru aldoilea un credit de 33,500,000 1879. erea proiectului ae zice că gu-Tede autorizat a spera efi in mal fi de trebuinţa creditul 1: pentru ocupaţie, sad mai bine irte micşorat. 21 noembre, 8 ore seara) Roma, 21 neembre. ţ^riol demonatraţiel facnte la ) .lenţi pentrn nereuşita alenta-■ţptat contra regelui, nn individ Ir bombă, care a isbuonit fărS fcrl stricăciuni, ll a fost indatfi arestat. [32 noem. ~9 ore dimin.) Parii, 21 noembrie. lOepntaţilor a votat bngetol mi-j de j ţie şi al miniaternlui de Caleuta 21 noembre. goanele englezeşti aQ treent gra- 1 I Londra, 21 noembre. ! Ifb 6 un congiliti de miniatri aob ] reginei. Paris 21 octombre. ps* zice : fUa Rafiei de n’şl păstra o cule irmanentfi intre Basarabia şi }»rin Dobrogea ar constitui un itere, o lovitură dată dreptolo! care orlşicâtă dibăcie a conte-5V n’ar iabuti să o facă primită tenie iacălitore ale tractatului lio.‘ 'lillfeips* crede intr^o apropiere mar-|pg ituril cn Austria in potriva I !i] dea Debats* declară că pruten-de k'şl păstra o cale militară îogea este formal contrară trac-1 Ia Berlin. Pesta, 2l noembre. iul a prezentat celor doă delega-ftdect pentru a cere un endit isubvie la chieltoielile de ocupare şi ErzegovineL Kaţia ungnreacă, d. Falck • de-inrpelare cu privire la intftrziarea I Ruşi dezertării Dobrogel, şi ou a intreba dacă Rusia a încheiat t cu Romăuia, pentru a'ş! aai-+ lisrea prin Dobrogra. Vieoa, îl noembre. din Gattaro cătră ^Polit. i leni* : idbanfză, in înţelegere cn Poarta, latitnit milităreşte. Capii el aQ ia- de oameni cu 800 de tunnrl. Bombay, 21 noembre. 0 telegramă din Thnll, cu data de azi dimineaţă, vest işte că o | ti le englezeşti aă pua măna fără lupta pe Cetăţnia Capeo. Paris 21 noembre. Ud da*l cn pistolul a avut loc azi dimineaţă între d. Gambetta şi d. Foartou, bonapartis, a cărui alegere s’a invalidat şi care a fost la 16 maifl ministru de interne. Nicîanul n’a fost răuit. Cslcutts, 21 noembrie. Coloana dela Khurum înaintează, şi a ocupat cetăţnia Kapatyanga, pe cari Afganii afi deşertat-o. BUCUREŞTI Vineri, IO (22) noembre. aceasta insemneazA triumful partidului, fiindcit dovedeşte libertatea alegerilor. ‘ Apoi nu vedeai, domnilor met că inşivfi v6 condamnaţi? Dacă in a-dev$r alegerile aii fost libere, ceea ce contestăm absolut, căci purtarea imparţială a d-luT D. Deinetresi'u ca preş»dinte al biuroulul de B ca-rrst nu implică do loc nefiinţa pre-siunel şi ingereuţel din partea celorlalţi, dacă zicem alegerile aCi fost in adevfir libere, care mal zdrobitoare manifestaţiune decăt aceea a opiniunilor liber rostite pentru adversarii voştri. Nu ne vom mal pierde vremea a numCra căte nume de conservatori, şi ale sunt mal numeroase de căt voiţi a o mărturisi, aă eşit din toate urnele ale Romăniel. Căci ne ajunge alegerile colegiului I de Bucorest, şi cele 9 alegeri din Iaşi pentru a arăta la ce grad v’aţl înstrăinat aceste două centrurl, cari sunt inima şi capul ţgrel. Chiar acele colegiurl ce aă votat pentru candidaţii voştri, in ce condiţiunl aă făcut-o ? Colegiul al 3 lea de Bucureşti de pildă, acel vestit colegiu care se compune dacă am impinge mal departe argu mentarea asupra acestui axiom; ar fi a lua curat in rls şi logica şi raţiunea. Publicul care citeşte foaia noastră peste 1200 de alegători, nbia a poate să mărturisească despre mo-'Putut ,lduna la vot 250 d« votanţi deraţiunea cu care am vorbit des-(*n t°ate despărţirile, diu^aceştl, candidaţii voştri aă intrunit maximul de 1 50 glasuri. Dar. precum am zis’o, alegerile nu aă fost libere; presiunea s’a exersat din toate puterile, ameninţările şi făgăduinţele curgeaţi din toate părţile, şi astfel însemnătatea rezultatului este şi mal zdrobitoare acolo, unde oamenii partidului de la guvern afi fost inlăturaţl. Pe lingă lucrarea guvernului a fost şi lucrarea partidului, insuşl ,Ito-mănul ne zice : . Candidaţii partidei lioerale erau cunoscuţi ntal dinainte. Se făcuse liste }i contra-liste. Aceste liste ţi contra-tislc s’aii publicat prin ziare, s'au des-bătut in intrunirl pubhce. * Şi cu toate acestea, acel candidaţi afl fost invinşl. Ce insemnează aceasta dacă nu desgustul şi indignarea ? Tot aşa de stranie este şi teoria aceea a „Romanului*, că un guvern nu este atins intru nimic dacă partidul săă este invins, sub singura condiţiune de a nu se amesteca in alegeri. Lăsănd a zice că nu ne aflăm in cazul acesta, dar chiar aşa flind, cel mal simplu bun-simţ ajunge pentru ca să înţeleagă oricine că tocmai alegerile, mal mult decăt voturile corpurilor constituite, sunt simptomul cel mal sigur al opiniunel publice. Ar fi a ne asemăna ,Romanului, pre rezultatul alegerilor comunale. Sunt chiar amici de al noştri, înzestraţi cu un temperament arzător, cari ne imputaâ că nu apăsam destul asupra insemnatel manifestări ce s'a produs in opiniunea publică. Am rezistat la acel curent prea impetuos pentru că aveam încredinţarea, că moine,.tul cel mal oportun peDtru a o face ni se va pregăti de adversarii noştri, şi că astfel pe lăngă foloasele victoriei, vom avea totodată şi meritul moderrţiu-nel şi modestiei noastre. Nu ne-am inşălat. .Romăuul* vine astăzi a ne face ceea ce in limba franceză se cbiamă beau jiu, prin articolul săQ de fond unde discutând alegerile insultă membrii partidului conservator. Căt pentru injuriile, vom zice pentru astă dată .Romănulul*, că dacă partidul conservator ar avea a se ruşina vr'o dată de bărbaţii săi, va fi atunci, când ăl va vedea lăudaţi de foaia demagogiei; pe câtă vreme insă ăl va vedea insultaţi, va şti că acel bărbaţi urmează a fi demni de stimă şi de încredere. Aceste zise pentru ştiinţa „Românului* pe viitor, venim la fondul articolului, care se rezuma in raţionamentul următor : „cu toate intru-nirile ţinute, cu toată propaganda făcută de partidul conservator, cu toate listele ce s'aO publicat, oa menii noştri no-izbutind a se alege, In primul Bucureşti de ieri al „Românului, citim următoarele rânduri : .Populaţiunea Dobrogel aşteaptă de mult tiinp cu cea mal mare bucurie şi cu cea mal mare nerăbdare pe soldaţii şi autorităţile noastre. Pregătiri de primire splendidă se fac neîncetat ţi de bună seamă, dacă luarea în slăpănire a Dobrogel va întâmpina oarecare dificultăţi, acestea nu vor veni de loc din partea popo-raţiunilor locale.' Rugăm pe „Românul* să bine voias ă a lămuri aceste enigmatice cuvinte, cari, combinânduse cu oarecare vuete ce afl venit la urechile noastre, ne pun In cea mal mare îngrijire. Intlmpinâ oare In adevăr dificultăţi luarea In stăpânire a Dobrogea? De ce natura sunt acele pedicl, şi din ce parte vin ? In N-rul de ieri am comis un lapsus calami, nummd majoritatea noului consiliu comunal din Iaşi, conservatoare. Acea majoritate e o-poziţionalâ. O relevăm aceasta mal cu seamă pentru a da importanţa cuvenită persoanelor, cari de astă dată aQ luptat alături cu conservatorii. D. Oh. Mărzescu de ce a In trunit In colegiul al IU—Iea majoritatea absolută a voturilor, pe când candidaţii fracţioniştl s’aQ ales cu o majoritate relativă de câte 3 voturi. POPULAŢIA BUCUREŞTILOR. Cifra totală teresant* a şti, câţi oameni mor in tr'un an in Bucureşti; folositor nu iDSâ decât a şti, căţl trăiesc şi câţi mor. Dacă insă numărul fota, al populaţiunel nu ne este eunoscut-orl dacă el ne este răfl cunoscut, de 3ine se Înţelege, că nu putem avea aproape nici o cifră ezactă. înainte deci de a voi să tragem vre-o concluziune din datele statistice adunate in anul acesta, trebue să ne lămurim, dacă cifra 177fi46 e exactă. Ce va să zică exact? Nimeni nu cere, ca ea să fie exactă până la cea din urmă cifră. La o populaţiune de 180,000 locuitori, o greşeală de două ori trei mii in mal mult ori in mal puţin, nu schimbă proporţiunile decât cu sutimi, şi in deobşte sutimile nu importă in calculul cifrelor. Dar dacă sutimile 8'ar spori, ori dacă ele s’ar urca până la zecimi, greşeala trebue ţinută in seamă. Trebue dar să stabilim un „maximum* pentru greşelile, pe care le putem admite fără de a renunţa cu desâvărşire la exactitatea calculului statistic. D. Dr. Felix arată iu raportul săQ pentru anul 18/6. că aQ murit in Bucureşti cu totul 4048 ortodocşi. Ţiiud seamă de lesnirea, cu care se constată cazurile de moarte in deosebi la ortodocşi, putem presupune, că această cifră a morţilor e exactă. Remăne dar întrebarea ; care e cifra mortalităţii ? Admiţând, că la anul 1876 trâiaO in Bucureşti vre-o 170,000 oameni, cifra mortalităţii ortodocşilor in raport cu intreaga populaţie ar fi 23'St, adică mor la 1000 suflete aproape 24 ortodocşi, earâ la 10,000 ceva mal mult decât 238, cu totul ezact, la 100,000 su- _ . . flete mor 2381. — Cifra de procent După „ Tabela sinoptică generală publicată pe pagina 6, a dării de seamă despre recensământul sâvirşit in anul acesta sunt in Bucureşti cu totul 177,646 sufl te. Aceasta e cea mal importantă din toate cifrele recensămăntulul, de oare-ce asupra el măsurăm valoarea orl-cărel alte cifre. In zădar am şti cu totul lămurit, căt de mare e intinderea oraşului şi câte bogăţii sunt iDgrâruâdite in-tr'ănsul, cât-e averi se produc şi câte se consumă pe au de cătră populaţia lui, câţi oameni mor, se nasc ori se căsătoresc, intr'un cuvănt, in ză In acelaşi an saQ născut in Bucureşti cu totul 4542 ortodocşi. Cifra naşterilor e deci 26.71, adică sporul, la 100,000 suflete ar fi de 290 suflete.—Cifra de procent e 2*671. Presupuia insă, că in Bucureşti nu eraO 170,000, ci 171,000 suflete, cifra mortalităţii ar fi 2,366, earâ ţifre naşterilor 2,657. Deosebirea in ţifra, la naşteri e de 0,015, earâ la mortalitate de numai 0,014. Această mică deosebire de 0,001 produce apoi in calcul diferenţa de I om la 100.000a. decâ presnpunid că nu eraQ dar vom avea alte cifre ezacte, dacă *n Bucureşti 170,000 ci 171,000 su-aceasta una ar 0 falşă. Căci cifră.fle4e , sporul la 100,000 nu e de in adevăratul inţeles statisticesc al c' de 2®2 suflete. cuvăDtuluI, nu e decât cifra de comparaţie. Astfel cifra morţilor nu e numărul murţ.lor, ci numărul ce re- Fârâ indoialâ această diferenţă de 1 om la 290 e atât de mică in cât fără multă greşeală putem ne- zultă din acest număr comparat cu socoti in calcul ţifra de mirai, luând numărul total al populuţiuticl. F „iu- ' ca ţifrâ de mortalitate 2,36 şi ca ‘l T 1 M P O L ţifr ăde naşteri 2,65 şi atunci ese un spor de 29 la 10,000 adică tot de 290 la 100,000 suflete. Să presupunem insă, cit populaţia era chiar de 17.5,000 suflete. AtuucI ţifra mortalităţii e de 2,3l3, a naşterilor de 2,595, osebirea faţă cu ţifrele calculate pe 170,000 suflete la morţi de 0,065, earâ la naşteri de 0,076. adecă se produce in calcul o diferenţă 0,008 şi aetfel sporul la 100,000 suflete ar 6 numai de 282 suflete. Lăsând şi aici ţifra a patra Ia o parte, ne rămân ţifrele 2,3l°jo şi 2 59°jo, pe care lu ându-le drept bază a calculului?, ar rezulta că la 10,000 se nasc 259 şi mor 231, adecă sporiul e de numai 28 la 10,000 şi de 280, la 100,000 suflete. Aici dar greşeala e invederată şi e destul de mare, de oare-ce 10 suflete. la 280 [nu sunt o diferenţă, pe care o putem trece cu Tederea. Dar să presupunem că populaţia era de 180,00 suflete. Atunci ţifra mortalităţii e 22,48, a naşterilor 24,67, deosebirea faţă cu ţifrele calculate pe 170,000 suflete la mortalitate de 0,133, la naşteri de 0,204 şi diferenţa in calcul de 71, adecă sporul la o sută de mii suflete nu e decât de 219 suflete. Lăsând apoi şi aici ţifra 4 Ia o parte şi luând de bază calculul ţifrele 2,24° o şi 2,46%, ar rezulta că la 10,000 se nasc 246 şi mor 224, adecă sporiul e la 10,000 de 22 şi la 100,000 de 220 suflete. Ori cine va inţelsge , că această greşeală de 70 1a mal puţin de 300 e colosală şi |câ prin urmare nici odată la ţfrele totale care nu se urcă peste mal multe sute de mii o inexactitate de 10,000 nu poate fi admisă. Am văzut cum diferenţa calculul intre 170,000 şi 171,000 nu e decăt de 0,001 intre 170,000 şi 175.000 se urcă la 0,008 earâ in-intre 170,000 şi 180,000 ajunge la 0,071. Greşelile calculul nu cresc dar in proporţiune cu ţifra totală, şi intre 170,000 şi 181,000 greşeala de calcul e de 90 şi a ,t-fel inain-tează in proporţiunl mari şi neregulate. Am făcut această socoteală amănunţi, pentrucâ să incredinţâm pe ori şi cine, că scopul nostru nu ode a combate, ci de a lămuri, arătând totodată dreptatea cererel, pe care voim să o facem. De oar-ce nici o dată nu 38 poate şti numărul cu desevirşire exact a unei populaţiunl ce trece peste 100.000 suflete, trebue să se facă totdeauna calculul pe cifre rotunde, astfel, că după recensiunea din anul acesta ar trebui să punem popula ţia Bucureştilor la 180,000 suflete. Dacă s ar fi constatat mal puţin de 175.000 am pune o poate la 170000. Eatâ dar' ceea ce cerem: cerem incredinţarea, că nu sunt mal puţin de 170000 ori mal mult de 180,000 de suflete in Bucureşti: Cine iuse să ne dee această încredinţare 1 Recensiunea fiind făcută de câtră autoritatea comunală prin organele el oficiale, probabilitatea formală e pentru exactitatea cifrei: cu toate aceste ori pe cine vom intreba, ne respnnde: Eu presupun că locuiesc mal mult decât 180,000 oameni in Bucureşti. Şi noi ţinem la această presupunere şi tocmai pentru aceea sumtem atât de nedumiriţi. Dar’ a crede ori a nu crede e foarte lesne : Întrebarea e, dacă credem cu destul t.emeifl. celor mal mulţi cu mult mal populat decăt-eum in adevăr este. întinderea nu e insă de loc un element, din care am putea trage vre-o con-cluziune pentru numărul totat al populaţiunel; din contra, trebue să cunoaştem numărul total, pentru-ca să putem găsi cifra desimel. Aşa suntem şi cu cele-lalte date speciale, dintre care multe preţioase şi foarte probabil exacte. D. 1. E. I’etrescu, in raportul săfl câtră Primar, zice la pag. 74 : .Acest rezultat nu se poate verifica, decăt punăndu-1 in comparaţi-une cu numărul populaţiuuii aflat prin recensământul din anul 1859.“ Credem că această apreciare e greşită. La anul 1859 safl găsit in Bucureşti cu totul 121,734 suflete. Pre-supuind că aceasta cifră era exactă, remăne intrebarea; cu cât s'a sporit populaţia până la 1878? După recensământul din anul acesta sporirea in ti p de eproape douâ-zecl de ani e de 55, .912 suflete, adecă de vre o 2500 suflete pe an. Ţiind seamă că in timpul acesta Bucureştii afl devenit capitala României şi centrul unei vieţi comerciala mal întinse, sporirea ne pare prea mică. Sporirea normala a unei populaţiunl, adecă sporire din progenitură, e de 1- 2°iO pe an, aderă de 10 — 20 la miie, de 100 — 200 la 10,000 şi de 1000 — 2000 la 100.000. Astfel populaţiunea de 121,000 suflete Bucureştilor trebuia să fie la 1860 de 123,100 pană la 125,200, earâ la 1861 de 125,000—până la 130,000 suflete, dacă ea s'ar fi sporit numai prin progenitură. Fără indoială sunt ani, in care populaţiunea scade; aici e inse vorba de un poriad de 18 ani şi aşa fără multă sfială putem lua o sporire de numai 1% pe an şi chiar şi in aeest caz obţinem o sporire de vre-o 20,000 suflete până la 1878. E inse cu putinţă să credem, că in 18 ani nu au venit din alte părţi in Bucureşti decât 35,000 oameni, adecă câte 19 50 oameni pe au? Chiar dacă nu ţinem seamă de natura progresivă a sporirel şi dacă luăm o mică cifră de sporire prin progenitură, sporiul de 55,000 ne pare foarte mic, şi el, decum se verifice cifra de 177,000, o pune la indoială. Tabela publicată la pag. 74 despre totalul populaţiunel ne Întăreşte in această credinţă. Iată acea tabelă: seamă despre aceasta, numai decât I ială e greşită cu mal mult de a ar fi trebuit să inţeleagâ, că nu se Prin această greşeală rece: 1 m O >a O O După c* es «1 ▼ 7 7 1 ‘ 1 | | ^ ca O Ui 0 U3 O c*z 8 gratifici cn nn ase-Hi. epitet las iarăşi să jndcce publicul H^ent şi nepărtinitor din următoarea lei No. 111,07 din 25 octombre 78, ş â de d. ministru al jostiţieî in mod a , d-luî procuror general şi de care ' (nat cunoştinţă fiind fincă in parchet. Bucureşti, 1878 octombre 25. i'sterului justifici. lecţia judiciară. No. 111,67. Domnule procuror genera1, , jn raportul confidenţial ce mi-aţl i-lit in afacerea prefectului de la Vas-Ii'idi putut încredinţa că, dacă pot fi Ari in privinţa faptelor de siluire şi /■ţginare imputate sns-nnmitulni pre-< tjirin plângerea fetei Profira I. leac, [din nenorocire este cu totul sigur că | igent superior al autorităţii publice Cut să I să aducă acea fată, prin polii oraşului, in casa acestui din urmă, a avut cu dăusa intiluvil şi rapor-(texuale şi a întrebuinţat ban! şi pro-jni pentrn a ajnnge la acest sflrşit. mat fapt singur, desbăcat de orice ca-■r de criminalitate, este d-le proc. gen. •> Lle nedem şi revoltător, in căt nn iu> cam d-voaetră, şef al ministernlul pn-* organuţlegei şi al bunei ordineinstat, i deja sesisat printr’o denunţare for-( in această privinţă, aţi pntnt rămăne J I reni lăsăndnmă pe mine, lasă ud gn-< ni in neennoştinţă complectă a fapţe-1*4-1 onputate prefectului dela Vaslnl fectul, d-le proc. gen., eate capnl jn-.fllal, seprezentantnl cel mal direct al i rei centrale in localitate, agentul orI şi moralităţel pnblice in circumscrip- 1 I h administrează. ib acest titlu guvernul este cu totnl •(•sat ca purtarea Iul ee fie exemplară, i-j ce autoritate şi prestigiu mal poate I el in ochii publicului, ce respect mai i -• inspira funcţionarilor paşi sub or- dinele sale, dacă, cel d’ăntăifi violează regalele moralei şi ale bonei cuviinţe, şi provoacă , prin desfrănarea ea scandaluri de acelea, ce este chemat eă prerie, şi să blameze atunci cănd se prodne din altă parte? Nu pot dar de căt a vg exprima d-le proc. g-ral, depliua mea părere de răe, că intr’o cestinne care interesa atât de mnlt, nn nn-oial demnitatea guvernului, dar şi moralitatea publică, d-voastră aţi crezut de cuviinţă a păstra tăcerea şi a lăsa ca faptele eă vie la cnnoştinţa noastră de ainre pe calea rnmoarei publice. Peutru că dar să nu fie cea mai mică umbră de bănuială că guvernul a putut vreodată ee ocrotiaecă asemenea fapte netrebnice sau să Be facă solidar cu ele, şi pentru ca justa reprobaţiune a opiniunei pnblice şi a legilor să aadă nnmai asupra acelora, ce nu e’afi silit să le braveze. — Vî invit, ... să faceţi a se da imediat curs acţiunel pnblice, lăcănd jnstiţiei grija de a verifica şi de a constata pe căilt de drept, atit cestinnea de etate a f tei, căt şi cea de a ee şti, dacă a fost safi nu viol şi desvirginare in cansă. Primiţi etc. Semn. Fwţ. Stătescu. Domnul proenror general m'a bo-botezat cu epitetul de .indolent* ; d. ministru ’l botează intr’un mod mal ascuns şi mai diplomatic cu epitetul de .incapabil*. Indolenţa se poate uşor lecui când are cineva inaintea sa un model încurajator de activitate; de incapacitate insă nu se poate lecui nici chiat un Vigavor ca cel ce l’am reprodus mai sus. Astfel a nu da o importanţă, mai mult de căt să cuvine raportului d lui procuror general, mâ mărginesc pentru moment intru a pune sub ochii publicului dovada manifestă de neincredere a d-lul ministru in persoana d-lul mal sus, precum şi lipsa de demnitate a acestuia, care şi in urma unei esemtnea reprobări oficiule, continuă totuşi a remăne la postul sdfi. Primiţi domnule redactor asigurarea prea osebitei mele considera-ţiunl. laţi in 4 nofmbre. FI năucele României Comisiunea budgetară se ocupă de vre-o-căte-va luni cn confecţionaree budgetului pe anul 1870. Ea a terminat fixarea veniturilor şi in acest moment se ocnpă cn fixarea cheltuielilor. Este bine să o spunem de la incepnt că starea noastră financiară n'a fost nici odată mal inenreată şi mal plină de pericole Cauzei csnnt multiple şi nn datează de astăzi. Snnt două decenii de cănd o impulsiona puternică e’a dat statalei romăn. In această epocă progresele politico an intre-ent toate previsinnile şi toate speranţele noastre. Dacă comparăm trecutul cn prezentai, constatăm Ca o vie mulţumire că am păşit foarte repede in ameliorarea po-ziţinneî noastre exterioare şi a inetitnţ'u-nilor din intru. Transformări mari şi radicali an făcnt ca patria noastră să treacă in căţi-va ani de zile in concertai societăţilor moderne Progresarea materială insă nn a pntut merge mână in mână cu desvoltarea politică şi socială. Chestiunile economice merg mal încet; ele işi au legile lor imutabile de propăşire in contra cărora ori-ce impacienţă se sdrobeşte. In iuţeala cn care am trăit, această im-prejnrare ce-a scăpat din vedere. Am crezut că putem sforţa sitnaţiunea economică precum împrejurările ne-an permis a sforţa pe acea politică. Chestiunea economică e astăzi struxa legată peste tot locnl cu cheetinnea regimului constituţional. Unnl din cel mal renumiţi economişti moderni, acum căţi-va ani ministru agricnlturei şi comercialul in Aastria zicea că o esperienţă foarte îndelungată a dovedit ca financele moderne nu pot fi menţinnte in rănduială fără conlucrarea reprezentaţinnel naţională. .Aplicarea sinceră a regimului couetituţional in Romănia se reflectează şi in chestiunea afacerilor el financiare. In timp de 20 ani, de cănd cheltnelile noastre afi Inat pro-porţiuni atăt de mari, ne-am oprit numai in donă răndurl pe calea pericoloasă a pro- digalităţilor bndgetare. Datele acestea coincid cn efectuarea nnirel — 1802 — şi cn o reprezentaţinue liber aleasă — 1860. Astfel budgetul nostru a luat o desvoltare care nu ee potriveşte cu progresul nostru economic. Dovada nn e grea de dat. Tabloul chel-tuelilor bndgetare in cure de 20 de ani constată ; Cheltuelele Rom. iu 1859 la fr. 28,900,000 . 1860 * 39,1100,000 , 1861 > *1,600,000 , 1862 > 44,0017,000 » . 1861 > 13,860,000 w , 1861 t 63,100,000 rt , 1865 65,400,000 > , 1866 9 52,200,000 » , 1867 » 58,400,000 » , 1868 t 74,700,000 > , 186!» * 81,300,000 » , 1870 » 78,500,000 » , 1871 » 84,800,000 » , 1872 87,700,000 * , 1873 > 91,900,000 * , 1874 » 93,900,000 » , 1875 > 95,149,451 » . 1876 > 97,894.427 > , 1877 86,291,617 t , 1878 > 93.372,451 Cifrele de mai ane constatai! intr'nn mod evident că in cnrs de douăzeci de ani cheltnelile bndgetare 'afi întreit. Se poate admite oare că avuţia naţională b’s intreit şi ea in acest period de douăzeci de ani ? Fie-care dintre noi simte, şti* chiar, că aceasta nn sete aşa. Creşterea cheltuele-lor este dar in dioproporţie cu creşterea avuţiei naţionale. Nici nn stat european n'a sporit cbel-tuelile bndgetare intr'nn mod atăt de enorm ca noi. Trebue dar să ne oprim aci cu aceste cheltueli, căci altfel atacăm capitalul poporalul, po cănd trebue eă’l cruţăm. Să ne aducem aminte că este pericol pentru viitorul nuel ţări, cîud dările ee sporesc atăt de iute precum creşte averea naţională, cn atăt mai mult dar cănd ele cresc cn o iuţeală mal mare. Pe cănd noi creştem bndgetnl nostru dnpe cerinţele ce erail la ordina zilei, pe căad in toate ramnrile adminietraţinuel pnblice, legile ee preschimbai! intr’un mod radical; organizarea eistemnlui nostrn financiar a rămas aproape in părăsire. Am fost cheltuitori şi prodigalităţile noastre ai! făcnt că nn ne-am găndit a introduce nn sistem de dări distribuite intr’un mod echitnbil asupra populaţiunel şi aşezate astfel in cât ee producă căt se va putea mai mnlt. Impozitul asupra venitului, sad Income-Ta.\, după cum ee numeşte in Euglitera, şi pe care ăl am recomandat şi cerut de vre-o patrn ani necontenit, n’a avat fericirea a fi înţeles de oamenii noştri de stat. O dată dar pe această cale, a trebnit Bă recurgem la imprnmntnri pentrn a acoperi deficitele anuale. Aceste imprnmntnri, afară de Renta 5% aQ trebnit sa fie oneroase, căci pe de o parte creditul statului nostrn nn era încă stabilit, şi pe de alta, nn prezintain o stare financiară regulată care să insufle încrederea, căci ordina şi economia nn domnea. Am făcut dar Împrumuturi, pentru că simţeam că nu ne este cu pntinţă să sporim dările in proporţie cn cheltue-lî le noastre. Dacă ne comparăm cu alte state europene in privinţa dărilor, ne vom convinge că cetăţeannl romăn nn plăteşte mai puţine dări decăt aiurea, in comparaţiune cu starea incă înapoiată a culturei noastre. Pantrn a ne putea da o idee despre aceasta, e bine să facem o triplă compara-ţiune intre Romănia şi elte sluta. I. Cheltuielile a 18 state Europene, clasate după onm se împarte pe poporaţiuue. Statul PopuUţ. Cheltnelile Pe locui. Euglitera 30 mi). 2169 mii. 72,30 Olanda 5' -4 » 223 > 63,52 Franţa 38 > 1739 > 52,37 Spania 151 : . 492 44, > ■ Italia 24 > 998 » 41,23 Austria 35 1140 » 41.03 Danemarca l1 r/a > 65 > 38,4 S Bavaria 5 t 183 > 38,12 Prusia 24 i 839 9 34,96 Belgia 5 » 167 9 33,66 Portugalia 4 3 » 124 9 20. Vurtemb. 2 n 43 * 26,46 Sara 2' 9 25,50 Rusia 77 » 1*36 f 25,38 Romănia 5 » 94 > 18 80 Elveţia 2’ ll > 49 9 17,65 Norvegia 3 28 f 16,75 Sntdia 4'/» , 55 9 15,37 2. Proporţinnea veniturilor 100°/i> cele mal încântătoare ale muzicii popular.-, demne de a atrage pubaco! din tâiU cla-s>le. Reprezentaţiile de diiniue ţi se disting de cele serate şi prin preţurile lor scăzute aproape la jumătate, adică : logile de jos 3‘* lei; cele de la mijloc 24 lei; oble de eue 12 lei; stal I 5 lei; stal II 3 lei: stal III 2 lei; galeria 1 leii. Alegerile comunale col. al III. Rom.-Vălcei.— Niţă Râdulescu, Nicolae lonn Âvrâu.escn. Ploieşti.—Ştefan Irimcscu, Ghiţă Pribe-geanu, Mibail C. Şişmnm, Temelie DineBcu, Craiuva.—C. J. Gheorghifi, C. Chineza, Barba loneecu, paritate I. Stănescn şi T. Bolintinpanu. TccnciS.—Costache Moisacbe, Ghiţă I. Radovicl. Ghiţă Popovici Vasile Jonescu. Râm -Săra.—Anton Autonescn, C. Oro-veann, N. Năstăsescu, Gr. Vulcan. Iaşi.—Scarlat Pustia, loan Ornescn, Nicolae Rosuovaun, Georgs Mărzescu. Bărlad.—Panaint GoiB, loan Chirenuş. Costache Nicalafl, Paneit Nescşu , Vasile Anastasii!. Slatina.— Constantineanu, Ilie Ioueacu, C. Ionescn. Severin.—Dim. Dobreecn, Ioniţă Trăilă, Tndor Gntnleann, Mihail ConBtantinescu, Nioolae Orăviceanu. Bnz.19.—Doctor. G. (lonstantineBeu, Nas Ştefănescn, loan Dimitrifi, loan Diurnandi. Caracal.—Alfcn Constantineecn, Firache Băişoiă, Milacbe Petrovici, loan Marineanu Focşani.—Con st. Vasiliă, Nicolae Bene. Tadorache Atanneio, Nicn Minciolescu, St. Mincn. Călăraşi.—Alegătorii nn B'aă iutrnnit. Galaţi.—Cost. Varlan, Dr. Viţa Vasile G. Zncbaria şi 1. Piăvănescu. Peatra. — Vasile Şoimarn llie lorneBca', Mihail Adamescn, Dimn Costinescu, Vasile Văleann. Bucureşti.— rD. SergiQ, C. Porumbarn , I. Procopia Dimitroscu şi colonel Barozzi' Fălticeni.—(Col. II.) Eug. Singnrof, C. Balomin, V. Clncerescu, Gorove (co1. III) G. Mirouescn, C. Cocea, I. Popovici, G. Atanueouer. Tărgovişte-— Petrache Părvuleecu, Cost. Simulescu, Ghiţă Pirjoleeou , Georga Lu-desen. Roman. — (Col. II.) Vneenic , Teodor Gheorghiu, G. Dimitrifi, G. Bogdan Bniclu. BucSd.—George Manolifi, Nicn Bucă, St. Vasilin, George Pultzer. Piteşti. Limbrn Tomescu , Spirea Ma-tuulea, Pavel Chehaea, Agatia VaRilin. T.Jiu.—Anulat, neintruniud maior, legală. Colegiul al 4. Ploieşti. —D. Pcndele Negnlescu , Ianiţă . Gheorghiu. Ilagi Matrche Slăvcescu, Dimi-trie Sfetescn şi 1. C, Cagilnieeanu. Iaşi.—C. Langa, Alexandru Belcic, Const. Rojuiţa, Vasile Mihaileecu şi Dimitrie Gheorghifi. Galaţi.—Teodor Stefăueeoe , Vasile An-gheluţ, Ponait Popa, Const, Drăgănescu şi liagi Mauolache Nicolafi. Craiova,— Marin Cbiţn , I. C. Bolinti-neann, llie Alexandreecu, Mib. Măldărescu. , şi N. Atanasiu. Bucureşti.— Gr. Serurie, Anton Mavrue, Pană Baeecn, Marin Cbristn şi Nicolae Fieva. La anele comuna nu e*te colegiul al 4-lea, la altele s’afi făcut alegeri mai de . mnlt, In altele s’afi arnănst şi dela unele ăncă un ee cnuoşte rezultatul. BlBLIOttlaAFIE A eşit de sub tipar : T’/evna le jour do la reddition pur Cl^on Ran-gab6, consul general de S. M. le Roi des Hell^nes ii Bucnrest, 1 voi. 8o S5 pag. X ScUrtCSCU. Istoria Kamituloi pentru clasele prtmare. TIMPUL Fie cine scie câte ceaiuri, pnate, siropuri trehuesc Întrebuinţate, de ordinar pentru a vindeca un guturaia.obronchită. un catarrlm. Noul tritament al acestei maladii prin cap snle'e lui fluyot cu gudron nu costă de cât \lece sân cincl-spre-\lece bani pe d>-Luând două capsule la fie care mâncare, mai adesea se simte schimbarea In bine chiar dupe cele d'intfiio dose. Pentru a evita numerdsele iraitaţiunl, a exige pe etiquetă semnătura Guyot imprimată tn trei culori. ' Capsulele Gu- >t se găsesc tn ltomânia la mal tute faruiaciele. Un âtudiant en droit, enneig-rnint !h freş ia. le rounmin et Pallemand, deşire se placer duna une maison distingnâ-*. Adri sse au bnrenu du Journal. ('21 — 9) AZN'XTlSrCITT Un atudent r.l facultăţi de dr pt şi al Sc6leî de s iinţele politice, dor<*s e a se angaja la vre un domn advocat cu Condi-ţiunile cele mal modtBt posibil. A se adresa ţrada Craiovel No. 4 1, 9i0 la administra-siunea acestui jurnal. AVIS IMPORTANT Printr'uA losrc din *26 noemvrie 1873 Ouvernulu Franceau a Autoriaatu naţionali soi d a opposa pc productele Ioni unu timbru specialii destinaţii pentru garantarea autencitâţii Ioni. Cassa GRIMAULT et C", sau irrAbitu d a adopta acostA măsură protectricie şi pune pe preparaţiunile oi, alu cArorii nume urmezi, uA etiquettA rectangulari© po care marca fabriccî şi timbrulu Guvernului Franceau. Phoiphttd de Ferii de Lcrae, con Ir» iDtirieiref linului. Sirop * de Raifort iodA de Grimault et C‘\ pentru înlocuirea nleulul de fl--aifl de morunii io maladiile la copil Siropâ de SevA de de pin maritimii de Lagaase rontr* ricelilorfi >1 r*>ţuf©lilonV F.lixtrft dlgeatifi de pepsinl de Grimault et Cu. contra irmtnlgliloru 51 HurerlilorO desto- inai'hu. Cigarette indien-ne do Grimault & C'\ contra infamului ti a opreMlunllorO Siropft d’hypo- phoiphltu de calce deGrlmauit et C" contra mala-diilorO de pepta. Injecţlunf şi Capsate cn matlco de Grimault et C'*, mtn aculamentelorC. Vinu şi Slropu de qulnqulna ferru-gin os ii de Grimault et C‘-, tonicii regenera (orele forte loru 3I alO sângelui. Guarana de Grl-mault et C", contra dureriloru de capO ţi migrenilorO. Prepara fi uni le care nu voru porta pe invelişulu exteriorii etichetta 1 le mai susu in 4 colori, trcbuescu respinse şi considerate r:i contrafassrinc perieulossc. BUCUR ESCI-GIl’RGltî Tr. N». 1 Dlmiiiţa Bucnrescî . . Pl«c»r» 9 15 Jilava..................9 27 SinteştI (Halt») . , , 9 33 Yidr»...................9 43 Grădişte (Halta) . . . 9 52 • • • Sosire 10 01 Coroana p. ia . . . rltcar* 10 Bănfisa................10 Frăţeşti.............. 10 Giurgiă • • ;; ° ... Plecare 11 Smărda . . . Sosire 11 Tr. No. 3 84ra 5 05 17 23 33 42 51 11 39 53 15 25 35 fi 01 29 49 05 Şira ăsiliţii (li GIURGlC-BlTURKSCI Tr. No. 2 Smărda . . . Plecare Giurgitl • • • “‘"‘"‘l* Frăţeşti...........9 10 Comana Bănfisa..............9 39 Sosire 10 03 Plecsre 10 13 Grădişte (Halta) . 10 18 Vidra...............10 31 Sinteşti (Huita) . . 10 39 Jilava ............10 48 BucurescT...........11 05 Dimln6|a 37 45 55 03 29 53 03 6 08 6 21 fi 29 fi 39 fi 55 84ra LEGA A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. 1, la ora 8 ţi 15 roiDute, săra la Briila-Qalatz, Roamn, Iassy-Sucâva, Viens, Berlin, Paris, Ptt< rsborg. ÎL Trenul No. I: Cu trecui aeode-rat No. 2, caresosesce diu Vi-na, Lem-berg, Suceva, Roman, Galaţi, Brăila, la or» 8 ţi 30 minate dimineţi. III. Trenul No. 3: Cu trenul No. 0 de călători cnre sos s e diu G .laţi |i Brăila la ora 4 şi 30 minute, după ameijă-iji. TUHI B CU VAPOARE DANUBIENE la GIURGIU Ca Vapore d» portă lo Giuryiu. 1) Sosind la GinrgiQ din sus: La ti I, Miercuri şi Vineri, cn Trenul No. 4. 2) Pleoăud de la QiargiO îd jos Lnni, Meircurî şi Vineri cn Trenul No. 1. 3) Pletăad dala Giurgiu iu sus: Marţi. Viu rl şi Duminică cu Trenul No. 1. 4) Sosind 1» GinrgiQ din jo< Mirţ:, Vineri şi Duminecă cu Trennl No. 4. NT?. La gara Filant se vând bilite pentru vaport, pintru Iote staţinnVe tn sus rând la Vtena ş* In jos pânil la Chiha £XXXX-e-xXXXX-«-XXXXX-fc-XXXX»x POMI RODITORI, PLANTE * X X X I I X X X î \ X X A-t c cu ontfrc In < unoiciinţn amatorii r râ hm de v£n<}arr, o Colrrţi* ne dr c-j-tcl roditrrl Loţl nituiţi de jos, ţ nnunte : PCnl douA-Jt cl-şi-opt «pfcil dm c^l<* di 1 alc«e din KiAOCiA şi MERI ircî-^cl-ş’ ş6«f specii diD cele^mal fiii* din Krnnria, Belgia şi Kmrliterel. PERSICI din cea msl rccumitA gr&dit & din Montreui), fructul ea totul PXt Bordmar oa mirimr ai parfum. 8PARANGEL plan e e 2 ani fort* pn ducătdre din speciile alf ie de ia cel tnal T»atiţl cultivatori de la Argeoteville care aâ produs âparitftgcl de o mArime groalme şl guiţ care a cAşt gat admiraţi un^k amatorilor. ► RĂGI fructul fârte mare delidoa parfumat SMEURA fruct *! mare frortificA pAnb la fir.0le t6mneT. T6te ac» ate tp*c \ afl dat rfauliate ren arcabile In grbdina d*lul Phtlippeecu. TRANDAFIRI un i lortiment din cele m< l alese şi mal ftumdae din Fraccia, Belgia şi Oeimaria, înalţi cu cortinb de 2 ani altuiţl şi mal b B« de $T0 trandafiri In geveciurl pentru grupuri alese din ape<*iîle cele mal frumdse. SEMIN|E DE CANTALUPI din vestita coleiţiune cu'tivatb in a-cdatA trTidinft ; In paquete. ACUM FIIND TIMPUL PLANTA JUNILOR rog a •« grAbi comandele. Pentra preţiurl şi detalinrl a ae adresa la aub-scriau) ; cu aclatA ocuiune exprim gratitudinea mea onorabilelor peradoe, care in-eurajind silinţele mMi, miâ onorat cq scrisori de mulţ&mire. JEAN VERMEULL1N GrA iinar la D nu G. C. Pbilippeacu fitrada Dionisie No. 43. Bucureacl. X I • Q X X X X g Acel care cnnosc ffapu-rile purgative nle (io'itoruliil intrebuii<ţ:v in lntlî ce vor »-ve» trebuinţă de curăţenie. Ele un produc drsgust nici slăbiciune, căci, in contr.i celor-alte curăţenii, acest» nu lucrcză bine de ent i and este luată cu alin ente bune şi bSntnrî in-tăritbre, precum: vin, c»fe», ceai. Fie-care ’şi «lege ora şi premjul când 'I convine luai bine eă la ia, în conformitate cu ocu-paţinnile sale. Ostenelii ţmrguţiunel fiind pe deplin anulată prin efectul unei hranebune, ea se pota repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cutii de 5 şi 2 Ir. 50 b. U Paris In doctorul Dehaut şi la tc,or *n niidicină . U. IN ICtl şi iu chirurgia. Ma- moşl şi medic specialist pentru bolelc de copil, dă consultaţii în Iote cjilele de la 3 până la 5 ore p. m. in strada Colţii No. 14, xxxxx-m-xxxxx-*-xxxx-«-xxxxx! Aveml necesitate de im milion CiInlmi(|I predai ile succesiv de la 1 MaiQ j ăne la I Augst 1879; Doritori cari ar voi să se msărcin. a esedita prompt in atelierul din Vtena. NOUL PHETIU-CURăNT FiCSAT Fuste de flanelă francesĂ dif. col. a fr. 8, 9, 11, 15 şi 18. Ciorapi de lena , , , , 11)072, 2.507X50 şi 4.~50~ 4 Flanele de bumbac 1.50, 3.75, 5, 7. Flanele de lfină . , , „ 5, 6, 8, 12. Brobdde de iănă fină franci 3.50, 5, 7.50, 9.50. Plapomâ de lfină corală 18 pinâ la 45 fr. Hăinnţe de flanelă fină 6, 8.50, 10 şi 14 fr. Capfite petnrn dame, de flanelă a fr. 8 50, 14, 28, 38. Camisfine de piqnet de firna a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de firnă a fr. 4. 6, 8.25. Fuste de piqnet de firnă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costnme pentra dame, de flanelă franceeă a fr. 32, 41, 58 şi 72. Mantale de pldie de lfină fină a fr. 30, 38, 48, 65. Cămăşi bărbătesc!, de Chiffon simple a fr. 5, 6t şi 7. Cămăşi bărbătesc!, cn pept, galere şi manchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olandă fiDă a fr. 8, 10 şi J5l Cămăşi de Oxford Englesescl color, garantate a fr. 4, 6, 8.50. Cămăşi pentru dame, de Chiffon cu garnituri şi brodârie a fr. 4, 5, 6, 7.50. Cămăşi pentru dame, de Olandă simple şi cu broderie a fr. 5.50, 7.50. 8.50, şi 10.50._____________________________ « Cămăşi pentru dame de < 1 avidă cn broderii sfifl cn dantelă fină. a fr. 12, 15, 18, 23^______________________________________________________ Cămăşi de nfipte de dame sfifl de bărbaţi a fr. 5, 7, 9, II şi 17. ^ Caniisone simple garnisite a fr. 3.50. 4.50 şi 5.50._____________________ Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9.______________________ Caniisone cu broderie şi dantele de melino fine a fr, 9.50, 11, 14 şi 17. Pantaloni peDtrn dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentru dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantalon! peutrn dame. de Olandă fină cu broderie dentele a fr. 7 50, 8.50, 10.50, şi 12,_______________________________________ Fnste de Costnme cn plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8.50._________ Foste Costume cu broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9. 11.50. 15. Fuste cn ş4ep cn plise, cn broderie şi cndentelea fr. 8 50, 11, 15, 18, 26. Corsete de danie a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Galere bărbătesc! calitate bucă tn 4 iţe a fr. 3 şi 4. 6 Manchete calitatea I a a fr. 5 50, 7.50 şi 7.50^_____________ 6 Gulere de dame diferite fas6ne a fr. 5, 6.50 şi 7 50. 6 Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. 6 Batiste de linfi adevfirată cu tivul lat a fr. 7.50, 9.50 şi 14. 0 Batiste de lirfi cu litere brodate fin a fr 15, 18 şi 22.________________ fi Batiste de copil a 7r. 2, 3 şi 4. *V 6 Batiste colorate tmte, calitate solida a fr. 3, 4 şi 5.50._______ fi Batiste de OlandăTĂTvTte şi cu margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. F, ţe de mese de Olandă albe de 6 persane a fr. 5 50, 7 ţi 8.50. p7ţ« de mese de Olandă albe de 12 persdre a fr. 15, 18, 26, 34 Feţe de nu 8“ de Olandă albe de 16 pereone a fr. 16, 28, 3G. 48, 56. Feţe de mesede Olandă damast 24 persone a fr. 33, 54, 69, 75. fi Şervete de masă albe de aţă a fr. 5. 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şernte de ceaitt a fr. 2.50, 4 şi 5.50. fi~Prosdpe de aţă cerată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi i0 50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şM2, da I» St. Gheorgba viitor ţi chL.r d« "Chim moşia ALBESCl diu districtul Prahova, plasa Cricovu, in întindere de 1500 pog6n« t6t« arabila având pe dina» Staţia de rum de fer, hanuri, mngmjil, pStuleşi case de locuit, t6te îu bună stare. Doritorii ae vor adresa în Bucnrescî St. Colţei No. OO. (820—5) PH-WH renn,”’,S p*,,ntă japoneză, care a v IlU vtndică îndată ori-ce dnrere de cap se găsesce lu farmacia d-lul F. Brus v r-â-vis de bistriţa Sărindar. 1 Bncată de păDză de casă 36 coţi a fr. 16, 18, 24. Bucată de Olandă Rnmbnrg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90 Bncată de Olandă de Belgia a fr. 62, 75, 110. Bucată de Olandă de Rumburg 3 coţi de lat, 21 coţi de lung a fr. 35, 4 8 şi 63. Bucată Chiffon franţnsesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. Bucată de percail franţnsesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. Bucată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mai multe de 1000 coţi reeturl de pAnil. Chifon. Oxford şl Pichet tn cup6ne de 5, 6. 8,10 şi 15 coţi, ie vinde ma ales Idfteeftin, insă numai pAnâ când te va tflrşi depositul icettora .Mu ga sinul do lingerie diu Viena ^ ^als» Victoriei, PaUitnl ,L)e«i»‘,(» el A Wmhx, Palatul .Dana- 1