VINERI, 10 Ni'EMBRE A\UIj 111—1878. NAMENTELE. n toata românia ............ L n. *7 ............ » *4 ............. 11 IN STRĂINĂTATE : (0 ».||URpUNl Şl RECLAME: litere petit, padina IV, 30 bani [ 111, 80 bani, pe pag. 11, 2 lei nai Mel&me 2 lei noi linia. i£t In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE UE LUCliU. Hini’oul KodaoţU'l şi Administrativi: l’.al.atul ‘Uncia,. y\ ktxt rTcr tt-lt •. Rf' prMTiinRC iu MrJi miîii** : t#.i 1 * - r* i 1 stern ctf VojUr in Vi«»rn i, *V • « • I • A. Ojijxlik in Wntii, Slu1»* nb n oi 2; I{u>h-f Man*c in Vipnnt, S»''WHl.itle 2: J'hifipp L>/o . . 8l 50 Priorităţile C. fer. rom. 8»/* 8a 50 Imp ainutul Oppenheim . . . 101 — Napoleonul.................. 16 IS Viena, termen lung............ Parii , «curt . . . 80 «0 Calcndnrnl ifilel Vineri, 10 noen bre. Patronul ailel : Mirt. Luehian pre'tul ROsAritul soarelui : 7 ore o3 mm. Apusul soarelui : 4 ore 29 min. Fasole lunel: prim cuart PLECA ^tEA rHENURILOR Itucnresc Snoeara Rucurcscl . . . . 8.15 n 10.— Ploescl...........9.50 n 12.00 Brăila..............1.53 n 5.15 J 7. tecuci u ..... 4.38 n 11, Roman...............9.05 I 4 Suceava,sosire . .12.03 j 9 Bccnresc —Verclorova . 7.40 1 10 . 10.13 -J 3 . 12.31 u a . 2.20 4 3 . n 6 Bucurescl Piteşti . Slutina . Craiova .... Virciorova, sosire ■SI 45 55 D 40;j .30 n .15,) Saoeara —i.ncnresoi 8 ic’av.i . . . . 5.11) 6. itf .) 1! >111 iu......8 45.) 12 .10 ) Tecuci...........12.30 n 5.IO ,) Brii l i........3.08 a 8.10 1. Ploescl.........7. \ i 1 Bucurescl Srsire 8.30 [ Verclorova — llucnresci Verciorava................11.25 Crniuvi ....................3.— Slatina....................4.41 1 iteştl...................7.03 Bucurescl, sosire .... 9.20 j 58 I .45 J ,30 ) Ilucuresel—tilurjln Bucureicl................9.15 ■) 6.»5 11 liiurgiu, sosire........I1A5 ) K.21 11 («liirglu— Biienrcnri Giurgiu. .............. 7.26 ) 4.5.1 ; Bucurescl, sosire. . , . 9 4M } 7.17 Galaji—Ilar boşi Galaţi...........1.2(1 n 8 25 ) 7.3*< li Birbaşl, sosire . . 1.5-5 9.— l S.U5 n S.irboji liala|l Bărboşi.............2.55 a 6.25 n 7 « Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7— 8.n. 25n iEI’EŞI TELEGRAFICE  J l B .TIMPULUI* (Agenţia Havas) 7 ( 1» noembrie 8 ore seara) toţi n iniflriT. Mulţimea a iiolaiua! pe Lord Beaconsfield fi je marchizul Sihsbnry Viena, 2o nO'mbre. »Politis ha Correspondenz’ ţirimeşts din Viena nrinitloirjI« : lu urma fiesv oltSrei H emnnu de li membrii de ai ui- [ Bal i; prin urmare mal mulţi in- j le a zis unor persoane : ,Am pri- •î scrisori cari tini vesteaO nt«n- i Roma, !9 noemh e. i '“«"«cţiunii in M iS-duni*, Ş-fket-p .J.I , its.ru 1 atentatului, s\0 «Sleit epia- . COm:‘na ‘nU1 ,l U Monaatir, a fost in*Sr- ' < inat de a iucepa imediat oper.tţinuile contra insurgenţilor fi de a se înţelege pen-finoiifti n3 fo.t arestaţi. S’aB or- t,u «P^aţiuul cambinata cu Salim-paşa, ţ ,te arestări. comand .iitul din Salonic. Viena, 20 neembre. Imperatul FranriS'î Iosif a ordonat sn-primarea comandameutolai armiei a doua; adresat regelui felicităr. M«si- ' «eneralnl Fi.ipovicT si va intoerce să o-j alui diplomatic tt0 exprimat mi- CUP8 vechiul seu post de comanuant ge-4)1 afacerilor străine, («licitările neTfti *n l raKft, Mai statea Sa a numit pe Ducele de Viirt.mberg comandant gen ral fi fef al guv. mulul provizoriii din Bosnia ' şi Herţegoviua ; iar buronnl loannovici e nnn it substitutul .nceBtnm. Pesta, 20 noembre. Io f-diuţa din urmă a delegaţiunii aup-triace d, Gro hoLkj a inttrpelat pe con-t-le Andrns-y asupra faimelor, cari aă circulat mai deunăzi, că rufii ar fi cerăud dela Turcia imh ierea unui tratat special, de care R :sia ar face eu atârne defsrtarva pămăntulul turcesc. Ouor. iuterpelaut a întrebat intru altele, dacă e udavărat, cg ruşii iurol-ază ofiţeri nnmer'şi şi suldaţl ruşi in miliţia bulgară. Contele Andrussy u’a lespnns ancă. iul ni lor respecţi v. 129 noem. — 9 ore dimin.) Pari», 19 noembiie. J'Caz-am, bonapartist, interpelează • ul asupra influenţelor s»le elector de. ţ- pur şi simplu la ordinea zilei. Berlin, 19 noembrie, ra seniorilor a ales preş-dinte pe pe Ratihor, cn Gli voturi, diu 72 Comiţii Arniin Boitzembnrg şi ^o<-h s’aB al«s vice-prefedinţi. C Ditantîuopol, 19 noembrie. Rtnl a stabilit b.v/.cle unei învoi-ll \a. Poarta ar cedi o parte cousî-lă in Tesalia Gr^ci-'l, dacă aceasta simţi să renunţe la ru'tilicarea gra-cum fusese prevS/.ntă in pruto-'.I al tractitulai d« Birlin. Ia ca-sştraptă numirea delegaţilor tarei, armarea negoţiărilor cu Grecia. ( ‘Cnt o încăierare în preajma Djunel, rnpele tnrceft] şi btnde'e de insnr-il<*:ri. Un mire număr de inmr-« tost prins. Viena, 19 noembre. BUCUREŞTI Jou>, t) (Jil) noombro. Imediat diipi atentatul deU Nea- poli s'a svftilit o bombă-Orsini in mijlocul mulţime!, adunate in Flo- jc, sinuea deleguţiunii ungare a primit 1 renţa pentru demonstraţii pntrio- .1 ninisterulni afac-rilor străine, a-! tice. Bomba a cauzat moartea .t doi ’J!» aceea ce priveşte cererea fond-.iilor j oîimenl şj a rânjt pe câţiva alţii ... I* cerere in privinţa căreu («»»•'■. . , „ . Tot in aceeaşi vreme ne vine din Roma ştirea, c& in domiciliu! Iul b iza comunei şi cu tont'1 acestea ro i-duc af.ic.rile unul stat, eminamente naţional Itomăniuşii minamonte conservator, p'-ntrueft e agricol. Ba nu’l destul numai atAta. I’e 1 prin ipii mireni şi biaerieeşM '•ft gtîlbesc a exprima M. S. Hogelui Italiei p:\rerea de bine, că viaţa M. S. a fost p&zitâ de uiAna Im D-zeO cu ocazia acestui ludrăzn-'ţ atentat cu cuţitul, Româuia se va grăbi să trimită ministru plenipotenţiar la Roma pa d. C. A. Rosettl, părintele celor desmoşteniţl cu duhul, ca să'şf exprime părerile de rfQ că atentatul n'a isbubit, şi pe cănd ieri Duminică s'a celebrat dimineaţa un Te Deum la sf. Mitropolie, pentru a iuâlţa rugi lui Dumnezeii, c'a binevoit a conserva zilele M, S., rabinul partidului lib ral din ţară işi va fi legat cornul de frunte pentru a se ruga la statua riţiunil să păstreze zilele prietenului Passninente. Noufi ne pare rea, că In vrem! grele ca cele de astăzi, Romănia trebue să rabde un guvern, precum nu l are nici o altă ţară din Europa, un guv«rn, al cărui membri de căpetenie aQ iutrrţinut şi in-treţin relaţii cu elementele cele mal turbure şi mal discompuitoure ale Apusului. dical. Asemenea, chiar rezultatul co- lu urma acestei morţi, care iii a leginlnl 11-iea din Iaşi a fost f.ivo 1 egnduit adănc pe Mine şi casa Mea. rubil Opoziţionel. că'I lista acesteia toate drepturile, prerogativele şi ti-compusă din d-nil Dimilrie Rosetti, tUirile, care i se cuveneaO părinte-Const. Cristodnlo-Cerchez. MichailMir- ' lut im Q regelui, in g m re precum cea şi lelemac Cuipercescu, a fost şi in deosebi in privirea ng itulnl votată intrengă de alegatorii acestui Honoverrf, aO trecut asupra mm iu colegi ă. Aşa dar, cu inteuţiuue s'a afirmat de către confraţii noştri dela „Romănul, că 2S de colegiurl sunt ale guvernului, aceasta 9“ vede spre a inflenţi asupra alegerilor celorlalta şi pentru a induce publicul in eroare. Acestea le spune ,Pressa. Mal a-dăogăm că in I îşi.in colegiul al III lea s'a ales candidatul opoziţiei, d. 0. Mărzes.ui şi că fără intinse influenţe 1 morale, n’ar fi isbutit a eşi nici un 1 candidat fracţionist. Majoritatea no .Iul consilia comuna) din laşi e con -! servatoare. Din Constantiuopo! vine plăcuta ştire oficială, că a apărut deja o i-rade pentru numirea ministrului plenipotenţiar şi a secretarilor legaţin-nel otomane din Bucures> I. Suleimau Bey, titularul legaţiunel, va pleca direct din Petersburg pentru Biuu reştl. }> Le Censeur*; a-• sblicist fusese arestat fi la 1870 in »o imprinnă co asasinul P samente, că lipisrră placarde pentru mani-restarnarea Domnitorului. Londra, 20 noembre. minai fixat pentra ca Emirnl Sir i răsponză la altinatol englez a es-azi. Vice regeie Indiilor a sosit la ■ A chemat la siue pe comandanţi Psfcver pentru a se înţelege ca el a-dispoziţiilor ce trebuesc laate. Tru-«uut concentrate in trd punte de la ţa Afganistunalal: la (J jettii, Curnm faver. Seiticiul dela 21 noembre, 9 ore dim. Londra, 20 noembre. i a fost consiliu, la care a luat parte „Românul* vorbind despre resul-tatul abgerilor comunale diu colegiul ăntăl, acrmâ la sfârşit câ, de şi Capitala ţăret şi Laşii a ti votat pe candidaţii din opoziţiune, totuşi guvernul are cn ce se consola ; căci din 30 de colegiurl, 2 numai sunt ale Opoziţiunel, iar 28 ale partidului radictl. Această afirmaţiuue este cu desevărşire uees.ictă; căci diu 25 de colegiurl, ale căror resultote se cunosc până acum, jumătate, daca nu mal mult, ati ales pe candidaţii UpjZiţiun*1!. Aşa de esemplu, vom cita Ga laţul, unde s’a ales stimatul nostru confrate şi amic d. G. Mi-băilescu, redactorul ş-f a) .Vocel Covurluiulul*, ziar al opoziţiunel. De asernen a ta Piatra, s'ati ales d-nil Blancfort, M. Albu, ect. din răndurile opoziţiunel. La Slatina, s'ati ales d-nil C. Gabunea şi Hris-tache Eliad, candidaţ? al opoziţiunel. La Turnu-Severin, ati eşit d-nil Em. Miliâlescu, Porumbarii şi T. Ipceanu cari nu sunt guvernamentali. Li Turnu-Măgurele, s’ati ales d-ni( Burcă. Pantele Duuitrescn, din opoziţiune, Li Caracal, ati i şit d-nil Am:a Ji-anu şi Prijbeanu, cari nu credem să fie deal guveruulul. La Călăraşi, vedem câ ati intrunit mal multe voturid-uil Dimitrie Manole şi lonescu, cari a-parţia Opoziţiunel. La Buzăti s’ati ales d uil Ghifil Dăscîtlescu,Nae St a ■ nesaţ, cari nu sunt din partidul ra- virtut«a ordinel de moştenire, ce există in casa mea. Toate aceste drepturi, prerogative şi titule le manţin şi Eti iutregi şi depline. Dar fiindcă exerciţiul acelor drepturi in privirea regatului Hanov ret e împiedecat prin stav.ll de fapt, cari se inţelege câ de drept nu sunt obligatorii pentru mine, am hotârit. că pe cât timp vor dăinui acele pir-decl, să port titlul de duce de Cum-herl md. duce de Brunsvic şi Lilne-liurg cu predicatul ,Alteţă Regală.* Comunicând acestea, abia cată să mal amintesc, câ totalitatea drepturilor Mele şi ale casei Mele. care stArue in deplina’i neatârnare, nu se pot mărgini priu vremelnica ne intrebuinţare a titlurilor şi demnităţilor, ce le însemnează. Gnuimlen, Iulie I8<8. KomAn r! M liesbiiţii-Toastre prietenesc frate ţi vur (Semnat) Eriiest Anglist. Citră Maiestatea R-g«lui Prusiei. Publicăm următoarea telegramă ce s’a adresat din Focşani d-lul genera] Fiorescu. D le general Fior eseu, împărtăşind aceleaşi sentimente cu dd. al-gătorl al colegiului I diu capitală, ne grăbi u ,a ne esprima sincerile şi călduroasele noastre felicitări pentru reuşita ce aţi avut. Rugăm comunicaţi aceleaşi sentimente dd. general Mânu şi V. Pappa. G. Apostuleacn, C. Robuscn, C. Cotesca, Loeot. Ghiţă, D. E. Emiindi P. Barotzi, P. Vidr.ifcu, D. Cjh:ino«>ki, N. Prunca, A. G. Tat&renno, T. B ires, D. N. Vidriifcu. M. Vidrufcu, Atunnsiu. I) I N AFARĂ Scrisoarea pe care Eruest August, fiul şi moştenitorul lui George V, regele Ilanove el a trimis-o regelui Prusiei, pentru a notifica moartea părintelui său, e următoarea ; Prea Luminate fi Prea Pnteruice, iobite frate fi vere! Cu inimă adânc mâhnitft îndeplinesc trista datorie de-a face ştire Maiestăţii-Voastre, râ ia plăcut Iul Dumnezeu in ucaHita sa liotârire de a rechema din viaţă după suferinţe lungi pe prea iubitul ineti tată, Maiestatea Sa George V, rege al UauoV'-rel, principe regal al Marel Britanii şi al Irlandei, duce de Cum-berland, duce de Brunsvic şi Ltine-burg etc., la Paris la 12 Iunie al anului acestuia. După „le TemP3* cuprinsul lămuririlor, pe cari contele Petru Şu-valor a fost losărciuut să le dea la Pesta, e următorul : 1. Ţarul e hotârit să execute tratatul de la Berlin, sub con liţiâ insă e.4 el să se execute de cătrâ toate părţile implicate. 2. Ctbinetul din V’ieua, ca şi cel din Londra, cunoaşte ac.'ste dispoziţii ale Ţerulur. dispoziţd de cari ati fost asigurate amândouă obi-netele şi cari sunt astfel, in căt Împăratul Rusiei ar fi putut să iscălească discursul împăratului Fran-cisc losif câtră delegaţiunl ba chiar discursul lordului Beaconsfield ţinut la bancliPtul Lordul-major. 3. N'a fost nici odată voi ba despre o nouă conferenţâ ssti despre vre o Întrunire cu s opul de-a îndeplini tractatul de la Berlin. d. Pentru a părăsi Rumelin, Iu momentul hotârit prin tratat, Rusia n-a cerut nici cănd alte garanţii, de cât Îndeplinirea tratatului chiar, Întrucât priveşte rectificarea hotarelor Greciei şi Muntenegrulul. 5. Contele Şuvalof si ntoarce la Londra, pentru a rămânea acolo atâta vreme, până ce misiunea sa pacifică a liniştii generale, se va fi ’ndeplinit, o îndeplinire, care’n ochii contelui Şuvalof uu mal e departe. 6. Contele Şuvalof a venit la Buda-Pesta, pentru a regula cu Austro-Ungaria cestiunl detaliti, re- timpul 1/ ii lative la noua stare de lucruri In peninsula balcanicii, cestiunl In9il cari nu priruej Juip.sc In nici nn chip relaţiile amicale diutre cele două Împărăţii. Ziarul .Nene freie Presse* scrie , Promontoriile nordostice ale Bal cânilor, care se estind dela Sil ist ra. dealungul Dunărei până la Tulcea aii văl cu o păşune escelentă, care s'a folosit inaintea oeupaţiunel ruseşti tnal ales de păstori ardeleneşti Aceşti păstori, cunoscuţi sub numele de .mocani*, emigrează in fle-care an toamna dinpreună cu ciurdele lor numeroase, compuse din ol, capre şi cai, din Transilvania la Moldova şi Valahia, trec Dunărea la Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Gura-Ialomiţa. Brăila sad la Galaţi. — El plăteau pentrn folosirea păşunii afară de chiria statorită prin contracte, o taxă (Sarina para) pentru fie care turmă. întreitele păstorii ardeleneşti se bucurad de drepturile sta-torite prin tractate, ale cetăţenilor austro-ungureştl. Ca at.arl erai! puşi sub jurisdicţiunea consulatului c. r. din Galaţi şi erafl scutiţi de contribuţiile impuse creştinilor din Dobro-gea. Această emigrare se răzimâ pe un obiceiti foarte vechio, dar guvernul austro-ungar a ineheiat in a-seastă privinţă şi convenţiunl deo-sibite cu înalta Poartă; căci era vorba de scutul de mari valori şi a multor cetăţeni austriacl. Câte odată a fost preste iarnă in Iiobrogea mal mult de o jumătate milion de o! şi mal multe mii de cal şi capre din Traşiivania. Numărul slugilor şi ciobanilor se urca la trei pănă la patru mii. In restimpul ocupaţiunel ruseşti, comunicaţia Transilvaniei cu Dobrogea incetase cu totul ; căci nimeni nu voia a duce vitele sale drept jertfă ruşilor. Acum Dobrogea intră in proprietatea României şi ar fi la timp, ca să stipuleze cu guvernul român inovirl. pentru ca mocanii ardeleneşti sa u.bâ in viitor aceleaşi favoruri, cari le-a avut de cătrâ gu-verul turcesc.* Ziarele austrince vorbesc toate despre călătoria contelui Şuvalof la Viena şi la Pesta, şi par a se im părtâşi in privinţa această de sentimente foarte contrarie. Neîncrederea şi increderea se arată in pro porţie egală. Trebuesâ recunoaştem cu toate astea că declaraţiile recente făcute la GinIdhali de cătră lord Beatousfield, la Pesta de cătrâ im-păratul Franţ losef, şi in ziarele I oficioase de cătrâ guvernul msesc, aQ produs un efect de descordare in situaţia generală a Europei. Lord Beaconsfield a vorbit cel de ăntăl, şi optimismul discursului săfl a cam surprins pe toţi. Mal târzii! s'a văzut că optimismul acela era pornit dia voinţă, că era politic şi cu dibăcie calculat, şi că lord Beaconsfield era de sigur meunoştiinţat de declaraţiile analoage ce erau să se producă in celalalt capăt al Europei, la l’e-ter9hurg. Trebuia să prinzâ pe Rusia cu vorba, şi trebuia, cu toate decepţiile prea numeroase ce le-am avut până acuma, să credem că de astă-datâ bună-voinţa ţarului va fi cu desăvârşire tfi ace. Esto prin urmare obşteşte convenit că toată lumea voieşte executarea credincioasă şi deplină a tractatului dela Berlin, că toată lumea lucrează la aceasta safl va lucra cu o aplecare şi o ardoare necunoscute până ncuma. Trebue să aşteptăm deci cu bună sperare aceste dispoziţii minunate, cărora se pare că contele Şuvalof le-a fost, in Austria, unul dintre interpreţii cel mal hotâriţl şi mul făţişi. Cu toate a-cestpa. nn ne miră câtuşi de puţin indoiala la care stă opinia publică la Viena şi la Pesta. Ne aducem aminte de alte călătorii pe cari alţi diplomaţi ruşi le-ai! mal făcut prin Eu ropa, şi cari călătorii , cu toate fă găduinţele liniştitoare cărora le era ocazia sad şi chiar pretextul, şi ad avut resultatele pe cari le nădăjduia lumea dela ele. Un ziar din Viena citează mal cu osebire vestita călătorie a generalului Ignatief. A nuntirile remase de atuncea in Austria nu sunt de natură a face mal u şoare căile contelui Şuvalof. De aceea şi presa austriacă, in faţa acestui nod misionar, se retrage in o reservâ aşteptătoare. „Die Presse* din Viena buuioarâ zice : Rusia oficială trebue in sfârşit să renunţe a se mal sustrage, prin-tr’o politică de subterfugiur! şi a-git.ârl, dela recunoaşterea făţişă şi leală a tutulor obligaţiilor ce a contractat intr’un consiliu internaţional. Rusia u'ar putea necunosşte âncă multă vreme că dorinţele ş aspiraţiile sale nu pot regula atitudinea Europei in cestiunea Orientului; că toate celelalte puteri in teresate vor, şi dănsele, să urmărească şi să mănţină in această afacere propria lor politică, şi să ’şl rezerveze mal nainte de toate libertatea lor de acţiune.* Acpsta este tonul general in presa austriacă. .Deutsche Zeitung* şi .Nene Freie Presse* ăl dă chiar caracter şi mal agresiv, şi nu eziteazâ a declara, că contele Şuvalof reprezintă in fond aceeaşi politică ca şi prinţul Gorceacof şi generalul Ignatief. E poate mal cumpătat in formă, insă tocmai pentru asta es' e mal primejdios. .Tagblatt* şi „Mor-genpost* sunt şi mal neîncrezătoare. Cea d’ăntăl bănueşte că contele Şuvalof a mers la Pesta pentru a in-cerca săi mal dea alianţei celor trei împăraţi vei hia străim ire, alianţă care astăzi, după cum zice foaia vienezâ. este cam intunecată; .insă* adaogă dânsa , .mal bine să se in-tunere alianţa celor trei împăraţi decât să se primejduiască pacea din lâuntni a Statului.* Ajol pe lăngă acestpn, şi .Morgenpost* vine să mal spună, că 'I prohibii, clinică diplomat n’ rus. sub infâţişarea in care ’şl iuibracă misiunea sa. căută a incheia .vre-o trehuşoară particulară*. Vedem prin urmare, din aceste citate, că riijil vor avea multe să facă până să împrăştie neînţelegerile, cărora purtarea generalilor lor in Balcani şi limbagitil foilor lor din Pet rsburg şi Moscva le-ad dat n-ştere in Europa şi mal alus in Viena. Poate că la Viena se pare că con tele Şuvalof prea repede şi fără veste s'a indrâgit de tractatul db la Berlin, şi această dragoste nu prea pare verisimilă. Dacă trebue să o credem, in adevăr, pe „Cor- spou-denţa politică*, contel1 Şuvalof, nemulţumit că se plânge de neinde-plinirea tractatului cu privire la Muutenegru, se plânge tot aşa de tare şi de neindeplinirea clauzelor privitoare la Grecia. Acest interes cam noQ, cam prea neaşteptat , pe care T profesează ruşii pentru cauza grecească, va fi de sigur apreţuit la Atena după cum mentă. Iu ori ce caz, noi ăl aplaudăm..., şi suntem fericiţi că vedem pe ruşi iro pingănd până arolo grija iu privinţa executării depline a tractatului. Treime să ne amintim, de altminteri, că rectificarea graniţelor greco-turceşti a fost mal mult un sfat dat Porţii de către Congres, decât o hotărire formală a acestuia. Dacă astăzi Ru sia se agaţă cu atâta energie de clauzele intru câtva faculative ale tractatului , poate cineva judeca cât zel trebue să aibă dănsa pentru indeplinirea celorlaltP. După părerea celor dela .Ies Dă bats*. ziarele austriace n’aO dreptate să primească numai cn bănuel persoana şi cuvintele contelui Şuva lof. Trebue din protivă să 1 prinzâ cu vorba. Trebne să imiteze purta rea lordului Beaconsfield. Asta nu impiedecâ, altminteri, de a ’şl păstra ceea ce Pascal numea .cugetările de dindârâtul capului*, nişte cugetări ce nu se traduc pe chip. Nimic nu I mal conform cu obiceiurile şi cu trebuinţele diplomaţiei. Din parte-ne nu ne indoim de sinceritate Rusiei in asigurările ce ea dă astăzi Eu ropel. Cel din Ru-ia aO băgat de sea mă că generalul Donducof-Korsacof a fost mers prea departe . că prea strigaseră ziarele. 0 reacţie fericită se produce contra acestor nebune tendenţe ; trebue s’o incnrajein, s’o njutân şi plin chipul, cu care se primesc şi cu care se inregist.r ază declaraţiile ruşilor, să se facă din ele un legămănt-. Aceasta nn impiedică, bine inţeles. de a'şl lua cineva precauţiile pentru cazul ce uneori se intămplă, in care politica amatorilor, a generalilor legiuitori şi a comitetelor revoluţionare ar pune in primejdie politica oficială. Disenrsnl lordului Beaconsfield In privinţa cuvântului, dela Guil-dhall ministrului englez, ,le Temps* scrie : Discursul ce lordul Beaconsfield avea să rostească la Guildhall era aşteptat cu o deosebită nerăbdare. In adevăr situaţia a devenit in Orient mal intunecată ca totdeauna. De câteva săptămâni incoace, ea s’a complicat cu fapte m-nă, şi se părea r-este putinţa ca ântăiul ministru al Engliteril să poată lua cuvântul, intr'o aşa de mare solemnitate, fără să arunce oarecare lumină in mijlocul acestei întunecimi. După cum afl putut vedea cititorii din resu-matul discursului lordului Beacon^-field. lordul şi-a terminat cuvântarea declarând că a vorbit despre situaţie fără de nicio rezervă; am zice mal bine că a v.-rbit cu o extremă dibăcie, afectând că atinge ceştin-mle drept in faţă, insă pentru a le eluda principalele greutăţi şi fiind mal preocudat de a’şi apăra opera sa decât d’a pune pe ascultători in poziţie să aibă o expunere nepărtinitoare a stării actuale de lucruri. Trebue oare să vedem in explicaţiile lordului acel optinism firesc temperamentului săCi, sad cutezanţa capului unul partid hotărit a sus ţine intre ai săi moralul făcând a6r de bună conteninţâ până ’n c-ipflt? Ceea ce este sigur, este, că ministrul pare a fi stăruit asupra acelor lucruri pe care lumea le ştia şi a trecut sub tăcere aceea ce toată lumea ar fi vrut să afle. 1 artea discursului care se atinge de tractatul dela Berlin, este numai o repeţire a ideilor, ce oratorul a avut âncă o dată până acum ocazia să le rostească la intoareerea lui din l'rusin. Congresul şi-a propus jft descarce pe Sultanul de greutatea unor provincii, car) pentru dânsul eraţi un isvor de slăbiciune şi de neplăcere, şi să T facă in realitate mal tare ca totdeauna. Din nenorocire pentru efectul cuvintelor sale, lordul Beaconsfield a crezut că tr> bue să specifice avantajele asigurate Sultanului, şi această enume- rare a luat infâţişarea unei ironii, intru cât era in opoziţie cu faptele. Congresul a dat Turciei o capitală nebiruită : ca şi când ruşii nu eraă cât pe aci să intre intr'ânsa. Congresul a lăsat Turciei stăpânirea strimtorilor: fără indoialâ, in-â cu condiţie ca să şi le poată păstra. Congresul i-a redat un port minunat in marea Npagrâ: aşa e, insă dănd Vama bulgarilor, şi ruşilor Batumul. Congresul i-a asigurat Turciei nişte bogate provincii in Europa statoroicindu't o graniţă inteligibilă : fără ’ndoialâ, numai că aceste provincii sunt in cea mal mare parte resvrâtite, şi acea graniţă, pentru ca să fi- inteligibilă, nu mal puţin ameninţă a deveni inchipuită. Aci atingem reticenţa ce se simte in toată partea aceasta a discursului. Lordul Beaconsfield nici n’a făcut aluziune la mişcarea ce ameninţă astăzi a nimici tractatul de’a Berlin in concepţia lui principală, intrunind pe bulgarii de cele doâ părţi ale Balcanilor. Lordul Beaconsfield n a cutezat să recunoască caracterul artificial şi prin urmare precarii! al aranjamentului, care face din Rtimelia o provincie in acplaşi timp şi autonomă şi snpii9ă. închisă pentru armata turcească şi totodată dominată de cetăţi ridicate in munţi. In sfârşit lord Beaconsfield nn putea mărturisi, că in potriva unei mişcări de soiul acesta, represiunea exercitată de turci ar avea un caracter prea grav spre a fi susţinută sau chiar sancţionată de puterile semnatare ale tractatului. Acolo stă tăria intreprinderil secrete a ruşi lor in protiva stipulaţiilor Congresului, şi acolo stă şi slăbiciunea concepţiei, ce lordul Beaconsfield a reuşit să facă a se adopta la Berlin, fără a se indoi măcar despre greutatea realizării la faţa locului. Tot acolo stă şi slăbiciunea discursului săli la Guildhall. Oratorul n’a spus adevărul intreg, şi, ceea ce'l mal râd, s’a văzut silit să o imbrace cu nişte exagerări copilăreşti, şi cu nişte lăudărl ce nu ’şl avea acolo locul. Explicaţiile date de lordul Bea-consfiel 1 in privinţa expediţiei contra Afganiel ati f>st mal liniştitoare pentru publicul englezesc. Ministrul n’a ascuns că graniţele In liel nu pot fi privite ca deplin satisfăcătoare in spre nordvest, şi oâ trebne să se tragă folos din ocazie ca să le rectifice aşa ineât să nu mal aibă nimic de temut pe viitor. Este un alt punct cu toate astea pe care posesiile englezeşti din India sunt n-meninţate mal serios : ar putea fi atacate din partea Asiel-MicI şi a Persiet. El bine! convenţia aDglo-turceascâ dela 4 iunie este menită a intimpina tocmai această primejdie. Stăpânirea insulei Cipru, d)nd engle-jilor un loc de aruie, asigură Sultanului un ajutor totdeauna gata şi aproape ; această convenţie e9te o garanţie că valea Eufratului şi Asia-Micâ nu vor cădea niciodată in mâni prea slabe pentru ca să le apere, nici in mâni prea tari pentru a nelinişti impătâţia ludiilor. Greutatea, ce cabinetul englezesc a găsit până acum ea să justifice achiziţia Ciprului prin cuvinte strategice mal precise, nu este oare de natură a confirma ideea ce lumea şl-a făcut dela început? Această ocupare constitue pentru Englitera mal puţin un avantaj pozitiv, decât un fel de legământ moral luat in favoarea Turciei; ocuparea are de etect principal, să stato niceascâ un fel de solidaritate intre l’oartâ şi marea putere mediteraneauâ. DARBLAY La Paris a murit de cur 8 vrăstâ de 84 de ani Aime d las Darblay, cel mal mare p • tar de mori in Franţa, a câru’ plină de o generoasă activitaa, va fi inţeleasâ decât piiBă inr lelâ cu acea a amicului săă—i Ion III. Numai Împrejurarea, i morarii! a fost prieten bun cel pârât e de ajuns pentru a i inte res. Se ştie opinia principelui Bis . despre Napoleon III. In carten a d-lul Moritz Busch inti'i „Bismarck şi oamenii săi* s> multe cuvinte spuse in treact supra contimporanilor princ < Iată unele despre Napoleon : , spus inainte de 16 ani ăncă , * nimeni nu voia să mă crează : i şi sentimental. ... El e cu mal bun de cum se crede in g şi e departe de avea atâta m de cum se cade... Serios vor Louis Napoleon, orice s’ar credi7 pre lovitura de stat, e intr:ăifl bun, plin de inimă,sentimental c dar inteligenţa sa nu l atât de zavă, nici ştiinţa sa.* Se ştie totodată vorba in g pe care a spus-o int.r’un rând ii râtul: „Toţi din familie conspii contra mea: impârăteasa conspir clerul şi .foburgul Saint-Gen principele Napoleon conspiră c ii publicanii; eă ănsuml, — conspi? socialiştii. * In realitate insă impăratul ouă prost, precum zice principele celar al Germaniei, ci n’avea e gie, pentru aşi urmări victorile I pănă la ultimele conseqtienţe generos. Inteligenţa lui se dovedi mal pre sus de toate din tra comercial cu Anglia, care e o d’operă de inţeleg-re a celor A plicat» cestiunl economice, şi p<" impăratul eusuşl le a conceput aî cum este. In genere avea mulţi ţelegere pentru eestiunile econon şi compătimire pentru snferin populaţiei de jos. Astfel el eoni planul de a da oamenilor muncitI Haussiuann, pline prin Darblayj Astfel Darblay deveni o pers® legendară; prin puterea sa el fluenţa pieţele de grăne şi prin peraţiunl indrăzueţe. a con tril doă-zecl de ani la traiul linişti cu indestulare a claselor de jo^l Franţa. Cea din urmă operaţiune mi in folosul Franţei napoleoniane făcut-o in Maift 1870 (in care fost şi războ’ul cu Germania) şi in via amintire a tuturor, cari I! ’şl puteau esplica la moment tk tuaţiunile de preţuri din piaţa | grăne a Barizului. Situaţia politij părea pacinicâ de tot — in a cel puţin; scena de la Ems nu putea nici presupune, holdele el frumoase pe câmpiile Franţ»! şl celor-lalte ţări ale continentul De odată preţurile grânelor in p Barizului se urcă, se urcă tnei In cât numai pănTn iunie făina urcă de la 67 la 99 de franci, meni nu înţelegea urcarea de pi ţurl. când iată că la sfârşitul fi iunie se declară resboiul Intre Frai» şi Germania. Dar In scurtul ti de-o lună şi jumătate Franţa seBe milioane de hei tolitre de gr din porturile Rusiei şi numai trn a grăbi importul de grăne a l abate de la alte ţări, Darbl înscenase urcarea, care a asiguri apoi ţării şi armatei imense ca tâţpl de făină şi păne. Dar numai nn Dablay, cu ml loaee proprii şi avănd încrederi ti mp ni. a Împăratului, putea să ga-succesul, căci el AnsuşI era ptarul a 120 de mori In ţară. |după căderea lui Napoleon r&tnaae puternicul industrial, politicii nu se mal amesteca,, jjjblay era născut la Anvers la i'invrie 1791, iar In timpul sutft de zile, In cari a apus |terloo steaua lui Napoleon 1, rrvit ca voluntar. La 1816 Ipărintelui s6Q In funcţia de jjLtal la Etrt5chy. Mal târziii Jjflocepu negoţul ou grăne şi pceasta introduse amelioraţiunl luate In fabncarea fămel. Sis-1 lui Darblay Introdus In raeş-pl morăriei fu răsplătit cu ma-kedalie de aur la espoziţia de lidra din annl 1851. Odată |iiant de batalion algardelna-«e şi membru al consiliului de Iminent din Corbeil, Darblay ai Je la 1852 încoace membru legiuitor, ales la Versail-jzor al Băncii de Franţa şi ditulul fonciar, membru al ti de comerţ din Paris şi pre-ît al societăţii agronomice din i ot Oise. La 10 decemvrie 1850 riit ordinul legiunii de onoare 858 deveni ofiţer al acelui ■ | i- f |are Contractului Regiei Mcnopo-|ilui Tutunurilor din România. cine a citit nnmerile noastre pretate şi a anzit de resiliarea contractn-honopo'nlnl tutunurilor, ’şî ad zis Bit, £ avem o mare şi grava ces-e ta molvat. Pi nvem o mare şi gravă crstinne fi-i*rA de r»solv»t, şi in nst& dificilă po- r, toţi Bimt că concursul Mncer şi t al oamenilor corup» tinţi şi ni tu-■ romanilor in genere fără dîstinc-de culori safi de partid, SRte mal IJo căt ir>bnînciofl in aste rr.ornente Rt amărăcinne pentru ţara noastră, căci Ifc s’o spnnem îndată, că acesce sun-f; emnţi a resolve, nn este o cestinne r§, care interesă unirai nn singur politie sail nn singnr partit, ci fi-Ile noeî ţări întregi. J i tutunurilor a cerut resiliarea con-sl. Cauzele acestei cereri de tpsî-ititorii noştri afi putut vedea sincer Arate prin nltimnl nostrn număr, ele fiind legitime, ţi cererea de rea regiţî nn poate fi de cat dreaptă, t fapt ne deschide treî căi: t\ accepta resiliarea şi a infiinţa re- f taxelor asnpra cnltnrel şi importa tutunurilor. .A respinge resilierea şi a ceda con-prin licitaţione unei alte companii inaptul actualei societăţii. A a acepta rrailierea, n modifica le-C onopolnlni şi a face din actuala re-b regie co-interesată aşa după cum i In Italia, pe baze rnaî practice insa, itnpezi in verificarea comptnrilor, şi producătoare pentru Stat. apStol acestor trei căi ne aflăm as-■we care din ele trebue ea armăm I asigora mal bine interesele Stal ? • d’ăntel, adică oalea infiinţnrel ta, este constatat ia mod tfid-nt şi de S de experienţa ce am făcut altădată, 1 ne dace le alt sfârşit de căt la &-a înavuţi vre-o da? trei tute de tutungii şi câteva zecimi de vameşi, .gnba Statului. lea a doua s’a văzut asemenea, că nu Vite duce de c&t la o nouă lujitaţiune, aici la o perdere reală pentru Stat de 25 milioane franci, plus intrarea iu rnl cu o companie a cărei solvabi-nimenl nn o peste garanta, cea d’ăntăl, fi cea de a doua din a-căi, ar&tăadu-ne gura nnel iuyrozi-prâpăetii gata a ne înghiţi de nn şti să ne ferim , nn ne reiuăne de esamina pe cea de a treia Cu minimului matur, desinteresat aninat in ne binele public, şi constatând bine ne ar putea duce ea, eă păşim ie cn încrederea tâ la capătul cel-alt vom găsi nu o prăpastie, ci solu-i adevărată a celei mai defieile ceste oi a’a presintat pănS acnm, so- luţiunea dreaptă şi eficace d’« garanta interesele comune şi a asigura in mod real viitornl şi prospfritatoa fiuancelor noastre. Rngia co-interesată a tutunurilor di o Uo~ măuia. Iată o corn Win aţin ne nonă şi eficace pentrn a înlătura o nenorocire şi a asigura statului o resursă importantă fără remăşiţe şi lesne de perceput. Regia co-interesată, este dnpu noi, soluţiona practică ce guvernul şi Camerile române trebue să dea gravei cestiunl ce ne munceşte de atăta timp. R*gia co-interesată are de obiect: a) A interesa pe stat in afacerile regiei, şi prin acenst» a’l face mal stăruitor in stărpireft contra-bandel şi a oultureî ilicite din cauRa cărora nu ponte exista nicinn monopol. â) A nu snpune pe stat la nici una din cheltnelile de esploatare, dar a’I acorda in acelaşi timp pentrn stăruinţele sale d’a stârpi contrabanda şi cultura ilicită, pe lăngă arenda annală, şi unu atât la suta din vânzările brute ale regiei, ce vor trece peste o sumă anume determinată; condiţiona după urma cariia statul ar putea baneficia maT multe milioane pe fiecare an. r) A înlesni statului, când acesta n’ar găsi oportun a pune nuoî impozite, mijloace d’aşl procura sumele necesarii nrcănd preţurile tutunurilor, şi apoi scăzăndu-îe cănd tesanrul n’ar mal simţi jena care’ha provocat a urca tarifele. Steaoa României* din Laşi puns sub ochii cititorilor următorul fapt : Societatea rnsă a Cruceî-Roşiî solicitase de la primăria de Inşi un teren spre a construi o bsratcă pentru 70 bolnavi. Primăria a neordat terenul necesar efl-rele din nenorocire mal in urmă a fost recunoscut ca nefiind proprietatea ta, ci proprietatea d-lui Castan o. Am pntea zice, iată o Primărie care nu cunoaşte dreapta sa proprietate dar trecem cu vederea, şi urmăm mai departe cu părerea. Societatea, faţă cn adevăratul proprietar, pleca capul, nu zise Primăriei nici nn cuvânt pentrn faptul săd se invoi cu d. Castaco spre a’î plăti o chirie pentrn terenul acesta. Câtva timp mal nainte do plecarea din laş! a Crucel-Roşi, după propunerea delegatului rus general principele Drutzboy, s’a decis de către cei in drept ca baraca a căria construcţiliue a fost costat peste 40.000 fr. se fie dăruită urbei Iaşi in semn de recunoştinţă pentru bunele Bale procedimente cătră Crucea-Roşie. Au trecut mai mult de două luni, fără ca irmnicipalitea se fl dat vre un respung că primeşte sad refuză acest dar, d« şi 0 asemenea acceptaţiune, departe de a-I o-casiona vre o pagubă, din contra ’i procură un folos, dacă nn altul cel puţin preţul ce ar fi luat primăria din vânzarea materialului. In fine, după două luni de aşteptare şi de matură rtflecsiune din partea primarului nostru şi a ajutoarelor sale, primăria făcu cuuoscot ca se catadicseşte a prii mi darul oferit de Cruce-Roşie. Nu facem o culpă primarului celei a doua capitale a României dacă nu excelează in stilul sead diplomat, dar ne credem datori de n observa, spre a salva dacă no altceva, cel puţin buna creştere a concetăţenilor noştri, că oraşul Iaşi mulţă-meşte şi exprimă recunoştinţa sa societă-ţel, Crnceî-Roşie pentru ofranda ce i-a făcut această înaltă iostituţiune de umanitate şi caritate Orăşenii roagă pe societatea Crucel-Ro-şii se binr-voească a scuza pe primar dacă pan astăzi n’a publicat prin monitor sad prin foile oficiale aerst dar făcut Iaşilor. Redacţiunea ar fi prea fericită dacă lumea n’ar judeca urbanitatea orăşenilor Ieşeni după acea a primarului de oraş. Un cetăţean din cnpitală ne trin.it»1 ştirea, că primăria a Inat iniţiativa p n^rn dărănmrea magh^rniţiîor din tot cu rinsu capitalei şi cu «coasta a vrut să înfrumuseţeze oraşul. D »r sub aceasta îngrijire părintt'ascâ ascunde o sp^culaţiuns infernal» ! Tot centrul capitalei este jneft împănat cu aceste magherniţe, insă sub o altă formă, şi oricine voieşte a şl o menţine, plăteşte căte-o somişoară fixată dela locul competinte ca o taxă neprevăzută in niclo lege şi percepută fără formu ităţî. Snb masca de-a ingriji pentrn prosper*-rea capitalei, dd. dela primărie şl-adcreit un venit particolar. Avis alegătorilor! I^BLIOGMFIE X. CreţllleSCII. — Analonia de a criplivă. Voi. 1 OsG'olofţia. Arthrolo-gin, Miologia. Pentru completarea volumului 1 a acestei Anatomii, mal mijii.cind in-tlirzirre cu publica ţiunea intregel Miologil, s’a crezut avantagios, mal cu seamft pentru studenţii in medi cinft., a se pun» la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată pânft acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat aceasta mare parte din volumul I a şi-lQ completa prin restul Miologiel, inda-tA-ce va lua sferşit publicaţiun 'a el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a părţel pânâ astăzi publicate 3 lei. Enrico Crocc. — La Romauia davanti alt' Europa. Firenze 1878. Broşură 8o mare 50 pagine. Mărie Nizet.—Romunîu—Foisus roumaines. — Volum de lux. ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. D. Comşa şi Eugen Rrote. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de lefi 1. 50 b : .Soli* şi .Haben" sao Gestiunea Ovreilor In România, Studii politic şi social de fon Slavici. Dr. Rărim Coustantinescu — Limba ţt literatura {imanilor din Romă ni a. O. Slon. — Operile principelui Contemir, tipărite de soc;etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzeuilor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de nn glosariă. Preţul 3 1. d, C S. Stoieescu şi D. St. Câli- Iiescil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa ro-mănă, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. A eţit de sub tipar : Igiena singurul manual elaborat conform pro grarnel oficiale pentrn şcoalele secundare. De vânzare la librăriei? din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de recomandat şi familielor. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului românesc din Sântul-Munte de la intemeiaren Iul şi pănă astăzi. Bucureşti, 1878. I voi. 4o 100p>ag. Irilliia CircA. — Gramatica hm-beî Române. Conform notificării a binronlui principal de loterie Iacnthal Co. in Hambnrg publicată in ziarnl de azi, tragerile loteriei de bani germană aa inerp la 11 Decembre a. c. Coneidorănd participarea eetraordinare de care ae bucură această loterie in ţară, credem că notiţa de faţă e de interee.—Guvernul Hamborgian garantează că pănă ecnma pentrn plata eeactă a tntor că,ţigărilor cn toată averea Statalul. Fiindcă Hambnrg dnpă cnm e cnneecntae ennmere intre ora,ele cele mal bogate din Germania, apoi negre?it că aeignranţa ce oferă e destul de enficientă, şi patern deci recomandă pe aceaetă loterie de stat ca •oii dă. - v\ 4.. 8&Wm TONIC SI FEBRIFUG. Acc-it v,ii iulociiie-av cu f.il ■> tote prp|nraţiil« de chinebinV „K;to im pu-tornii' tonic,'—(.lire d. profesor ltouelnrdat, membrul academici do medicină din I’nris; fini înainttvi mâncărei. tnlesnesce mistuirea.-—A inul lui O. Scguiti este un prtţios ajutor sau ca tntil’itor tn convalescente, lipsi de sân ce, sleire, slăbiciune senilă, anemie, lipsă de pofta mâncărcl. digestii dificile, etc , sdii ca antipe-riothr. pentru a tăia fripitrde şi preîntâmpină Intdrcerea. Paris. Farmacia O. Seguin. A o 378, Strada Suint-ItonorS. Depăşit îii Bucurescl In farmacia d-lnl I W. ZÎ'KNKR. ^ ... ----------------------------------------------------^ ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO F AVR OT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăoeate pe lan ea acţiunea antiblenoragicu de Copahu Kie nu olioscscu stomaliul şi nu provocă nici diaree nici ere fii : constituescu incilicainentul prin cscclenţă in tratarea bdlelor eontairiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, calare a beşicei şi curze-rea fără voie aminului I’e la linele tratamentului, ji c.inil ori-ce durere a dispărut, asul INJECŢII NU lî 100 Ii I) tonice şi astrineente, este miijilncrl infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV R I C O F A V R O T Arest sirop este neăp.art pentru a vin deca cu deseverşire maladiele pelei şi pentru a sfirşi uoarurăţi sângele după un tratamente anti-sifilitic HI feresee (le tote accidentele ce pot n-sulta din sifilis constituţionala Publicul. trebue a lepăda, ca contra facere periculos;! tote medicamentele ............ ......4T R1COIÎI). care nu voru purta sigliulu C FAVHtj Dl'. 18tSl Tl) Gi:\EIi.\L— F1 Farrot. 102, strada liichelieu, in Paris ; In lassy, Fiacnvits, Konia ; Itucuresci. Itissdorfer, Zurner, Tlieil; Ga lat:, 7’afu-sesrhi. Marino Kurtorich . Hraila, Delsalis, Kaufnies: Crajova, F Folii: l’lojeslt, Schuller; llarlad, /Iretlncr, şi in tote farmaciile. SIROP QUINQUINA i VJN pe FERRUGINOS GRIMAULT & C" l’iiil. MU.lnii ( JJ--70 Meilicaiuenfi .''j‘.I ' aluri luntri , frhriftnj; ■ i rrraiKl11fia n (< — m- ------- Vikw \ 1873 1)- mult i timp.’i. cliiin:şi i ş. iim il.iţii s au m_' iu.i| i do .’issi uă combinare ce ne-dhii ■ ..........ca cu ard orc şi care aru puici ;i-r-mittc inliviiui:il:«r:-,i chicii răni ni • a Fornllt . ce este e|-:m-n-tuli'i prim ipali’i alo •ring-lii n-«s-irn ş- Q ilnqalna care -st- a-.Milei- tonicsj i'ebrifoTifi prin ev-ccllenţi. I' 1) Grimault et Cin compuşii sulilu for-ii.i de Sirop şi diVin. unu medic imenju care rc-sfdvă problema păun la complecta -atisf.K tiune a corpului medicalii. Siropul est - specia!m-nte re-comm.ie.dati'i pentru copii tineri Şi damele d-licale. Vinul , preparai i vin Ti veclin'i şi g.'iie- J'OMI ile Mnl.i-a . este luată de prefereuţâ dec.itre p-rsiinele mari. Vnieudonă conţine Ptiosphatul • de fer rar,- est - cel o mal ostilii,tl'i dintre m (licament-le fer-ru -iik'isss • şi Quluquina galben i regal . care ol ■ velit mai actifii di tre i|iiini|iiinile şi conţine cea mai maro cuanlitate de sulfatii d-cliininâ şi principuri tonice. Siropul > — i Vinulâ de quin-quina ferruginos de Grimault & C\ suntfi pre.scrire iu tutu ele-una ciisueve.su. in tote maladiile datorate anemie', ins răcire' săngelu Ei sunlfi tonici, fehri-fruji.repar-alom şi rreunshliiantl ; ei comlialte afouia sloinailntlui şi a intestmelorfi. provenită lie d ii,i rea aliinentaţiimr. d nă şc-dere n ehnifţilfi in terir:\ltlu rnsse .şi l' ..oile. sau fi- resiiltatulu fri- • >10 »ft I.i’i F1 im rodit* r.m lu rc-iilLitrli» iiimii'i uni >le cAiu l lit* ii •-•n i' ,:i,|Tn rcrrtu'in<•*■«*» «lin fiu tni u M|,r.î t *lvatfl • I ii t'»cr |>- i|i,;i iK> uiiiliu ii - pil %o» l,| ‘ '•.» ni . iu vp f.rrulu si i|iiiiu|itin-'i, 1 dtuii ;i r»• ■ • ţ* 11‘n i arlivit •’<■ rpmaPiM- -illifu u:i f-u* u\ p tloill» viloru. • VINC£NT KLET2INSKI. i| «j, i, huo. K\p«*rlH a iii tfibuna-!■ .’>.i , r alu ^r»fl«1 <1!uf imperial ^i r*-^ ii iii» Wiisii'ii Vit-l- ini, p >vf:i i Ini iIh ■»ns|;int, nfn rt :nlulele ct-H ilr dr» il Ajirpuip, cit , hfinurih.ifji*', if»»f- ry <'/•(< f \i in line •*ir - ■' un-le o-i ut ro-*e tio uA l-iururA intre amhole ro-pxssuri, 51 oomptr\Jii x roiticopo «i«itlii. • O' h.irnu OE LtPAOQUF, Cavalerii t!o la Loifiunei li iioiirinro « îl in omto do p.tru .jori atini. attin-»n do dvspopsie cu dobilit.ilo, flalironţâ *»lo:nR -aIA şi vursitu»! fre.pifnte. au foxtii «•lipu^n lisiltut OmNuMN.I FHJlR ’ t'.lM.-ixE : diijio t*in»*I snro «Jo< e qiMr\ binele aii fnntu rloia simpb.Vi. forţele. pc»ft% de itiftnuare, ve-H.-lia reveniau. l»upe două luni d intre* bnihtare a medi *a cntiitiii, l). J.er. ,m foştii eu lotulu rurari-ts-itu. * Hntlctin tjfrirval tîe thpr;tp*'ulir.iT din /,aiis f/it il rit nitoniulti'iilf suit urntp: ;i *li;u rhn rrlvllp sa 'i a mnr^lps-rptth'i tio l'twji ni!n to|o l asiinlf tulii ‘ trohm* i-v iiai “t p.ifia i|(* i*. Innt fvln'ilr. ri- htrit tiorlnrnf. ro lan-a i(»i i>n aî holnavn princi tir ii'' alt »rato |)onl’it*\ li:ittm:nisl'>rn, a ft'iiKnhn'it ih'lnutt’ a <■ *in*/ i,'n 4 ÎU O-to fU>l»;v| |»rr'|i;ti ,tî iupI SIIntn iu tntu (li'-uua mmmuil v An'»tă preparapune. r.irc permitfe a e da bnln.ivitonl două met lira *i ten te impor* unite siilitu hA for nA plAcutâ, este l"rte le**»»* de digeraţii * D* Ch arrii r. Şeful ii clinice! .Ic la Facultatea din Pari- • f>e la IS'a'i, intrchuăij -iju cu Auere»t«u Simirm'i w oi înv- im Fi.iuii nisfi.fţ me (im-urli si hi con-iidnu ca u.ă iunovaptiuc f«J*rte felicita • D* CH ASSAIGN A C. Chîrtir^ alu Spitalului 1 jirtl»oU|ila.*ui;« a f**rnIni şi nt.l illcs.u in* 1««-»ii•cu care a-- •sf;i prep'ir.ipum» e«*ie S i;tp III (ti-1« a|«e t 'dlMVf! C<*{ »«..«» Jeli «li, f t -i n e » nud nu iHcmncnlĂ atAhi dVllica* rin prccuu■« pIAculu. O' MONQO. Chirurgalu «pitaleloru din paris. I.a IN 1‘aris. rassa GItl M \ I ’I, L ■IIINCIIWI.r.I.K I ’n AIIM AII I DIN ol 8, mie Vicionnr. t riANCu si din Stukixstatk J ARSEMAT do AUR Dinamizat de Doctorul ADDISON Acest prrţ'Cos rccon.titu'int , ăatorit comti nării a <1 i- meâi-cam'n e troici-, cnmb»:«- victorios Anemia si Bălaie «islamului nervos i-racuin şi Lipsa da linge. M ilţnmită proprietăţilor t nice şi prontitudinc! acţiunii sale, n arc rival contra elibl-Ciunil organismului ce rra iltă >lin bâ e lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia GKL1N, No. 38, uliţa Rocheohouart ji la principalele fiv niacil-Trimie franco. Deposit in Bucurejtl la farmaciile d-lor ZQrncr, Ris-lui (âiivot, farmacist la i’aris, t6te reţmgiun cieie, mai mult s6fi mai puţin justificate ale bolnavului, au încetat de a esista. 1). Guyot a parvenit a Închide gudronul sub o ciijă subţire de gelatină transparentă şi a forma nesce capsule rotunde de mă-rimex unei pil ile. Aceste capsule se ia& In momentul de a se pune la masă şi se In gliit f6rte lesne fără a lăsa nici un gust. îndată ce au ajuns In stomuch, coja se disolvi, gudronul se cmuision^ză şi se ab-surlie renede. Aceste cipsule se pot conserva in delung. A st-lei in cât, Intr'un flacon început, caţisu-Icle cari român îşi couservă tot.i eficacitatea lor. chiar dupe mal mulţi ani. Capsulele lut Guyi n cu gudron oferă un mod de tratament raţional şi care nu costă mai mult de ţlece seu nnrl-sprc-:,lece bani ţie \li ?i cure scutesce de Întrebuinţarea ori cârul fel de cea). C:i orice product bun, capsulele Iul Guyot au dat nas ere la numerose concurenţe. D. Guyot nu pute garanta de cât fiaconele cari p<5rtâ pe etiqiietâ semnătura sa imprimată in trei calo i. Capsulele Guyot se găsesc In România la inal tote fariuaciele. MARE SUCCES. VELOUTINE este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specia itate, fore fina, ne ein-ţibilS. preparată cu Hisinut, şi pogedâ calitatea cea fericită , a da feţei omului. HUSC1TATFA NATUKALĂ a tineroţel. Cil. FA V, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix Deţiosit in Bucnregci la farmacia d-loi F. W. Zurner, şi la d-'.ii Apprl re tiude tot dn-i n i a »e fixa asupra organelor osei ţin 0 a vi -ţ-1; el deplageză est f 1 răul fuiâid vindec rea nşorâ şi jirouiptă. Cel d'iutd Q medici o recomandă ca deogebi e co itra gu urmului brotichittlor. dwerilvr de gât re-mutisnu lor, durerilor. Întrebuinţarea el e f6. te sinip'ă : una sad don? aplicaţiuni sunt de ajuns cele mal de multe ori şi nu cau-sase de ent o d âncărime nţoiă Se găs şte in to*e firmaciele. A SE FERI DE CONTRAFACERI Iii I1-ris, fii 1). Wis.in rue de Seine 31. Depuşii la farmacii d-ui Ziiruer iu Bucureşti, Calei Viitorii', şi ta alţ . Bonbone de plante CONTRA DURERE! PEPTULUI (SPITZWEGEHICH) pentru vindecarea bdlelor de plămâni şi de pept, tuşă, tuşă măgărdscă, răguşdlă şi flegmilă bronchială. P'an*n cea nepreciabilă, care produce natura pentru binele ;i vindecarea oinenilor sufcrimJT , conţine ntr'tnsa secretul ţiină a-tăien, Altfcgaue Singurul Je|)08it pentru tot-S Romfinia la d-nu GU-vrĂV RIETZ, la Stfrţul alb, fctrada Care! Tn Bneureset. A.ŢSTTJJNrOlŢJ' In ijiua dt- 11 No m brie ale corontet la 11 ore de diuiii eţă se vii d-- prin licitaţie in gala Onorub. Tribunul Ilfov Secţia III Moşia Coeni dtn districtul Ilfov pl*a Olteniţa.— Calităţile aci stl Moşii sad publicat ia Monitorul oficial No. 14G, din «nul 1878. — Doritori să se presiute la Tribunal gpre a licita. (813—0) mersul trenurilor PE LINIA BUCURESCl-GIURGIU (Smârda^ Valabil de la *?!££££“»* 18T8 pana la noi dispositti Hm KKNU-UllHGlC Bucurescl . .... 11 05 ti > Dimin6|s 8.1 LEG. A. CU UN1A DE NORD. I. Tr«*uul No. 4: Cu trenai accelerat No. 1. Iu ora 8 şi 15 miuute, i-era la Brâila-G .Intz, Koman, Ingsy-Siueva, Vi- na, Berlin, Furiş, Pi tirsburg. II. Trenul No. 1: Cu trennl accelerat No 2, care sosesce diu Vi na, I,em-berg, Si.ceva, Roman, Q ila(î, Brăila, la ora 8 şi 3<) minute dimineţi. III. Trenul No. 3: Cu trenul da c: lăţi ri care sos s e diu G Li Sila la ora 4 şi .30 miuute atneijă-iji. N,.. 6 laţi şi dapă X l_J _R I B CU B CU VAPOARE DANUBIENE la GIU» Cu Vapore de portă la Giurgiu. ţ 1) Sosind la Giurgid diu sus: )i | Miercuri şi Vineri, cu Trenul No.tA 2) Piei aud de Iu G.urgiQ in jos I ri| id 2) Pieiâud de Iu U urgiO iu jo Meircurî şi Vineri cu l'rmn 3) Ple< ăud de la GiurgiO iu sus; Viu rl şi Duminică cu ! renul No. 4) Sosind la Giurgiu din jo< M Vin-rî şi Domine S cu Trenul No. No. is: M :i No. >( XIi. La gura Fdar,t se vvnd <• pintru capore, pentru tute staţinni'ei I piîwd la Vtena in jos până la Cil Loteria germană de bani Tragerea la 11 Decembrie anul corent 8. n. Guvernul Bum rgiun, eoDfurm deciiiunel din 10 Octombrie 1878 a aprubat din nou ace»! mare loterie de -a .1, prin urmare areată loterie eclil&nd de 100 de ani are loc acuma ll a 276-lea de ori. Controla guvernului Hamburgian nu priveace numai pe emisiune» Joselcuă ci ee mtiade şi aupr» trageri or ofer£ndu-se a*t-fel Se-căr 1 din t6te puntele de vederlll iaiguranţa cea mat suficientă. Şi pentru plat» «aactăa ciştiguri or guvernul HamburgaiŞ gar-n'eim; 1 â franci 80,000 ii a franci •20,000 1 ii franci l a frarcl 18,000 l a franci 53,333 24 a franci 13,333 1 a franci 48,000 •> k franci 10, Uliii G1 k fraiuT 5,333 4 â frarcl 4.000 304 ă frunţi 2,(RUJ 3 â fraucl 2,000 şi mal multe -ute căjtigurl de Lei m I 1600,1333, 688, 490, 333, şi 286 etc. etc in te conform menţi u urei de iobI sm 42,000 căjtigurl. Tdte 42,800 de câştiguri ae trag î jecţiunl de trageri cari aeaucctd repede. Cme doreace a mal part cipa la areată toteriă grai didaă trebue să transmită Înainte : Lei noi 48 pentru i los întreg original . . 24 . j iun etate los întreg . «12 . un sfert 1 os original şi va priimi atunci Ionele comandate in original. Ohaervăm încă odată inadiri prin aceste căpriţul Irte'or e oficial mente ho &rit şi că noi nu eapedi&m nici promeae, bilete de particip»! nici veri o all& efectă de lot-r * int-n)i«ă ci numai 1 «urî «riginale p-ntru cari Stato garantuijă şi Cari «unt It-veatit" (u armările Platului. Jumătăţile şi sferturile de !o«e sun asemenea loaurl Originale. Costul loaelor comandate ie pete transmite in bilete bipniecirf române aed in poliţe tr • asupra caaelor de bancă franeeee, englem şi germane. Fie-cirel trămit-rl de loae îl all lurăm gratia şi programa oficială a tutulor danelor, şi după fie-care tragere eapediăm p dată fie-cărul toaeeorl de lone lista oficială » tragerii deui.de ae constată renultatul trt gerel eaactanrente. Sumele căştigaie «ă achit de noi imediat după tragere sub controla guvernului. S ăm in relnţiurl eu c re de bai ci din 6te pi. ţ»le Romăniel şi -untem des in poslţiune de a pute» plăti căştfi-ătorilor, sumele că şt gate in domiciliul lor «cu in oraşe co! m 1 apropiat şi chiar in soiul de monedă ce ar dori luştigători. Tragerea urmând a se irce| e dej* la II Decembrie a. c. s. d. rugim a adreaa comandel grabnic şi direci către : Biuroul principal ile Ixiferiă JSENTHAL & C». Hanibun: (Germani*.) Scrisori din RoinilDia aotenc la Hamburg in 70 or«*. Corvspo dim romftneac®, fr.in( z^ior, italienptc , englfzeace, grecie* Ic. Institution Franţaise et Italienn^ Diriyee par MESDAMES MAZ ZA NT INI 9. Place d’AzegUo, FLORENCE. k Dl Ces Dames , nyant quitt^ ht France leur patrie apr^e la gu rre 70—71, ont. fornltS k Florence en 1873 une In9titution Frunţuise et u lit-nne qui jouit de l'eatime gtSu^raU, et oîi le9 jeunea filles reţoiT#i uue instruction aussi solide que briliant»*. Les directrices t5tant muil * du (Uploine Sllp^riour et aeconde-s par des professeurs distingu«ii Dans cette Institution l'enseignement est divis^ en 2 cours: coti.. 41thueutaire et cours supârieur. Chacun deces cours cotuprend 2 cla«t-et chaque classe est divis^e en plusieurs secţiona. Selon son aptiUr. l’^lfeve peut changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, ‘ţ tompris la musique, le dessin et la danse. Des rt-nseigneinents on peut avoir ît 1’imprimerie Tbiel & qui ont visite l'Institution personellement et ou on peut voi le p** pectirn d^tai!16. Tipografia, Thiel A Weise, PaLttul .Daria*