244. DUMINECA, 5 NOEMBRE ANUL 111—1878. | ^OTST-A. MEKTTELE IN TOAl'a ROM\NIA ...................I. IN Sl'HAINATATE: 47 , . 34 > . li 60 INStlfflOSl Şl RECLAME: 1 Ic 30 potil, pajii nu IV, 30 Imn! ^fina 111, 80 bani, pe ) »){. II, 2 lei noi Reclame 2 lei noi linia. numSr In capitală 10 bani. KSK IN TOATE ZILELE DE LUL’UU. Hiuroul K<‘d a c ^ i #51 Aii in i n is t i*a ^ i tî i: Halatul 4 Da ui 11 j -A JNTXJHXOI * yb in Vir*nn:i, K»rl»o» |1 : J. l.nna <& Comp. in Uaca*l.aii Ac Comp. In Purii, O. Atlam l, (!: n •*f-»nr k* u llri»u-H-,u rl* 2, P um; Oratmt Comp.H . lirotr -t 2 A -ri ; Kuy. Micoml, 139-140, ;*\*c-'i-Str.* t ).oir].ii> Scrisori nefruncuU' du primate. Articolele nepulilicate «e vor arde. Un număr In Districte 13 bani. PUI 4a Ituiurescl, 3 noembre. j, R.irale...........99% 99% 1 L)o meni ale .... 98% 98% funciar rural . . 9I*|» 91% urban . . 84 | municipal al Capi t. ©&'/j — pensii............ 182 - Dacia............... 190 — liomânia............ 74 — |municipal co premii — — RoinAnî........... 633), 63’jj 3 luni..... 99 50 — .............. 25 02’lt— ! ! .' .' .' ! 122*|» - Cursul «le Vleuu, 14 noembre Renta iiugara in aur .... 82 21 Bonuri e tesuur u> g , Ierni». 111 7ă . . > II , 73 80 Itupru tul austr, in hirtie . 80 8o , . . argint . 82 20 Renta austriacă in aur ... 71 40 Lose Ain 1868 ............... 112 — Acţiunii» băncet naţionale . 789 — . . amtr. de credit . 223 80 . „ ungare . 208 75 Argint........................100 — Ducatul........................ 5 59 Napoleonul.................. 9 376|t0 100 mărci germane............ 57 90 Cursul tio liertin, 15 noembre Acţiunile Căilor ferate romane. 34 40 Obligaţiunile române (Jo/o . . 8i 25 Priorităţile C. fer. rom. 8°/« 88 90 împrumutul Oppcnheim . . . 101 25 Napoleonul................... lfl 20 Viena, termen lung..............— — Paris , scurt .... 100 *|» Calendarul «Jllel Duminecă, 5 noembre. Patronul ai lei : M-ril QalacVon J Epiat Bdsăritirl soarelui: 6 ore 57 ram. Apusul soarelui : 4 ore 32 min. . Pasele lunel : prim cuart PLBOA ' 18. £ isr xj r, i loei Huuuruscl .Sneeara Bucurescl . . . ,8.15n 10.— l’lopscl..........9.50 n 12.00 Urâila............1.53 n 5.45 J 7.15 j L'ecuciă.........4.38 n 11. .0 | dispuşi de a plăti 5°/o statului Jratnl, primind trl o deputăţie a • (je |;l renpa lc,r> pe noţ nu ne u|_ Iilor diu Hert'-irovina, a re-uuns la , , , . , . .. , , i meste de loc maniera aceasta de a :nnt!e lor efi va face totul pentrn • - , •. veiDu. Plata de bir iu ntru răst'ftn- ţi (ropuţirea locuitorilor din acea > • iicie : dar că el trebne sît en.foru o . direa m ad* ;ă nilul iu folosul entă-i iu măsurile hutărit > de coi'jţre-». rel saft cutărt‘1 persoane, p. iitrti l.au-coufe iile, dbtinele ţi dr ptnrile in- (-e ,ye aduc companiei liber de «le lide am ţfii‘1 vor ufl . in el uu apă- esploatare, pentru vt-uiturib c-> de, . , . , . cum din incrod-r i născută iu public IJeiiutnţia 8 a dos apta I . cuinile)» A - , i m- , ,3 i . • i, . prin a. este laude, e analogă cu taxa !«fy, Ii»za, Anersperg, Bylant şi Hol- 1 ’ » Andrasiy a făgăduit că va reco-| pe c»re o plătesc negustorii la adrai- * M. Sale d’a prelungi termenul ho. Distraţi» unul ziar pentru trecerea 3 proclamaţie pentru intourcerea ar- j cutării saă cutării reclame, prin care ei ocopitoare. A mal arătat speranţa I ae pretinsa esceDnţă a unor r fîmi/ şi nicsulmaniî din Herţeco-1 x c - - , . . « » r _ . „ . , , . A , l mărfuri învechita, cari nu se pot des- I ror trai in bana mţelegare. » Bylant. mi-ietrul de răsboiO a făgă- j faCe‘ C un cuvftnt. minciuna şi reclama sunt o meserie care produce veni- I ş să visiteze Herţegoviua indutn ce va ( iugădoiuţă.. f utuţia a prânzit seara la curte, ptrviciul dela 18 noembre, 9 ore dim. Paria 15 noembre. partiţiuneu noului ini|runiut egiptean fc .at la 45%. .atul a numit senatori inamovibili pe «scar de Vallee, d'IIaussouviile şi B:i-1 a, tastril candidaţi al dreptei. “>pîratnl Rusiei a e intenţiuuea de a ice iarna la Ni/.za. Locdra, 15 noembre. « brmat un comitet in Anglia sub idiuţa d-lul Laevrence cu scop de a I opiuiunea publică să facă munifesta-1 pentru repedea coavocare a parla-alui din can/.u afacerilor Afganista-li. ?! / RUCUKEST1 ''i\mbutii, -4- ţlO) noembre-. ntre num roasele dări, in cele umlte «azur! răii repftrţite şi ’epte, pe cari le introduce asu-populaţief orl-ce DimiCr prois-al Monitorului şi orl-t-e şedinţă itnerel, se vede că visteria burţilor radicale mal păstrează incâ 11 taxa pe adevir. ti anul trecut ăneft „Romănul* li ras atenţia autorităţilor percep- 0 de a urmări idei vecinie im-eptibile atât pentrn acele organe, şi pentru confraţii dela ziarul ntin ; lăudând tot odată doufc orie, ale căror redactori, colaboraI etc. plătesc bir pentru ceea ce Iii. Acele douft organe nu le nu-Bi, adăugim numai că le dă mâna plătească ori şi ce biruri, unul 1 creat şi susţinut de fonduri ruM, celalt intemeindu şl existenţa o sumă considerabilă, pe care a ini t-o ca mită spre a susţine in->rinderea Strousberg, Aceasta ajunge pentru a caracte- turl şi care ar căta să plătească dare, — spunerea adevărului n’a fost nici când o meserie. Dar părerile confraţilor noştri nu sunt din nefericire inpâitftşite de eâtrâ constituţia noastră şi— dura lex sed lex. intr’adevăr constituţia noastră este in acest punct cumplit de aspră. Ea declară pressa liberă, exemptă de taxe şi de dări, ea obligă rnoral-rninte pe jurualijti de-a spuue ade vărul. Articolul 2-t al constituţiei, care garantează libertatea presaţi, spune in alineatele 4 şi 5 următoarele: .Pentru publicaţiunl de jurnale nu este nevoie de autoriza{iunea prealabilă a autorităţii.* .Nici o cauţiune nu se va cere dela ziarişti, scriitori, editori, tipografi si litografl." Nefiind insă nevoie de nici o au-toiizaţiune pentru a scoate un jurnal, nu este neapăr t nimeni iu drept de-a cerceta cine scrie safl cine nu scrie iutr’un jurnal ; scriitorul are dreptul de a remânia necunoscut pentru autoritatea statului ca şi pentru publicul mare, pe câtă vreme nu se face vinovat de-o faptă, condamnată de l'-'gea penală; şi chiar in acest caz i se dă scăpare prin lihnea 6 in care se zice : Autorul este respunzător pentru scrierile sale, iar in lipsa autorului sunt răspunzători safl girantul sad editorul— adecă oameni, in cele mal multe cazuri cu desăvărşire oevino vuţl. Care să fie cauza oare. de ce constituţia noastră se ingrijeşte atât de mult de libertatea scriitorului, de secretul deplin al redacţiei? Cauza e foarte simplă. Adevărul ar fi persecutat in persoana celui care ăl rosteşte şi aceasta nu voieşte constituţia. E destul, ea să se toritatea, reprezentată in statul român printr’un partid, să '1 şicaneze I intr’un mod nesuferit. S’a intămplat că un novelist tănăr şi plin de talent, care a publicat, multe schiţe şi povestiri din viaţă câmpenească in .Timpul*, să fie scris la gardă, si şicanat tot la zece zile cu serviciul deşi din nefericire printr o boală in delungată a pierdut aproape cu tc-tu 1 uzul braţului stâng, cauză pentru - supuse controlului statului. Va să fcroPolitul Miron lioman este meD1-zicâ statul e in drept a cunoaşte bru al ^legaţ.unei ungureşti ş> ca atare membru in coinisiuuea finan- ii opiniile ce le are ,Romanul* >re natura presei. Pentru zia-|^je<.j cutate safi cutare colaborează din «trăda Doamnei jurnalismul' la un ziar conservator, pentru a au numele persoanelor, cari iafi parte la lucrarea societăţilor şi retribu-ţiunea, ce o primesc. Statul insă nu e absolut in drept de a cunoaşte persoanele, ce colaborează la un jurual, deci nu e in drept de a cu-nonşte, cerceta sau stabili după plac nici cele-lalte relaţiunl ale lor. Un ziar poate fi in deficit; nimeni nu are dreptul de a’l cunoaşte; scriitorii pot lucra gratis, nimeni n’are dreptul de a o cerceta aceasta; un ziar poate fi întreţinut cu pierderi enorme prin contribuţiuni voluntare din partea unor persoane ce vor să j rernăe necunoscute. Nimeni n’are dreptul de a le alia numele. j timpuri ca cele de faţă coroana şi Ia orice caz urmărirea cu dări a consiliaril el a fi lipsă «le concursul persoanelor, cml scriu la ziarul n >- sincer al tuturor popoarelor şi eănd Dar daca s’ar crea intr’adevăr un cari stâruiesc din toate puterile precedent vicios, să nu se uite cum ! să dea cursului politic atistro ungu-câ sabia are două tăişuri, şi «iacă J resc o nouă direcţiune, adecă, spre ne-aui pune pe cercetat la răndul j o alianţă cu puterile apusene şi să nostru ce venituri are. Românul* şi de facă totodată tabula rasă cu eveni-ce| roveuienţâ sunt şi daca am face, mentele din Bosnia şi Erţegovina. Urcând no va veni bine, cercetarea cu i in rea cea mal dt aproape a direc-toata asprimea, lacare ne ar da dr^ pt, ţiunel acesteia ar fi un răsboifi foarte precedentul creat de d-nil liberali, j apropiat cu Rusia. In cazul unul res-nu ştim zăfi, dacă o seamă din foile j boifi de soiul acesta , soarta noa-capitalel ar ti de-o constituţie indestul i strâ devine problematică. Toate vide tare, easâ reziste’unel asemenea ‘ tejiile soldaţilor români se dafi cercetări cu luminarea. O asemenea in timpuri de aceste uitării şi cercetare ar dovedi lucruri, cari, de j influiuţa tradiţională a ultramonta-sigur că e in interesul partidului uilor noştri atât este de roditoare liberal, de-a nu se descoperi nici in fantazil de rusofilism, in cftt in odată. ; fiecare român ortodocs priveşte un aderent al politicei ruseşti; mal pune că sunt şi români, cari, ca aderenţi ascunşi al ultramontanismulul, pentru foloase particulare, nutresc pe sub mâna suspiciuni, produse de o agitată fantazie. Teren pentru dispoziţiunl fantastice aşa dară destul. — Croaţii afi contribuit mult la încurcarea iţelor politice. El dându şf pe faţă in ădresa către împăratul, dorinţa de a li se anexa Bosnia şi Erţegovina, afi produs ingrijirl mari in cercurile maghiare. împăratul,ce e drept, a dat un răspuns la adresă, care esehide ori ce indoialâ şi in urma cărui croaţii pot şti pozitiv ce afi să aştepte, adecă să nu’şl facă iluziunl de anexări. Elementele opoziţionale insă nu vrafi să pună nici un preţ pe vorbele miniştrilor, căci el sunt redactorii răspunsului regesc. Elementele opoziţionale răspândesc neîncredere, şi nu fără succes faţă cu toate câte es dela guvern, ca sâ'l poată discredita şi să poată mâna apa pe moara antirurească. Mal vin acum şi nemţii din Cis-latania. Aceştia aţiţă focul şi mal tare. Andra sy şi Tisza se ţin ăncâ. Este intrebarea că până când? Amintirăm mal sos dă posibilitatea unul răsboiu cu Rusia. Iată cum este de a se închipui posibilitatea aceasta. De ouuivn succede opoziţiunel să restoarne pe Andrassy şi Tisza, safi ceeace la nor âncâ este cu putinţă, să'l .înduplece* a schimba tactica, politică armată până acum, avem să ne aşteptăm la mari evenimente in primăvară. Capetele oamenilor de pe aid sunt foarte inferbântate de alianţa cu puterile apusene: Anglia şi Franţa. Chiar şi »P. LI.* împinge, de un timp incoace, opiniu-nea publică iu direcţiunea aceasta. Si ceeace zice ,1*. LI * nu e de a stă formal uu gerant-responsabil , care ’n cazurile cele mal multe e un om ce nu ştie, nicl_ cine scrie , nici cine citeşte ziarul. DIN AFARĂ ciarâ a delegaţiunel. Rolul ce i s’a dat mitropolitului prin alegerera aceasta, pentru naţiunea romăuâ are puţină importanţă ; Ex. Sa insă are, cu toate aceste, ocaziune de a lucra pentr . români afară de co-misiuue şi de delegaţiunl. Timpul pentru aşa ceva este o-portim, dar şi neoportun. Oportun , pentrucâ coroana şi consiliaril el actuali ţintesc la un scop!, deşi fiecare din alte puncte de vedere, la un scop insă care nu se opune vederilor politice romftne, in cât se văd in ziaristică şi pentru că in TIMPUL se desconsidera cu una cu două. Este de temut in«â, cil şi ,1’. Ll.“ şi chiar şi inspiratorir lui se pot înşela sau vor sil iuşele. Ameninţând inşii ungurii, serios saCi prefăcuţi, cu alianţa cu puterile apusene ca sil îmbuneze pe unguri, ori si sperie pe ruşi, şi de altă parte pur-tăndu-se aristocratic cu popoarele din sodostul inonarchiel , se poate intfimpla, ca ruşii, dacă ar esista vre-o alianţă apusană, să găsească un rnodus vivendi cu Anglia şi a-tuncl alianţa cu puterile apusene să se prefacă in fum. Si in caşul când alianţa cu apusul ar fi numai o gogoriţă, -ruşii pot să se facă la rândul lor de către pădure să ne caute pricina cu luminarea, şi aliaţi cu Germania şi poate şi cu Italia şă ne provoace a’l sta faţă in faţă. Jocul şi cănd ar fi numai joc este periculos. Atunci să vedem pe vitejii din gură. Aceste sunt probabilităţi posibile şi posibilităţi probabile, cari nu es-cbid şi alte posibilităţi. Aş mal in-şira multe care vi s’ar părea la întâia privire cu neputinţă şi ar provoca surisul necredinţpl saă al in-doielel multor cetitori. Termin cu atăta, că in sferele mal inalte maghiare de aici să caută eu tot adin-sul a să ineungiura conflicte jiu_ sia şi a să păstra uov-^^' he. gemonia maghiară Esammat, toate ş, alegeţi ce ^ ma( bl]Q„_ Delapidări de avere publică in Kusia. In „Ruskil Mir- d. N. Terentiev scrie un articol interesant asupra furtului de avere publică in Rusia, articol, din care o samă de escerpte foarte energice au trecut in Gazetta germană de St. Petersburg şi de acolo in alte foi europene. Autorul critică mal ăntăiu espre-sia sureptori ai coroanei, cu care se insemnează hoţii de avere publică. E tot una zice el, daca cineva şterge o legătură cu rufe, un ceasornic, sau dac’a dat o chitanţă falsă de fura-giu, pentin a pune banii la buzunar. Hoţ e hoţ şi aşa trebue numit. Daca lucrurile nu se vor numi pe numele lor, atunci, am ajunge atăt de departe, ca advocatul principe Orlof, care apărând pe un mareşal de nobili, ce uşurase cassa orfani-ceaşcă, asigura pe judecători, că clientul săă nu furase, ci-şi făcuse numai şie ănsuşl un ajutor bănesc Atunci intr’adevăr orl-ce hoţ e nevinovat, care cu pornirea leală de aşi face sie ănsuşl un ajutor, fură pe semenul saă pe toţi semenii săi. coroana. In privirea coroanei hoţii ăşl liniştesc conştiinţa cu fraza, că nimeni nu sufere personal, căci dacă furătura se repărţeşte asupra tuturor, atunci fie-care din comunitate pierde căte un capăt de aţă, din cari cel gol ăşl face o cămeşă. Dar daca e, ca să se ia dela fiecine căte un fir de aţă — zice d. Terentiev -atunci ar fi mal cu cale ca să se facă ştreanguri din ele şi să se in-trebuinţeze cum se cuvine ; numărul oamenilor, cari âmblă după câştig repede şi lesnicios s’ar impuţina foarte. Se zice, că maniera de a privi coroana şi averile coroanei s’aă desvoltat in Rusia pe cale istorică. Voievozii se hrăneau din funcţiile lor, ofiţerii de gardă ruinaţi căpătat! regimente din armată, ca să’şi vie in fire, se câştigai! averi colosale şi iu tradiţiile de familie se moştenea modul, cu care in apă tui -bure se prind peşti de aur. Şi când se sburătuesc puii, crescuţi in asemenea cuib zidit de mâini streine şi din socoteala altora, el devin asemenea pâserl răpitoare. E drept că din vt mea Voievozilor şi până azi multă apă a curs in mare, in regimente avem comitete de menaj, şi pentru râcorirea postuleţelor calde avem controlul— s'sr putea aştepta o îndreptare. Şi totuşi lucrurile râ-măn cum ad fost. O generaţie none creşte şi invaţă ceva in şcoală; nu este ea speranţa liusutl. nu sunt tinerii aceştia viitorii cavaleri al o-noril, sans peur et sans reproche? Ef bine i s'a dat generaţiei tinere drumnl la cassele publice şi d’atuncl cassele do fier cele mal sigure contra focului şi spargerel, a slăbit din balamale. Li s’a dat tinerilor drumul la antreprizele de {aprovizionare o armatei şi armata noastră, oster/ită de campauie şi flămândă a căpătat merinde putrede, mucegăit-'. Membri acestei generaţii primesc un detaşament, primesc mir- şi trimit aurul la copil lor pentru supă de lapte, iar spionii primesc hârtie in locul metalului frumos, de şi vrednic de despreţ, şi din răzbunare daă ştiri false şi trupele sunt duse in poziţii rele şi fără scăpare ; locuitorii fug de ori ce relaţii cu trupele noastre, cari nu plătesc cu baul; cum lipsesc transporturile de provizii, soldaţii sufer lipsă. De unde vine astal Doar in gimnaziile, corpurile, universităţile, academiile, liceele noastre nu daă lecţii de furat. Şi cu toate astea oricum al svărli o piatră in Rusia, loveşti intr’un om de nimica. Mareşali al nobilimii fură cassele orfaniceştl, contrafag asignate şi serii (ceea ce Uruzow ar numi un ajutor dat espediţiunil pentru confecţionarea de titluri ale statului) ; consi-liarl fură averea coroanei, in loc de a o păstra ; silvicultori vând păduri de ale statului şi le bagă in buzunar, când vine vr’o revizie ; judecătorii de pace fură moşteniri in bani şi fug in străinătate ; şefi de servicii iaă antreprize in resortul lor proprii!; profesorii asupresc pe exa-minanzil lor şi nu se liniştesc de cât cu cel, cărora le daă scumpe lecţii private; intendenţi, casieri, perceptori, vameşi, egumeni de mănăstiri — toţi fură. Ba chiar redactorii de ziare, aspri predicatori al moralităţii işl vând conştiinţa pe bani. Civili, militari ba chiar omul lui Dumnezeii toţi cărăbânesc şi precupeţesc. Nu apusul putrel, nu ideile corumpătoare ; proprii noştri hoţi, propriile noastre lipitori ne zugrumA. Cu controlul numai nu fad nimica ; numai deplina, neobosita publicitaie poate ajuta ceva. In privirea publicităţii d. Terentiev arată un defect mare al legis-laţiunil ruseşti; legea asupra calomniei şi difamaţiunil apără pe orice hoţ şi inşelător, dacă nu se pot produce in contra lui dovezi inscris. Dar care hoţ e atât de prost, ca să-şi scrie singur atestatul şi să zică : lată, cutare şi cutare lucru am furat. Cel mal petrunzător judecător de instsueţie nu poate găsi dovezi inscris şi trebue să se mulţămeascâ cu martori şi indicii. A cere dovezi inscris, e egal cu a opri de a acuza hoţi şi inşelătorl. Astfel bunăoară, toţi câţi ah servit la statul major in corpul activ de la hotarul cau-caso-turcesc ştia, că la o primire oBcialâ in ICars generalul Tîeymanu a batjocorit pe locoten. colonel Şel-covnicov (fratele fostului guvernator din Erzerum) şi a ameninţat câ’l va da in judecată pentru neorănduielf in transporturile intendanturil. Patru zile după asta lleymann muri de tifos, iar Şelcovnicov impreunâ in persoana sa postul şefului comisii I sanitare, cu 16 ruble diurnă pe zi şi de ajutor al guvernatorului din Kars c’o 1 afa foarte solidă. Spue-o acum cineva, că acest locotenent colonel armean ne a costat o divizie intreagă, care a murit la Erzerum de tifos; cerce cineva să susţie — fără temeid se ’nţelege — că Şelcovnicov a dat d umul transportatorilor molocanl pentru-o contribuţie solidă: pe care a pus’o ’n buzunar; cerce cineva să susţie "â numărul de cal ce rămăsese, s'aO su-pra, incărcat şi aă perit, că din cauza aceasta proviantul a venit prea târziu, că oamenii din departamentul Sa.ganlug a trebuit să mănânce tot din cauza asta grâne nemăcinate, că şi-aă istovit puterile şi aă murit. Cerce cineva să le spue toate acestea şi generalul Şelcovnicov se va plânge de difamaţiune şi va cere dovezi incris. Dar de unde — pentru numele lui Dumnezeâ — să se ia asemenea dovezi 1 De aceea — zice d. Terentiev, tac mal bine şi sper In justiţia supremă, care nu va lăsa nepedepsit pe un om, caro din cauza banului aă aruncat în pierzare ată-ţea oameni. Şi ce oameni ! Nu de ieri de alaltăieri, nu recruţi; 09taşl încercaţi in lur,te, ascultători la semnul comandantului, plini de foc în luptă. Unnl cât o mie. Tot lucrul acesta se povesteşte despre cervodanîl (mănători de cal Încărcaţi) din detaşamentul Rion-Autori-tatea — ce?, subalternă fireşte — a dat drumul oamenilor acestora şi n’avea un număr suficient de vite de transport. La revizia, făcută de generalul de control, caii fuiâ purtaţi împrejurul unei movile şi i se aduceaă Înainte tot aceeaşi şi iar aceeaşi, ca la teatru. Resultatul a fost să înţelege, că trupele primiră provizii mal puţine, bolnavii putură să se pirimble pe jos, iar în buzu-narile antreprenorilor şi a autorităţii respective sunafi paralele. După cercetârilă făcute, comandanţii de la regimente de cazaci, de la miliţii şi de la baterii au trimis prin poştă banii cel mal mulţi copilaşilor lor şi 'la banei deosebite. Caii sunt un articol escelent de venituri. Coroana plăteşte şi aşa indestul de bine furajele, de unde proverbul : „Dâ’ml o vrabie impârâtea9că s’o hrănesc şi ’ml voiă ţinea trăsură cu patru cal*, saă altul ; „Numai de coadă să ţii o vrabie împărătească şi tot faci parale*. Dacă şefii ştia cum s’apuce lucrurile, toţi banii pentru furaje le rămâne lor, ca venit fără de păcat, mal ales in timp de răsboia, când furajul e inlocuit prin nutreţ proaspăt, adică caii pasc. Dar rămăind trupele mal mult timp intr’un loc şi sfârşindu-se iarba, caii sufer, nu pot servi in avanposturi şi prin urmare trupele sunt expuse la mari primejdii. Acestea nu sunt fantazil; am pierdut la 13 August Kizil-Tepe din cauza avanposturilor. In genere cavaleria noastră a făcut puţină treabă ; artileria călare mergea in treapăt chiar unde trebuia s’alerge repede. Caii n’aveaă tenacitate, şi victoria, cum zice Napoleon, e in glesne, iar o baterie repede şi indrăsneaţă poate face mult intr’o bătălie. Dar ciuma cea mal mare era la regimentele de cavalerie miliţiană. Nominal trebnlad să fie de căte 600 de oameni, in realitate erad numai 36 oameni de exemplu! Dar ceea ce e mal răd, că aceşti oameni cu degetele lungi erad numiţi in genere alături cu înalţii lor protectori, cu care se pretindea că impart furătura. Să mal vorbim oare de comisarii şi inspectorii spitalelor, cari se puuead in înţelegere cu antreprenorii, pentru a scădea bolnavilor din pâine, ceaid, zahăr i Să vorbim de plenipotenţiarii Cru-cel-Roşie, cari consumad in orgii cu prietenii lor vinurile fine şi conservele preţioase, ce li se trâmitead pentru bolnavi şi răniţi, pe cănd aceştia n’avead nici o lingură de supă? Şi cât ad furat intendenţii, nici n i 9e poate calcula. In Odessa lucrează azi o comisie intreagă, iar n Caucas se vor da in judecată 60 de capete de... impiegaţi al intendenţii. Autorul povesteşte câteva cazuri din activitatea intendanturil : bolovani in fânul comprimat, 500 de puzt de suharil, cari putrezise a tăt de temeinic in magazie, incât nu li s’a găsit nici urma; provizii luate de la Turci cari se pretindea că s’ad cumpărat cu bani; dijmă strinsâ de la locuitori fără nici un drept prin intermediul unor poliţişti turci mituiţi; ş.m.d.a. Şi ciudat lucru ! Cu toate ci fiecine ştie cumcâ amploiat la intendenţă e o 9udalmă, ca odinioarăgu-zan de provizii, totuşi o mulţime de oameni se grămădesc ca postulanţt la acest resort. După d. Terentiev fiecine care solicitează un asemenea post ar trebui insemnat pe un is-vod ca in viaţa lui se nu i se încredinţeze un post sad un interes al coroanei. --------------—3E—----------------- Un nou discurs al lordului Bcaconsficld. La banchetul ce noul lord-maior al Londril, pentru desăvârşirea instalării sale, a dat in seara de 9 noembre, in sala dela Guildhall, lordul Beaconsfield a rostit un mare discurs politic. Iată, după foile străine, resumatul telegrafic al punctelor politicei externe din discursul lordului Beaconsfield : Ăntăiul ministru englez a declarat mal ăntăid că, după părerea guvernului, invazia pe pământul indian pela graniţele nordvestice nu’l deloc practicabilă din princina greutăţilor fireşti ; însă vrăşmaşii noştri, adâogâ dânsul, ne-ar putea aduce Încurcături pela acele graniţe. Astfel a devenit trebuincioasă în partea locului concentrarea unor forţe mari milităreştl, cari trag după şinele chelnuell mari. „Pe cănd examinam ăncă aceste inconveniente, atenţia noastră a trebuit să cază asupra unor împrejurări nouă, cari s’ad produs şi cari ne-afi silit să ne horărtm a lua toate măsurile trebuincioase spre a pune capăt acestei situaţii. „Când aceste măsuri vor fi desăvârşite şi depline, adică ’n curând, graniţa noastră indiană va Înceta să mal fie un isvor de teamă şi de nelinişte pentru noi. „Sperez că atunci, urmează oratorul, vom trăi în bune relaţii cu vecinii noştri cel mal apropiaţi şi poate şi cu cel mal depărtaţi.* Lord Beaconsfield apără apoi convenţia cu Turcia In privinţa Ciprului. „Sultanul, a zis lordul, a devenit aliatul nostru, şi prin căpătaren insulei Cipru suntem In stare să’l apărăm şi sâ’l ajutăm. Afară de asta, politica ce vom urma in ces-tiunea orietală va tmpedeca fatala supremaţie a unei singure puteri să se exerciteze asupra Turciei.* Oratorul apără în urmă resulta-tele Congresului, cnre asigură Sultanului o adevărată independenţă, scăpăndu’l de relaţiile pernicioase cu nişte rase ostile, şi lâsăndu'l o capitală inexpugnabilă, conţii danelelor şi stăpânirea unii ţinuturi. Răspunzând la alegaţii ţp ce zic cumcâ tractatul delt nu s’a executat, lordul Bei | a constatat că nu a trecut • a treia parte pân’acuma | menul acordat pentru execul Printre avantajele asigura tractat, lordul Beaconsfie! I neşte despre întoarcerea H.* lui la Turcia, care este pu va deveni cea mal tare piaţ mici. Toate stipulaţiile tractai! Berlin, după afirmarea lortii consfield, sunt pe cale de t la îndeplinire. Guvernul englezesc n'a.l format cnmcâ vreunii dilfc ■ tari ar fi având de gând ture cu desăvârşire execut tatulul. Lordul Beaconsfield a rc energie aserţia că o puteri ar fi având aşa gânduri, fjl găsi cumva vreuna care să'1 a se sustrage dela indator tractate la Berlin, în orice i nu Englitera va fi. Guvernul englezesc est a executa tractatul după i după litera lui. Pentru a ar face cu încredere apel englezească, cerându’I toat şi toate mijloacele sale peo ţinerea acestui tractat. Oratorul însă nu poate ar fi nevoie să se facă ur nea apel, căci lumea este de câtrâ nişte suverani ci oameni de stat, iar nu nerâspunzătorl. Situaţia de sigur remân» nu înfăţişează însă primejd Lordul Beaconsfield sfâr vind comparaţia făcută glitera, Veneţia şi Oland: glezil vor fi ca totdeuna încolo vrednici de străbu terea şi domnia lor nu ef niciodată. După acest discurs, s’a toast pentru corpul diplo. tele Beust, ambasadorul Londra, care se afla la b răspuns în numele colegilo în termeni foarte câldurc adio Engliteril, pe care are s'o părăsească. ifâr îS \l Turcia şi Rusia in fat tatulul dela Berii ăi» ne* ■3 1 Citim in „Journal des De Opinia publică in Europa cat, in zilele din urmă, pl incidente ce s’au produ9 in1 şi in cari s’au văzut o nou dată tractatului dela Berlin putat Turciei că dânsa a aceste neliniştiri prin amâţ cutării tractatului. E binej mare să examinăm care situaţia acestei puteri cu acest tractat, şi intru cât răspunzătoare de evenime meninţâ să aducă nouă Tractatul dela Berlin a lit la 13 iulie trecut, şi a obligator pentru părţile cor* numai după ratificarea lul;| tru Turcia, tractatul era din zioa d’ântăiti, căci bi ingâduire. Cu toate astea turcesc a procedat cu incaj deplinirea sarcinel sale se poate zice chiar că dini put a neglijat-o cu totul, cum ca şi cuprins de am un om căruia o lovitură de măciucă pe ţeasta o luat cunoştinţa de sine. Insă TIMPUL Îmnat a venit din fericire să ’l ieţea9câ şi să’l recheme la cu-fjtinţa realităţii!: la 27 iulie, oş- â ,*>i austriacă trecu graniţa fără să 4lfi iscălit vreo convenţie specială, «asta ăl arătă Turciei, că dacă ^aa neglijează să indeplinoască ar-lele tractatului, alţii dintre cel interesaţi aă să se insârcineze îndeplini in locul ei. Turcia, la Congresul diu Berlin, a tractat îndatoriri formale faţă cu da, cu Romănia, cu Serbia şi cu ntenegrul. Faţă cu Rusia, şi-a îeplinit legăinintele cedându'i in ia Batumul, lvarsul şi Ardahanul, Europa Vama şi Şutnla. Faţă cu nncipatele Romănia şi Serbia, a jspuns pe deplin la toate cele conectate, de vreme ce le-a recunos-fjt independenţa şi le-a cedat ţinu-ivile ce le atribuise tractatul dela t\\n. Dacă nu se poate zice tot Liftta şi in privinţa Muntenegrulul e din pricină că atitudinea ostilă nlbanejilor n’a ingăduit Porţii să indeplinească toate legăinintele ţă şi cu acest principat. Ar fi poate Adevărat să zicem că, dintre toate oucesiile impuse Sultanului, acelea cari se foloseşte Muntenegrul a-iţl mal puţin decăt toate cele-lte indignarea poporului turcesc, re, viteaz el insuşi, iubeşte şi a-|>reţueşte adevărata vitejie: Popo-tul turcesc ştie, in adevăr, că din-şve toţi aceia cari ’şi impărţesc fă-►şue lui, Muntenegrenii aă meritat iibal mult partea ce li se dă. Ast-tfel 4ar u este de temut că stipulaţiile in favoarea Muntenegrulul nu ‘ lor fi scumpetate aduse la indepli-| mre. Cit despre Bulgaria, ruşii sunt ISfâpăni intr’ănsa şi numai dela el ■ tirnâ să organizeze acea ţară pe 9 temeiurile statornicite de Congres. Aşa, cu toată sila foarte firească e a se supune Ia botăririle Euro-el, cu toate şovăelile şi incurrătu-ile, guvernul turcesc se găseşte că la executat in mare parte hotâririle Congresului. Dar intru cât o prive-e pe Rusia, s’ar putea oare zice ot astfel ? Această putere, după ce 'a folosit de avantajele ce i se a-iguraă prin tractatul din Berlin, se Jă intr’o parte dela îndatoririle ce acel tractat ăl impune ; ea caută chiar să stăvilească lucrarea Europei in organizarea Rumeliel resări-tene, care, in puterea articolului 13 din tractat, este pusă „sub autori-1 tatea politică şi militară directă a | Sultanului.* Pe lăngă aceste călcări J in deajuns de grave şi ele, trebue i 9ă adăogâm faptul cunoscut că oştirea nuească de ocupare in Rume-, lia nu numără mal puţin de 200000 | oameni, in loc de 50000 pe carl'I Iingădue articolul 22 din tractat; şi ancă şi faptul, că cetăţile, a căror dărămare se prescrie in tractat, sunt neatinse pău’acum. După această expunere, ne pare că Turcia nu’I tocmai atât de criminală, cât se zice c’ar fi. Toate vinele, nu ale el sunt; iar cât despre cele ce ’n adevăr le-ar putea avea, Europa este destul de puternică, pentru ca s’o silească a le da deoparte. De altminteri, nu oare sub această presiune salutară Turcia a putut până acum să’şi indeplinească in mare parte sarcina sa, şi şi va îndeplini fără îndoială şi ceea ce i-a mal rămas? Numai dacă Europa ar voi aşijde-rea să aplice silinţele sale şi faţă cu Rusia şi să exercite şi asupra a-cestel puteri, care in mal multe prilejuri a dat dovezi de inţelepciune, o presiune raţională şi raţionabilă, s’ar putea isbăndi asigurarea aducerii la îndeplinire a hotăririlor Congre- sului, jignite foarte prin acţiunea partidului militar rusesc, mal activ astăzi ca orişicărui. Şi cu toate astea ne aminţim că intr’un discurs, rostit de lordul Benconsfield da Mau-sion-IIouse, in zioa de 3 august trecut, ăntăiul ministru al reginei britanice, denunţând urzelile acestui partit, a afirmat că „acele urzeli se opriseră cu desăvârşire.* SCRISORI ADRESATE TIHNA TPTJLTTI Domnule redacto, întemeiat pe dreptul ei datoria ce are fiecare cetaţian de a divulga toate actele petrecute intr’nn mod brutal in raza localităţii unde ee găseşte, oănd ele sunt de notorietate publici şi cănd se sevărşesc ziua in amiază mare, fărâmei o mustrare de conştiinţă sau toarnă de asprim ea legilor, vinaniâ faceechoul celor năpăstuiţi şi a da la lumină o parte din actele de neomenie şi immoralitate in plasa Balintinulul din judeţul Dîmboviţa. Aceasta o fac d-le redactor, pentru doă consideraţiuni ăntSI; pentru ca să deştept pe calea publicităţii, atenţiunea ministrului respectiv spre a nu nsculta la intermediatorii cari stărnerc pe toate căile prin influenţa lor de a ’şi pune pe prote-giaţî, sub-prefecţi după cum este aci pro-tegiatnl d-luî Tache Giani; care dacă va fi adevărat, apoi atunci regretele mele, căci nu ş'aăjgăsit persoana cu care să se onoreze, iară dacă nu, bine voiască a’ml primi eenzele căci aşa m’am informat, şl poete că ec st subprefect să servă intr’nn mod clandestin de persoana sa. A doua conBideraţiune este d-le redactor, ca să atrag alt-com atenţiunea d-luî procuror general spre a intocmi o anchetă serioasă, care să se apuce cu descoperirea celor mai jos arătate; insă cu condiţiunea de a nu delega prefectul local sau alt protector, căci atunci nu va fio lucrare vie pornită pentru adevăr, fiindcă mai mult saQ mai puţin pănă astăzi, nu s’a văzut nici un paşă du jndeţ in această ţară, să se facă inamicul proseliţilor săi, saă Bă strângă de gât pe cnrtenil săi in epocele fataliste, cari sunt dările de seamă sad sitnaţiunile administrative. Prin urmare, ca să fio pe săt se poate de scurt d-le redactor, spre a nu vă răpi un spaţiQ necesar din foaia ce redactaţi, yoifl avea onoaren a vă semnala căteva notiţe, ca să vedeţi gradul de moralitate conduită, edneaţiune şi ouorabilitate a protegialulul sub-prefect din această plasă, rugăDdu-vă să bine-voiţî a ie insera intr’nn nnmăr dintre cele mal apropriate in modnl nrmător : Notiţe de faptele neomenoase ale d-lul Ştefan Dolentineanu sub-prefect plasa Bolentinu. Cn ordinul No. 3197. către primar de Odobeştl a deposedat de avere pe femeia Stanca Voicn Zidaru, fără nici o formă de judecată in beneficiul lui Uie C. Popa pentru mită bănească şi alte plocoane făcute. La 15 Septembre curent a bătnt cumplit pe Ioniţă vătăşeln fiincă nu striga bine pe oamenii inpricinaţi la înfăţişare, această faptă săvârşită in calitate de judecătoare, fiind martori ocnlar publicul, T. Ionescu advocat şi căprarul Bucur Cărţan. A desfiinţet un proces debătae suferită de locuitorul Ştefan Parcam şi muma sa, de la primarul Nicolae Onu din corn. Slobozia Sboară, pentru mită de 1 napoleon, o putină cu brănză şi o altă putină cu lapte, care aii adns’o la 9 octombre pe cănd era faţă mal malţi asistenţi şi chiar potropopul judeţului. A bătut cumplit pe primarul comunei Romăneşti, Manea Ceauşoaia in luna septembre pentru că i-a zis să’î aducă plocon, şi a fost nesupus. A oprit acţiunea publică coDtra individului Uie Oprea diu corn. Patlagil-Rurali înaintată cu raportul primăriei No. 430 din 23 iulie; aceasta pentru nn curcan plocon. S’a liberat de sub areBt individul Mi-ţsche Opren, trămis cu categoria de fort de primăria Corneto; sceaBtă liberare- s’a făcut de către credinciosul sub-prefectuluî pentru mită de 20 franci, care credincios este adns espres spre a se servi cu el la fapte imorale, şi care s'afi dus la casa prevenitulnl de a primit mită cbiaa de la părintele săă. Se ţine in lucrare un proces-verbsi prin care se constată călcarea legii şi regulamentului de epizooţie de către loan Cră-veann primarul de Mărunţiş şi C. I’o-pescu ajutorul, ăr.cădin luna august, pentru motivul că nu se poate ajunge la tocmeală; cestinnea este de I siu 12 napoleon intre părţilo negociatoare. Pe toţi oamenii cn afac ri de interese la judecătorie ’I şicanează; ssemenea şi pe arondaşii cu afaceri administrative asupra învoielilor, astfel că pănă nu dă parale enă plocoane, nn ne va face îndestulare; această negociam este publică, a ajuns a fi nn scandal, căci la lumina zilei să tocmeşte cu, care dă mal mult, este indestn-lat bine, care nn dă, suferă. La judecătorie in zilele de înfăţişări, nn mai scandale să petrec, astfel că se înjură, se maltratează, ee admit apărători in poceee străine şi amploiaţi publici fie de orice Boiă. Iiitr'uua din zile, locuitorul Constantin loan din comuna Titu, reclamă snb-prt-fectul că comerciantul C. Opreecu’ ia cotropit pământul. Acesta in loc de satisfacere ’I aplică căteva perechi de palme zicăndu’i că el aşa ştie să facă drp-tatea, insă pentru îndestulare >eă meargă la primarul de Mărunţiş, căci acela este drept pentru formalitate. De la percepturol: Titu a luat lei noni 97, al braniştel lei 50 şi al carnetului Iei 120, aceste sume de împrumutare pănă la priimirea lefii. Insă leafa ş'o ia regulat, dară banii nu le dă; ei le caută pete in soare cn ei văzănduse constrânşi să renunţ, la datorie ca compensaţie de binefaceri. Asemenea sunt luate şi lefurile amploiaţilor sub-prefecturii, aşa că a adjutorulni pe două luni şi a copistului. In luna septemvrie a chemat pe percep torul comunei Odobeştl anume Radu Du-mitreBcu şi ia cerut 10 Dapoleonl, căci la diu contra ’l v’a persecuta ; ne-nvănd a’i da, a şi început să'l persecute astfel că pe lăngă altele, la 8 octomvrie cu ordinul No. 4910 ia trămis pe un notar creatură a sa, anume d. Ionescu cu diurnă de 10 franci pe zi pentru imhierea corupturilor Localul sub-prefecturii şi l-a garnisit cu diferiţi cerşetorii aduşi din Bucureşti astfel ca orice om daca va avea necesitate unui Nr. din archivă chiar, npoiă imediat trebne eă dea un franc saîi mai mulţi ţifra variază dupo persone, de unde li să spune că este pentrn entie. La 9 octomvrie venind nn individ bătnt plin de sânge ca să reclame, pe dată l'a luat la înjurături şi la goană cn mare pompă surngiaecă, in cât tot tărgnl Ti-tnlni aă fost in picere crezând că poate sa aprins localul sub-prefecturii. In Inna septemvrie, intr’nna din zile sfârşind provisiunile atăt de poznnar căt şi de masă a chemat pe căprarul de vă-tăşei, Nae Petre, şi 1 trămite in comuna Carnetn ca cn forţa dacă nn poate altenm să-i aducă pui de găină. Căprarul conse-cuent ordinului, ajungând acolo pe dată începe 6ă facă vănătoare prin cnrţile locuitorilor. Locnitoril pleacă la primar să reclame, pe ca nn ’1 găseşte; ei găsind pe notar ’i spun împrejurarea saQ paco-tea oare aă căzut pe ei. Notarul zelos de dreptate, aleargă in căutarea căprarului pe care ’l găsesc şi cerăndn'I seamă de fapta sa, să ia la ceartă şi din ceartă la butae. Căprarul eşind victorios, vine la snb-pre-fect cu prada de râsbolă şi ’i spune întâmplarea. Ce face snb-prefectul? Face dreptatea ; destitue pe notar din post ca rebel al locuitorilor şi insubordonat al sâă, şi 'şi trămite o creatură a sa, căruia ’i dă şi notiţă de numele onor locuitori ca la timpii oportuni eă’l satisfacă prin pedepsirea lor de nesupunere şi mai cu seamă pentru svonul ce ’1 aă făcut prin piesă cu vânătoarea de pui. In deschideri de şedinţe la judecătorie; prima adresă, făcută împricinaţilor, este că le aruncă printre dinţi căteva injurătnrl: apoi pe nrmă le rosteşte mai pronunţate in faţa asistenţilor, aşa că nu'I rămăne Crnci , şi 'Dumnezei , in fine tot ce eete mal sacrn pomeneşte, astfel că face de mnlte ori de ese afară publicul1, dnpe cum a fost la 10 octomvrie in parocsisinnl enervaţi unii ce ’l găsise cu cercetarea unul proces al unor emancipaţi din Pro-dnleşti şi Titu. A bătut cumplit pe emancipatul Năs-tase Tutaiă din comnna Mărunţiş pentru că a perdut dela stăpânul sâă o liră mo-nelă, pe oare emancipat ’l a obligat că el şi cu familia sa să s< rve 3 luni, cn începere dela 13 nuiifi 1878 in cartea stăpânului sâă. A primit doi cai cu mită de lu aren- daşul moşii Sălcuţa pentrn că a pus obligaţiunea prin execuţie la 70 de olteni muncitori Ia seceriş peste timpul angajat, şi totodată a li su scădea şi preţul tocmeli vorbită. Această recompensă s'a negociat in faţa d-lor T. Ionescu şi Aron Ilerdan, in nrma cării execnţinnl s’a şi indeplinit formalităţii» recompensii. Asemenea a luat dela T. Ionescu duol napoleoni pentru cnvîntul, că daca nu’i va da, atunci să ştie că ’l rade in procesele lui Kadovic! din Odobeştl, dela care » mii lua: 100 franci prin ameninţări, insă cu condiţiunea că daca nn'i va judeca procesele bine, apoi atunci să'l res-titne sania ; iară dacă le va câştiga, să ’i rămână snma ca recunoştinţă de eerviciă făcut. Aceste neomenii sânt săvârşite cu cea mal mare neruşinare de mnlt inbitnl şi protegiatu! sub-prefect [Ştefan Bolintinea-nn creatură maculată a puternicilor care ’1 susţin, căci tot astfel de conduită aă avut ca director la prefectura de Vlaşca şi ca impiegat al regiei monopolului tutunurilor in anii trecuţi. — Prin urmare, bine voisscă a vedea d. ministru de interne şi cel de justiţie de cine emit reprezentaţi in această plasă. 0 curiositate Primim din Vasluiă următoarea foarte minunată telegramă : Ziarului .Timpul*. .Nişte indivizi unii paraponisiţi alţii fără grentute socială a atribuit d-lui prefect Holbau nij/e infame calomnii. Subsemnaţii cetăţeni indignaţi dcSminfim că faptul atribuit d-lnî Halban prin ziarele ‘Steaua României. şi ‘Timpul, sunt pure imenţiunt demne numai de calomniatori lucru constatat de insuşi procurorul. 'Rugăm pe înaltul guvern şi pe oamenii de onoare a nn mai dn crezâmănt acestor infami calomniatori ; «Iorgu Papafil ; Iancn advocat; Ion proprietar; Pavel Gorgas; Ion Racoviţă, proprietar mare; Gh. Mironescu, advocat; Inginer Vincler ; Mirea N. Florescu ; C. Flo-resen; Pârcălabul D. Fruiu; Vasile Pam-fil; D. Vasilin; G. Puşcaşol; Uie Ma-glianu ; I. Botez; G. Bălăneecu ; V* Buşilă: G. Chrieoscolen ; M. Radovicî; D. Selveanu; Ion G Popascu; N. A. Bercan, şi Ion Gheorghiu.» Lucrul pare cam încurcat; dar pntem să ne desluşim, pe calea analizei gramaticale, despre cele ce zice minunata telegramă. Prin urmare : ,Aceşti infami calomniatori: iscăliţii,* roagă chiar ei „pe înaltul Guvern şi pe oamenii de onoare eă nn le mai dea cre-zemânt.* DenşiI spun, In capul telegramei, că fS'a atribuit nîjte calomnii d-lui Holban de cătră nişte indivizi, anii paraponisiţi, alţii fără greutate socială.* Noi ştiam că d-lnl Holban i se atribuit cu totnl altă vină decăt vina calomniei. Apoi, dânşii ,desmint ci /aptul atribuit prefectului sunt (adică este) pure imenţiuni1 şi zic că dssminţirea lor este întărită şi „prin constatarea procurorului.* j P. S. — Intre iscălituri ee află şi numele directorului scoalei din Vasloifi, d. Chrisoscolea, profesor de gramatica românească. Bănuim că, fiind cărturar distins al democraţiei vasluiene, dumnealui trebue să fi aşternut pe hârtie această hazlie telegramă. Notăm cu bucurie cu stilul democratic face progrese la Vasluiă, Democraţii vasluieni s'aă hotărit, se vede, a se ţine la înălţimea diapasonului stilistic al fraţilor întrn constituţie din Capitală. începutul, după cnm văznrăm din telegrama de mal sus, merită lande şi încurajare, şi de aceea ne-am hotărit a însera producţia democraţilor vasluieni chiar pe a treia pagină. înainte dar, democraţi vaslnienl ! daţi’I zor cn stilul! Deviza vă este mare: condsile democratice nn admit nicio pudoare, şi mal ales pe cea gramaticală! CRONICA Demisie ne mal pomeniţi. — Curierul Ba-lassan află că prefectul poliţiei de Inşi d. I. Prunca nr fi primit dela d. prefect al jndeţnlui înştiinţarea, că d. ministru de interne ia primit demisiuuen, pe care no diduse. In zadar a căutat, se zice, d. Prunca, •ii’şl explice această enigmă. Cetăţenii pre-pnelnici insă o atribnesc greşelei, pe care a cooiis’o d. Prnnou cerând destituirea din postul de ştf al sergenţilor de oraş a d-lnl Popescn, rndenia d-lnl deputat Angbel şi a d-lui ajutor de primar Orneecu, carele prin precedentele sale nu inspiră nici nnnl cetăţean cea mal mică încredere şi carele singur se crede de cătră cel mal mulţi in stare, de a nesocoti circulara d-lnl ministru de interne relativă la neamestecul administraţiei iu alegerile viitoare comunale. Se mai zice că ordinile pe care le-a dat d. Prunca tuturor subalternilor bSI de a eseenta in sinceritate menţionata circulară ar fi cauza principală a primi ret in-chipuitel sale deniieinni, căci noma! in amest-cnl administraţiunel a rămas speranţe de reuşită a d-lor din fracţiunea liberă şi independentă. « Ninsoare. — Duminica treentă căzn in Iaşi cel ăntăiă omăt. * Ziarele din străinătate Rflă d. Carvallo jenne, comerciant de vinari din Bordeanx, a fost nnmit furnieor al curţii M. Sale Alfons XII regele Spaniei. D. Carvallo jenne ştim de sigur că are şi la Bucureşti un reprezentat al casei sale comerciale. BIBLIOGRAFIE LIBRĂRIA SOCEC & CT anunţă ieşirea de sub tipar a următoarelor nvrage in ediţinnl noni: Âhn, Metodă pentrn învăţarea limbei franceze, după ediţiunea 129 a antorolul, careul 1 -iii, 1. n. 1 25. Ahn, Metodă pentru învăţarea limbei germane, după ediţiunea 83 a autorului, cursul 1-iQ I. n. 1. (firea Uremia. Gramatica limbei romăneşti partea etimologică pentru clasele gimnaziale, preţul I. n. 2. Conslantinescii Dr. B., Abecedar românesc pentru scoalele publice, ediţiunea 5-a, preţul 30 b. Ciocane/i Eustapu (l., Geometria elementară, ediţinnea 9-a, I. n. 1. Ciocane/i Eustaţiu G., Aritmetica teoretică şi practică, ediţinnea 9-a, 1. n. 90. Gorjan A., Elemente de geografie pentru clasele primare, ediţinnea 16-a, 45 b. Gorjan A., Metod de geografie cu ilus-traţinni in text, partea l-a pentrn clasa 1 I-a şi 111-a primară, 60 bani, partea 2-a pentrn clasa IV 60 b. Sub tipar, spre a Ieşi in (-urând : Constantinescn Dr. B. Confesiunea ortodoxă, un volum in 8°. Mica biblioteci pentru copţi, o serie noul, in patra volume in 4* mare lucrate cn multă îngrijire şi teitul cu mult ameliorat. La noi spre văDzare ; Cardemir Dr. Dimitrie, Consilii bigienice pentrn creşterea copiilor, 1. n. 3. (809—3—6 z. A eşit de sub tipar şi ee află de vânzare la toate librăriile din Bucureşti ; Consideraţiuni asupra pneumaticei la copil de C. G. N'ica, dr. in med. şi chirnrg. Broşară in 55 pagine. Bucureşti 1878 tipogr. Thiel k Weiss. Preţul un len nod. A eţit de sub tipar : Igienă singurul manual elaborat conform programei oficiale pentru şcoalele secundare. De vfinzare la librăriele din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de reco-mandât şi familielor. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului românesc din Sântul-Munte de la intemeiarea lui şi pănă astăzi. Bucureşti, 1878. I voi. 4o 100 pag, A eşit de sub tipar : PUvna le jour de la reddition par CWon Ran-gabd, consul general de S. M. le Roi des Hellânes â Bucarest, 1 voi. 8o 85 pag. Conform notificării a binronlui principal de loterie Isenthal Co. in Hamburg publicată in ziarul de azi, tragerile loteriei de bani germană se iuerp la 11 Decembre a. e. Considerând participarea estraordinarede care se bucură această loteria in ţară, credem că notiţa de faţă e de interes.—Guvernul Hamburgian garantează că pănă acuma pentru plata esactă a tutor câştigurilor cu toată averea Statului. Fiindcă Hamburg după cum e cuuescutse enumere intre oraşele cele mal bogate din Germania, apoi negreşit că aBiguranţa ce oferă e destul de suficientă, şi pntem deci recomandă pe această loteria de stat ca solidă. f I M P D L Mnlte ţierebne ilirnineţa sculâncin-se, ne plitiu; de o mure gei ă in bronche, de un fel de uăilnş, produs iu gât, de flegme mei nuiltseil unu puţin grose. PeDtrn a le ee6te trebuesi' eforie violente, ceri i-disea aduc tnse şi icneli; şi numai dupe mari silinţe, dupe o oră seil douîi de neastâmpăr, se pot siilpB de tot ceea ce tmprdecu respiraţia. A indice reni dini («ersonelor cari mi fer de de penibi a afecţ u e, este a le adnce un adevărat s rviciB ; tot gaironul, atât de eflcuce iu tute afecţiunile bronchelor, trtbueşte într- bninţat şi aci. Este de ajuns a înghiţi la fit-care nuucare donS sed tr I capsate ale lui Quyot cu ţ/udron pmtrn a obţine repede o buna stare pe cure adesea ui fi cliutat'o iu radar iulr’nn mare nnmSr de n'te m< dlcameute mai urnit sdd mal puciu complicate şi costis.tore. Dd opt seO | nouă ori diu ijece, acest neastâmpăr din 1 fie ce dimineţii dispare ca total prin usa-giul mai prelungit al c-tpsu elor de gudron. Tr. bueşte r-udnsaruiuteca tie-care flacon conţinând 60 capsule, acest mod de tratament nu costă mal nimic; 10 sefl 15 bani pe ,ji. _ Acest product din causa Tindere! sd e eonsider.ibi e, a dat loc la numerâse iuiita-ţiun’. D. Gayot Uii p6te garanta de cât fUcouele cari jditi semnătura sa imprimată in trei culori. Capsulele Unyot se găsesc in ltomâuia la ii ai t<5te fsrtnaciele. MARE SUCCES. VELOUTINE este o PO-HO renumită esenţă japoneză, core FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specia itate, fore fină, ne simţibilă, preparată cu Jlisniiit, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omului FU ESlTTATE A N ATU K ALA a tinereţe!. CIL CAV, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix Deposit iu Uucuresci la farmacia d-lui F. IV. Zurner. şi la d-uii Appel d■ C ie. Airxjisrcxxj In ijiua de 11 Noembrie ale corentel la 11 ore de dimineţii se vii de prin licitaţie in sala Onoreb. Tribunal Ilfov Secţia III Moşia Coeni din districtul Ilfov plia Olt- -niţa. —• Calităţile aceşti Moşii sală publ cat în Monitorul oficial No. 146, diu anul 1878. — Doritori să se presinte la Tribunei spre a licita. (813 — 0) cap se găsesce la farmacia d-lui E. llrns vis-.i-vis de biserica Sărindar. Doctor MU scJSmS biserica Calvini. f Loteria germană de bani Tragerea Ia II Decembrie anul corent s. n. Guvernul Ilom rci »n, o-mforui leciiiiinel din 10 Octomtir e 1878 a ap.-ib it din noii scenă mare loterie de a 1, prin urmare acesta loterie fciatând dn 100 de ani are loc acuma la a 275-lea >e o.i Contr- 11 guvernului I-'ambursian d.i privcsce numii pe em siun-a loeel >r ci se i iciu-le j sup a trageri or oferen-tu-se ast-fel tic-câr I din i6cr pantele de ve lere i siguranţa cea mal s-.fi.-i-mft. Şi pentru plata t sacti a câşiiguii or guvernul H iinhurjj an g ran ejă cu toiâ aver-a Standul. A 2;5-!ea loteria germani de bani conţine numai 82 500 lose (de la No. 1 - 82,500) şi conform programei oficiale de tragere 42.600 lose tre-buesc si fie Irase cu căitigurl negreşit, şansa de cfiştig n dori fdrte insemrată căci uial mult ca jumătate a tntulor loselor esistente trebuesc si câştige. Ciştigul cel mal mare care e de făcut in caşul cel mal fericit se urci la 500,000 LEI HOI deosebit e acesta mai sunt de făcut urmâtorele preminrl mari : 1 h franci 333,333 I a franci ll*6,tH>6 I ii franci 106,666 1 a franci 80,000 1 a franci 66,666 l â franci 53,333 I a franci 48,000 3 â franci 40,000 1 â franci 33,333 6 â franci 26,64*6 (i â franci 20,000 L a frarcî 10,000 24 â franci 13,333 2 ă franci 10,666 3 â franci 8.000 31 â franci 6,660 01 â franci 5,333 4 â frarcî 4.000 304 â franci 2,000 3 â franci 2,000 şi mal multe »ut? căjtigurl de Lei noi 1600, 1333, 666, 460. 333, şi 286 etc. etc. in total conform raenţionărel de mol sus 42,000 câştiguri. Tdtc 42,600 de câştiguri s» trag în 7 secţiuni de trageri cari se succfd repede. Cine Horesce a mnl parpcipa la arenă loteria gran-didsâ tjebue să transmită înainte : Lei noi 48» pentru i los ilitrei; original « « 24 , juni etate los întreg . « 12 « un sfert los original şi va priiral atunci losele comandate io origin i). Observăm încă odată înndirs prin acesta că preţul loselor e oficialmeDte holârit şi că noi nu espodiăm nici promese, bilele de p .rticipat, nici veri o altă efectă de loterie int'rŞisă ci numai 1 suri originale p-ntru cari Statul garantcijâ şi cari sunt invest't? cu armările Statului. Jumătăţile şi sferturile de lose sunt asemenea losurl originale. Costul loselor comandate se pote transmite in bilete hipotecare române sdă in po'iţe tr'se asupra caselor de bancă francese, englese şi germane. Fie-cărel trăroit rl de lose îl alăturăm gratii şi programa oficială a tutulor claselor, şi după fie-care t-agere espediăm pe d itu fie-cărul posesori de lose lista oficială a tragerii de unde se constată resultatul tra-gerel esactamente. Sumele câştigate «ă schit ie noi imed at după tragere sub controlul guvernului. 8:im in relnţinnl ru cnse de bancă dio tdte pieţele României şi -untem deci in posiţiune de a put/» plăti câştigătorilor, sumei'1 câştigat»1 in domiciliul lor seu io oraşul cel m 1 apropiat şi chiar in soiul de monedă ce ar dori câştigători. Tragerea urmând a se începe deja Ia 11 Decembrie a. c. s. n. rugăm a adresa comandelc grabnic şi direct către : Biurotil principal de T.oteriă JSENTHAL& O Hamburc (Oerm niO Seniori din România iosPac Ia H.imburgin 70 ore. Corcspordăm romăneacp, fr*LJ'jzesce, italienesc', «Dgleresce, grecesee - Ic. etc. I,a administraţia ijiurulnî jResboiul* ne ullă li-r vemjare : D 1 (’'!' I n X A K 1 V L L1MBEI ROMÂNE O- X. O S A. K X XJ. După însărcinarea dată *.o Societatea Academicii Koinânil iÎH A. T. LAURIAN şi I. C. MASSIMU 43 EASCICULE. Cu preţul de Lei noi 60 in l >e. dc 7X Ailiiiinist liitin. Iu librăria Socic A Comp. spre vei <^are : 1 { ud u Huzeseu aati HAN TĂTARUL Vn volum Sn 8°, preţul 2 lei noi. Bonbone de plante CONTRA DUREREI PEPÎULU1 (SPITZU EGEKICH) pentru vindecarea bolelor de plămâni ţi de pept, tuşă, tuşă măgăriscă, răguşdă şi flegmâlâ bronchială. P'mita cea nepreciabilă, care pro-luce natura i>entru binele şi vindecarea umenilor suferinzi , conţine inlr’insa secretul până astăzi tncă nelămurit, a da alinarea grabnică şi sigură pelel iufla- jrv f ^ . mate ale flegmei. g.A/.. ^ '. ( ale nodului vttlc- --- ----* --I- julul şi al sistemei gitlcgel, şi prin acesta grăbesce vindecarea cât se pute mal iute a acestor organe inbolnăvite. f iind-că noi garantăm la fabri.atul nostru pentru amestecarea curată dc zahar şi planta do pept ('pitzweg rich), rugăm a observa bine marea nustră de ccmerciii înregistrată la autoritatea comercială şi iscălitura pe cartonul , căci numai atunci va ti adcveratul nostru fubricat. Victor Schmidt & Sobne, Fabricanţi c. r. priv., Viena, H'iedcn, AUeegajte 4 . Singurul deposit pentru totă România la d-nu GUSTAV UIETZ, la Stogul alb, Strada Carol in Bucurescl. C. N, STEFANESCU 2 A VIN Y ARCHITECT l'LEV MEDALIAT AL SCOALE! DE BELLE ARTE DIN PARIS Membru al Sooietăţel centrale de arohitecţl din Paris şi Bruxelles, etc. Anunţă că a deschis un atelier de archittcţX sub direcţiunea sa. Doritorii de ft face construeţiaui şi a comanda plaiuri , sunt rugaţi a se mire eu Strada Cornet Ini No. 56, în donul St. Vis-triou, sud la udniiuistraţiuneu acestui ijiar. A venii necesitate ile un milion Calrămicll prealabile succesiv de ia 1 MftiQ ţ>eu5 la 1 Augst 1879; Doritori cari ar voi să se insarcineija cu predarea lor, «unt invitaţi a depnno ofertele iinprenne cu modele In biurool meQ sitnet in Strada St. Vineri No. 17. Ia I6te ijilele de )n 9 — ]2 ore a. ni. < , , , 1>....I I... I ASTMA Kihtarrh , Atrin<7<*ro ile p ept, vinlfcă prin I’UDKS LEWASSF.UR. I)f»poiiitP Iu USt*1 f.irimciili* uml )»un(». Depoait in Bucurescl la D-niî Ovensa, RiasilOrfer, Bruaa, Schmeltau, Dimbavicl, ZQrner. Am oitore n aiiiiiicin onor. Public, că am deschis actinia o Magasie de tapete MS voia sili a pateu oferi in tot-d’a-nna mare anortment doTAPFTEşi fac cnnosent că chiar de acuma sunt forte bine asortat. Cu totS stima II. H O N 1 C IC (793—0) Strada Stiibt-y-VodS No. 3. Medici. » SIROPl I >oni nilo r SIROPl Doctorului K HB Cel iliiii h pentru ciirariair*a fii.tarain n-, T hei Măgăn n. I, Inhomuiilor, Iri nirvose, ţi contra tntnlor holc! >r siiti-ifili en I atât dorinţa nn-dicilt a bolnavi’or; nfi linguriţă iste 6 Iu ILris Iu I). CllAUi,E, rne’ 36, şi in streiuSt ti se află la to cişt'i şi droghistii. Dcpoiit- la f.irmaciile D-lor Zuri dorfer şi Eitel, 1» D Ovesnu dio> acuma Moşia MlAŞlA de sus din ( i Vlaştd, plasa Nejlov, nvend pe dini, case d« locuit, magasie şi pătnle Doritorii se vor ud.'esa in Bacnreii; Colţei No. 66. acuma moşia ALBESCI din districi hova, plasa Cricovn.în întindere pogoue Iote arabile avend pe dîns de drum de fer, hanuri, magaijil, i case de locuit, tote în bnnă stare. Doritorii sa vor adresa in liucnr Colţti No. 60. (s2t 16,600 RECOMPENSA NAŢIONALA 16,600 ** Fr ELIXIR VINOS QontA Li rochi asta an Elixir tnnoa oon^ioead principiala celor 3 specii de qulnqulna. De ua am&raclune plăcută el este cu mult snperior ▼lnurilor seu siropurilor de quinquina şl lucrează ca aperitif, tonic, sau febrifug, In contra afecţiunilor ttomăchului, a alabiciunilor, a anemici şl a frigurilor invacAtta, ale. ACELAg FERRUGINOS de fer f<»arte | mllabila, Quina LarocJie derlue unol din reo tu&nti cel mai efllcaci in contra eeraciei sânge a decoloratiunei lui. a chlorosei, a lymphatisn aleuztet. a convaleacrnitlor prea lungi, el ea | faroriseazA digeetiunea, etc. PAHIS, 99, .Strada Droaot, al la pbarmaelul. Deposite Ir iiticnreM lw D-uii Ove^s *, Uisedurf^r, Ziiruer , lifi.s-t, Suhiut:t Diitbovicî. POMI RODITORI, PLANTE rKXKK»t-XXXXX-«»KKXXX-e-XXX] X X X X I m I X X X X I Aduc cu on<5rc* la utnosciinţa amntorilcr c& am df* are, o acT roditori t “ ‘ * ' ' ' §i-opt upccil colecţii ne de crpacl roditori toţi nituiţi de jos, şi anume: PEhI Două-J