SAMBATA, 4 NOEMBRE ANUL III—J878. AMENTTELE- TOATa ROmANIa ........L d. 47 ............................... » [...................................H m >4 ii* străinătate «o 41 SŢ1DNI ŞI RECLAME : 0«lltere petit, pafti»» IV, 30 bani pl, 80 bani, pe pag. II, 2 Iei noi L;lam« 3 Iei ool lini», i4r In capitală 10 bani. IMPUL KSB IN TOATE ZILELE OK LUCIiU. Biuroul I-todacţiel şi Administraţiei: Palatul ' Hacia,, ATsrxjisrGrTJnx •• 8e priiai'to In •triic.itat/': La D-nil J/mun-»te«a - lot», A. OppelUc in Vienna, Slubenh:w:ei 3; Jlwlo!/ Matie in Vienna, Seileritilte 2: I‘hu ipp Lib in Vienna, Eichetbachgane ll : L. l.ang ie A Comp. In Pari», C. Adam '1, C irrefour 8e la Croix-Rousjeî, Pari»; Oraw«A Comp.Rue Dronot 2 hi-ri*; Kug. Muoud, 139 — 140, Klnel Street Londan 8cri*orl nefrancate nu »e primele. Articolele nepublicate «e vor arde. Un număr In Districte 15 bani. flf Bicareaci, 2 eale .... rural . . Urban , , | pal al Capii noembre. 99»|. 99'/i 98 »l‘fc 96'lî i pal ca premii Ini........... • 1........... 981'li «l'lt 98 188 190 — 74 - 24 — 64 - 99 60 — ÎS 07'f«— m*i» - Cinul da Viena, 14 noembre Renta ungari In aur .... 82 21 Bonuri e teiaur ung , 1 etui». 111 75 > > i II i 73 50 Impru • tul auitr, In h&rtie . 80 B0 , . > argint . 82 20 Renta auitriaci in aur ... 71 40 Loee din 1868 ............... 112 — Acţiunile bincel naţionale , 789 — . . auitr. de credit . 223 80 . „ ungare , 208 76 Argint........................100 — Ducatul ....................... 5 69 Napoleonul................... 9 37»)io 100 mir ol germane........... 57 90 Cnruol de Berlin, 14 noembre Acţiunile C&ilor ferate romine. 34 7/, Obligaţiunile romine 8»/* . . “ ‘ Priorităţile C. fer. rom. 8»/» Împrumutul Oppenheim . . . Napoleonul................. Viena, termen lung ..... Parii , icurt .... 82 25 87 -101 50 18 20 81 — Calendarul (filei Simbiti, 4 noembre. Patronul tilel : Cur. loaniohie Rdiirjtul loarelul ; 6 ore 57 min. Apuiul loarelul : 4 ore 32 mm. Paiele lunel : prim cuart PLECA K A r R-EIST LXPLTTLOtt. Bnenrencl —Suceava Bucuretol . . . . 8.15 n 10.— Ploeicl.........9.50 n 12.00 Briila...........1.5S n 5.46 Tecuci fl.......4.38 n Roman............9.05 d Suceava.«oiire . .19.03 g Bncnrettc—Verclorora Bucureicl............ 7.40 d Piteţtl..........10.13 4 Slatina..........13.31 d Craiova .... ... 2.20 4 Vârdorovm, Miire . . 8.— n Saoeava — oacorescl Suceava .... 6.11 >} 6.46 } R-iman............8.45 4 12.30 4 7.15.} Tecuci............12.30 n 5.10 g 11. 0g Briila.............3.08 n 8.10 n 4.45 4 Ploeicl. 9.55 n Bucureicl ioiir Verclorov» — Bucnrexcl 10,40 <} Verciorova................11.35 3.— g Craiova .................3.— 8.30 n Slatina....................4.45 3.15 4 Piteftl....................7.03 6. n Buoureiol, toiire .... 9.20 ( ;: 7.12 ,i •ire 8.30 j 8.58 2.45 4.30 6.- 6.30 9.30 1.08 5.20 llncnrrsel—Glnrglo Bucureicl..............9.16.] 8,05 n Giurgiu, »oiire........11.35 J 8.27 n Glargla—Bacnreacl Giurgiu................7.26 4 Bucureicl, lOiire. . . . 9 48 4 dilaţi — Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 25 J Barbofl, lOiire . , 1.55 n 9.— g 4.55 z 7.17 r 7.30 n 8.05 D Bărboşi — Galaţi Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7. n Galaţi, lOiire . . . 3.30 o 7— 8.n. 25i t PUŞI TELEURAF1CE K „T 1 ti P 0 L D I* (Agenţia Havai) (15 noem. -9 oredimin.) Bomba; 14 noembre. IS i potriva autorităţilor tur-acmt in ţinutul Neged din A- T IJ Viena 14 noembre. Ije Şavalof s'a întors Im Pesta. 41 pleacă iar la Londra, _ Londra, 14 noembre. ifing Post* vesteşte ci generalnl |,h primit ordinul sS se dacă la L_______________________________ BUCUREŞTI (fti 3 (1X>) noembre. M™ pl „Românul* in numărul săQ dctoinvrie consacra articolul | fond chestiunel agricole, con-de căderea agriculturel in 1'«3trâ şi cercetând motivele ură că ea provine din lipsa I ae muncă. cercetează cauzele pentru ta împuţinat intru atât numă-b’or şi mijloacele pentru in-Tt* 4 răului. P'-rebue să ă( lăsăm cnvăntul. P a du strica ceva din labo-j •ţi ţionament al autorului ; vom j\tul, suprimând numai ce este ţffafi ceea ce este o repetiţiune : Aza de căpetenie, zice „Ro-a dispărerel şi degenerârel T este suprimarea inţeleptelor 1 protectoare ce eaistaft chiar hlâmentul organic, şi mal cu e in măsurile atât de adftnc jftoare luate de Vodă Stirbey. .Jamentul organic statornicitul de păşune al vitelor nlor pe toate moşiile, şi nar-şi monastireştl, cum erafl ici. aplicarea acestui principia, |Stirbey, consultând d’a drep-ţâranl, hotărî pentru dreptul |une o plată maximum, peste "«en! n’avea dreptul să treacă era, ce e drept, minimă, dacă inşel&m 60 de parale de vită dar reşulţatele fură imense, |)i binele şi înavuţirea ţftrel in şi pentru ridicarea popo-J|nlor agricole in particular. urmă 9e desfiinţâ regulamen-J’ganic, şi foarte bine se făcu ; L desfiinţară şi înţeleptele mă-^.ate de Vodă Stirbey, fără a ne nimic in locul lor. dată invoelils lăsate libere şi 6 pâşunatulul, cultivatorii cel şi mal cu osebire arendaşii lui, profitară de trebuinţa ab i de păşune ce o aveafl locui-spre a lt stoarce invoiell rui-re. tactul acestei nenorocite siste-I vedem acum toţi : câmpiele e, mal iuaiute acoperite de ăturl, ce promiteau avuţia pentru anii viitori, aQ rămas anul acesta in cea mal mare parte ne* cultivate. „Din fericire statul este in România cel mal mare proprietar rurul ; domeniele lui sunt imense ; nu are decât să inceapâ prin a aplica pe domeniele sale măsurile protectoare şi inavuţitoare, prin care Vodă Stirbey a rădicat agricultura şi creşterea vitelor in toată ţara. şi indatâ binele se va simţi pretutindeni. „Apelăm la iniţiativa domnilor miniştri, atât de absorbiţi in ces-tiunl esclusivamente politice, apelăm la dd. deputaţi, la dd. senatori şi la inţ^lepciunea tuturor proprietarilor, şi ăl conjurăm să se consacre la grabnica rezolvare a acestei grave cestiunl economice. — Înşişi proprietarii, in interesul general, in interesul lor propifl, să admită, să ceată chiar a se pune peste toată ţara interzicerea legală de a se lua ca plată pentru pâşu-nat o sumă mal mare decăt un maximum hotârlt printr’o lege.* lată dar teoriile economice pro-poveduite de singurul organ serios al partidului la putere ; ăl vom examina, şi vom arăta care este viitorul ce se pregăteşte priD acest sistem pentru proprietăţi, acestei temelii a verlcârul stat orgonizat această chezăşie de ordine şi izvor de bogăţie naţională. Autorul articolului de sigur nu este proprietar, şi in or-ce caz nu cunoaşte nimic din cele ce privesc agricultura. Cu 50 ani in armă România, şi mal ales Moldova, hrănea cirezi mari de bol, şi creşterea vitelor de muncă era poate ramura principală a es-ploataţiunel agricole. Acest fapt era foarte uatural şi g&sim pretutindinl nnde braţele sunt puţine, câmpiile întinse, şi prin urmare pâmăntu! ieftin. Cu cât lucrarea pâmăntulul a mers lâţindnse, cu cât agricultura lua mal mare desvoltare, cn atât se impu-ţina întinderea pâmăntulul nearat, cu atât creştea chiria pâşuneior şi prin urmare cu atât scădea şi numărul vitelor ce se creşteau de speculă. Acest fenomen asemenea ii găsim pretutindine unde infioreşte agricultura, ast-fel in răt in Belgia şi in Anglia boul a dispărut ca vită de muncă, ne mal crescănduse de cât ca vită de hrană; asemenea in Franţa şi Germania; calul a inlocuit boul, şi ultimul curent al propăşire! in a-griculturâ este înlocuirea vitei prin mijloacele mecanice. Prin urmare din aceste rezultă că autorul articolului nu are cea mal mică cunoştinţă despre condi-ţiunile economice ale agriculturef, când atribue scăderea vitelor unor motive ce nu au nimic a cânta in chestiune. Măsurile decretate de Prinţul Şti-bey erau in adevăr inţelepte, precum cu mirare vedem ca o mărturiseşte „RomAnul* care odinioare nu avea dastule epitete la disposiţiunea sa pentru a insulta pe acest bărbat care s’a ilustrat prin inţeleapta sa administrare. Insă suprimarea lor era o urmare neapărată a leg^I rurale din 1864. Acele măsuri puteau să fie bune şi legitime atunci când proprietatea pâmăntulul era imperfecte, când pe fie care moşie erau, ca se zicem aşa, câte doi proprietari avănd drepturi şi îndatoriri reciproce determinate in mod arbitrar de legiuitor. Ele ar fi o ilegalitate şi anacronism astăzi, când partea fie cărui este bine despărţită, şi când lie care este stăpân deplin pe partea sa, fără alte indatoriri de cât acele ce decurg din esenţa chiar a proptietâţel 9Au diu buna învoială. Măsurile de indreptare ce autorul articolului are tristul curaj de a le propune, sunt din categoria acelor aiurări comuniste, condamnate astăzi nefolositoare, ca vătămătoare de toţi ecomoniştil cel mal distinşi, fără osebire de opiniuni politice. Ele ne aduc aminte acele vestite „ate-liers naţionanx* instituite la Paris in 1848 de depagogul-socialist, Louis Blanc, căzute după puţine septâ-mânf, sub povoară ridicolului şi i&-sului Franţei şi al Europei. Tot asemenea, teoriile de economie socială ale Românului, nu ar trebuf să ne facă şi pe noi de cât a suride, dacă ar fi numai produsul creerilor unul individ izolat; din nefericire nu le putem privi astfel. Publicate in capul organului celui mal fidel al guvernului, ele ne de9-văluesc vederile bărbaţilor de la putere in privinţa proprietâţel. Atacurile suspendate o bucată de vreme reincep; vărful urechel de lup să zăreşte iarăşi sub pielea de miel. Domuul ministru de interne a încercat un ântăl pas pe această cale, ce ’i este obişnuită, prin circulara d-sale in privinţa viilor, de care vom avea a ne ocupa intr’un număr viitor. Astăzi incearcă un al doilea pas, mal indrâsneţ prin articolul foael sale; incepe prin a propune intervenirea Statului pe domeniile sale, şi lasă a se întrevede curănda intervenire şi in proprietăţile private. Am arătat mal sus motivele ce explică împuţinarea a numărului vitelor de muncă; ele eâ aplică la acea scădere treptată care rezultă din Întinderea agriculturel. Rentru golul grozav Insă, ce h'u produs In acest an, tu aşa măsură In cât populaţiunea rurală să nu mal aibă cu ce nra ogoarele sale, sunt alte motive. Este mal ăntăio epizootia care a secerat atâte ze-cimT de mii de bor, aproape pe toată Intinderi-a României, şi pentru oprirea cănea administraţiunea n’a luat nici cea mal mică măsură. Absorbiţi de politica cea mare, domnii miniştrii competenţi nici s’aO gândit măcar a se ocupa de această chestiune. Al doilea motiv sunt acele grozave rechiziţil de transporturi făcute fără chibzuială, fără măsură, fără omenie, ast-fel că or ce vită de transport se rechiziţiona ea nu se mal întorcea la casa proprietarului el ; boii nici că ajungeafi măcar la destinaţia lor, mureaţi pe drum sah de greutăţile transportului, 8aă de epizootia cu care se molipseau trecănd prin localităţile bântuite de boală. Numai acel ce nu ah văzut toate drumurile spre Bulgaria acoperite de mii şi mii de hoituri, vor cuteza a ne desminţi. Noi speram ca chestiunea rurală este de mult sflrşitâ ; dar in faţa încercărilor ce se fac de a o redeştepta trebue să ne facem datoria de a da strigătul de alarmă ; comunismul nu este o chestiune po litică, ci o chestiune socială ; şi de aceea zicem tutulor acelor ce aâ o proprietate mare sad mică de aparat, fără osebire de coloare politică veghiuţl eflel duşmanul este la pourtft. Serviciul sanitar e reprezentat prin următorii d ni. Medic principal cl. I dr. Severin, şeful serviciului sanitar : Medic de regiment cl. I dr. Ni-culescti şeful ambulanţei; Adjunct cl. I Gonstantin Rrofiriu ; Adjunct cl. 11 Gh. Alexandrescu. La 30 octombre trupele noastre, cari au destinaţiunea a trece in Do-brogea, au părăsit satele mici ale Bărăganului, in cari erau cantonate şi au intrat in Brăila, nude n’au fost tocmai tocmai bine primite. Podul abia început de trupele de geniu era abia de 18 paşi dela ţărm. Prin lumea militară se vorbea, că poate să stea o lună poate să ierneze chiar in Brăila. Efectivul trupei e următorul : Gh. Angelescu, general de brigadă. comandant diviziei I active. Locot. Colonel Ştefan Argintoianu, şef de stat major: Maior T. Şerb&nescu, sub şef de stat major : Căpitan Const, Şaguna, ofiţer de stat major: Trupa se compune din următoarele elemente : Batalionul 4, de vănători. Regimentul 4, 5, şi 7 de linie. Regimentul 1 de nrtilerie. Regimentul de jandarmi călări fost in Basarabia. Regimentul 2 de Roşiori, I companie de geniu. I ambulanţă. ARCHITECTU8A POLITICA Dupi circulara d-lul minulru de iote n*. In circulara sa, ministrul de interne dă, In privinţa alegerilor comunale, lumiDârel poporului, etc., nişte reţete aşa de bune şi aşa de limpezi In cât nici un prefect nu va putea invoca vr’o scuză pentru nelnplinirea Înaltei voinţe, nici măcar scuza de lipsă totală de inteligenţa. Nn va fi permis unul prefect se zică: Eartâ-mă, nu m’a dns capul. Ministerul prevăzănd asemenea obiecţiune, şi cunoscând deja prea bine facultăţile a unor din subalterni s'a coborât până a’l Învăţa „buchile.* Ex. Comuna este temelia statului, alegerile sunt temelia comunelor; libertatea, sinceritatea şi lumina sunt temelia alegerilor; instrucţiunile, Întrunirile sunt temelia liber-tâţel, a sincerităţii şi a iuminel... acesta este, In substanţa, abecedarul architecturel politice. Urmează tencuiala temelier, cum am zice, adică descrierea sumară a mijloacelor de întrebuinţat pentru a produce In toată frumuseţa el întreaga serie a temelielor. Apoi circulara Încredinţează prefecţilor, diupreunâ cu diferitele genuri şi specii In care se împart şi subimpart, paza libertăţel. Concluzia este : că după atăta libertate şi lumină, cetăţenii vor fi singuri răspunzători de relile ce se vor ivi (oare şi de epizootie 1) re-mâind administraţia inatacabilă precum este inamovibilă. Dar să esaminâm mal In amănunte cele 10 porunci a noului de-ealogu. Art. 1. Comuna este o temelie a statului. 0 temelie... câte aâ fie oare In totul 1 Art. 2. Trebue ca comuna să fie bine întemeiată, pentru ca statul să fie tare. Articul absolut necesar şi la locul săO după cel dântăl. Art. 3. Alegerile trebue să fie sincere luminate şl In adevăr li bere, pentru ca comuna să devie o adevărată temelie. Aşa dar, sunt două feluri de temelii, unele adevărate şi altele mincinoase. Circulara ne recomandă foarte pe cele d'ăntâl tn virtutea înaltului princip de mecanică stabilit la art. 2. Adevăratele temelii să zidesc cu un ciment compus de trei substanţe: TIMPUL - sinceritatea, lumina gi libertatea ; calitat a 1. Libertatea ca şi temelia este ml’vârâtă sud nendevâratâ: avis foarte important. Art. I. Pentru ca alegătorii sil fie luminaţi, trebue ca prin instrucţiune şi dese întruniri, si ajungi a se pătrunde fie care cetăţean ci căminul fie căruia este comuna, cS, după cum va fi administrată comuna, va fi bine sad răd pentru fa milia cea mică şi priu ea, pentru cea mare. Vine rindul meşterilor, vrad să zic alegătorilor. Hieţil alegători! Ce ideie are circulara de această specie de oameni, tare ii socoate slabi de minte. Ea ordonă că cu ocazlunea alegerilor să II se dea o întreită porţie de lumină, de ins trucţiunl şi de întruniri, tot în privirea temelier. 0 mică intrebare. Ce instrucţiune ad să dee prefecţii? Se loveşte asta cu libertatea alegerilor şi cu petri-ficaţiunea administraţiei? Cum voiţi ca prefecţii se inveţe pe alţii ceea ce nu ştiu el singuri? Art. 5 — îndemnaţi dar pe cetăţeni a se întruni, a desbate şi a se lumina imprennă in privinţa inte reselor locale, precum şi in privinţa candidaţilor ce le iar oferi mal multe chezăşii pentru a fi aleşi. Marele arehitect trage concluzia nile ce decurg naturalminte din cursul săd precedent şi conjură pe ucenici să uzeze de autoritatea lor morală pentru a da vănt alegătorilor să se bată cap in cap, exerţid foarte potrivit şi folositor in ajunul perio del electorale. Însemnăm insă aici o contrazice-cere : Pentru ce prefecţii se indemnl pe cetăţeni ? Oare asta nu e inge-renţă ? De ce să-I lumineze? Una din două: ori ştid ori uu ştid cetăţenii, cari sunt drepturile şi datoriile constituţionale. In primul caz, se chiamă moldoveneşte că administraţia influenţează. In cazul al doilea, e o măsură şcolară prea târzie, căci nu se fabricează cetâţene in două săptămâni, ori de câtă lumină şi ori de căte intrunir! ar dispune autoritatea. Cuvântul chezăşii nu e lucru curat, şi ne pare rtu că circulara nu ne dăscăleşte mal deosebit. De care chezăşie e vorbă ? sunt de toate nuanţele şi de toate calităţile, sunt in parcuri galbene, albastre, verzi; sunt de 20, de 40 sad 100 grame, etc. Trebue să fie chezăşie adevă rată şi chezăşie mincinoasă. In această materie , care a fost duhul Decalogului? Lasă el ca bu nul simţ se aprecieze? Nu, căci mal sus am explicat lucruri şi mal in- ţeligibile. Voit’ad să spue că ehe-zâşiele. fie adevărate sad n**-adevă-rate, sunt de o egală valoare? Fi-vor candidaţii obligaţi să djpue o chezăşie iu bonuri calculată astfel ca suma el să întreacă mult suma veniturilor legale ale comunei ? Sad chizăşiele inse urnează făgăduinţele serioase a candidaţilor că vor împărtăşi pe tie-care alegător greutatea lui cu slujbuşoare, cu diurne cu axise şi alte antreprize nevinovate etc ? Dar mă rătăcesc in zadar ; mai la vale găsim respuusiil. Art. 6 7 In alegerile comunale o-piniunile politice nu este bine a fi puse in prima ordină. Trebue să cerem mal cn seamă onorabilitatea cunoştinţa,de trebuinţele locale şi devotament pentru binele public. Si pentru ce, mă rog? aţi uitat că comuna e temelia statului, că politica e temrliată statului şi că prin urmare politica e temelia comunei! Dar in cele-lalte alpgerl e bine ca opiniunile politice să fle puse in prima ordină! Cred! Sunteţi siliţi să băgaţi politica şi in afacerile comunale—abstracţiune făcută de teoria temeliilor—căci o-nnrabilitatea , cunoştiuţa , devotamentul pentru binele public sunt nişte păsert pe care dd. prefecţii nu sunt dresaţi a le vina. Conchidem âncă că virtuţile enumerate la art. 7 sunt speciale, sunt virtuţi comunale şi monopolul ea clusiv al consilierilor municipali , deputaţii şi senatorii neavănd a res-punde de cât de virtuţile menţionate la art. 6. La ce poate servi unul membru din comitet sau unul reprezentat al ţârei onorabilitatea, devotamentul ect? Cum ar incâpea el cu atâtea bagaje pe uşile camerilor? Mandatarii patriei vor sosi liberi şi u-şorl in capitală, cu un mic geaman tan unde şi-a invâlit căte-va opi-niunl publice. Cu toate aceste ce devine, terne-liele consubstanţiale? Până aci s'a probat că comuna şi statul au a-ceeaşl temelie şi acum mi se dovedeşte că ceeace e bine pentru stat e răd pentru comună, şi vice-versfl. Nu se chiamă asta: a săpa temelia? Art. 8. — Faceţi mal cu seamă cunoscut tuturor cetăţenilor, şi mal cu deosebire tuturor sătenilor, să nu sufere ingerinţele administraţiu-nel in alegeri. Să nu asculte nici o şoptă, să nu se teamă de nici o ameninţare, să ştie şi să sitnţă că de acum şi el sunt liberi, sunt majori, sunt iubiţi şi respectaţi. Apa se turbură, circulara intră FOILETONUL „ TIMPULUI a PESTE CAP de EMILE GABORIEAU PAKTEa a do a Generalul Delorge (urii are — Vezi arul do erl al .Timpului») Mei albit decat pănza şi cu ochii plini de flacără, doamna Delorge se ridicase in mâni pe brnţurile jeţului său, şi cn pieptul inainte, in prada unei nelinişte sfâşietoare, asculta darea de seamă a docte-rulai Buiron. N'a fost nn cuvănt in această relaţie, ce apncâ prin incorecta ei senrtime, care să no’i pară confirmarea prepusurilor el. De ce misterul acesta, dacă nu fnsese nici o crimă ? De ce corpnl acela ascnnB intr'o sală de jos, conferinţa acelor oameni in haine negre, căutarea unni medic atăt de târzia, eşirile şi intrările pe nşl tainice, refnzol indărătnic de a respunde la toate întrebările ? Astei gândea sărmana fernee, când d. Dncondray conteni din citire. - - Din nefericire, şopti ea, ar trebui să avem mai mult decât presumpţinDi, oricât de conclusive ar fi, ar trebui probe hotărite, cari eu dovedească crima şi să sfarme pe culpabil. De ce să nu le câştigăm dintr'altă parte ?... Sosise momentul, iu care rentierul să triumfe. — Le şi am, 7.iBe el, şi pentru serviciu/ d-voaatră doamnă şi pentru memoria generalului, prietenului med, sunt in stare ea fie şi mai mnlt. El luă o priză mare de tabac—căci priza la asemenea ocazii mari—şi ziae cn nn ton important : — In două cnviute, iată faptele: Signr de a fi aflat de la doctoral tot ce ştia, am tşit de la el. Eram satisfăcut deşi nu tocmai, simţind nesnficienţa informaţiuni-lor mele. Apoi mă răsgăndiiB : *De ce a-dieă—eml ziseiB—nu m’aş urca la chiar isvorul informaţinnilor ? De ce nu m'iş duce In Elyse» ? DoamDa Delorge tresări. — O ! d-le, incepu ea, cum ai putea reconosşte... ? El o întrerupse cu nn gest binevoitor, apoi urmă mal inte : ,Cănd eml vine o idee şi socot că’I bună, nn preget. Mă aflam pe Rue deB Sans-sayeB ; in trei minute am fost la palatul prrsideuţiel. Hotărisem să m'adreacz la ofiţerul comandant al postului. Era nu om iualt şi frumos cu mustăţi negre, care me măsură cu priviri nu tocmai amicale şi părea a nn pricepe din întrebările mele. El intrase de gardă la amenzăzi, iar ofiţerul, pe care ăl inlocnise, nn i-a fost spns nimic. Dar cum insistam cn toate acestea, politicos dar in mod peremtoriQ. el mă ragă să'l dau bană pace şi să plec de la poartă.. începutul nu era făcut să inspire curaj, Dar sunt încăpăţînat. Era cu pntinţă de a intra in palat? Voiam să cerc, deci intraiB voiniceşte pe poarta cea mare şi strigaiQ : *Furnisor!, soldaţii de Btrajă nu spussră nimic. Din in nori. Fie-vă milă, J-le ministiu de, sărmanii prefecţi, fiţi mal bun părinte; nu-I condamuaţl la o situaţie aşa de ridiculă. Cum? I forţaţi la silnica muncă de a spune tuturor cetăţenilor, şi mal cu seamă tuturor ţăranilor: „Oameni buni, daca voi şopti ceva la urechele voastre, voi să le lungiţi pe ale mele ; dacă mă voi amesteca unde nu'ml ferbe oala, să uiâ luaţi pe fugă : dacă mă veţi zări pe acolo să mă bateţi măr-Nn mă voi mânia de nimic căci sunteţi dragii tâtucă-1 şi al guver. nulul*. Al t. 0. Aceasta să li se citeas ă de mal multe ori la uşile bisericilor. Miuuuată măsură ca să nu auză nimenea. Art. 10.— l)-ta şi întreaga adm; nistraţiune n’aveţl decât a vegliia că libertatea in alegeri să fie cu său-ţenie menţinută, pentruca astfel a legătoril să poată să aleagă pe cine vor voi având cunoştinţă căci sunt singuri respunzătorl, că el singuri ăşl vor face binele saii răul. Este traducerea literală a proverbului francez, „cum ăş'asterue cineva, aşa se culcă*. Prudentă precau-ţiune din partea guvernului! O singură observaţie : Credeţi-mă, d-le ministru, mult mal bine ar fi când administraţia n’ar vegbia cu atâta sânţenie ! Fac scuzele mele şi cititorilor şi d-lnl ministru, dacă pentru un moment am încredinţat satirtl misiunea de a critica circulara câtră prefecţi. Dar, adevărul este tot adevărul fie cu lacrimale in ochi, fie cu zim-betul pe buză. Ertaţi-mă că am ris, d-le ministru şi penuiteţi-ml acum să plâng ! Pentru libertatea alegerilor nu ar fi de ajuns se suspendaţi prefecţii, directorii, sub-prefecţil, supleanţii, comisarii, primarii, etc; n’ar fi de ajuns să I chiâmaţl pe toţi din toată ţara la Bucureşti şi acolo să’l închideţi pe timpul periodel electorale ; n’ar fi de ajuns chiar sâ'I daţi afară din slujbă. Pentruca alegerile să fie adevărat libere, ar trebui să suprimaţi nu prefecţii ci intregul personal al prefecturel. £>i nu fac personalităţi, nu mă uit numai la districtul nostru. Nu acuz pe nici unul in parte ; ăî acuz pe toţi. Nu-I acuz pe dânşii, acuz si stema infernală, sistema impâmăn tenită la noi, fiară turbată din gbia rele cărea nu ştiâ cănd şi cum vom scăpa. Prefecţii nu vor face ingerinţe pen tru il-veastrâ, d-le ministru, dar vor face pentru dânşii, căci, el ah crea turele şi stâlpii lor care ăl susţin fără care el s'ar preface in pulbere, şi acele creaturi, aci I stâlpi nu-I lasă in pace nici zi nici noapte, „daţine judeţul pe mână*, strigă corbii! Nenorocitul prefect indeamnâ pe alegători cu atâta bunătate, veghează asupra libertăţii cu atâta sânţenie incât din urna electorală ese tocmai creaturele cu stâlpii iu braţe. Dar să zicem că prefecţii se vor urca la inălţimea d-voastră. Atunci se vor găsi sub-prefecţl care vor realiza circulara d-voastrâ in profitul lor şi vor distribui ocoalele lor respective la crea turele creaturelor, la stâlrii stâlpilor. Dacă s’ar întâmpla că sub-prefecţil să fie nişte monştri, fiind imparţiali precum voiţi, atunci nu vă temeţi: comisarii, primarii etc. sunt acolo pentru .... Şi iatftne ajunşi la temelie, insă uu la cea adevărată. ' Dimitrie Roseiti- Teţcan. (‘MuncitornijA» nenoiocire iusă portarul veghea. El alerga in nrmă’ml şi apucundu-me de braţ mg de te pe poartă atară, zicăud că furnizorii nu trec prin curtea de onoare şi că aş li trebuit eă mă adresez in oteln! vecin D. Dncondray ar fl putut să fie mai scurt poate ; dar el ăşi povestea silinţele a-’l intrerupe ar fl fost o ingratitudine. — Uâtnt şi diutr'nstă parte, urmă el am luat o hotărire mare. M’am infipt pe trotnnr, boturit n intreba pe toţi ofiţerii, căţt vor rşi. O doamnă! militarii de pe cănd eram tinăr, eraB mai politicoşi decât cei de astăzi. Toţi, In căţl mo adresam, mă măsurau privindu-mă peste umeri şi ’mi răspundeuO in mod brutal : »Ce-mi cântaţi d-le!... Ce-mi vorbeşti de duel!... Ce ştiu efi !■ Asta era pentru d-na Delorge o dovadă, că ştirea despre evenimentul fatal nn se răspândise. Ea ştia, că bărbatul ei prea era iubit in armală pentru că noutatea morţii sale iu imprejurărl aşa de cumplite să nu producă o mare emoţinne. — Mereu respins, zise d. Dncondrny, începusem n mă descuraja, cănd iată că văd venind un om, cam de vr-o patruzeci de ani, îmbrăcat civil, dar după mustăţi, talie şi dicoraţiî socoteam că-I militar. Merg drept la el, şi făr’a-'l Balota, fără nimic zic : „domnule, sunt ruda cea mai de aproape a generalului Delorge!...* El sări iudărăt; văzuiu că nu era atăt de răd informat ca cei-lalţi şi armuiQ cu acelaş ton bruBC : „domnule, ni s'a raportat c'a murit azi dimineaţă, uciB in duel, adică vorbă eă fie... Dar nn ni s’a spas, nici nomele Reproducem după „Steaua României* diu 31 octombre următoarea dare de semna a intruniril ce s’a făcut in Iaşi in vederea apropiatelor alegeri comunale : ‘întrunirile publice dela primărie pentru alegerea viitorului consilii! comunal snnt de astiidatâ mai numeroase şi mai sgo-motoass de cum nn s’au mal văzut in ora şui nostrn. Candidaţii opoziţinueî cu candidaţii guvernamentali staB faţă in faţă luptăndn-se din toate poterile. Vom treco seb tăcere cuvintele grosolane ca care gropul fracţioDist este deprins de a se servi, căci este de notorietate pnblică că in aceasta stă mal cn seamă educarea sa politică; şi deci pe noi in ne surprind de loc trivialităţile şi invectivele cn cari acest grup se serveşte la adresa noastră şi a aliaţilor noştri. Ceea ce ne snrprinde, şi o constatăm cn jale, este mai cu Seamă atitudinea ce junele profesor de universitate d. Miltiade Ţone care in aceste întruniri. Nu zicem nimic despre dd. GlleorghiB şi Vizanti, profesori, de universitate, căci dd-lor nn de astăzi sunt ccnoscuţf concetăţenilor noştri in rolul ce ăl joacă, in intrnuirile publice. Dar d. Miltiade Ţone, acel care cnnoaşte de aproape pe mulţi dintre noi şi sirnţi-ţimintele noastre democratice şi liberale să joace in intrnuirile electorale rolnl trist de agitator, aceasta ne intristează mai mnlt decât chiar cănd am vedea pe junele profesore condamnat da a se duce de pe acest pămănt tocmai in primăvara etăţii sale! Ar trebni ca ministrul de cnlte şi instrucţiune publică să stea la o parte şi să privească intrnuirile noastre electorale, pentru cn văzănd pe aceşti profesori să se convingă că in adevăr mare deosebire este dela instrucţiune şi educQţiune. Părinţii de familie, cum spre eximpln sunt dd. LivoiT Cerchez, Lupa, Gorjescu, etc., ? purtaraa de prin întrunirile publli ş dintre profesării noştri, nu inall pot avea ca să trimeată copiii k lele noastre naţionale! Să facă prof.soril politică, săd combată chiar, d ir să joace rolul I | hailescu casapul şi al altor fanaţi} | fracţiunea se serveşte in intrnni I torale, o! aceasta este nedemn |, Ce membrii din corpul profoi# mal inainte de toate exempln de I viinţă trebue să dee iu societate. I Lup'a este la culme, şi grupul nirt, care are toată puterea pnblic 1 nile sale, şi dispnoe de toate a j ce acnasiă putere natnralmente o I mai are uici un frăii şi nici un ,bi c ţâţânii nu se intimidează nici » ninţările, nici de pleana invective ese mai cn seamă din gura profes i Universitate şi dela Licenl noB d. î Vizanti. Trecem peste numele d-\o I larie doctor in drept, căci domnişi a lnat rolnl lui Rigoletto in acij trnnirl, domnia sa curs nn este [ este liber să joace Ori ce rol iar ti Ei ! domnilor fracţionişti, in zaci niţi iu întrunirile electorale cu d.Li cliu Statache şi alţi ofiţeri de gaiţ vică din Tălăraşî, şi cu şeful gaij precum şi cn gardiştii de pe şanţnM ritrilor de Iaşi, imprennă cn şeful cepţiune dela barieră Grigorie pentru ca să faceţi sgomotul de I trnniril» electorale, şi să nn lăsaţi j tul liber de cât numai oratorilor ! voastre, cari vă landă şi vă inalţil in ceruri! In zadar, vociferaţi ca_uişte di »! cănd oratorii noştri ve spnn adeviâj faţă şi vă rădică masca de pe obraji tănda-vă aceea ce sunteţi in realita M aţi văzut că d. George RoiS pe cărei eă’l daţi jos de pe tribună, cî vă cj stra ce au devenit garda civică ii\ nile d-voastre şi in ce consistă liberi a şi democratismul d-voastre, ka neclintit a stat In tribană şi v’a acea ce aţi meritat! Şi ce? Voiţi d-voastre să aveţi dj de a spune trivialităţile cele mai ori* la adresa noastră, şi noi să stăm rele încleştate şi să vS nscnltăm, in acelaşi timp să vă spunem nişte falşi liberali şi că nn reprezen___ piniunea pnblică liberulă din Moldo»»» Vă place cănd se suie la tribnşţM C. Rojniţă şi Belcic, ajutorii de prin şi d. Dimitrie Tacn, avocatul domUi statului, spre a acuza cu cele mai Ut weinico motive fosta administraţia* n advers irului, nici acelea ale martorilor... şi voim s’o ştim !* Vorbeam in gura mare, gesticulam, trecătorii se opreaB, omul meB incepu să se turbnre.ţ >Mai incet, zise el uitundu-sa in toate părţile cn nelinişte, mai incet! Sunt puţin in onrtntni afacerii: dar nn văz nioi un inconvenient de-a vă spnue cât ştifl A scară d-na Salvsge, vechia amică reginei Hortense, şi care precum ştiţi face onorile cnrţil prezidenţiale, a primit căteva persoane... Eram din numărul invitaţilor. Spre miază noapte vorbeam c’nn amic in vestibul, cănd auzim pe o scară o isbuc-nire de glasuri, o ceartă vehementă... Doi oameni, pe cai nu-i recnnoscniB şi cari nh părură nebuni de mânie, coborirâ scările, iar unni strigă : ,Să plecăm domnul plecăm, gredina-i aci, săbiile noastre, un om dela grajd va ţine luminarea... Eşiră intr'aderăr uzi de dimineaţă şi oflniB că bietnl Delorge ar fi fost nci*...* încremenită şi dintr'odată, d-ua Delorge se scnlâ... — Dar celalt— zise ea — omorătorn cum ăl chiamă ? - Iată d-nă! respunse d. Dncondray ceea ce omul acel or u'a ştiut or n’a voit su'ml spne... Şi cn toate astea ameninţăm, şi cn tonte astea ziceam că învingătorul intr’un duel fără martori e ucigaş!... La asta el ’mî respunse, eă duelai avuse nn martor. ■— Care ? — Omul de la grajd ce a ţinut fănn-rnl... Aceet oui trebue găsit... El ştie adevărul, el... muuală reprezentată priu onor. d. Nil, vă place ca in întrunirile electoral! stea de faţa numai partizanii fracţio cari se vă aplaude şi Bă nn ve ridice . cele de pe obraz, dar nn vă place I sue pe tribună adversarii ca dd. Gaj Mărzescu. V'aţi convins insă din nirea de dnminică seara, că cetăţenii i Sdrobită de seutimentol neputinţei i Delorge tăcea. Văduvă, fără amici, sprijin, părăsită de către comisarul poliţie, care trata presupunerile ei di suri, ce putea ea fice ? — In locul d-tale doamnă, inci pe Ducondray, m’aş adresa la vr'unnl amicii geueraiului... Trebue să fi a>. amici iu situaţiuni îualte... şi daci i cunoaşte,.. — Aşteaptă!... zise d-na Delorgi. ţ, Şi ridicăudn-ss, nn ’ntărzia să rean c’o mică cărticică de agendă, in cărei ueralnl însemna adresa persoanelor, I cari era iu relaţie... .Ascultă — zise ^ Şi citi: Contele de Conunarin, sta Universităţii; Ducele de Champdoc-, stjţ Vareunes; geDeralui Cbangarnier sta Fanburg-Saint-Honore; generalul borna:, ciăre, strada Lis-Caras ; generalul Sedai strada universităţii... —- Destul, zise d, Decondrsy. Distnl uuul din ncişti generali să consimţit lua in măni afacerea d-volatră— şi dfi a comis crimfi, preenm cred, geueraîţo Delorge va fi rSsbnnat !... Ea se găndi ftnttfl, npoî /dee cu g) statornic : Datoria vorbeşte... Voiţi lacra de incolo. (Va firma). tfl TI M P n L tiBi ascnlte adevărurile eşite din noastre u’afl avut un caracter confidenţial; ijfslor doi bărbaţi. i cjrj d-voastră aţi venit in astă soaiă la PA 19 8®nnl® făcată da d. N. Gane această tribună şi aţi declarat «oleum câ aprobaţi linia de portare a guvernului rţirin mijlocul aplaueelor adună- 'actual, licSnd că sănt< ţi pentru libertăţile l treiţl, calomniile aruncate de dd, publice, având numai grija de a anima la I ojniţă şi toată clica fracţioimtă | declnraţiunil» domniei voastre şiexpresiu-r dministraţiuntl trecute, calomnii I nilc .libertăţi publice in sens conserva-| u listnfl că aceasta adminirtraţiune tor*, adeca v’uţi lă«. t o portiţă mititică, de risipă ţi de bancrută pentru j peutruncă sS vS deBbinaţl mal tavr.iQ de cetăţeni această lupta, ţi vedeţi căt de neschimbat stafl la această tribună, aţtep-tănd ca liniştea să se restabilească. Grupul fracţionis nu face politica de astăzi, şi nu de astăzi efl personal stafl in luptă cu densul. Mulţi dintre dvoistră mă cunosc din annl 180(1 cuiul singur am venit din oare un consiliă comunal să alege numai pentru ca să stringă dările de la locuitori şi să stea cn banii in 15/1? — Cam? cetăţenii să nn fie în drept ca să ceară ceva în schimb pentru dările ce plătesc ? Dar ciue nn ştie că într’o comună c» ţi îutr’un stat suut chelţuell de acele ne- tern, ataşat militar la ambasada rusească din Berlin va merge la Wiesbaden, nnde va fi primit in audienţă de către împăratul german. comitelui dela Balţ in mijlocul intrnniri- ces.ire şi foarte enorme cari profită nn a no.stră. Actele oficiale ţi poblice iu ărie, iscălite tocmai de adversarii IJ js ie, acuma dd. Ornescu, Rojniţă v’an dat dezminţirea cea mal 5 i v'a arătat lumei că numai in ie şi invidie stă toată elocinţa şi jrm le d-v. la adresa adversarilor I. Această dare de seamă ne vom dat >rie de a-o publica in extenso . câ l imea să Be convingă căt de i snuti'ii avend alăturea cu uoi in electoral nn bărbat sa d. N. Gane. uită intr nire publică care a fost s zgonioto »ă in căt lumea nede-ar fi crezut că are să degenereze ucăetare groz vă, a fost incunată ursul ce d. Mârzescu l’a ţinut de B.!, unde s’a ur ‘at in mijlocul a-or numeroase mai a intregel adu-oucetăţenii noştri Dşeul diu toate le ţi din toate treptele sociale co-pntere» curentului acestui bărbat, n ca lumea să nu fi pus toată aten-la esplicările ce a dat. Noi ne vom de a ne produce u inia! părţile acei le am putut nota in mijlocul unei 1 de peste 500 oaienî cc se găsea primăriei. Marzescn cn fr.’ocheţa care-1 carac-/.ă a esplicat publicnlni ieşanî pei -aă părăsit vechil s?I amici cu csri leauna luptst contra grupului boist. .ins, esclamă d. Mârzescu, cn jde toralp, nu mă surprinde d loc Ui a zgomotoasă din astă seară. Can-ţîl guvernamentali sunt faţă in faţă sntîjdaţil opoziţional. Lupta din astă [rdoredsşte că este viaţă pol’tică iu loraş, a doua capitală a r.omăuieî. I pentrn mine unnl, vă declar că u’om ieă culeg buchete de flori tocmai de t Tzony şi Sechelsrie. S; dacă aş fi convingerea că iu finii. acestei adn-nt nlegHorî numai ca domniile lor -»ş fi pierdut ti- pul ca să vin in intrunire de consfătuire publica, la cei fa .atici nu voiu solicita ir.tă aici votul nici încrederea lor. * fjd la această tribună, m8 simt de a da oarecarl esplicărl concetă-UhI, căci mă cred măndrn ţi ono-nd mă văd alăturea cn dd. Gane, Livaditti, Ciupercescu, Roia, Cer-padopulo, Negrozzi, şi alţi stănd ă faţă in fuţă cn gropul fracţio- ’ | nu cre leţi d-lor Alegători, că lupta E> comunală are un pur interes lo-ministru de interne Rosetti o zice li in circulara sa, dar dd. D. Tăcu, Tf'hiu nu impărtăş-'sc tceastă părere. {»n zis’o intr'o Întrunire anterioară, b/erile actuale afl o semnificare poli-n>.t! aceste alegeri aă o semnificare i, căci nu pentru apărarea interese-istre comunale fracţiunea aă gSbuit colţ pe conservatorul d. N. Rosetti ■ anul (Ilsrite şi aplause prelungite), domnule Tzony, al onorabili frac-i d-v. sunteţi surprinşi că am dat cu vechil mei amici, camarazi de rţi nou® nu ne daţi voe să fiin snr-<'5 ne aţi furat pu conservatorul rauu ! (ilaritate). îmi va da voe ve-jiaeu amic d. RosDOvanu, de a-i spune ţşsţte când cu votnl domniei sale, unicilor s81 cântă să facă să trium-ta candidaţilor guvernamentali din Sl I. Să nu credeţi domnilor alegS-ţi fracţiunea liberă şi independentă i'ţnmeşte nnmai cu opininnea pub-« prin intrunirile electorale. Dom-lor ştiu a negocia şi in patra ochi. mărturisesc că şi eu ani negociat fhiol meu amio d. N. Rosnovanu.., tosnovanu. Si cn noul d-tale amic-sd că nu este bine şi cuviincios să oducă in public convorbirile parti; din cabinetul meu. Mărzescu. Nu, iubite domnule Rosti, nn intru in deprinderile mele de Iga convorbirile confidenţiale. Dis-suea mea, o ştie apreţia mal cn sancţiunea liberă şi independentă, ţi • lic n'aui repredns ţi nn voifl re-uce nicTodntă convorbirile confiden-I- se petrec intre doi oameni sad .ouă gropari politice. Convorbirile fraţii d-voastre de astăzi. (Ilaritate ţi a-planzs sgomotosse). Pe noi, o repet nu ne surprinde această alianţă cn d. Rosrovano. Pentru ce deci să fiţi surprinşi Jcă eil personal un mal sunt cn fracţiunea? Voci. Al dat măna cu conservatorii ţi reacţionarii! Prea des te Bchimbi ! (Sgomot mare). D. Marzescn, Am dat mana cu constr-torii şi cu reacţionarii, Smi stigaţi căt vă ţine gura, dar guvernai d-vonstră i»’,» dat niăna iu senat cn conservatorii ţi cn reuc-ţionariî, luând îndatorirea se convoace Camere le de revizuire in timp de 8 lnnî. Dacă ei snnt aş» de rSÎ, pentru ce daţi nana cu dguţil?—Şi apoi d-voastră frac-1 ionişti n'aţî dat mâna cu aceşti conser-utorl, cn aceşti reacţionari cum SI nu miţi ţi pe care’i descrieţi astăzi ca pe lişte monştri şi balauri.—(Ilaritate). Voci. Când, când ! D. Mârzescu DD. Belcic, Ornescu , Se-chelari», snnt tineri, nn cunosc viaţa frac-ţionistă, Este bine, domnii Ulei dacă vă amestecaţi iu politică, se ştiţi cele cn s’ufl petrecut ţi se petrec iu această ţară. Fracţiunea a dat mâna cn conservatorii aceşti r3f, ruginiţi, destructori al libertăţilor publice, in timj n) guvernului liberal din 67 Stefan-Golescn ţi Ioan Brătiann. Cine aă fost atnnce apărătorii drepturilor omului, dată nu aceşti reacţionari? V8 aduceţi a-rninte cum infortunatul Fălcoiann, nn ve-chiă camarad de stndifl al mefl, in zeninl s8Q cel mare de a descoperi pe fnriî diligenţii dela Mărăşeştî, a întrebuinţat torturile cele mai barbnre din evnl mtzifl asupra nenorociţilor pe care ţ’I crede» că afl comis fortul. Cine aă ridicat atonce vocea lor de protestare şi de indignare ? Nu snnt amicii mei Gane , Pogor , Negrnzi , Ciuper-cescu, D gre Lascar Ciure? Na snnt el acel care aă demisionat din magistratură? Cum? aţi uitat că pe atunci liberalii d-von-stre de azi ne-att închis până ţi nşa acestei săli ca să ne intrnuim? Cnm? aţi uitat că ne-am intrnnit atnncea in cesa fracţionistulnl d. Alexandra Gheorghin?—-Cam ?..., aţi uitat că ne-nm aliat la lupta electorală dela consiliul comunal de a-tuncea?—Cum? atnncea acejiî ourbaţl nu erafl reacţionari şi astăzi snnt reacţionari? — 1 (Bravo! Bravo! aplanse sgomotoase), Pentrn D-zefl, încetaţi cn aceste vorbr La noi cuvăntnl Conservator, nici poate avea semnificarea ce o are in alte ţări, dar nu voifl să discut valoarea cuvăntului, ci m? mărginesc numai de a intreba pe d Ţone care ne cunoaşte de aproape şi in cele rele, să spună pe onoarea sa dacă pnn5nd in cumpănă democratismul ţi liberalismul mefl cu acel a noului seu aliat Niculue Rosetti Roznov»nn, in partea cărui dintre noi doi, se puue d-sa personal? (aplanse ţi tăcere din partea d-lnî Ţone). V’am spus cu nu niS surprinde deloc aceea ce-afl făcut fracţiunea pe lângă con-servatornl Roznovann, deputatul co legiulul al IV a ministerialul Lascar Catargifl D. Roznovann. Am mai fo9t ales in colegiul VI cu propria mea influenţă D. Mârzescu. O recunosc, veche şi no® amice, că »’aţl ales iu timpul liberilor a-legerl ale ministerului Ioan Gbica. Nu v8 utac, dar mă cred dator de a esplica concetăţenilor mei cum fracţiunea acea pnră, cănd este vorba să trinmfnze in alegeri, pane la o parte principiile acele pure ţi dă măna deputaţilor din majoritatea ini-nisterinlnl Lascar Catargiu. (Bravo! Bravo!) Voci. D. Roznovann face bine, este mal bun patriot când susţine guvernul liberal de nzî.......(sgomot mare ţi apostrofări care impedec de a se auzi frasele şi cuvintele schimbate intre ambele tabere). D. Mârzescu. Da! Sunt bou, suut patriot, sunt democrat, snnt liberal, căt snnt alfitnrea cn dd-voastră. O! atnncea am toate calităţile şi virtnţil« civice, astăzi insă sunt răfl, sunt reacţionar... Voci. Ce-al să faci cn suplica dela Bei-zade Grigore ? Alte voci. întrebaţi pe d. Roznovann, căci acum 81 aveţi iu partit (ilaritate, e-plause frenetice, sgomot mare; nu se pot distinge graţiosităţile fracţiune! şi respun-surile adversarilor). D. Mârzescu. Emi place onoraţii mei con- lor fracţioimte ile'u primărie ; ş iple zile d’nrăudul căt afl ţinut iutrnnirile publice, efl am ţinut pept cu această sectă de li- nnmai generaţiunel prezente dar ţi celei viitoare. Cine nu ştie că sistemul de a ilumina acest oraş, de a’l înzestra cu apa ber iii. Eî d-lor liberali frucţionişti 1 in j necesară, cn stabilimentele de igienă pn- 1866 v’aţi d sb'iiut du familia cea marea liberalilor pe tărămui nnni mare principia. blică, eto. etc. uecesitează nişte cheltneli atât de mari, in căt covîrşnsc veniturile Nn v8 fac o culpă despre aceasta, dar ve ordinare ale comunei ? Este oare drept, \ î tăgăduesc dreptei de a zice că reprezeu tanţi opininnea publică liberală din Moldova. Căţl snnteţi d-voastră la număr? Dela IflfiG şi până astăzi mulţi afl murit, mulţi s’afl născut, mulţi nevrăsnicî s’afl făcut vrăsuicî. Cu cino v’aţi rciuoitd-V.? şi cari v3 snnt noii d-voastră partizani politici ? Efl nu v5d in lupta din astăseară de căt tot acelosşi fizouomii: tot pe dd. Gheorghin, Tăcu, PaBtin, Holbau... In ce v’uţi reinoit d-voastră? Partizele safl grupările politice cure nu se reinoesc, cari nu ştifl sa'şl mărească rândurile, ncele partizi safl grupuri politice sunt destinate să se stingă, să penră. Abandonaţi la propriile d-voastră forţe, aţi vSzut că nu sunteţi in stare să susţineţi lupta cn noi. Aţi pus mâna pe d. Rosnovann, dar d-sa va fi nn simplu călător prin grupul d-voastră. Nn m8 nit la d. Sechelarie, căci rolul ce’l joaca in intrunirile actuale dovedeşte câ incă nn este bine dSscălit şi iarăţi nn partizan de ocazia ne. SS nu credeţi, onoraţi alegători, că gospodăria acestui oraş, că îmbunătăţirea morală şi materială a acestei urbe snnt preocupările gropului fracţionist. D-lor vopbc ca cn oiaziune.» acestor alegeri să demon-stre guvernului central că inaioritatea o-piniunel publice din Moldova o nu in partea d-sale. Estă pentrn ce s'afl dna la d. Rosnovanu ţi iafl solicitat votnl şi concursul I Dacă reprezentaţi opiniunea publică din Moldova, pentrn ce faci ţi apel la elemente eterogene? Dela 1366 şi pănă astăzi decănd sunteţi pe arena publică, devenitaţi un partid compact, pentrn ca astfrfl astăzi să avtţî pretenţiunea a zice că sunteţi opiniucea publică liberală din Moldova? Şi in toată viaţa d-voastră ziceţi că v’aţi ales cu propriile d-voastra forte ? O nu I victoria ce aţi avnt’o in n-legori, totd’anna aţi datoiit’o altor grupuri ţi altor alianţe politice! încetaţi deci de a monopoliza liberalismul şi democratismul numai in tabăra d-voastră. Vroiţi să triumfaţi cu orî-ee preţ in aceste alegeri, nu pentru că v8 doare inima de a-C«st oraş, dar in scopul politic de a vS găsi iu maioritatea gnvernalni actual. Sunt vechifl loptător, ca şi d-voastră, vS cunosc scopurile şi planurile, şi cu cuvinte mari ţi late puteţi amăgi pe junele d. Sachelarie, ear pe nmicil mei şi pa mine, nu m8 veţi putea amăgi! (Bravo! Aplauze). Aceste zise, vreai! accm a vS spune pentru ce nn voifl în alegerile comunale pe nicînnnl dintre candidaţii guvernamentali. Nu voifl vot» pentrn nicinnul dintru d-vonstră pentrn că aveţi vederi înguste iu administrarea avere! comnnale. Prima-mi actnal, d. Pastia, în durea sa de seamă, ne apune că pănă la 1895 nicî-o îmbunătăţire nu se mal poate face In acest oraş căci păvăluirea cu astfalt a stradelur oraşului afl absorbit toate resursele bugetare ale acestei comune. Admiuistraţiunee d-tul Gane afl lăsat in arma sa ceva. Dar d-v. grup fracţionist, care de I» 1861 ţi pănă BRtăzî, aţi fost de mai multe ori in majoritate tn consiliul comuna), ce aţi făcut ţi ce aţi lăsat iu urm» d-voastră ? Cum, cetăţenii laşilor sfl ales pe dd. Belcic şi Ornescu ca să constate nnmai morţii ţi născuţii din acest oraş? Cam, d-voastră orăşeni aţi ales pe d. Rojniţă nnmai ca să se dncă Ia hală, şi să constate că cn-tare negustor evreii ocupă patru metri iu loc să ocupe doi, şi să vină astăzi cn nn aer triumfal să zică cu prin înaltele sale măsuri economice afl adns de la hală un folos de 20,000 leii D. Belcic. La d-voastră un îusetnneazu nimica 20,000 lei 1 vral să faci o cuciarma 1 (Sgomot, desaprobări). D. Mârzescu. Lăsaţi onoraţi concetăţeni, in pace pe d. ajutor de primar Beleic, căci mie rni-e ruşine de ruşinea sa. (A-plaur.e prelungite). FeceţI o culpă d-lnl Gane pentru că sfl Asfaltat stradele ornşnlul, dar nu vedeţi că ducă acest oraş ar fi avut nenorocirea să v8 fi avnt lot pe d-voastră la comună, nici pănă astăzi n’ar fi fost pavat. Cum? intră iu vederile domniilor voastră, d-lor ahgetori, ca aceste îmbunătăţiri ale stare! noastre morale şi materinle să nu se mal fucă nici-odată, şi nu este drept ca generaţiile viitoare, copiii noştri, cari au să ss bucure de toate aceste îmbunătăţiri, să contribuească şi ei la chel Inelele ce noi n-vem să le f.icem ? Observaţ: că aceasta să practica in statele eivilisnte, in toate nr-bele cele mari. Nnrnnl grupulni fracţionist nn-i iutră aceasta in cap. Nu acuz pe majoritatea actualnlnl consilin comunal, pentru că n’afl făcut toate îmbunătăţirile aceste, căci iu timp de doi ani aproape, i-an fost cu neputinţă să facă. Vedeţi că snnt drept, şi nn v8 acnz de aceea ce nu aţi pntnt face, dar vS contestez capacitatea de a v5 gindi la aceste lncruri. Ară-tuţinii că aţi inceput măcar stndiol pre-parutoriu asnpra acestor chestiuni de im-bnnăţire morală şi mat6rială a oraşului nostru. D. d. Pastia, Belcic .... Arată ce ni făcut d-ta, căci ni fost la comună timp de doi ani. Voci. Nn este adevărat ! D. Mărzescn. Pasinnea v5 orbeşte d-lor fracţionişti! En am fost ca nn meteor prin consiliat comunal şi n’am stat de cit do8 san trei luni de zile, şl nu ţtin Cum s’un făcut că mai toits consiliile comunale din care făceam parte an fost disolvate de guvern. N'aş dori, domnilor alegători, să vorbesc intr’un ceas r8n şi pentrn viitoiinl consilin comunal, cuci toţi amicii mei reclamă ca să-mi pun candidatura la aceste alegeri comnnale. (Aplanse). Eu v8 condamn sistemul, domnilor fracţionişti, şi de- Din i>vnr sigur ui se aduce la cutioş-1 in Ut mi fapt monstruos, care dovisleşte ruin înţelege guvernul radical libertatea alegerilor comunale. lalii faptul : Inspectorii» gardul civice a dat in zilele a-eestea ordin tutulor gardiştilor, ca in zioa de duminicii, 5 nocinhre, să se afle flecare acasă, sub pedepsele prevăzute in legea gardul pentru caz de nesupunere, spre a tl gala la inspecţia ce li se va face armelor şi inuuiţiunilor. Duminică, noembre, este zioa alegerilor comunale. Guvernului trebuia un mijloc iscusit cu care să ajungă la doi' scopuri de odată : să seeuestreze pe cetăţenii ce ar vota contra listei candidaţilor roşii, pentru a l opri dela exercitarea dreptului electoral, şi iu acelaşi timp să aibă la indemănă cu adresă sigură pe votătoril siT. Mijlocul este găsit. El denunţăm publicului, şi indemnăm pe cetăţeni a nu se supune acestui ordin, ca unul ce este pornit diu temlenţa făţişe de a-le răpi indirect drepturile de alegatori. BIBLIOGRAFIE X. Crcţulescu. — Anaionia descriptivă. Voi. I Osteologia, Arthrolo-gia, Miologia. Pentru completarea volumului 1 a acestei Anatomii, mal mijlocind întârziere cu pnblicaţiunea intregel Miologil, s’a crezut avantagios, mal cu seamă pentru studenţii in medicină, a se pune la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată pănă acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in armă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I, a şi-ltl completa prin restul Miologiel, inda-tâ-ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului intreg va fi de -------------,------ - . ■ • 5 lei, iar a părţel pănă astăzi pu- ci» r că nn v8 ajunge capnl ca să admini-l 3 lei sttaţi averea comunală şi să faceţi imbo nătăţirile la cari acest oraş are drept. Voci. O ! O ! Cuvinte parlamentare snnt aceste, zic8ndn-ne că sfntera necapabili D. Mărzescn. Da ce ve alarmaţi? Nn in'aţi anzit zic8ndn-mi câ nn snnt capabil in chestiunile technice. Ce insultă vg fac rând ve spân şi v8 caractirizez sistem nl d-voaetre de administrare, de incapacitate? Nn m’aţi anzit mal odinioară, cănd stăm la dialog cn d. Ţone, ca en in cestinnile technice nepricependn-me, am consultat a-snpra asfaltului opininnea inginernlni şi profesorelni Ţone. Termin domnilor alegători, că deja snnt 12 oare de noapte, săntem cn toţii foarte oboiiţi. Inii rezerv insă dreptul de a vorbi in intrnnirile viitoare, căci ştiu şi m8 aştept să fiu atacat şi sfăşiat de la această tribună. Corn vedeţi, en nn atac pe ni-mine personal, daT contest sistemului frac-ţionist, calitatea de a îmbunătăţi soarta materială şi morală a acestni oraş. (Aplause prelungit*. D. Mârzescu scoborindo-se de la tribună, d. d. Gheorghin, Tăcu şi alţi frac ţionişti cer cu sgomot mare prelnngirea şedinţei, d, Gheorghin apostrofează pe d. Mârzescu zic8ndn-i: Ne-ai atacat, domnule Mârzesnn, fi facem apel la d-ta să stei aci. d. Mârzescu respnnde că cn toţi» suntem forrte obosiţi, dar declară in numele opoziţiunel că in intruuiren viitoare earăşi vor veni cu toţii spre a sta la luptă cn fracţiunea. Astfslin, toţi cetăţenii din opo-ziţinne dimpreună cu d. Papadopoln care prezida intrunirea, an părăsit sula pri măriei luaănd cea mai bună irapresiune asnpra tntnror cetăţenilor care nu sunt orbiţi şi condnşi de patima şi invidia frac-ţionistă. ULTIME ŞTIRI (15 EOPrabre, amiat&ii) CoDitantinopol 14 noembre. Prinţnl Donducof Korsakof a primit la Filipopoli o deputăţie de Bulgari, care -afl declarat că preferă a muri de căt a mal cădea iar sub jngnl turcesc. Londra 14 noembre. Contele Snvnlof intorcflndu-se la Londra va trece pe la Berlin, pe la Friedericha-ruhe şi prin Paris. D. de Bismarck esteta Kriederichsruhe. Maiorul general de Keu- A eţit de sub tipar : Igiena singurul manual elaborat conform pro gramei oficiale pentru şroalele secundare. De vânzare la librâriele din Bucureşti şi Craiova. NB. Această carte este de recomandat şi familielor. A eşit de sub tipar ♦ Documentele schitului romănesc din Săntul-Munte de la intemeiarea Iul şi p&n& astăzi. Bucureşti, 1878. 1 voi. 4o 100 pag. A eşit de sub tipar : Plevnn le jour de la reddition par Cleon Itan-gabâ. consul gânâral de S. M. le Roi des Hell^nes ii Bucarest, 1 voi. 8o 85 pag. Enrico Croce. — Pa Romauia davanti cili' Europa. Ftrenze 1878. Broşură So mare 50 pagine. Mitrio Nizet.—Rom ăniu—T oi st es roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. D. Coinşft şi Eugen Ilrote. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi 9e găseşte la librării pe preţ de left 1. 50 b: .Soli* şi .llubeii* saa Cestiu-neii Ovreilor in RoinAnia, Studii politic şi social de Ion Slavici. I)r. Rărim Constantinescu — Limba şt literatura (imanilor din Ramă ni a. (3. Sloil. — OperiU principelui Contemir, tipărite de societatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brănco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosariQ. Preţul 3 1. n. (). S. Stoiccacu şl 1). S(. Cilli- liescil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa ro-mănă, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. xxxxx»§> xxx^x 'fii-xm-«-xxxxr\i ^ Loteria germană de banT Tragerea la II Decembrie anul corent s. n. Guvernul Ham rgian, conform deciaiunei »lin iO Octombrie 1878 a aprobat clin noii a<*4* a franci 2,000 ţi m.il multe «ut» căjtigurl de L»1 ni 1600, 1333, 666. 460. 333, ţi 266 etc. o te in totul conform mrnţi>*Arel de inul hm 12,000 caţtigurl. fote 42,600 de răjiigurl «" trag in 7 secţiuni de trageri cari se snec-d repede. Cine doresce a mal part cipa l:« accstMoterift gran-didsă treluie sa transmită înainte : I .el noi 4S pentru i los întrvg original . . 24 . jlllllf'lale los intreg . . 12 . un ster( los original ţi va prii mi atunci Ionele comandate in original. Olnervă.11 incă odată înadins prin acosta ca preţul loselor e oficialuiente holărit ţi că noi nu espediăni nici promese, bilete de p irlicipat, nici veri o alia efectâ de loterie int—12 diniit.eţa şt de la 3- 7 tem. (-10—11) Tutui «Ic L. I)K H1K. slăbiciuni* Acel care cunosc F/rt/tu-rilr purgative ale doctorului întrebuinţa ilt lata ce vor tivea trebuinţa de curăţenie. Ele nn produc dcsgc.st nici cuci, în contra celor-alte curăţenii, acesta nn lucrezi! bine de cat când este imită cu alimente bune şi băuturi întăritori*, precum: vin, cafe.ii, ceai. Fie-caru ’şî alege ora şi prâuijul când I convine mai bine să le ia, iu conformitate cu ocu-pnţiunile eale. Ostenelii purgaţinnul fiind pe deplin anulată prin efectul unei brune bone, ea se pote repeţi ţie cât va ti de trebuinţă. Cutii de 5 şi 2 Ir. 50 b. 1» Paris la doctorul Deliaut şi la tote farniacopi ele. Să ee ceră ca tie-care cutie cărticica de 72 pagina, care conţine instrucţiile in t6te limbele. Să gs ceră şi manualul iu limba francesă doctoralul Dehaut, volumul de 100 pagine. D-posit iu Uucurescl la Domnii 1. W. Ziirrner, 0ves.su, Scbmettau, Bruss, Rigslor-fvr si Diu.bovi 1. vicii SNA 1 KxpO'il-iu imiteiMild din l’nris ls?S * BIBERON C. CHARTON (16. rus d'AlesD, 16j Cu aer conţinut. Urcvetiit. Dou sisteme,— unul ou pompă. Aiiavanm-giele da nu da gusl ren laptelui, nici miros greii respiraţiei copilului, cum ţi acela d a nu br ige greu laptele. In bucurescl la Zdrner d Farmacist. .NGINERUL-CONSTRUCTOR ) N. A. hOl TZO Vechiul elev al scolel Centrale din Paris, care a fost s uri iu serviciul Statnliiî. lu-ciăud la studii şi la eiploataţiutieu căilor ferate, inginer hotarnic diplomat, etnbilin-dn-se acum in Bucurescl, Strada Dreptă, No. t, e (ţaţa a priimi ori-ce lucrări de itifţiuerie, arhitectură, coustrucţinni esper-tise, ş. c. I. (709—3). illAtiASIMI l, WBLlNtiKRIE IUN V1EN rotea victoriei fVogomi), ratatul J)aciau (a doua prărătie de la coltul Lipicamei.) DESFACERE TOTALĂ cu mare scădere de preciu din unsa traniaiirei celei mari ale larlirller. Cele mal nuni si cele mal moderne IXmSBÂ MBA I PRECUM Fuste, Capote şi Costuinurl de Hanelil, Camisdiie, Ciorapi, Giletce, Hrobtitle, tle iilnit si (It* bumbac. IMaţulml de llaiudil, Camisoiie, Pantaltml si fuste de l’itjuet tle ('■rnă, llitiinite tle copil, mantale de pitii»1 «le lianei*. LLWERIE FENTEU BĂRBAŢI, DAME ŞI COPII Aleg«r«a cea mal bogatA şi maic pentru t<$£e clasele Socift&ţil. OLANDA, CHIKFON şi MADAPOLAM i» t6te lăţimile, iu buc&{1 întregi şi jumătăţi, provenind din fabricel© cele mal renumita tle boemift ţRumhurg), Belgia, Olanda, Kraocia şi Koglitera. FEŢE DE MESE, ŞERVETE. PROSOPE ŞI BATISTE de orl-ceqcalitate şi mărime, batiste francese de lină, batiste brodate ţi de dantele, batiste colorate etc. etc. MM SI MANCHETE PENTBD BARBATI SI DAME de oil-ce fason modern, dp orl-ce mărime, garnituri brodate, cravate, fichus de dentele CokSETTE DF. FraNCIA ŞI GeRMMANIA, RoBES DE ClIAMBRES, I IEMIE-CaI'OTS, LoNG-ShaWLS, ŞaLI’RI de Caciiemir negru. Zestre complete de 800 fr. până la 5000 fr. Orl-ce comandă in ramurile lingeriel şi broderiei se primesce şi se va esecuta prompt in atelierul• din Viena. NOUL PRETIU-CURINT FJCSAT Fuste de flanelă francesă dif. col. a fr. 8, 9, 11, 15 şi 18. Ciorapi de lâna 1.50. 2, 2.50, 3.50 şi 4.50. Flanele de bumbac Flanele de lână 1.50, 3.75, 5, 7. 5, 6, 8. 12. Brobdde de lână fină franci 3.50, 5, 7.50, 9.50. Plapumă de lână curată 18 pănă la 45 fr. Aveml necesitate de un milion Cfinlinidl preilubile succesiv de iu 1 MuiO | eue la 1 Augst 1870; Doritori cari ar voi eă se însărcineijt cu predarea lor, eunt invitaţi u depune ofertele iniprem e cu motiile la biuroul meă situi t in Strsdu St. Vineri No. 17, In tote filele de la ‘.1—12 ore n. ni. (811 — 1) Km. Hosentliiil. Hăinuţe de flanelă fină 6, 8.50, 10 şi 14 fr. Capdte petnru dame, de flanelă a fr. 8.50, 14, 28, 38. Camisone de piquet de ernă a fr. 4.50, fi.50, 8.50. Pantaloni de piquet de ârnă a fr. 4. 6, 8725. Fuste de piquet de ernă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32, 41, 58 şi 72. Mantale de pldie de lâna fină a fr. 30, 38, 48, 65. Cămăşi bărbîUescI, de l’hiffon simple a fr. 5, 6; şi 7. ANUNCIU ) In d'ua dc 11 Norn brie ale corent*-! la 11 ore de din u i ţă se vitd*- prin licitaţie in s:i a Onorub. Tribu al I fi'V 8ecţi:i 111 Moşia Corni din districtul Ilfov pisa Olte- I IIiţa. — Calităţile ac* st) Moşii sau publi. ! cat iu Monitorul oficial No. 14b, diu anul j 1378. — Doritori s:î re j rosiLte la Tribunei spre a licita. (813— f') Doctor Beroteiâ b.'Oiucu Calvină. C. G. K ica midiei n a urgie. Mh- moji şt me lic specialist pi litru bolele de copii, di coi suit a ţii in tote «Ji Iblu de la 3 până la 5 ore p. m. în strada Colţii No. 1 i, Cămăşi bârbătescl, cn pept, gulere şi manchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15. ~ Cămăşi de Oxford EuglesescI color, garantate a fr. 4, 6. .8,50. Cămăşi pentru dame, de ChifTon cn garnituri şi broiârie a fr. I, 5, fi, 7.5(1. Cămăşi pentru dame, de Olandă simple şi cu broderie a fr. 5.50, 7.50 8.50. şi 10.50. • Cămăşi pentru dame de «'landă cu fr. 12, 15, 18, 23. broderii sâtl cu dantelă fină. a «Cămăşi de ndpte de dame sefl de bărbaţi a fr. 5, 7, 9, 11 şi 17, Camisone 6imple garnisite a fr. 3.50, 4.50 şi 5.50.____________________________ Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. _______________ Camisone cn broderie şi dantele de rnelino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 17. Pautulonl pentru dame, simple şi garnisiţi a fr. 3. 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentru dame, brodaţi a ff. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9^ A VIS IM I’OUTAST i—v v-*»-* ***■" ţv î - tpţ Am or,ore n incunoştiir.ţa pe Domnii 1 Ingineri topogmfi ) reenm şi pe Onor. Public că uni uruijut nu A tulii r Mecanic in Strada Berzei No. 2.5 după sistemul cel tuni mod*rn, j tinund comand»* şi rtparn- KXXX-«-XXXXX' 'tt«XXXXX-«-XXXXX?l X X X ţidnî de 1 nstrrmente Geodesic'*, j hisice. POMI RODITORI, PLANTE A,1 c cu onfire la iuno-ciinţa :iim.ti*ri 1. r (A mii Ue vOnilarc, o ci,beţi, re *le c*) aci rodin rt loţl aliuiţi ilejos, ţi anume': FEhl noui-.ji i-l-ţi-opi «pecii din c* I( in t alese din Fi aceia ţi b-lgiu. WERI ircl-i]i cl-ţi ţese a; ecil din iele luai fii,*'din Frai., ia, belgia ţi Fngliterel. PERSICI din cca mal ri namilă gtiidii a din M, ntrruil, fructul ea totul (xt nordinar ca mtrinie ţi pai fum. SPARANGEL plan.e ,e 2 uM fort* pr, ducvldre din speciile absc de Iu Cel mal vestiţi cultiv 0. fi Batiste de Olandă, tivite şi~cu margini colorate a fr. 5,_____________ Fiţe de mese de Olanda albe de 6 persdne a fr. 5.50, 7 şi 8.50. 7 şi 9. C. N. STEFANESCU SAVINY de arehilectl din etc. ARCiimxT iILEV MEDALIAT AL SCOALEI DE MLLK ARTE DIN PARIS Membru al Sooielilel centrale Pari» şi Bruxelles, Anunfă că a deschis un atelier de archittcţl sub direcţiunea sa. Doritorii de ti fiice construcţiuni şi ti comanda planuri , snut rugaţi a se adresa Strada Cometulnî No. 5