VINERI, 3 NOEMBRE ANUL III—1788. Iv BON" A MENTELE. IN TOAI'a RUmAnia ...................L n. 47 Rnl.................... i 74 luni.................» » 12 IN STUAINATATE : ....................... » *0 INSiRţlUNI ŞI RECLAME: de 30 litere petit, pnjţin» IV, 30 t>nnl «gin» III, 80 bani, pe pag. II, a lei sol Reclame a lei sol linia. n numfir In capitală 10 bani. 81 A NIJWCITJRI : priimPtc in *trfiin.'4î;itf : Lr\ O-nil FSE IN TOATE ZILELE L)E LUCKU. Biuroul Kodncţiol şi Administraţiei: l>rvlnt.ul ‘Dacia,. «tan . Pensii......... 188 — Dacia............... 200 — Rom Anin.......... 74 — , municipal cu premii — — , RomAnS.......... — — 3 luni.......... 99 55 99 40 ................ 25 07%- , ’ !..’!!! 122% 122*12 Cursul de V’leua, 13 noembre Renta ungaru in aur .... 83 21 Bonuri e teiaur ung , I emis. iu 75 . » » II , 73 50 Impru • tul austr, In h&rtie . 60 %) » . » argint . 62 20 Renta austriacA In aur ... 71 40 Loae din 1866 .................Ila __ Acţiunile b&ncel naţionale . 789 ____ . . austr. de credit . 223 80 . „ ungare » 206 76 Argint.........................100 — Ducatul......................... 5 69 Napoleonul...................9 87%0 100 mircl germane............. 57 90 Cnrsnl de B«rlln, 13 noembre Acţiuni le C&ilor ferate romAne. 35 — Obligaţiunile romAne 60/» . . 81 — Priorităţile C. fer. rom. 8°/» 87 — împrumutul Oppeubeim . . . 100 60 Napoleonul ........ 16 20 Viena, termen lung..............— — Pari» > scurt .... 81 — Calendarul «Jllel Vineri, 3 noembre. Patronul silei : S-ta Martira Aeepaima Rdi&ritul soarelui; 6 ore 54 min. Apusul soarelui : 4 ore 46 min. Pasele lunel: lonft nouft Itucnrescl — N uceara PLECA tfcw, rRENUBILOR Snoeara — t.ucurescl Jlucurescl—Glur.ln Hucurmcl . . . . 1 Sucaava .... 5.11 •! 6.46 4 Pl<*»cl..... 1 Koinan..... 8.45 .} 12.30 ,i U rii la..... J 7.15,1 TocucI..... 12.30 n 5.10 4 Tecuci fl . . . . , 11. Od Br&ila..... 3.08 n 8.10 n 8.58 Roman..... 4.45 Ş Ploescl..... 2.45 j Sucoava.MdirB . .12.03 ţl spre acest efărşit. " artizanii ligel albaneze au deşertat No-zarul. Pari», 13 Doembiie. Il-nrsft a1 a ridicat, după telegrama adre-A de cStră împăratul Rusiei lordului ^'IntUB, telegramă publicată ieri la amiazl, 8Uapă resultatul satisfăcător al noului ip nmnt egiptean. 8 osia a incnnoştiinţat pe cabinetnl din ■Its că, tractatul dela Berlin formănd ţiaiul politicei sale actuale, ea ar adera demersurile ce se fac la Conatantinopol favoarea Greciei. Pesta, 13 noembre n redactor dela ,Pester Correspondenz-, imit de cătră contele Şuvalof, zice că " autorizat a declara cum că ambasa-Rusiei la Londra un este pnrtăto-I nicinneî propuneri. împăratul Rusiei ■ teum şi împăratul Austriei s’aO hotărit > j aducă la îndeplinire tractatul dela Bsr-1 - Cu toate astea, intre Rusia şi Austria, /vij • căror interese se ating foarte, remăne ţşicum să se reguleze căteva cestiuni mici, împăratul Rusiei a rostit dorinţa ca J tele Şuvalof sS vie la Buda-Pesta, spre .î doce o deslegare afacerilor pendente. BUCUREŞTI J ouî, S (1-4-) noembre. Ni se pare. că oamenii noştri de 6tat cearcă din noă marea cu degetul. D. Cogâlniceanu, care pretinde a cunoaşte din cuvănt in cuvfintînvoiala dela Reichstadt, e conducătorul politicei noastre esterioare şi se pretinde in totdeauna bine-infor-mat. In ori ce caz după sfatul şi cu consimţimăntul d-sale trupele noastre a început a trece in Dobrogea, a căril eminente calităţi le-a descris in cameră. In articolul reprodus din ,Del6-nul * in numărul nostru de mercurl 1 noembre se emite intr’un loc prepusul, că anexarea Dobrogel cătră România e numai provizorie, pentru a inchide deocamdată ochii acelor puteri europene, cari nu erafi iniţiate in complotul dela Reichstadt a celor trei imperii Va să zică ni s’a dat Dobrogea numai de glumă, de ochii lumii, pentru a ni se lua iar la cea de’ntăl ocazie. Acum să vedem dacă există fapte paralele, cari să confirme opinia ziarului gâlâţean. RespunsurI ne dă „Komama Liberă*, foaie, pe cât se zice, inspirată de ministrul nostru de esterne. In ajunul intrării noastre in stăpânire, se ’ntămplâ următoarele in Dobrogea : 1) Impozitele se string cu o mână avidă de cătră russo bulgari şi pentru cât se poate mal mult timp. 2) Avutul public al provinciei se vinde şi se desface in pripă, atât pe cât se pot găsi cumpărători. 3) Contracte economicoase de a-rendârl pe zecimi de anr cu arende plătite pentru tot cursul vremii sunt sigilate şi parafate in modul cel mal espeditiv. Pe lângă acestea toate, prin care ruşii anticipează d-nia-lor viitoare in Dobrogea şi prefac interregnul ro-măn intr’un fel de formalitate goală si costisitoare, mal vine o altă împrejurare, pe care .România Liberă* n’o pomeneşte, ocupaţia parclelil. Dar, vor esclaraa cititorii, ce vor zice puterile cele mari, ce Austria mal cu seamă? Suferi-va ea, ca gurile Dunării să intre in mânile Rusiei in mod esclusiv? Suferi-va ca să se calce tratatul dela Berlin, abia Iscălit? Intr’adevăr, după jurnalele austriaco şi cele ruseşti s’ar părea că domneşte o estremâ animozitate ascunsă intre Rusia şi Austro-Ungaria. Ziarele din Viena — cele cunoscute de oficioase chiar— ţipă contra Rusiei, de ne iaft auzul. Ziarele ruseşti iar combat Austria, ca opresoare a elementelor slave, un ministru un- guresc, acelaş care a desminţit pe d. Cogâlniceanu in privirea existenţei unei invoieli de la Keschstadt, se lăuda că prin ocuparea Bosniei şi a Herţogovinel, s’a călcat capul şarpelui slav. Noi nu credem pe d. Tisza, ci pe d. Cogâlniceanu :— există un tratat de intreitâ alianţă, incheiat la Reichstadt. Poate că instrumentul nu îndeplineşte toate formele unul document juruit solemn, nu i re peceţile şi pergamentul necesar, poate că este o invoialâ verbală numai, dar există şi e in vigoare până astăzi. Să vedem, daca există elemente destule, cari să confirme şi această opinie. Antăiu Austria n’a avut nici odată resboiu cu Rusia. Asta trebue să se ţie bine minte, De când staâ amândouă împărăţiile faţă in faţă, nu cunoaştem nici resboiu, nici încercări diplomatice, cari să conducă la un resboiu intre Austria şi Rusia. Al doilea, de câte ori de o sută cinzeci de ani incoace Rusia se bă tea cu Turcii şi le lua teritoriu, Austria căută să se compenseze tot de la Turci pentru câştigurile Rusiei C’un cuvănt duşmanii seculari ai Turcilor au fost şi vor fi până la deplina împărţeală a împărăţiei os manice: Rusia şi Austria. Aceasta era vecinica plângere a miniştrilor turci din Constantinopol. — “V’am da—ziceau el cătră agenţii noştri diplomatici acreditaţi pe lângă inalta Poartă — v’am da vouă Românilor şi independenţă fără a se capitaliza tributul, am recunoaşte de rege pe voievodul vostru, v-am sprijini inafarâ in toate actele voastre de neatârnare, dar — dar ne temem, ba suntem siguri chiar, că a doua zi după proclamarea independenţei voastre aţi deveni instrumentul unuia din duşmanii noştri seculari r Rusia sau Austria. Şi acestea le spunea un ministru turc înainte de vr’o cinsprezece ani — tot vorbele astea le repetit alţii mal târziu, Şi ’ntr’adevăr logica Turcului era escelentă—a doua zi după proclamarea independenţei noastre am devenit aliaţii Ruşilor. Dar să presupunem, de şi e de necrezut, că lipsa oricărui conflict inarmat intre Rusia şi Austria de-o sută cinzeci de ani şi mal bine, împărţirea frăţească a Poloniei, ocuparea Bosniei şi Erţegovineî nu ’n-seranează nimic; că există animozitate, că ’ntr’un caz de primejdie neam putea răzima de Austria. Atunci am trebui să vedem neapărat un lnc.ru ; că Rusia ia măsuri de preeauţinne contra Austriei, că ’şi păzeşte linia din spate, adecă linia Dunării, ca la un caz dat să nu i se primejduiască retragerea sutelor de mii de oameni din Bulgaria şi Rumelia resâriteanâ. Ei bine, linia intreagâ a Dunătl e apărată contra Austriei de 5 zi cinci batalioane ruseşti, adecă de 2500 de oameni. Rusia nici grijă n’are de Austria, pentru că există înţelegere intre el. Toată gura mare şi larma din pressa austriacă şi din cea rusească sunt de o hil lumii , ca şi cedarea Dobrogel către noi, care fără o energică intervenire a puterilor apusene nu va fi a noastră, ba poate că Dobrogea nu e singura provincie , a cărei pierdere ne ameninţă , poate că la Reichstadt s’a hotărit — finis Poloniac. Dar grija cui o aii Ruşii, dacă nu pe a Austriei? Se vede. Toată linia contra Turcilor şi ţermil mării contra Engle-jilor sunt formidabil apărate. Şi Austria contra cJ 3tâ gata? In Gali-ţia şi in Ardeal nu-I oştire, nu sunt pregătiri. Ce este , e in Bosnia şi Erţegovina, unde se pregăteşte drumul spre Saloniki spre marea Egeică. Dar se va zice: nu există rivalitate intre aceste puteri ? Ba exi-de sigur, dar in rezolvarea acestei rivalităţi nu vor apela nici când la noî, pentru că nici unul nici celalt nu afl încredere in noi, mal cu seamă nu in cabinetul actual. Cabinetul actual a făcut până azi o meschină politică de duplicitate la rare Rusia şi Austria aă jucat pe spectatorii inţeleşl intre olaltâ ce fac haz de comediantul , care voieşte să amăgiască pe unul in socoteala celuilalt Pe cabinetul actual nu pune temeifi nici unul, nici cellalt Voind a şedea pe două scaune s’aft tras de 3ub el amândouă deodată, incât azi şade la pâmănt. Dar precum n’afl încredere Rusia şi Austria, tot aşa n’aă nici puterile apusene—care ar fi bune bucuroase să ne vază existând , dar se tem de-o nouă ediţie a alianţei noa-tre cu Ruşii. DIN AFARĂ La 10 noembre impâratul Austriei a primit in curtea dela Bmla Pesta delegaţiunile şi anume la 12 ore pe cea austriacă, la 1 oră pe cea ungurească. Afară de asigurări de lealitate şi de lauda vitejiei armatei, contele Coronini, prezidentul delegaţiunil austriace ah spus următoarele : .Delegaţiunea Reichsratlialul va fi şi de astă dată credinciosul interpret al sentimentelor şi cugetului mandanţilor el, dacă la sfâtuirea şi hotărârea asupra proiectelor, pe care ni le-a înaintat sah ne va inainta ăncă guvernul comun al M. Voastre, vom fi adânc pătrunşi de marea seriozitate a momentului, şi avănd necontenit grijă pentru binele, onoarea şi poziţia ca putere a monar-chiel, ne vom sili a pune in acord cererile întemeiate pe acele interese, cu consideraţiile pe cari trebue să le avem pentru starea financiară a statului şi pentru strimtorarea economică a totalităţii locuitorilor precum şi a o seamă dintre dănşif.* Prezidentul delegaţiunil ungureşti, d. Szlavy rosti intre altele, următoarele cuvinte : .Dela incheierea celor din urmă delegaţiunl ah intervenit evenimente, cari ating in mod egal poziţia europeană a monarchiel, raporturile er politice din lâuntru şi starea el financiară.* .După ordinul M. V. armata noastră a ocupat Bosnia şi Herţegovina. conform mandatului primit la Berlin. Cu simpatie călduroasă şi cu bătaie de inimă am insoţit această armată vitează, care înaintând pe drumuri grele, infruntănd vremea cea rea, suferind uneori privaţiuni, luptând cu primejdii, necunoscute in resboae cu popoarele civilizate, şi-a făcut datoria. Atitudinea vitează a armatei ne-a umplut de mândrie. Cu bucurie am aflat că echiparea şi înarmarea el s’ah dovedit că sunt escelente. Din acestea am câştigat speranţa şi convingerea liniştitoare, că chiar in cazul unor încercări eventuale mal grele, se vor justifica şi compensa sacrificiele, pe care popoarele M. V. nu s’aft opus nici când, chiar in apăsătoare imprejurârl financiare, să le aducă in interesul armatei.* In urma ocupaţiei indeplinite de armată avem iarăşi datoria de a căpăta ştiinţe asupra motivelor şi scopului final a procedurel, observate de guvernul M. V. in complicaţiunile orientale ; avem datoria de a cunoaşte cn deamăruntul in toată intinderea lor până la marginile estreme sacrificiile materiale , pe cari le va inai cere acea procedură. * .In de9baterile noastre ne vom sili de-a considera cererile ridicate în numele poziţiei de putere mare a monarchiel, dar şi starea politică, puterea materială a ţării noastre. Ne vom sili dar a corespunde ten-denţelor M. V., cari aft de scop sporirea siguranţei esterioare şi a verea monarhiei, dar in aceeaşi vreme vom corespunde şi cugetului celor ce ne-afl trimis, cuget răsărit din împrejurările politice şi financiare date.* împăratul răspunse in acelaş fel amândoror delegaţiunilor cu următoarele ruvinte : ,Faţă cu marele probleme, ce vă aşteaptă in sesiunea ce vine, primesc cu mulţumire asigurarea supunerii d-v. leale. Serioase eraţi im-prejurările, cănd s'ati adunat dele-gaţiunile pentru cea din urmii oaril. Evenimentele din Orient intraseră intr’o fază, hotărltoare. Steteam la pragul congresului, care avea să pue in acord rezultatele r&sboiulul cu cerinţele echilibrului european şi cu interesele, de aproape atinse, ale mo-narchiel.* „In acel moment serios i s’a acordat guvernului meii c'un un patriotism vrednic de mulţumire mijloacele, cari să'l pue in- poziţie ca in congres să’şl pună in mişcare influenţa lui in amândouă direcţiunile şi s'o mânţinâ cu succes după congres. Sunt mulţumit in sinceritate, că congresul a isbutit a conjura primejdia eminentă a unul rSsboiă european. l’acea de la Berlin a creat o poziţie nouă ţarilor de pe peninsula balcanică. Executarea lui deplină şi omuilateralâ, pentru care guvernul med va stărui cu toată bună ere dinţa unul tratat, e proprie de a opri cu efect reîntoarcerea primejdiilor, cari ad ameninţat pacea Europei şi interesele noastre. Pentru a ajunge la acest scop, puterile adunate la Berlin s’au unit in hotă-rirea, ca cu ocupaţia şi administrarea Bosnel şi Herţegovinel să fie insărcinată Austro Ungaria. Am primit insârcinarea aceasta. îmi pare rău, că relaţiile interne ale acelor ţări fiind adănc sdrnncinate, ocupaţiunea nu s'a putut executa pe cale pacifică. Rezistenţa, pe care elemente anarchice ad opus-o binevoitoarelor noastre intenţiunl, a cedat curând bravurel vitezelor mele trupe. Cu ocazia această armata răsărită din înarmarea generală a dat probe strălucite de bunătatea el. Vă felicit pentru acest succes d-nil mei, ca reprezintanţl al acelor popoare, din sinul cărora a eşit armata, precum şi ca membri al acelor corpuri, cari cu patriotism şi inţeleg?re au sprijinit guvernul meu, in cultivarea şi desvoltarea puterii de apărare. Soluţiunea repede şi energică a acţiunii militare ad scăpat populaţia din Bosnia şi Herţegovina de terorismul resvrătitorilor şi mi-a făcut cu putinţă să rânduiesc intoar-cerea unei însemnate părţi din trupele de ocupaţie. Guvernul meu se va sili serios de a pune in acord sacrificiile, ce le cere indeplinirea misiunii cu starea financiară a mo-narchiel, şi va grăbi precât cu putinţă sosirea momentului aceluia, in care administraţia Bosniei şi Iler-ţegovinel să se poată plăti din mijloacele acelor ţări chiar. Speranţa că aceasta ne va succede e cu atăt mal inteineiatâ, cu cât relaţiile noastre cu toate puterile sunt necontenit cele mai bune. Domnii mei! Sacrificii grele vi sd vor cere. Mari evenimente istorice, ale căror oprire n’au fost in puterea nici unul stat, s’au apropiat de mo-narchie cu ceriDţe neobişnuite. Am increderen, că patriotismul popoarelor mele. că inţelepciunea reprezentanţilor lui nu va remâne indârătul mărimii momentului istoric. Sunt convins, că veţi uni silinţele dv. cu acele ale guvernului meu, pentru ca opera inceputâ pentru mănţinerea păcii europene, pentru binele şi gloria inonarcbiel, pentru consolidarea raporturilor din lănntru şi in afară , să casă la un capăt fericit. TIMPUL In această credinţă tare, doresc bun-succes lucrărilor dv. şi vă zic din inimă .Bine aţi venit*. Discursul D-luI Otto Hausner. Iată vestitul discurs, ce d. Otto Hausner, deputat polon in Reichsra-thul dela Viena, l-a pronunţat cu ocazia desbateril asupra respunsulul acelui parlament la mesajul împărătesc de deschidere : .înălţimea Sen prinţnl de Liechtenstein ne n făcnt mai mnlte întrebări in privinţa provinciolor din nou autxate adică in pri vinţa Bosniei şi Erţegovinei: nea întrebat dacă nn ne place situaţinnea geografică, datinele, cestinnea cheltuielilor; nn-mai dtspre gestiunea dreptului nu ne a vorbit nimic, (In stânga: Foarte bine!) dacă ar fi vorbit din pnnctnl de vedere al dreptului, atonei i-aş fi respnns că mie nn mi-a plăcut acest pnnt, că insuşirea nnej ţSrl fără nn titln de drept, fără caz de resbel şi fără provocare, e nn fnrtisac (vii aplauze) pe care chior numai ca om, ca cetăţean anstriac, ar trebni s'o desaprob, dar pe care ca polon o detestez (Inngl aplauze) căci tot astfel fără titlu de drept fără caz de rezboin, fără provocare, a fost împărţită şi nimicită patria mea. (Strigăte nşa estet Dnpă părerea mea dar, nn polon nn trebue să 'şl dea măna la o asemenea procedare, fie acela pentrn care ee pregăteşte lovitnra de viţă asiatică, de religiune moametană, şi stea el pe cea din urmă treaptă de cnltnră. (Bravo! In stănga'). Voin fi acusat de idealism şl de politică de simţiment, insă nn vor trece ani urniţi şi vor fi urmări, cari vor dovedi dacă i-dealisninl sau aşa nnmitnl politic real a avnt mai malta prevedere politică, cănd fetalele armări ale acestei politice reale, care deja de donă orî s’au ivit, pentru Austria, se vor ivi din non. înălţimea ga prinţnl de Liechtenstein ne a epue in glumă că provinciile din nofi câştigate, precum Bosnia şi chiar Spizza, ne vor adnee avantajul unei sporiri a numărului deputaţilor. Me tem foarte — şi aş vrea să fin nn rău profet — mâ tem că, după trei ani de la anexarea Bosniei, nu ra mal fi in Austria mei un deputat (aplauze şi contraziceri), căci in istorie există o logică nestrămutată in urmarea evenimentelor, şi se poate prea lesne ca dnpă ce e'a sevărşit dinprennă cu Rusia o nedreptate iu afară, acea nedreptate săvârşită de dragul Rusiei Bă se urmeze fatal şi in lănntru, (Strigări in Btănga, foarte adevărat!) şi celor cari cred că mă duc prea depnrte: acelora le amintesc cele donă date cunoscute : 1849 „Vilagos* şi 1851 .Desfiinţarea Constituţiei !* Reepunzănd la cuvintele contelui Ho-henwart, d. Hausner a zis .Puntul de gravitaţiune al raţionamentului Escelenţei sale corniţele Hohenwart constă in următoarele trei pante. Antăiu: acţiunea odată incepntă trebue terminată; bine san rău, ea e incepntă şi trebue continuată. Ceeace s'a incepnt intr'nn mod glorios, trebue sfârşit intr’un mod glorios datoria noaBtră este d’a salva onoarea angajată a Austriei. Aceasta ’mi pare că formează unul din argumeute. Aldoile mănţinerea Turciei, pentrn politica orientală a Austriei a foBt numai mijlocal iar nn scopul nu adevărata sa ţintă, de oare-ce prin Congresul din Berlin Turcia a fost ştearsă din răndul puterilor şi i ea lăsat o aparinţă de existenţă, numai ca o datină ,a dreptului ginţilor, nu trebuie să ne gândim de căt la asigurarea graniţei noastre dela snd-ost, a Dalmaţiei şi a Adriei. AI treilea : incorporarea Bosniei corespunde tra-ditinnilor anstriace. In pnntnl cel d’ăntăiă vedem că lipseşte orl-ce încercare de probare, dacă această ocnpaţiune e in adevăr bană şi dreaptă, dăcă e trebuincioasă şi folositoare, dacă durabilitatea sa e asigurată pentru viitor. Ni se spune numai că ea e deja incepntă şi că pentrn aceasta trebuie Bă fie continuată. Acest principia absolut, că o acţiune politică, nnmai pentrn ca fost incepntă şi pentrn c’a costat sacrificii, şi anume sacrificii de sănge, trebuie să fie nrmată chiar şi in contra unei mal bane convingeri, aceasta e nna din cele mal coinnue sofisme ale degeneratei noastre diplomaţii (strigări iu Btănga ; Foarte adevărat), care dovedeşte prin această des-brăcaroa el de cele mal simple noţinnl de drept, de morală şi d'o obicinuită înţelepciune (vii aplnnse in stănga) desbrăcarea de acele legi care guvernează saB ar trebui să guverneze pe cetăţean, familia, aso-ciaţinnea, dincarise compune statul. Cetăţeanul familia şi asociaţinnea, văzănd că o intreprindere a lor nn mai e bonă, că nn mal e posibilă, că nn mal e corespunzătoare scopului o vor părăsi şi vor căuta s'o repare/,e căt va fi cn putiuţă (strigări iu stănga: Aşa este!) Insă aceasta nn merge in inalta diplomaţie; acolo e interzis aceasta. Şi scopnl acestnl principia este cn, venind, dinaintea reprezentaţinnii naţionale cn nn fapt împlinit, la care dânsa n'a Inat nicio parte, B’arnncn o parte din sarcina pi asupra el şi s'o facă soli-dnră intru răspunderea faptului deja împlinit. (Aprobări şi aplnnse in Btănga). Acest principia desbrăcat şi abzolut u’are nici nn temeiB; dar şi mai pnţin temeiB are avizarea la onoarea angajată a Austriei. Apa dar, cund nn stat e invingător, cănd se bncnră pe deplin de libertatea ncţinnil sale pi cănd voieşte să renunţe la o posesiune, la o poziţinne, la nn pretins căptig , fără să fie "constrâns a face aceasta, numai din inţelepcinne sa Q chiar din nipte motive mai nobile, atnuci onoarea sa nn ăl permite a face aceasta ? Dacă inBă iu urma unor înfrângeri, e silit de inamic a face aceasta, atancî onoarea nn sufere nimic, nici prin fngă, nici prin renunţare, nici prin concesiunile cele mai nemărginite, nici prin coutribnţinni de resboiB, nici prin cedare de teritoriB. (Strigări in stingă: Foarte adevărat I) Un asemenea fel de onoare o înţeleagă cine va pofti; eB n-o pot inţe-lege. Am avnt chiar in zilele noastre nn exemplu caracteristic cum această onoare poate că fie angajată şi apoi salvată : întreprinderea in contra Mexicului care s'a sfârşit cn o catastrofă îngrozitoare. In 18G1, cănd trapele franceze, spaniole şl engleze staB Ia Vera-Cruz, Mexicul se declară gata a da satisfacţinne ş'a plăti bani pentrn bancherul Ieker. Spanio'il şi Ea-glejii se declară mulţumiţi cu aceasta şi ăşi retraseră trapele, Franţa declară insă că onoarea sa nn’i permite d'a se intoarce şi d'a părăsi întreprinderea, după ce oştirea sa trecuse odată Oceannl şi după ce înaintase Bpre capitală ; groaznica aventură fu continuată, nn mandra şi nefericit prinţ fn turit iu aceaBlă intreprindere, isbucm nn răsboiB pustiitor care ţinu cinci ani, şi dnpă ce se iviră infrăngerile, dnpă ce veniră perderile de oameni şi de milioane , atunci FraDţa se convinse d'odată că acum Si permite onosrea^sa.de-a ee retrage şi d’a părăsi pe nefericitul prinţ soartei sale. (Strigări la stănga: Foarts bine). Dar ceea ce e mal mult : după ce impăratnl, nn archidnce de Austria, condamnat de consiliul de răsboiB,’căznze’snpt gloanţele plutonului de exeenţiune, nu ee luară nici un fel du reprezalil in contra Mexicnlni. Atunci se părea că onoarea nici unni stat nn reclamă aşa ceva, şi dacă nn mă inşel — ee poate că mă inşel — actualmente Mexicnl e reprezintat aici diplomaticeşte, şi aceste toate, pentrn că intre Mexic şi Austria , intre Mexic 'şi Franţa e largai ocean. Daca insă Mexicul ai fi situat in poziţinnea cea comodă a Bosniei(i’aritate) şi a Erţegoviuei, atancî onoarea ar reclama anexarea sa, nn nnmai din canza a-acelei catastrofe sângeroase, ci şi din o sntă alte motive. (Bravo! Bravo ! in stănga). Mai depnrte a zîb Exelenţa Sa contele Hohenwart ; ceea ce e'a incepnt intr'nn mod glorios, trebuie sfărşit intr'nn mod glorios. Ce frumos, ce en-fonic sună aceste cuvinte, cnm storc ele de sine aprobările tntnror şi entnsiasmnl momentan! (ilaritate) Dar căt de neadevărate, căt de nedrepte! Glorioasă numeşte Exc. Sa contele Hohenwart intreprinderea aceasta, astfel cam se găseşte astăzi dinaintea noastră. Cred insă că nn rseme-nea măiestru in elocinţă ar trebni să ştie ce umbre de laude, ce nuanţe dendiective să întrebuinţeze, cănd voieşte să caracterizeze lucruri măreţe san miel, superioare san secundare, importante san neînsemnate. Dacă ocuparea Bosniei a fost glorioasă, care e atunci epitetul pe care’l dă Fxc. Sa contele Hohenwart victorioasei a-perărl a patriei in contra unei mari puteri Agresive şi cuceritoare? (Bravo, in stănga). Care e atnuci epitetnl pentrn o bătălie ca cea dela Aspern ? In adevăr cine nn va recunoaşte cn bucurie că oştirile noastre s'an pnrtat bărbăteşte, vitejeşte, (Bravo! Bravo!) că e!e şi-an împlinit greaua şi amara datorie, astfel cnm nimeni un aştepta de la nişte oştiri tinere, că aB indurat greutăţi, necaznri lipsă? Aşa dar faptele singuratice alo oştirilor aB fost glorioase; nu insă intreprinderea (aplauze in Btănga); căci aceasta întreprindere a nimicit toate prevederile autorului ei. (Foarte adevărat). Nn ca două batalioane cnm se zicea, (ilaritate), nn cn trei divizii, cnm s’a făcnt la început, ci cn cinci corpuri de armată nnmai ea a putut fi executată. întreb acum dacă insuşirea Unei provincii de nn milion locuitori, prin o armată de 150,000 oameni, in timp de donă luni, cu o perdere de 7.000 oameni cazaţi po câmpul de resboiB, fără a mai număra pe aceia care lâncezesc prin lazarete, şi dnpă o cheltnială de 100 milioane florini, dacă o ocnpaţiune care a pustiit şi dapopornt ţara istovită, a măhnit şi in-străiuat rpstul poporaţinnii, întreb dacă o asemenea ocnpaţiune se poate numi glorioasă. (In stănga, foarte adevărat! Bravo!) A fost tristă ocnpaţiune (strigări in stănga; Foarte adevărat!), pe care pntem s’o primim şi pntem să nn o primim ; glorioasă, insă na fost, etcest cavtnt trebuie stil păstrăm pentru alte lucruri mal mart1. D. Hansnsr observă că oratornl cel mai însemnat care a combătut adresa la răspunsul tronului, adică contele Hohenwart, negaeind nici nn argument convingător a reenrs la sofisme şi chiar la citate poe-tice( ca nn simpla mnritor). Nn mă pot in voi, zice d. Hausner nici, cn cuvintele Ini Grillparzer. Marele poet zicea in 1819 despre oastea Iul Radetzky: »In tabăra ta e AnBtria*. Atonei monar-chia era sdrnncinată pănă in temeliele sale, resboiulnl civil bântuia ţara de la nn capăt la altnl, şi singură această oştire nnmai, care apăra ţara in contra inamicului din afară, pntea să treacă de simbol al nnirel şi sft stoarcă acel cnvănt al poetului. Ce vedem insă acnrn ? Monarchia se află in deplină pace, ea e nnită, nici nn om nn se ridică in potriva legei şi a Con-stitnţinni], o in tabăra unei oştiri, care a cucerit o fară străină şi Se ajlă acolo pentru sigur an fa el, in această tabără să fie Austria? (Ilaritate. Bravo!) Crid ca aceasta însemnează a trage prea tare lucrurile de păr, spre a prodnee o furtună momentană de aplauze, (Strigări; Foarte bine! Bravo!) Trec 8cnm la a don grapă do oserţinni ale contelui Hohenwart, unde zice că man-ţinerea Turciei n'a fost o ţintă, ci nn mijloc al politicei anstriace. Aceasta e adevărat, dar tot-d'odată aceasta e şi o frază cn total generală (Bravo !) Căci mănţinerea nani stat străin, ori-care ar fi el, este oare scopul absolut şi ţinta politicei anstriace? (strigări; Foarte bine!) Scopnl absolnt şi ţinta e nnmai manţinerea propriei monarebii, apărarea, întărirea propriei monarchit; toate cele-l-alte snnt mijloace. Prin urmare cn aceasta nimic nn e zis. (stri ări: Foarte bine! Bravo!) Dar a fost nn mijloc puternic, şi, pentrn ca să ne mănţinem io Orient, pentru ca să nn perdem ori-ce inrnirire in Orient, acest mijloc se cădea să fie intrebninţat necontenit. Acnrn ne spune contele Hohenwart intr’nn mod cam nesignr — căci a trebuit să eimţă insDşi că e o lipsă in acele desluşiri — ne spnne că acest mijloc se putea dobândi pe cale diplomatică şi că acea tuăuţinere s’a şi încercat prin demersuri diplomatice, pană cănd n’a mal fost nimic cn pntinţă. Să vedem acnm cum, ce e'a făcnt din partea Austriei pentrn realizarea acelei mănţineri. Contele Hohenwart zice, eă dela pacea din Adrianopolt, Turcia e in decadenţă şi că dnce o viaţă artificială. Aceasta e, pare-mi-se, cam exagerat, căci, in marele resbel oriental din anii 1853—185(3, Torcia a ţinnt pept Roşiei nn an intreg, iuainte d'a interveni puterile occidentale, a bătnt-o la Cetatea, la Olteniţa şi la Calafat ş’a dovedit o putere de viată extraordinară. Cn toate astea, voi recunoaşte bucuros că cea d’ântâi lovitură simţitoare s’a dat Tnrcieî prin pacea dela Adrianopole. Asnpra resboinlnî Rusiei in contra Turciei din anii 1828 —1829, avem nn op excelent, scrie cn o claritate şi cn o evidenţă de necrezut de măiestra pană a celni mai mare strategist in viaţa, a Ini Moltke. Din această scriere ee vede că acel resbel de doi ani a avnt o soartă din cele mai schim-băcioase şi mal mişcătoare. Acest ofiţer, care se afla in statal maior al comandantului suprem, care era prin urmare mat mnlt pentrn Rnsia decât iu contra el, zice că in mai multe răndnrl sosise momentnl pentrn o desăvirşită nimicire a armatei rnse, şi că in fine pacea de la Adrianopole a fost adnsă numa1 de necrezuta cutezanţă a Ini Diebici, care stoarse acea pace umilitoare cn umbra, cn scheletul anei armate, radnsâ la 30,000 oameni, deoarece ne mnl pomenită apatie a inamicnlni nn era in stare să ghicească această slăbiciune ; şi în aceşti, doi ani - ’ 3 Austria n’a făcut nimic spre a’şl ţ acest vecin atăt de trebuincios. I dintâi ivire a Rusiei în anii 1828 ş 1 Austria nn făcu nici un fel de ii vira; la c*>a d’a dona, ţn anii 1851« la 1856, se mărgini a face nnmai r monstraţinne militară, ş’aceasta pn ,. ziB ş’aproape fără voe; la cea d’atrn nnmai că nn s’a împotrivit, dar i t încheiat mal ăntăi alianţa celor tre pârâţi, ear dnpă aceea a izolat pe ,w . tera, a împins pe România în I. Rnsiei — cu nn cuvânt a făcnt te. a adnee la cădere pe acest vecin a trebuincios, pe acest stat, pe care t să’l mănţină, şi, cănd aceBstă cădis realiză, ataci se duse la Congresul di, ...îl1 lin, spre a’fi lua un mandat de la aeef .t greş, un'e In istorie In privinţa călca' picioare a dreptului ginfilor (Bravo ! Bp un mandat in ac .st nefaricit tracta conţine în fiecare articol o mină, » asvârli in aer pacea întocmită cn 't greutate. (Aplauze). Toţi ştia cnm t -esecutat acest mandat. Lucrai st> astfel. Avem nn vecin cnm nn se mat comod, maî nevătămător, mat mai vrednic de dorit, (strigări în s1 foarte adevărat !) In cei din urmă 1 ani nici nn singnr punct al armatei triace n’a fost neliniştit, dd i s’a ţi nici cea mal mică nedreptate ; toţi tnrîsesc cn sinceritate, şi Exc. Sa c Hohenwart In fruntea tuturor, că, 1 din momentnl înfrângerii poterii Ta graniţele Dalmaţiei trebniaB apărate dar in interesul nostru d’a mănţir vecinul, care, deşi cam apatic, deşi aj înapoiat, era cu toate aBtea cum iij» pntea dori mai potrivit. Insă pescesll cin noi l’am împins in prăpastie şittâs acnrn neam adns aminte că nimicir>li demasebeaza fruntaria noastră, că li urmare logica, şi în acelaşi timp, vn mi-ae, şi morala de stat, reclamă c ţ1 momentnl căderii să i se smnlgă şi ac provincie. „fimî maî rămâne ăncă o mică obs ţinne nnmai, cn privire la această a grupă de aserţiuni : obserraţinnea Exc. Sa contele Hohenwart s’a serv» oarecare ton umoristic în tratarea tei cestinni, zicând despre Snltau că administrator de mase (ilaritate) sunt legitimist; dar cn toate astea expresiane m’a surprins in câtva, cj£ am zis că, dacă este permis la nn c9 al paterilor a degrada pe nn suf care’şi esercită ăncă drepturile salt Starea de administrator de mase, aceasta e nn precedent, care se poate1 tâmpla şi altor! suverani.* Răspunzând la nu alt argument sl mitetnl Hahenwart, în privinţa celA mai zis contele Hohenwart o’a. nn lucra îmbucurător d’a mai vedet dată desfăşnrăndn-ee drapelul negru-ben, şi d’a vedea renăscândn-se cn în porarea Bosniei vechia tradiţinne anstr Ei bine, efl îmi închipuisem cn i altfel adiectivol austriac. Adesea auzit cn plăcere vorbindn-se de vas austriacă, de ospitalitatea austriacă oredinţa austriacă, cu mai puţină m® mire de recunoştinţa austriacă (ilaritl insă despre trndiţinnea austriacă a ani n’am mai auzit până acnm.* (Ilarita D-Ba face apoi istoricul diferitelor prin care a trecut Austria, arătăn mal Daintu Anstria câştiga state pri snrătoare, de nnde derivă proverbul felie Austria nube.‘ P’atnncî zestrea caia cu mult avantaj mandatul dela!] lin. (Ilaritate). Din acest fel de iusnş» ţări, mal pnţin neplăcut popoarelor domnitorilor, Anstria se alese cn im«f rea Poloniei. Această însuşire a foştii, fatală psutrn Anstria, şi din acel mo|( alt incepnt pentrn ea perderile şi călii tăţile. La doi, trei ani dnpă insuşirea Ionici urma perderea Belgiei şi a Lom! diel ca nn fel de pedeapsă. Veni npolî gresnl din Viena, care creă Austriei ziţie imposibilă, şi in fine sosi annl după care — deşi e nn ce ne mai so căci era dnpă nn resbel perdut — sil ţinnea din lănntrnl ţârei se lămuri fl imbnnătăţi. Nnmai dela această perii de doăspiezece ani încoace, Anstria e a v timpul pa ea insăşl, numai d'atnnci ea I jh no8 vatra diferitelor naţinui, di. |ţ naţionalităţi, diferitelor grade de pe care ea este chemată — deşi Sncă - - d’a le aduce la o egala in-dnpă onm ee intămplă aşa de £ alte state, ca Belgia fi Elveţia, a,ta e o misiune frumoasă pentru misiunea viitorului; nu insă ane- pud la cele ce se spune despre o in-a relaţiunilor dintre Austria fi «2d. Hansner 7.ice că nu trebuie să crezăment ziarelor semi-oficioase, Lcă căte odată cu vioictune pe Rusia. cari nu ştifi că acele atacuri se itdeauna cănd e trebuinţă de bani e), fi că ele se inmoaiă indată ce int in pungă (ilaritate), aceea or ■ede că există o oarecare incordare ţinnile lor cu Rusia. Dar, dacă vom a fapte, ne vom convinge indată că a. Colonelul Raab, plenipotenţiarul in comisinnea dela Rodop, văzend le mutilate fi cruzimea bestială, a nat f’a strigat tuaî tare decăt ori" ^}l comisar; dar, indată ce i-a venit ie sus, el a refuzat chiar d’a iscăli ui, fi, chiar după ce acest proto ■s modificat fi indulcit. Făcut ustria ceva ca să sprijine nota lor-lîeaconefielJ, care cerea dela Rusia .îtaren hotăririlor tratatului dela Ber-).N a făcut nimic. Cr-a făcut oare Au-ipre a impedeca acea diavolică luptă aţiţată din noi! de Dondukoff-Kor-\l care asemenea e o călcare a păcii Jrlară adresată tratatului din Berlin? ;jf5:ut nimic. Dacă vom ţinea seamă de I acestea, apoi trebue negreşit să pre-|n m că vom fi impinşi la o nonă ac-1 in tovărăfie cu Rusie, la o nouă im-je de terilor străin , fi nu ne putem ands că aceasta n’ar aduce numai paI dar poate chiar peirea monarchiel. cum zisei, istoria Austriei ne-a usjr de doe ori exemplul, că participe» la cuceriri şi impărtăfiiea posesiunii pie nn i-a fost decăt spre pagubă, trurbit dtspre imjărţirea Poloniei, fi ţa Jaug numai că, dtjn la un nn după Ţi, cu ocaziunea păcii dela Bisel, (s părăsi pe Anstria, iar ca patru ţ .1 tărzifi, adică ic 1800 această a-fa Rusiei de mnre folos , pentrn parea la luarea in posesinne a teri-il străin. Ir nu vă voii! aminti de căt doe fapte BplsU sbia acnm doisprezece ani, fi : participarea la răsboinl danez fi cn-. Schleewig-Holsteinnlnl. Pe cănd se ie lucrare această participare, sin-csle ,vocI casandrire* erai! luate in respinse cu un fel de nobilă snme-__I Iceasta era pe atunci o acţinne de »> politică ;i neevitabilă, iară doi ani, târziii ne-a pus acest aliat unghia in ] uoă care l-am ajutat cn săngele fi a-B noastră, pentru ca să-fi poată in-t armele sale ameliorate, să poată ap mal repede la conftiinţa de sine, pe (talul Germaniei, la inmnlţirea masele de resboiS ; fi acest aliat a ret legiuni de insurgenţi, pentru o iu-nne in Ungaria, fi a Acut Italiei im Irl, că nn pricepe cum trebue să ne lovitura de moarte, (voci : foarte ade-11 1) Şi dnpă o astfel de experienţă fă-abia cu doisprezece ani înainte, vreai! impingă tot pe astfel de căi ? t'ipă ce această ocupaţie se va schimba nt .are — ceoa ce va fi trebui să se le — după ce uceftel anexări vor ii, alte ocnpaţii, fi Roşia va concede I Îndoială luarea restului din teritoriul x.iu, atunci mfi tem să nu aibă această (tură cu Rusia cea mal fatală influenţă, mumal asupra situaţiei noastre, externe, chiar fi aBupra organizaţiei noastre irne, ba mă tem să nn devie ilozoriO pe am câftigat din annl 1800 incoace. oaze.) Iar dacă aceste temeri ale se vor părea maiorităţil inaltel ca-poate prea exagerate fi neîntemeiate cauză că această maioritate c a făcut tea (6speriinţe amare ca noi depntaţil (iei, atunci trebne b’o asigurez de altă e, că perderea independenţei fi cala-ţile secnlare aB defteptat in noi nn net admirabil de fin şi de iritabil pen-pericule iminente. Tocmai preenm In-|f-t păuă astăzi publicate 3 lei. A eţit de sub tipar : Igiena singurul manual elaborat conform programei ofi iale pentru ş o-lele s cun lare. De vfinzire la librăriei" din Bu- ureştl şi Craiova. NB. Această carte este de reco-ruandăt şi familielor. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului românesc din Sântul-Munte de la intemeiarea Iul şi pănă astăzi. Bucureşti, 187b. 1 voi. 4o 100 pag. A eşit de sub tipar : Plevna le jour de la reddition par Cleon Ran-gabd. consul general de S. M. le Roi des Hell^nes ii Bucarest, 1 voi. 8o 85 pag. Irillliil Urcă. — Gramatica, trudei Române. Enrico Crocc. — La Romauia davanti alt' Europa. Firenze 1878. Broşură 8o mare 50 pagine. Mărie Nizet.—Româniu—Poestes roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. D. Coinşa şi Eiişţen Brute. - Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de leO 1. 50 b : .Soli“ ş> .Ilabeit* sad Cestiu-nea Ovreilor in Roinănia, Studii politic şi social de Ion Slavici. \T. Scurtescu.—Istoria Românilor pentru clasele primare. Dr. Barlm Constantinele» — Limba ft literatura ţiganilor din România. G- Sioil. — Operile principelui Contemir, tipărite de soc'etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzeuilor şi Brăneo-venilor. Partea II, Divanul, însoţite de un glosând. Preţul 3 1. n. C- S. Stoiccscu şi D. St. Căli- Iiescil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa română, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. D. Mirese».—Aritmetică cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentrn uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in So de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b Conform notificării a biuronlui principal de loterie Isenthal Co. in Hamburg publicată in ziarul de azi, tragerile loteriei de bani germană se inerp la II Decembre a. c. Considerând participarea estraordinarede care se bticură această loterie in ţară, credem că notiţa de faţă e de interes.—Guvernul llambnrgian garantează că pănă acuma pentrn plata esactă a tutor câştigurilor cu toată averea Statului. Fiindcă Tlambnrg după cum e cunescnt ee enumere intre oraşele cele mal bogate din Germania, apoi negreşit că aBiguranţa ce oferă e destul de suficientă, şi putem deci recomandă pe această loterie de stat ca solidă. Teatru Italian.—Vineri, 3 noembre, 1878 ; Lucia de Lamermoor, dramă tragică in 3 acte. Duminecă, 5 noembre, la 1 oră d. a., cn preţuri reduse : Don Pas-quale. ’l TIMPUL Un remediii eftin. Cine un scie rât de tenace, cât de greii sunt de vindecat gntnraiele şi cele alte nfecţianl de felul ace.ta, fi câte ceaiuri. Câte siropuri şi câte alte medicamente tre-buesc Întrebuinţate pentru a iabut. Mal mult, cine nu scie, că nn gutnraiil necăntat adesea degenerejă in bronchită, ba câte dată se transformă chiar in phthisia pul-lnonariS. NnmerOse experienţe probeijă ca gndrounl de Norvegia curat şi bine preparat, are o eficacitate care iual că a'ur putea numi niiracnliSsa pentru a vindeca mnladiele de cari vorbim. Gndrounl curat nu se pdte Ina din cansa gustului st>0 neplăcnt şi a naturtl sale viscose. Uu farmacist diu l’aris, D. Uuyot a imaginat a’l închide in nesce mici capsnle de mărimea unei pilule ordinare. Nimic mal lesne de tughiţit, capsula se disolvă şi gudronul lucreijâ repede. Două feQ trei oaps le ale lui Gnyot cu gudron luate înaintea mesei, aduc o uşurare repede şi ajung mal adesea pentru a vindeca in puţin timp guturaiul cel mai tare şi bronchit’. Ast-fel se pote chiar opri şi vindeca phthisia biue declarată: in acest cas gudronul opreşte decomposiţiunea tuberculelor, şi, natura ajutând, vindecarea este mai repede de cât il ar fi fost cuiva permis a spera. N’nin putea recomanda îndestul acest remedia devenit popular, şi acesta, atât din cansa eficacităţei sale cât şi a eftinătăţei sele. Iu adevăr, fie-care flacon de capsule de gudron conţine 60 capsnle. Tratamentul dcră nu costă mnl mult de ijece se i cincisprezece bani pe $i şi te scutesce de întrebuinţarea ceaiurilor, pastelor şi siropurilor. Pentru a fl sigur de a avea adevăratele capsule ale lui Guyot, a exige pe etiqueta flaconului semnătura Gnyot, imprimată iu trei culori. Aceste capsnle, d’ainrea, se găsesc mal în fote farmaciile. La administraţia ijiarulnî ,itesboinl* află de vemjare : I) 1 PT 1 n X A li 1 1 I, LIMBEI ROMANE G Ij O S A R I XT. După însărcinarea dată e Soc* fel al ea Academicii Komfiinl de A. T. LAURI AN şi I. C- MASSIMU 43 EASCÎCL’LE. Cu preţul de l.i*I noi 410 in lor, de 72. Administraţia. In librăria Soc re \ Comp. spre venejare: Rad ii ISuxefic* saQ HAN TĂTARUL l'n volum in S», prptnl :i Ici noi. 11 Aveml necesitate de iui milion Oilrămiiil predabile succesiv de la 1 MaiO penă la 1 Angst 1879; Doritori cari ar voi să se însărcineze cu predarea lor, sunt invitaţi a depune ofertele imprenne cu modele la biuronl med situat în Strada St. Vineri No. 17, In tote (filele de la 9—12 ore a. m (814—1) Em. Ilosenlhal. NOUA INVENŢIUNE PARFOMSBIE JĂQM BR0IEN1! ED. PINAUD Săpun...................de IXOKA Essenţu peotru batiste . . de IXOKA Apa tic toiletta... .do IXOKA Pomadă ..............de IXOKA Oliu....................do IXOKA Praf de orez............do IXOKA Cosmetic................do IXOKA 27. Ttoulevard de. Strasbnurr), '17. Singurul Deponit allu AspaiieT Mignofc. AV1S IMPORTANT C. G. Nica doctor în medicină şi în chirurgie. Ma-moşl şi medic specialist pentru bolele de copii, dă consultaţii în t6te filele de la 3 până la 5 ore p. iii. în strada Colţii No. 14, axxx-«-xxxxx-«-xxxxx-t-xxxxxr\ X X X X I POMI RODITORI, PLANTE X X X X I I X X X X : • I X X X X X I I X X X X X Aduc cu ordre la cunosciinţa amatorilcr că am de vOmjsre, o colecţicne de copaci roditori toţi altuiţl dejoa, şi anume: PERI nouâ-ijtcl-şi-opt apeoil din cele mal alene din Francia şi Belgia. MERI trel-ijfcl-şi-şuae specii din cele mal fine din Francia, Belgia şi Ergliterel. PERSICI din cea mal renumită grădină din Montreuil, fructul ea totul extraordinar ca mărime şi parfum. SPARANGEL planfe de 2 ani f<5rte producutdre din speciile alese de la cel mal vestiţi cultivatori de la Aigenteville care aii produs Sparangel de o mărime grosime şi gust care a căşti gat admi-raţiunea amatorilor. FRAGI fructul fdrte mare delicios parfumat. SMEURĂ fructul mare fructifică pănă la firele tdmnel. T6te aceste spec 1 aă dat reaultnte ren arcabile in grădina d-lul Philippeacu. TRANDAFIRI un raortimnnt din rele mal akne şi mal frumdse din Francia, Belgia şi Germaria, înalţi cu cordnă de 2 ani altuiţl şi mal bine de 6C0 trandafiri in geveciurl pentru grupuri aleae din speciile cele mal frurodse. SEMINŢE DE CANTALUPI din vestita colet ţiune civtivată in a-cestă grădină ; in paquete. ACUM FIIND TIMPUL PLANTAŢIINILOR rog a se grăbi comandele. Pentrn preţiurl şi detalinrla se adresa la suh-scrisul; cu arestă ocaaiune exprim gratitudinea mea onorabilelor persdne, care in-curajind silinţele inele, m au onorat ca scrisori de mulţămire. 0 X X X X 1 I X X X X X I Am onore a incunoştiinţa pe Domnii Ingineri topografî precum şi pe Ouor. Public că am aranjat un Ateii r Mecanic in Strada Berzei No. ■-’.*» după sistemul cel mai modern, primind comAnde şi repara-ţidui de instrnmente Geodesice, phisice, astronomice, telegrafo-electrico, chirurgo-medicale etc. etc. cn precinl redus do 50°/o precum şi efectuarou de Sunăt6re electrice â 15 franci de cameră. Rog pa Onor. d-nl Ingineri a mă onora cn comandele d-lor şi am fermă încredere in a i convige că penă Reuni de şi aii plătit îndoit uu aă fost nici uă dată serviţi cu lecrărî spre deplina d-lor mulţumire; îu-sarciuându-mă dar a efectua lucrările cu cea mal mare exactitate, soliditate şi promptitudine. Cn respect AMANDUS de HAN INGINERUL-CONSTRUCTOR N. A. 80UTZ0 Vechiul elev al sc61eî Centrale diu Paris, care a fost S ani In serviciul Statului, lucrând la studii şi Ia ejploataţiunea căilor ferate, inginer hotarnic diplomat, stabilin-du-se acum în BucurescI, Strada Dreptă, No. 4, e gata a priimi orî-ce lucrări de inginerie, arhitectură, constrncţiunî esper-tise, ş. c. I. (799—3). AMATORII DE JURNALE Francese şi Germane : JEAX VERMKILLIN GradiDar la D nu G. C. Philippescu Strada Dionisie No. 42. BucurescI. X X X X X axxxx-i-xxxxx-N-xxxx-t-xxxxx^ Sunt fnciiuosciinţaţl că cu începere de astăzi vor găsi tn tot d’a-una. la Chioşcul din Bulevard de lângă fotograful Nzat-mury, afnrăde jurnalele române, tot felul de jurnale francese .şi germane, precum din cele germane : Die Frisse. Deutsche Zeitnnq etc.: din cele francese : La France 1 Metru rial Diplomatique, etc. cu preţul cu j care se vând aceste jurnale la locul lor. VânZătorul actual se recomandă la bunăvoinţă a d-lor vechi cumpârători de la Chioşcul d-lul Bassarahescu. A. jCSrTTTsr OITT In Ziua de 11 Noembrie ale corentel la 11 ore de dimineţă se virde prin licitaţie în sala Onorab. Tribunal Ilfov Secţia III Moşia Cosni din districtul Ilfov pisa Olteniţa. — Calităţile acest! Moşii saO publi-ent în Monitorul oficial No. 146, din anul 1878. — Doritori să se presiute la TnbuDal spre o licita. (813—9) biserica Calvină. locuiesce Strada Luterană No. 7, vis-â-vis de I I La tragerea raarel loterie de răpi tal acordată şi garantată de Stat vin laei- (jura iiiipârţiilu io decursul numai de 5 Inul 51 in 7 părţi anina enortnu do ( militfne 792,800 mu-cl germane in aur pe 42,600 căjti-gurî. Câştigul principal este ev. 375,000 Mărci îi Aur. Mal sunt câştiguri speciale do mărci in aur : 240,000. 3 â 30,000. 61 â 4000. 125,000. 25,000. 4 ii 3000. 80,000. 6 ă 20,000. 804 â 2000. 60,000. 6 ă 15,000. 10 â 1200. 50,000. 12,000. 502 â 1000. 40,000. 24 â 10,000. 621 ă 500. 36,000. 3i â 5,000- etc. etc. Iu contra trimitere! de numai franci 7 >/, pentru un los inlreg , 3 >jî „ o jumătate lot trimet losele investite cu marca Statului. Lose de reinoire , planurile tragerilor, listele câştigurilor, bani! câştigaţi etc. se trimit tot-deauna grabnic şi regulat. Present&ndu-se acum ocas unea cea rară de a putea căpăta un capital fârte însemnat cu un risicu mic, insă aciind după espenenţă că losele se vor desface în curând, rog să se bine-voiascăa se adresa grabnic, ÎDsă ce! mal tânji ii până Ia 25 Noembrie a. c. st. n. d’rect şi cu plina încredere către casa de bancă MARC. G0LDFARB Hamburg (Germania de Nord) Plata se pote (ace în ori-ce monedă circulătore astăŞÎ, seu şi în timbre postate române. (815—1) AI SLaili ,A.1s4ij Ml htlROf şi PUTĂ ale D' ZE0 cu bei Văa Coaetna. |l Tolu ooctra fcronuă !• • —Llslor, pururaivHlor/rriUllunilor I kds jupi, >uss iMM DE I. AIllîAVE DE l-Ef.AMP (FKANCE) ESCELINTA, TONICĂ, DIGESTIVĂ ŞI APERITlIVll CEA M\f UI VĂ DIN TOTE LICORILE A se cere todeuna in josul II cărei sticle, eticheta pătratăţ VEKITABLE LlyUKLK BEN^DfCTINE Breseiee en France ct â LErrangcr. 4 P . -• u-1 f. rţ.a w» r iăndu semnătura direclurelt | nerale. Aileveraia iicoie licueai, i.i.j se găsesce nuinaî la. *•» 2umrtsci Îs d-ml (j«Vi'T WartmnOTlti k Cp., «frnp fe».; I. Alhastsia k I. K'.rr. A. Kis]kovnVi. I. Otfmb. J. ku»rr, neţociup Torni Antonia. Dimitrt» Xnrjnrscr C Snrnii. Fraţii O. k D. TSnlaMca. li. ConaUntinMcn. U. Kadalancn k 1. lonnara. cpnflsrrl; C, RacorifcA, farmaciat, ţi la totn Armele mal rrnnmit* in cnlrlalti oraţr ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Cadranului adăogate pc lăngâ a® liunon antiblcnoragică de Copalul Iile nu otinscscu stnmahul şi nu provocă nio diaree nici grotă . constitucscu medicamentul prin cscoleuţâ in ti-ntarea bâlelol contaguăsc a ambelor secsc, scurgeri vechi seu recente, calare a beşicei şi curzl rea fără voie aurinului. l’e la finele tratamentului, şi când ori-cc durere a dispărut, u.sul INMECŢI lT\U RIGORI) tonico şi astringente, este miijiloci'.l infailibil de a consolida vindecarea şi de evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV ICO FAVROT Acest sirop este ncăpart pentru a vin doca cu deseverşiro maîadiele pclei şi pen- r0P0 . . . . - . _ _ tru a sfirşi de a curaţi sângclo după un tratamentu anti-sitihtic. Kl feresce de t64f accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trehue » lepăda, ea contra facere periculâsă tâte mcdicainentel* RIGORI), care nu vorii purta sigliulu C. FAVROT DFrnsiTO C,i:\ERAL — /•’» Fwrol, /O?, strada Richelieu. in Paris . In Inssy. Răcorite Konia; Rucuresci, Rissdorfer. Zurner, Theil. Calat:. Tatu-, scsclu. Marino Kurtnrich, Uraita, Petsalis, Kaufmes: Crajorn, F Pohl. 1 Plojestl, Schuller ; Ilarlad, llrettner, şt in tdtc farmaciile. .A Sc j)i ih»eşto si coiiniti(II , Palatul „Dac a