■lori, 2 NCKMBRE ANUL 111 IR7S. ONAMENTELB IN T«U1a ROMANIA ...............L m. 47 ►»1...............14 al..... 17 IN STRAlNATATR s ................ • tO lS$i RŢIUN1 :jl RRCLAMK: \t 30 lî«»rc pftit, p»pin» IV. JO bul -ide 111, $0 h&al. I* Ih^iut<' ll : 1*. l.ang ă Comp. In |V|tn, liant*-1,uf f\U ** Comp. în Păru, C. A>id«i Ctrr**four Ar la Crou- Koutfc 2# Pari»: (hain ti Comp. lin* Dronot 2 f‘a-ri «i Kug. Miooud, l.m — 140, r’ln**t t I onilor ţţoritori n^franoota nu i« primato, Arlioot*]* ntpuhlicat* te vor &rJn. Un număr (n Districte 15 bani. Lai 4a Bacnraacl, l noomHre. tRurale ... % • 100,* 100 !i. ‘ Dorat&i*lt ...» 9# 98^* k funciM rur*l . . 93 9i»; arbta . . 65 --- , rauaieip*] »1 Cxpit 96 Prnail...... 18? --- i r .......... Soo --- 1 tomÂ&ia ..... 74 --- f. mumeii*l ea pr.mil --- --- a Kala» ..... ---■ --- . | luai ...... 99 55 99 40 |( ..... 25 07 --- --- 122*,* 12A, Careul da Vlrua, 13 noombr* Bonta nnjţark in nor .... 82 31 Bonuri a tmur ui# , 1 anii,. 11l 75 . » » II > 73 50 lnipru tul austr, in h&rtia , 00 80 . . , nrjrint . 02 10 Ban La auatriacA In aur ... 71 40 Loao din 1860 ................ 112 — Acţiunile bAncel naţionale . 789 _ . . auatr. de credit . 223 80 . , unitare , 200 76 Argint.........................100 — Ducatul......................... 5 59 Napoleonul ...................9 37^ 100 mircl germane............. 57 90 Cnmol tle Berlin, ll noeinbre Acţiunile OAilor ferate roinAne. 35 — Obii|t»(iunile roinAne 6»'/# . . 81 — Priorităţile 0. fer. rom. 9°/» 87 — împrumutul Oppcnheun . . . 100 60 Napoleonul................. 10 20 Vieua, termen lumi.........— ___ Pari» , acurt .... 81 — Calendarnl Şl lai Joul, 1 noenbre. Patronul tilel : St, Martir Achintin. Rca&rltul Boarului : 6 ore 54 ruin. Apuaul toaielul: 4 ore 40 ruin. 1 K&eele lunel : lnnl noul lincnreaci -Nnc*ara Buoureacl . . . . 8.15 n 10. — d Ploeiol...........9.50 n 12.00 d Brlil»...........1.53 n 5.45 4 7.15 Tecaoifl..........4,38 • ll. 0 Roman.............9.05 d 4 45 8uo«ava,»oair* . .13.03 4 9.56 n Baenreec -Verelorera Buouretcl Pitejtl Slatina Crainra Vftrclorov*. «otlre I...........7.40 1 10,40 ......... 10.13 5 3.— ..........13.31 1 0.90 ....... 3.30 J 3.15 4 -4 0.— n 6 Hnoeara —L,ncare»ol 6.46 a . . . . 6.11 d 6.46 , .......... 8.45 ) 13.30 j ...........13.30 11 5.10 1 ' 8.10 n PLBOA iBA rR.E3STTTflXruOtt Uuenrcacl—Giurgiu Buoureacl.............9.16 J 0.05 n Uiurtfiu, aoaire......11.35 2 8.27 n Ulnrifln—Boenreacl Giurgiu...............7.26 d 4.55 a Uueureael, aoaire. . . . 9 4b <7 7.17 « Galaţi — Barbeţi Galaţi........1.20 n 8 25 1 7.30 n Barboţl, aoaire . . 1.65 n 9.— Ş 8.05 n Barboţl — Galaţi Hat biţi.....2.55 n 6.25 n 7 n Galaţi, aoaire . . . 3.30 n 7— 8-n. 25n Sueeara Roman Tecuci..........13.30 n Braila.........3.08 n Ploeacl, .... 7.12 Ş Buoureaol aoaire 8.30 ş Verolerof» — Bncareecl Verciorora..............11.26 < Craioea ....... 3.— ţ Slatina..................4.45 < Piteţtl..................7,03 1, Buoureacl, aoaire 9.30 ( 8.68 2.45 4.30 6.30 9.30 1.08 5.30 IEPES1 TELEGRAFICE ALK .TIMPULUI- (Agenţia Baeaa) (13 Boem. —9 ore Jimin.) Cunatantiaopol ll noembre. dat Paşi est« numit Ruvuruutor al , io Iocal lo» Dievdeil P.işa. ii iial de mir.iftri a es.imiuat ceşti* icăril frnntflriilor Gre i I. Roma, 12 noembre- cialiştii germaal aiumfeatSudu'şi it -a de a face din Nlilan central lor de iţ>i£undS, aotorităţile dia acel oraţ aii it nesurile ncctsare pentru a se opnne e rcoturea acestui proiect. Cinci socia-■ att fost alungaţi de pe teritoriul ita- | lo iste de sosirea M. M. Lor, regele ţi egi * Italie], la Bolonia, poliţia a făcut 1’ malta aresturi. ltLCLKESTl Alf-roui-1, 1 ţ!3) noembm iVuartle franţuzeşti, ocupăndu-se comentarea şi apreţuirest CArţil .bene, inpftrţitft in zilele trecute, stată că mal pretutindinl in Eu-a publicarea acestei colecţii de smente diplomatice a fost foarte e primită. Astfel, luănd mal ăntftl ziarele mane şi mal ales oficioasele, inie cari in deosebi .Gazeta Germani de Nord*, ved« m că toate laudă »• Jlarte politica ce, după cum se vede ţin filele Cărţii Galbene, a urmat’o franţa. .Gazeta Germaniei de Nord*, mnioară, zice, tft dela venirea d-lul add ngton la externele Franţei, po-luca franţuzească a fost cu desă T.irşire corectă şi mentă toată lauda ’ Ziarele austro-ungare asemenea a-reţuiesc foarte favorabil cuprinsul ârţil Galbene intru cât o priveşte 0 Franţa. Aşa, ,die Fresse* din lena zice că, din cele Împărtăşite oblicului prin Cartea Galbenă, se Iede lesne eă politica Franţei in 1 ‘‘ient nu este numai un apendice trl un ajutor al politicei englezeşti, Ci că are o existenţă de sine-stâtă-t, e şi tendtnţe legitime şi limpezi, că veghiază mat presus de toate, cu cmninţie şi cu luarea a-Buinte cerută de starea de faţă a IFranţel, asupra intereselor franţuzeşti. Afară de asta Franţa, după icum mărturiseşte loaia din Vieua, păstrează credinţă tractatelor europene , şi că chiar acuma caută sincer să inlâture pe cât poate greutăţile enorme, ce se împotrivesc din toate părţile la executarea tractatului dela Berlin. Pe aceste temelii corecte, politica Franţei din afară 0-cupft o poziţie onorabilă. Intr’un cu- j vănt ,die Presse* este de pa ere că d. Waildington a ştiut pune pe Franţa in adevăratul el rol internaţional. Din parte-le, gazetele ruseşti chiar dănsele nu se pot opri a zice măcar o vorbă bună cu privire la Cartea galbenă a Franţei. Este lesne de inţeles că gazetele ruseşti, dintre toate documentele iscălite de d. XVaddington, caută in deosebi să s cală la iveală pe acele din cari s ar putea interpreta un înţeles, defavorabil pentru Englitera. Este adevărat, după cum arată ziarele franţuzeşti că atunci cănd a isbucnit d'odatâ fără veste şiirea desprecon-venţia dela 4 .linie intre Turcia şi Englitera cu privire la insula Cipru, ăntăia intipârire ce s'a produs in Franţa n*a fost simpatică nici tractatului nici englejilor; este adevărat apoi, că uumal decât după aceea guvernul franţuzesc, prin de-peşile sale dela esterne a rostit cu cuvinte tari sentimentele Franţei ; insă niciodată rostirea acelor sentimente n’a ieşit din tonul demnităţii şi din spiritul de conciliare. Si astfel Franţa a căpătat in schimb asigurarea formală din partea gu vernulul englezesc, că drepturile şi interesele franţuzeşti in resârit ori să fie in totdeauna respectate cu 8cumpătate. Gazetele ruseşti astăzi vor să tragă in interesul şi in fo losul lor propriu, corespondenţa ce ministerul de esterne al Franţei a promis in ântăiele zile după aflarea ştirii privitoare la convenţia cu Ci prul, adică pe la începutul Iul iulie. DIN AFARĂ Diutr-o scrisoare pe care-o primeşte .Cor. pol.* din Constantino-pol se constată faptul intesaut pentru moment, că Turcia are in Albania, Macedonia şi Tracia o armată equipată şi inarmatâ complet de 175.000 de oameni. Cu privire la armata rusească corespondentul observă, că decurănd s'a debarcat la Burgas 14,000 de recruţi, pentru a împlini golurile , cauzate prin boală Acuma chiar ruşii ah 14,500 de bolnavi. In aşteptarea luptelor eventuale se întăresc drumurile spre Constantinopol şi se ridică fortificaţiunl intr'adevăr formidabile pe linia dela Derkos la Buiuc-Cekmege. După cerere expresă a Sultanului preşedinţa comisiei, însărcinate cu fortiflcaţiunile, s’aO încredinţat englezului Baker-paşa. In Macedonia numai Turcia dispune de 50,000 de oameni, inclusiv cu armata dela Cossovo. Morile de iarbă de puşcă dela Makrikivi şi Zei-ton-Burna lucrează neîncetat, „Tagespost* din Gratz primeşte de la corespondentul eloficios din Viena, un raport, in care se spune, că Şuvalof nu areniclo misiune oficială pentru Viena, dar a avut o ocazie de-a se rosti pe de departe in cercuri intime asupra acţiunii viitoare a Rusiei, care voieşte—nu de-a rumpe tratatul de Dealtminterl şi gazetele ruseşti laudă in Berlin, ci de a-1 lărgi. Nu fără deşi in sensul lor, Cartea Galbenă. ,jronie i sa replicat: ,Şi lărgirea Presa englezească şi dfinsa face ■ aceasta se va hotări iar la Berlin ?“ cele mal bune apreţuirl publicaţiei J _ b De ce nu la Viena? rfispunse diplomatice a ministerului de externe j Şuvalof, apăsând cuvintele. Cu răs franţuzesc, numai cu deosebirea că ziarele englezeşti nu caută ca cele ruseşti, să tragă din critica acelei publicaţii concluziunl supărătoare pentru alţii. In Cartea Galbenă Bunt foarte limpede rostite simpatiile dintre Franţa şi Englitera, şi se poate lesne înţelege, fără să mal stâruiascâ cineva asupra acestui punct, care este deosebirea de vederi intre presa englezească şi cea rusească asupra Cftrţel Galbene a Franţei. Atât numai, că ziarele englezeşti ar dori să vază pe Franţa adoptând in răsărit o politică mal activă, menită fireşte, după părerea lor, să se unească şi să se combine cu mersul diplomaţiei englezeşti. Insă, după cum observă un ziar franţuzesc, această dorinţă implică, la adresa politicii franţuzeţl aşternută in Cartea Galbenă, numai şi numai o critică de fel uegativ ; este o dorinţă, este poate rostirea unei păreri de răh, iar nicidecum a unei imputări. punsul acesta s'a întrerupt conversaţia. ,Neue fr. Presse* spune, că de la sosirea d-lul Dimitrie Brâtianu la Constantinopol In calitate de reprezentant al României, se ventilează acolo cu oarecare vioiciune putinţa unei alianţe româno-turceştl. Mr. Layard lucrează hotârlt In a-ceastâ direcţie. rulă. Adresa poartă 59 de iscălituri a mohametanilor celor mal bogaţi şi mal cu temelă din Seraievo. După ce vorbi Mustai Beg, generalul Fi-lipovicl respunse, că e cu atăt mal mulţumit de adresa aceasta, cu căt ea porneşte din propria iniţiativă a woametanilor. Al patrulea punct al adresei e împlinit deja, pentrueâ împăratul a şi eliberat un drept de amnestie, care se va publica lncu-rănd. După relaţiile ziarelor engleze din Constantinopol, predomineazâ intră trupele ruseşti din Rumelie răsăriteană un spirit răsboinic; se zice că unii din comandanţi ar fi discutat probabilitatea unei campanii de iarnă In contra Constantinopolulul, la care ocaziune s'ar fi lăudat, că trupele lor Bunt mult mal apte pentru operaţiunile militare In timpul iernii. Mitropolitul ortodox din Ueeub este prezident unul comitet din Kia-tendil, care stă In legătură cu societăţile slave din Moscva; ear mi-tropoliţil din Vidin şi Chorida trimit, după telegramele biuroulul .Reuter*, voluntari pentru întărirea insurgenţilor bulgari, al căror conducători In Macedonia sunt doi ofiţeri ruşi, anume Alexandrof şi Cbtaski. S'a mal resculat acuma şi districtul Pianiclco. insurgenţii afi iueurs la districtul Akicelebi spre meazâzi de Kara-Balcau, şi intimidează Palanca, Iabugea şi Kuceana. Din cauza răspândirii insurecţiunel s’a Întărit garnizoanele din Salonic. Un număr imens de fugari din Ro-dope, cari se aflaQ Intr’o stare de deplâns şi aproape morţi de foame, fu oprit In retragerea sa spre Ru-melia In Ohimilgina. maghiarismul ct adevăraţii inamici al slavismului in contra cărora ar trebui Bă proceadâ polonii şi ruşii in unire , şi demonstrft ci cnirca intre Rusia şi Prusia ca ceva neapărat. Părţile cele mal interesante ale acestui articol sunt următoare : .Polonii noştri incep a pricepe din care parte vin ameninţările de fapt ale slavismului... . Sunt dovrzl fără dubiu, care deuion3trâ ca nu Rusia ci prinţul Bisiuark.... a sufocat intr'ascuns prin agenţii săi acea flacără, care 9'a ridicat in anul 1876 la Danere, in Bosnia, Erţegovina şi in Serbia. In urma acestor evenimente nu s'a mei auzit nimic in Germania. Această tăcere a prinţului Bismark , tăcerea presei germane dirijate de el, fu privită in Rusia ca o susţinere tacită a cauzei slave. Bismark a inşâlat atât pe noi, cât şi pe englezi. Aceasta s’a clarificat tocmai atunci, când Austriei i s'a dat permisiunea de a ocupa Bosnia şi Erţegovina. Nu putem âucâ prevedea ce sfârşit vor lua toate aceste. Considerând insă împrejură rile noastre sociale ce nu sunt ăncă bine stabilite şi mulţimea duşmanilor din lâuntru şi din afară, trebu6 să arătăm toate simpatiile noastre acelei purtări, ce inteligenţa polonă şi societatea polonă in marea el majoritate a manifestat faţă cu noi şi anume dela ineeputul până la sfârşitul campaniei. La 8 noemvrie o deputaţiune, compusă din inoametanl din Bosnia şi condusă de Mustai Beg, Fazly. Pasicf, Muhamed Beg. CapetanovicI şi Suchdi Bakarevict, muftiul din Seraievo, afl presintat comandantului suprem austriac o adresă cătrâ împăratul. In această adresă se cere: 1) anexarea BosnieT şi Herzepovinel la Austro-Ungaria 2) Neatărnarea de Şeic-ul-Islam şi organizarea unei autorităţi autonome a bisericii mo-ametare din Bosnia şi Herzegovina 2) DiHolvarea şcoalelor confesionale şi ’ntemeiarea de şcoale populare interconfe9ion;ile 4) amnestie gene- Se ved », că la Madrid atentatele sunt la ordinea zilei. După cum a-flârn din ziarele parisiane, a descărcat un individ, ce odinioară era şi militar, două Împuşcături de re volver asupra generalului Sanches-Bregna. care era ministru de răs-boid in cabinetul lui Castelar. A ceasta s’a Întâmplat mercurl seara la 8 ciasurl, nainte localului »Cafă Suisse*. Generalul a rămas neatins glonbi-le i-a găurit numai mantaua. Individul s’a prins şi a şi mărturisit faptul. .Jurna'ul de St. Petersburg* a supus broşura prinţului Liubomirsky. ce a apărut la Paris: »Les grandes Rivalitiîs. — LEuipire de Russie et I/Empire d’Allemagne*, unei minuţioase cercetări. El ăşl insuseşte tot. conţinutul al acestei publicaţiunl politice, declară patria germană şi 0 depeşe din Petersburg câtră ziarele franţuzeşti spune, că In privinţa ştirilor publicate de ziarele străine despre numirea contelui Şu-valof ca vicecancelar şi luarea direcţiei trebilor din afară In mâna lui, este de folos a constata că n'a sosit ăncă nici o comunicare de acest fel de la Livadia In capitală. Asemenea până acuma nu existA nici o oferire de dimisie din partea prinţului Oorceacof. In privinţa sănătăţii împăratului rusesc unele ziare străine art dat fel de fel de ştiri ingrijetoare. Aşa de pildă, .Times* a publicat o depeşe din Paris, cu data de 8, in ciro se spuneah că , din isvoarele cele mal autorizate se anunţă că sănătatea impftratulul Rusiei devine din ce in ce mal puţin mulţumitoare , astfel incât pricinueşte multă nelinişte şi ingrijare celor ce l înconjoară. Contele Şuvalof, zice depeşa a fost silit să părăsească Livadia ca să se întoarcă la Londra in aşa scurt timp, de oare ce sănătatea ini-păratnlul nn’l permitea in acest moment să se ocupe cu niclo deslegare a greutăţilor politice pendente. De altă parte agenţia Mavas a TIMPUL y spus cil depeşa publicaţii de .Times* cu privire la sănătatea ţarului Alexandru , este foartâ contestată in cercurile diplomatice unde iu deobşte se crede a li ueiuteme-iatâ. Ambasadorul b’usiel la Paris ar fi arătat că toate ştirile sosite lui dela Livadia nici nu pomenesc măcar despre vreo indispoziţie a impâ râtului. In fine ştirile atăt despre numirea comitelui Suvalof eăt şi despre boala împăratului au fost oficial des-minţite dela Petersburg. Tot in privinţa aceasta, .leTemps* scrie următoarele : ,Presa incepe a se ocupa de un proiect de conferinţă europeană despre care este însărcinat, se zice, contele Şuvalof să se înţeleagă cu deosebitele cabinete. Această ştire pare foarte verisimilâ in Huaia, cu strigăte mari se cere revizuirea tractatului dela Berlin, şi este foarte sigur că, decân I cu tractatul dela Zurich, nici un alt tractat European numai, că spre apus. A fost la Pesta şi acum se află la Viena, şi poate că va merge şi la Berlin ; diplomaţii ruşi sunt deprinşi cu aceste călătorii circulare, Insă ce scop o fi urmă rind ? Fi-va oare, precum vesteşte .Standard* şi asigurează, pentru in tr unirea unul nou congres? O depeşă a unul corespondent din Londra că-tră ziarul .Ies Debats*, ne-ar face să credem că da. In adevăr, corespondentul acela zice că este vorba de o Conferenţă, iar nn de un Congres. In ziarul .Ies Uăbats* s’a mal discutat odinioară dacă astăzi mal este o deosebire in semnată intre un Congres şi o Con ferenţâ. Intr'un Congres, puterile sunt reprezentate prn miniştrii lor dela cele din afară; pe căud intr’o conferenţă, sunt reprezentate prin oare cari diplomaţi aleşi anume pen-sru acea imprejurare. Această deosebire era odinioară foarte gravă, pentru că miniştrii cari reprezentau statul, cbiar şi persoana suveranului lor, puteau face legăminte defiuitive, Jji NOU (ONURES n’a fost mal degrabă şi mal pe de I jp vreme ce simplii diplomaţi fă intregul nesocotit ca cel de faţă.* ceau numai legăminte condiţionale şi trebuiau totdeauna să se referească la capii lor ierarchici. Astăzi insă, cănd in Europa se află o mulţime de guverne parlamentare, situaţia s’a cam schimbat. In ajunul Congre- i aă explicat că el nu pot face nici un legământ valabil fără să fie ratificat de cătră Parlament, şi după aceea aă declarat că ori Congres, ori Conferenţă pentru el este tot acelaş lucru. Asemenea şi pentru Franţa, Austria şi Italia. Prin urmare nu se poate vedea de aci ce deosibire este intre un Congres şi o Conferenţă, dacă nu că Congresul este mal solemn şi Conferenţă mal modestă in firmă. Insă ce insemnea-ză forma? Fondul e ce e. Ne aducem aminte că o conferenţă a avut loc in 1857, după tractatul dela Paris. Este oare nevoie a se spune că pe atunci ăncă mal trebuia mult până ce guvernul parlamentar să ia desvoltările ce lc-a luat d’atuncl incoace in Franţa, in Austria şi chiar in Italia? 0 conferinţă putea prin urmare să joace, pe lângă un congres, rolul unei comisii insărcinată cu deslegarea greu- „Les Dtlbats face următoarele refl cţil asupra situaţiei şi asupra'sulul dela Berlin, miniştrii engleji mişcării diplomatice : ,Cu ziar englezesc, .Standard.* a vestit că contele Şuvalof este .însărcinat să propună un noâ congres, care să aibă misia da complecta tractatul dela Berlin.* Călătoriile contelui Şuvalof ocupă de câteva săptămâni atenţia Europei, fără să fi f,>st până acum cu putinţă a li se descoperi taina. Contele Şuva'of este de aminteri nu personaj simpatic, căruia tutulor le place să ’l atribuiască sentimente moderate, conciliatoare şi paeinice. Cănd sa dus, reuni căteva zile la Livadia, părerea generală a fost că ambasadorul Rusiei la Londra ar putea prea bine să fie ciumat la Petersburg ca să joace acolo un rol insemnâtor. Această perspectivă era privită cu ochi destul de favorabili. Când contele Suvalof a plecat din Livadia, toată lumea sa intrebat in eotro porneşte dănsul telegraful a spus FOILETONUL „TIMPULUI* PKSTE C^P de EJVLILE OABOB1EAU PARTEA A DOA Gonorivlul I.'hIoa'jîo (ur aie — Vezi nrul de erl al .Tituj ului.) — Ei, domnule st'igu onestul Knmss, ! dovad crini î stă to^mcl in această ir-pr.jurar , că g-ntra’ul meB a primit rana ia partea dreaptă... Tr.b’a' sa ved. ţi şi d-voa.tră bine că nu putea ţine snb'a cu măna dreaptă. Doctorul deţină din cip. —- C .tiu-ea ceasta nu este de resortul ui ti, n s mase de..mii ; efl nu pot constata d i ut ir văz. D. fânului are o cica-tric. h-"i la braţul . rept, o semnaliz.şi atât tot. Acum, duc Se si rvea cumva cn braţul s une, ori n .e eervt u de loc, efl n’o pot boturi intr’un chip absolut. Examinarea săbiei generalului fuse mal decisiva pî a la nn ou recurs punct. Sabia era nouă, aşa pr i u' «puse Krauss; muchile er u aşa de lustruite, incăt cea n'U mică atingi)ti le-,.r fi ciupit. Nn se vedea cn toate astea ni. io ciupitură. Prin urmare n fnssse stinsă de nimio, nn se ciocnis' câtuşi de puţin ti m L. intămplS neapărat .and se f ee o iiKrncişare de săbii intr’un d e1. Cond urul zise: — E foarte lini) ede lutru, că nsbia n-ceasla n’a servit in vre un duel .. Trebue inaă să udsog că nn se bate cineva in dosi tot de una cu armele sale ştii! mal multe exemple .. Doamna Ddorge. cn o mişcare repede, opri Htnrt aceste citaţii, zicând : -- Fie ş’hşs, admit pentin moment că bărbatul mei! s’a bătut şi s’u bătut cu arruele altuia; atunci iusă pentru ce sabia lui era scuasă din teacă?.. Insă comisarul de poliţie nu era un om care să sufere a i se pune părerile iu discuţie, şi cn un tou sec, sise: — Destol i-atătn. Nn crez ca cineva de aici să aibă gândul a’mi pone purtarea la rcgnlfi. Ceea ce trebno făcut se va face; justiţia n’adoarme niciodată, şi dacă ’u Rdiver e’a stvărşit o crimă, crima va fi şi pedepsiiS. Vorbind astfel, omul nostrn vSri iar sabia in tracă el, şi o pecetlui, topindn’şi ceara la luminările ce ardeal! la capnl mortalei, şi zise că o pecetlueşte ca să poată servi la nevoie ca luern de conving re. Doctoral, din parle'l, ăşl isprăvise lugn-brn datoiie şi intineese la loc coperitoa-rea peste corpnl cel mort al generalului. Atunci eşternură repede formlele obligate ale procesului lor verbal, şi, salntăud, sc retraseră cn acelaşi pas solemn cu care şi intraseră. 0 mie de amănunte de jale reclamai! de astă dată pe doamna Delorge; numai in romane, dnrerile cele mari nu sunt turburate de griji vulgare şi de cerinţele nri-cioase ale civilizaţie’. Viaţa reală are alte Cerinţe... Singură, fără rnde, fără prieteni pentru a o scuti de nn prisos de dori re, nenorocita văduvă avea să Be preocupe de declaraţiile la primărie, de cele trebuincioase pentru ii gropSciune, de scrisorile de invitare şi de altele asemenea. Şi drept culme, intipărirea ce avusese lliiymond din moartea tatălui săH fn«eee uşa de violentă, incăt copilul căzuse lacul- tăţilor ce intâlneşte ori şi când executarea linul tractat. Autoritatea congresului rămânea preponderantă şi absolută Este uşor a se convinge ciueva că astăzi nu mal este tot astfel, şi că, ori pentru motivele de urept ce le-am expus mal stis, ori pentru cuvintele de fapt ce resultâ din o laltă situaţie, o conferenţă ar pune diD noă in cestiune orl-ce congresul a hotărit, şi ar lucra cu o autoritate aproape deopotrivă cu a lui Aceasta oare s’ar cere ? Atunci, să se intrunească o conferenţă, şi să se ia tractatul de Berlin ca o simplă canevâ pe care să se poată lucra din nod. Insă dacă această consecinţă inspâimântâ lumea, nouă ne pare că bine ar fi să i se respingă dintru inceput principiul. Acest principiu, chiar de cătră congresul din Berlin a fost respins, chiar sub îmbrăcămintea prefăcută cu care se acoperise. NiminI la Berlin n’ar fi cutezat a propune, că imitând cele petrecute in 1857, in urma congresului să vie o conferenţă. Toată lumea avea instinctul tainic, că tractatul de Paris, dacă ni se nrtă acest termen, avea in sine ceva mal imperativ decât cpI dela Berlin. La spatele acestui tractat, se găseaţi voinţe energice, cu desăvârşire ho-tărite a face să se respecte o operă la care toată Europa conlucrase şi pe care o luasj in foarte serios. La Berlin, fără îndoială, Earopa a pretins să facă tot o operă serioasă ; insă intru căt privejtp executarea ea s’a lăsat in bunâvoia fiecăruia şi n’a voit să ia măsuri colective. N’a fost vorba 'de o conferenţă; insă s'n vorbit despre o comisie compusă de ambasadori sad de miniştri plenipotenţiari al deosebitelor puteri. S’a pus această idee pe tapet, insă pentru a se respinge numai de ăl ; şi, dacă t.rebue să spunem drept, nu vedem deloc ce deosebire este intre a-ceastâ comisie şi o conferenţă, ca nici intre o conferenţă şi un congres. In zadar cuvântul cu care ne slujim ăl facem din ce in ce mal umilit, din ce in ce mal mic. iucrul in sine rămâne acelaş. Nu este vorba nici mal mult, nici mal puţin, decât a supune tractatul dela Berlin înaintea unul tribunal nod, precum şi tractatul dela San Stefano s’a supus congresului din Berlin. care intr'un fel de criză nervoasă grozavă. Cel puţin toate necazurile acestea avură o parte bună, adică că doamna D. orge n'avn să se neliniştească de întârzierea ne mai pomenită n d-lui Ducoudray, care plecase lu zece ceasuri de dimineaţă, şi la patru după prânz ancă nu se întorsese. Se inopti.se de mnlt cănd d Ducourdray veni in sfărşit. D»r in ce stare!... Galben, sdrobit, asudat, ploat şi plin de noroid pană la ceafă. — Doamne sfinte ! şopti doamna Delorge; ce s’u oi ai intămplat ?... Din bună inimă, vrtduicul bogătaş crezu că dăuBul ăl pasă doamnei Delorge, şi in-clinăudu-se ca un suris palid, răspunse ; — S’a intămplat, că u’am găsit trăsură ; ani aşteptat iu zadar vr’o zece obaibusc, şi am fost silit să inS intoro pe jos, prin noroidI a! ce noroid!... Dar, nui nimica, doamnă, misia ăuil este iudeplinită, şi ducă ămi dai voe, am să incep cu începutul. Se aşeză pe nu jeţ, ca uu povestitor ce pune de gănd să spne un basmu lung. Eşi şterse fruntea şi după ce işi luă suflet, începu ; — Prin nrmare, ieşind d’aicl m’am dus la doctorul BairoD. Nn era acasă, şi slugoiul lui mi-a zis că n'ure să se iutonrră doctor ul pănu la unul după amiază, căud e ceasul de consultaţie. Avgud ăncă dog ceasuri de aşteptat, m'am folosit de această vreme ca să mă duc ră dejuntz. Intorcăn-du-mă la doctorul cătră ceasul arătat, de astădată ăl găsii. Doctorul mi s'u părut nu om fosrte cam se cade. Cum a anzit că sânt trimes din partea familiei generalului Delorge, mi-n zis : .domnule, presimţea m că are să mi ee ceară seama de umănuntele intămplării do aznoupte, şi De altminteri nu ne prinde mirarea că această închipuire -â fi trecut prin capetele tutulor, faţă cil greutăţile >e intimpmâ tractatul dela Berlin. Cum s’ar putea tăgădui că este ceva nedesâvârşit, dacă nu in tractat, cel puţin iu mijloacele de asigurare pentru a i se da putere de lege? De pe la mijlocul lui iulie trecut, n’a trecut nici o singură zi fără să constatăm o nouă atingere, o nouă lovitură, mal mult sa£i mal puţin gravă, adusă tractatului, când de cătră unii, cănd de cătră alţii. Deosebiţii vinovaţi par că s’aă înţeles iDţre dânşii spre a arunca in capul Turciei toate greşelile din lume. Dnpă părerea noastră uu’l nimic mal nedrept şi adesea mal fals decât învinovăţirile ce in această privinţă se aruncă asupra Porţii. Dacă dânsa ar avea dreptul să facă citate din Evangelie. ar putea iu-funda pe cel ce se ştia fără de picat sâ’l arunce ântâia peatrâ; insă, cu toate astea, tocmai păcătoşii cel mal mir? sunt mal pretenţioşi faţă cu dânsa şi se arată mal neînduplecaţi in revendicările lor. Am vorbit, bunioarâ, despre isprăvile administrative şi politice in-deplinite in Rumelia-resărit1 ană de cătră generalul Donducof-Korsacof. Organul oficial al prinţulul-general. .Maritza*, publică un articol, scris in franţuzeşte, in care bulgarii arată in gura mare comisiei europene că dânsa n’are să se ocupe de dânşii, cari n'ail nevoie de îngrijirea el, ci de bulgarii din Macedonia, aşa de râă tractaţi de cătră turci. Trebue să vază. ca să crează, cineva limbajul şi tonul cu car > vorb.se scriitorii, mal mult ori mal puţin bulgari, dela fonea .Maritza*. El declară că compatrioţii lor afl fost ponigriţl. cănd s’a zis ca ar fi in s are să facă vreo mare neplăcere comisarilor europeni. Nu; compatrioţii lor .cuminţi nu vor merge pănâ acolo. Dar dacă comisarii nu vor găsi niclun sentiment ostil personal, vor intâlni din contra, intru cât priveşte opera re sunt chemaţi să desăvărşeas â. o ostilitate pe căt de neîmpăcată pe atăt şi de adâncă.* Această op râ este opera Congresului, şi .Maritza* fără multă indoinlâ o numeşte .iuieâ*. Cum se poate! bulgarii, după cu aâ fo le-81 umHă pe sus, el pnn jn. tir cn bol, ca pe nn butuc ne-j< rvicinl unui dogar (butnar) din Cale Sm-Jose Nnjuugăndul sin.bria ce i se plătea acolo, pentru a trăi bine ţi sţi cumpăra cărţi, luă servicii in armată in maiă 1872 ţi anume intr’o comp nie de vSnători du mnnte, ţi d-veni vistavuiul comandantului companiei, nuni anume Ferrns. Cu această oci zi , se zice că O’iva s'ar fi purtat foarte bine.Compania avu la Vin lrell o loptă crăncenă cu car-Mţtiî, in care Terrns fu ncis. O iva s’a purtat vitejeşte şi pănS la cel din urmă .nomer.t s’a luptat cn uu corsj d-sperat pentrn stăpăuul şi comendautul s8n. După această faptă, el ’şi părăsi cor. pauia, in care purtnria sa a fost totdeauna de model ţi se intonrte la Tarragon la meşterul dogariu. Lucrai s8n era bnu, numai lucra puţin şi citea cn atăt mal mnlt. Era totdeauna întunecos şi tăcut, de şi la o s. mă de ocazii arăta o mare susceptibilitate. Iu toate serile mergea In cafenea, unde citea intr’nn colţ gazetele, stetea pe găn-dnrl ţi se ferea de orice conversaţie. In zile de sărbătoare 'I vedeai citind in localul sen. Deşi căştiga puţin, totnşi întreţinu multă vreme r. laţii cn o servitoare ţi căud veniră urmările, o luă de nevastă; unul din motivclo pentrn cari s’a stricat cu familia. Acuma cănd pentrn a-şî ţine casa, trebuia să muncească mai mnlt, se tăuguia asupra muncii ţi privaţiunilor existenţei sale, cari corespnndsau atât de pnţin cu înclinările sale ţi cu obiceiurile sale ţi cu obiceiurile de mui naii.te. De mal multa ori spuse, că voieşte să ’şi ia viaţa. Pistotul cu care a voit să împuşte pe rtg.», l-a luat de la un amic după o ceartă; urma nn s’a găsit nici păuă astăzi. * Sesiune din anul acesta a Congresului naţional bisericesc al romăuilor din Ardeal ţi Ungaria s’uQ terminat Inni iu 23 oct. O n are pmte a deputaţilor atăt clerici căt ţi mireui ah plecat ăncă in acea zi spr • casa. D-ni episcopi al Cararsebe-şio Iul ţi al Arudnlui aă pl cat marţi, cn acelaşi tren, cn care plecă ţi baronul de Ringelsheim fostul comandant militir al mal perde Dumnezeu pentru o hu-tăţică de păne. 1)6, suntem datori a ne ajuta unii pe alţii. „1-auzl, măi leneşule, ce spune cucoana : că te-a pune la coteţ intr'un hambar cn posmagi, zise unul dintre săteni. Iaca peste ce noroc ni dat, bată-te intunerccul să te bată, uri-ciunea oamenilor ! Sal degrabă din cnr şi inulţâmeşte cucoanei că tr-a scăpat dela moarte, şi al dat peste belşug, luându-te sub aripa dumi-sale. Noi gând.am să-ţl dăm sopon şi frăngbie. Iar cucoana, «u bunătatea • umisnle, f'ţi dă adăpost şi posmngi; să tot trăi» şti, să nu mal moil. Să-şi pue (iniva obrazul pentru linul ca tine şi să te hrănească ca pe-un trântor, mare minune I şi asta ! dnr tot de noroc să se plăngă cineva. Bine-a mal zis, cine a zis: „că boii ară şi caii mănăncă. Hal, uă respuns cucoanei, orr aşa, ori Tr iDsilvaui' î, rare a fost transferat a Brunii Din partea g irni/. iau 1 a ieşit |:4 gară o companie de onoare cu stind. rdnl regimentului ţi cn muzica militcr», i ainee de a pleca tr"iiul execută ina nten pero-uului mul multe pieg) muzi iile' iară b ronulul Ringe(3h im iu cupip începu K-r-bătoresuu': .mu poporal. Li plec tre i îub -tulul ţi ut matului cumaudsnt afl fo-t prezenţi toţi g-uerall ofiţeri ţi întreg corp' I ofiţciiior, iară din partea ţivilă autarită ţii”, cn cuuiiti'teie suprem ţi cu primarul Cetăţeni in frunte, mal i.nilţ; reprezentanţi ai corporaţiunilor locale ţi nn mare minier de public de ambe sax. . L i semnalul dat pentru plerare, gara resnna de sincere şi Jinternii'i'. strigări de -..rale, rep.ţite, pentrn ilustrul cn Stor, cc se despărpa din miji icni unei po; oraţinnî ţi dintr'o ^pr j-vincie, unde in decursul inalteî, delicat-1 ţi inport .ntei «a!o fnncţion irî iu cura de 8 ani de zile a ştiut s -şi căţtigc simpatiile tăt a’e armatef, ţi ale pnpor.iţiniiei ţivib fără de -bire de naţ’ODAlitate. No.il coniandant militir al Transilrai.i'î gene-r -lul Baucr se aşt- .ptă Re sos-,iscă. („Ob-nrvatornM) ExpitBftunc in regiunile ar etice. — In primăvara anului 1877 o expsdiţinne la toiul nord a fost preparată in Amerirn prin îngrijirile .ăpitauului II wg.te, Plaru! Ini era de a face o nonă in cer oare in străin-t.ir.r-a Ini Sinii)., stabilind u al intgid o colonie de 50 onueni experiment..ţi in baia Descoperirii, la 81 tirade 14 minnle lăţime nordică, chiar iu locul and- a i r-nat vasul tugl-z Discovery in iarna 18751870. Un ait stabiliment era să fie format la capnl loseph-llenri, la 90 mile la nord de precedentul, ţi nn fir electric era să 1-pnnă in comunicare. Căpitanul Horn gate consideră ca probabil că la o epocă a anclni vaste intiu-derl de apă reiaăn deschis la nordnl canalului Ini Robeson, ţi ră prin aci a parte ar fi posibil d'a sjnng • la pol. E' crede asemenea că ixistă un uscat la 85 grade lăţime nordică, unde sr pnten fi stabilit al treilea depozit ; ţi chiar cănd nn s'ar găsi pe apă nicio trecc-re lib-iră,spre nord, el crede că ghiaţa trebne să fie de ordinur mult mai unită de entn a ti gusit'o marinarii vasului Albert, şi că intrebuiuţănd câni spie a trng-» săniile, s'ar ajung- la pol. Ca preliminar a realizării acestui pla i, căpitanul HowgAte a espediat in baia de CamberlaDd, la începutul lui Iulie 1877, vasul Florenţa, comandat de indrăzneţnl căpitau Tyson. Aci sta avea de misiune de a prepara căile şi de a aduna eiimeotele necesare pentrn *xpedfţinnea piincipală, 'angajând călăuzi (schimol ţ’ proenrănduţi (ânl, polăriî şi sănii ce trebniră să fie predate la Disco, capitala GronlamM s-p-tentrionale, prin luna lui august. Dnpă 14 luni de absenţă, Eh ren ţa s’s intors in :-latele-Unite. Căpitannl Tvson a dat deja di talie interesante ssnprn că S-toriei sale. La 2 august 1877 intrase in baia dc Cnmberl .nd. Acolo angajase n-chin oi ţi cnmperass bărd. Apoi s'a iu-dreptut spre baia Iul Annutock, code petrecut iarna 1877 1878 şi toată primă, vara, ocnpat a face provisinne de pel da foce, du haine ţi de instrumente de tot fel ol. La finea iernat cuiul Florenţa reluă drn-mul Groenlandei; ol aruncă ancora la Disco Iu 31 iulie 1878 ţi aşteptă acolo păuă Iu 22 August sosirea vasului căpituuulul llowgate, care trebuia să intre de acolo in strâmtoarea lut Smith prin baia L.dy Franklin. Ac-st vas ue potănd părăsi portal Neiv London din StAtele-Unite din aşa ; că n'are vreme de stat la vorbă cu noi. „Dar iniittţi-8 posinagil. zise atunci leneşul eu jumătate de gură, fără să se cărmească din loc. — Ce-a zis, intrebă cucoana pe săteni ? „Ce să zică, milostivă cocoană, respnnde unul; Ia intrebă. că mue-ţi-s posmagii ? — Val de mine şi de mine, zise cucoana cu mirare; inră asta n'ani auzit! Da el nu poate să şi'i moae? „Auzi, măi leneşul* : te prinzi să mol posmagii singur, ori ba ? — Ba, respunse leneşul. Trageţi mal bine tot inninte ; ce mul at.ătn grije pentrn astă pustie de gură. Atunci unul dintre săteni zise cucoanei : — Bunătatea d-voastră m lostivă cucoană, dar degeaba mal voiţi a strica orzul pe găşte. Vedeţi bine ca za iută /.lari or i-xpcdiţicni', 7j.iti nul Ty ou ş’a .oi.tinn t drr.inn'. Li ii sepUmbr -a in' or» sa in bai a d Cil b r ud ţi la 28 seat- mbre tr l-l t d— bariâ 1 St-Jo n din Pâine..tu Nuă. D îl punctul de v der- sciinţibe . ■ ea c « l ri pr limiiiară a dat nit i rt- i.!< t>< ii t- riB i.le. S’r. sdns intre ut*: cariosităţi f. r m t orir, un *-i,onn ech let de biilenă şi . inci -pecii d- pss- il i.ecuno.» (e până astă/l. »V. ULTIME S T1U1 (13 i-oenilirc, amiaii&zi) Corespondenţa din Franţa— Raport f cut de c-.mii.-ii bug-tiră asupra n inisie-riiiîui . fac •rjlor str: ii e, <- f.~11» i: t i - s i,t Jiei.trniă intră in -n.ănunt roa org-, uizaţii di; om tic» din Ori* ni. înde- *ndei- ţ i — r.-o no-n'iiti —a I. mă niei, S ibie ţi M juten grniut, cors'it .irca Ba giri ii . ţ*ri .cipat autonom sub s -rnuital-ii tel Forţi: fo- inir. u iu sudai Balcani-or, a unei provinţii numita Rumelia-rS-ăi 11 ană, pnse sub autoi itaW-a Suitannllll dar in condiţiile und auto o ii dministi-1 ive, in fine c -iunei cătră Ruşi a mal t: uitor teritorii -iin As:-, li- te dispu/.iţinnil1 nc> st-a ion»*i uesc o nonă stare politică, care obli/â ; guvern II publicel .1 -a modifica natura u ni n ,u.Sr de po-turl, c!bs te păn.i aci". > i ■ serviciul cousi.i.-r, şi a da servicii,In: a ,-:u i in mai i u t reşedinţe o e;t nsiuue pio-purţioMită tu importanţa ce-aQ câştigat. In Romăuia consulul g-n-r.i va fi i-i, io iit priutr’nn iui: i trn p eni *otenţiar cu piuit-m nte ,!e 5 ),0->0 fi aci In S abia va fi cu ţ,-| de misiune ; o-liti..ă cu 30,0e o şea. şi v am spus povestea aşa. I. Crttnfstl. 1 TIMPUL REGIA MONOPOLULUI TUTUNURILOR T JL. IR, X 351 de preciiirile ttvate de cornIsiimeti de urliltri cil care realii monopolului tutiiiiiirilor va plrtti tutunurile indigene cari se vor cultiva si accepta pe coniptul sfiu din RECOLTA ANULUI 1879. 1. PENTRU TUTUNURILE CARI SE VOR l'RIMI DUl'A KERHERE IN TENCliRl I Zona 1. qiialitatea I. ocaua Ici.......................2 50 _ „ .. II. „ „.........................1 80 „ .. III, „ ...........................— !I0 Zona II. (pialiratca I, ocaua Ici........................2 - ........... II, .........................1 50 ., III, ...................................— HO Zona III. (jtialitutca I, ocaua Ici.......................1 75 .. .. II, ...............................1 25 ...........III. ............................• — 70 U. pENTRl TUTUNURILE CE SE VOR PRIMI ÎNAINTE DE KERHERE KARA DOSEHIRE IN Cl'Al.llAjI. Zona I. ocaoa bani...................................— H5 Zona II. _ _ ..................................— HO Zona III.................................................— 70 Acest tarif sc publică spre cunoşt inţa d lor cultivatori a căror recoltă se va primi tic regie in conformitate cu tlisposiţiunilc prescrise tic Icjţ'c şi regulament relative la cultura tutunurilor. Itegia monopolului tutunurilor p. Controlor general, P. 1. Gcorgescu. Director general, li. II. Lang. No. 3,2li. 1878. Oetombre 30. M1MSTEKUL FIKANCELOR Direcfiunttl generali a vămilor şi contriiufiunilor indirecte. I’resenriil tarif sa veilnt şi aprobat tic noi, ministru tinaucelor, conform art. 07 din regulamentul tic aplieaţiune al legei monopolului tutunurilor. Dat In Uurarv9d U 30 Octombrie 1878. Ministru I. ('âinpiiutuiiu. (L. S. M. F.) Director general, I). Protopopcseu. Lh admiuintraţia (J iui ului ^Kisboiul* jiflfl d« vemjare : o lG'p i o n a li 11; i. LIMBEIKOMĂNE <3- E O S A R I XT. Dupâ însărcinarea data e Societatea Academicii Komâml du A. T. LAURIAN şi I. C. MASSIMU 13 eascicijle. Ou preţul de i.ol noi 00 in lor. dc 72. Administraţia. n y ■AAVyh\/rT>i\/n^ nV/ji y l MAGASltfCLBELINGEBIE DIN V1ENA Vitei Victuriri (Mor/Ofui), Palatul .l)acia“ (a doua pricilic de la calpii Lip-cam a ItESFACEKE TOTALA cu mare scădere de preciu din causa sranadirei celei mari ale marfnrili' Cele mal nuol si cele mal moderne E^tsmâ IMM In librăria Socec ic Co^'P. spre vdnijare ; Itiulu Bii/.Aineu auQ IHAN TĂTARUL l'n volum tu K1’, preţul 2 let nof. ■L Avcnd necesitatei de tui milion Cilnlmidl . r L prt10 — 1-1) r.xxxx««-xx>t «probat in cel mal înalt grad prin care o, (* polid frumoi cn fidelilatt-a a nntnrel. |( f«rS nn ircrn Deposit iu Bucnresci la farmacia d-luî T. 1K Zftrner. şi la d-uiî Appel d' C-ic. AMATORn DK JCIÎNALK Francese şi Germane $ Sunt Incunosciinţiţl că cu începere de astă(,ll vor păşi tn tot d'a-una. la Chioşcul din ltulevurd de lăngă fotograful Kzut-inarj', afară de jurnalele române, tot felul de jumde frsnce.sc şi germane, p-ecum din cele germane: Die Prisse. Deutsche Zeitunj ele.: din cele francese : La France,' Mem rial Diplomatique, etc. cu preţul cu care se vfind aceste jurnale la locul lor. 1 Vânzătorul actual se recomandă la bunăvoinţă a d lor vechi cumpărători de la Chioşcul d-lui Bassarabescu. > 9 AisrxjisrcxTT In ijina de 11 Noembrie ale corentel la 11 ore de diniineţă se vinde prin licitaţie in nn'a Onorab. Tribnnal Ilfov Secţia III Moşia Coeni din diBtrictnl Ilfov plBa Olteniţa. — Calităţile acest! Moşii saQ publicat in Monitorul oficial No. 146, din anul 1878. — Doriton să se preBinte la Tribnnal spre a licita. (813—0) Doctor BomH Wui0,ce str,,,‘Lute’ bisericA Calvini. rană No. 7% vi9-â-vis de 5 (’.iu’sone simple garnisite â fr. 3.50, 4.50 şi 5,50. -I Coinisbne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisone cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, II, 14 şi Pantalon! pentru dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi F Pantaloni pentru dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9 Pantaloni pentrn dame, de Olandă fină cn broderie sdQ dentele a f 7 50, S.50, 10.50, şi 12. Fuste de Costnme cn pliBfl a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi S.50. Feste Costume cu broderie de Percal şi de MeliDO ajr. 7.50, 9, 11 .nO. lf Fuste cn şdep cn plise.cn broderie şi cadenţele a fr. 8.50, II, 15, 18. 2l şi 14. calitate bnnă tn 4 iţe a fr. 3 şi 4. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 6 Oulere bărbătesc! 6 Manchete calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50.______________ 6 Gulere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7.»0. 0 Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.b0.______________ 6 Batiste de linfl adevSrată cu tivnl lat a fr. 7.50, 9.50 6 Batiste de linft cn litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. 6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4.________________________________ şi Ii 6 Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5,50. 6 Batiste de Olandă, tivite şi cn margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. Fiţe de mese de Olandă albe de 6 persdne a fr. 5.50, 7 şi 8.5 Feţe de mese de Olandă albe de 12 persdne a fr. 15, 18, 26, 34. M Feţe de mese de Olandă albe de 18 persdne a fr. 16, 28, 36, 48, 5| Feţe de mese de Olandă damast 24 persdne a fr. 3.3, 54, 69, 7Î G Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. ll 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şervete de ceaitt a fr. 2.50, 4 şi 5.50. 6 Prosdpe de aţă cnrată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10.50. ? Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. 1 Bncală de pânză de casă 36 coţi a fr. 16, 18, 24. N 1 Bncatâ de Olandă Rnmbnrg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, I Bncati de Olandă de Belgia a fr. 62. 75, 110. 1 Bncată de Olandă de Rnmbnrg 3 coţt de lat, 21 coţi de lnngl a (r. 35, 48 şi 63. ______________ I Bncatâ de Chiffon franţnseec de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bncată de percail franţnsesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 1 Bncată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 coti resturi de pftnzi. Chifon. Oxford ţi Pichet In eup6ne de 5, 6. 8,10 ?l M coţi, i» vinde mai ales f6rte eflm, insă numai pânft oind se va «Hrţi depoiilul acestora. Miigiishml do lingorio din Ylona ^ulen Victoriei, Pătatul ,Dacia*, (a doua prftvfllie *1* la colţi»- Dîpee Tipografia. Thiel * Weiee, Palatul ,DaE;