MIERCURI, 1 NCEMBRE ANUL III—1878. > IST INXETSTTîEXj'e. S TOAIa romAni a ............. . . L n. 47 IN STKAINATA TK : » » > » 24 li tO ^fcBl’IUNl ŞI RECLAME: 'li litere petit, padina IV, 30 huni III, 80 bani, pe pa*. II, 2 lei noi Reclame 2 lei DOl linia. mâr tn capitală 10 bani. Kocumcl, 31 octmbrie. r-SK IN TOAJ ii ZILELE UE UJCilC. liiu roul Kcclao^idi şi Adminisirajicl: l'nlrtt.iil ‘Dnoiit». _a isrxjisrcxxjRx •• de priiut'-itc in străinătate: La I)-ni! llaaten-itein b .n Vienna, Eţchei baehjţane 11 : L. Lang A Comp. in l’e^ta, Ilara»-La/fiU A Comp. in l’nris, O. Ailnm 1, Ctrrefour de la Croii-Rou-je 2, Purih; ()rain Collegue, In ziua de 7 (19) octom. curent, deputatului maghiar Helfy. Ind.it a du, ă anul patruzeci şi opt,! p_artida slavă din Austria, şi anume : banul ielacicl, generalul Stantimiro- j viei patriarhul Raiacicl şi alţii câştigând, după suprimarea revoluţi-unil maghiare, o intinenţâ prepun-derantâ pe lângă Curtea Vienel, se încercă d’a stabili idea crcnţiuuel, sub auspiciile Austriei, a unul stat Slavo-occidentnl, ca singur mijloc d’a Infrănge pentru viitor cerbi-ia maghiară, şi d’a Întări dominaţiu-nea Austriei supra Lorabardo-Vene-ţiel. Această sftmSnţâ prinse rădăcini adânci In sinul camerei vie-neze, şi primul el fruct fu creaţiu-nea Voivodind sârbeşti, compusă In mare parte din Banatul Timiş ian. In anul 1851, principele Sc/nuar-zenberg, priui-rainistru austriac, cuprins de idea unitâţel imperiului căută d’a realiza această acsiomă de stat In trei direcţiuni, ântăiti: contra Germaniei, căutând d’a procura preponderan ă Austriei In con-federaţiunea germană, al cărei prim pas fu esecuţiunea Slesvig-Holstai-nulul; al doilea: contra Italiei, şi altreilea: contra Orientului. In- tr’un memorand voluminos principele Schwarzenberg desemna misiunea Austriei In Orient, accentuând cu deos- bire importanţa (Urilor dunărene şi a portului Salonic hi, ca absolut necesarie intereselor comerciulul german; şi ca condiţiune sine qua nou a desvoltârel şi asigurărel acestor interese, incorporarea In imperiul austriac a Bosniei, Uerţegovinel, Serbiei şi a unei părţi din Macedonia, dinpreună cu poporul Salonichi, pentru a da astfel desvoltare şi consistenţă Dalma{iei, şi tn fine Incorporarea principatelor Dunărene, pentru a putea dispuns ne’npedecat de toată linia Dunărei, ca arterie de aur a alimentarei comerciulul occidental. Succesorii Iul Schivarzenberg, uu prea eraO siguri de conduita ce ir fi trebuit se observe Austria Iu politica sa esternâ. Buol Schauenstein urmă politicei lipsite de ori ce coloare pronun-ciatâ a bătrânului cancelar Melternich. pe când miniştrii din cabinetul săQ, precum era baronul Bruch, pr tindea 0 politică mal energică in Orient. Această neinţolegere ni diviziune ce domnea in sinul ministerului, făcu ca Austria sâ se afle nepreparată in faţa resbelulut din 1854. Astfel acţiunea el in decursul acestui robei trebui să se raârgineas â, pur şi simplu la asigurarea principatelor dunărene contra influeuţ I şi veleităţilor guv rnulul rus, care ţintea in caz de succes sâ-şl incorporeze aceste ţări; iar iu ceea ce se atinge de chestiunea Bosniei şi Heiţ go vinei, Austria ş'o rezervă pentru o altă ocaziuue, căci politica echivocă a Prusiei 61 da umltâ materie de ingrijirl. Pe timpul revoluţiunef polone, in nnnl 18G3, lmperatorul Napoleon III voinl să ajute reconstituirea vecbel Polonii, trimese un agent anume la Viena, pentru ca să pulseze dispo-ziţiunile curţel austrince, in caz d'a 1 se cere retrocedarea Galiţit I. Austria se arătă dispusă d’a face acest sacrificiu, ceru insă in schimb incorporarea Principatelor-Unite, a Bosniei şi Uerţegovinel. lmperatorul Napoleon crezănd timpul inoportun d’a deschide chestiunea Orientului, prin cedarea la pretenţiunile austriaco, renunţă la sprijinul ce voia să dea revoluţiune! polone, şi astfel această nenorocită insnrecţiune făcu bancruta cunoscută de noi toţi. După pacea de la Praga. două din aspiraţiunile lui Schwarzenberg, pro ponderanţa in Germania şi aservirea Italiei, trebuirâ să se şteargă din programa politicei austrince, mei ră măinJu'i numai cestiunea orientală. Baronul de Beust fu ales ca să eser-citeze gravitaţiuuea Austriei 11 O-rieut, şi se câştige aderaţiunea şi concursul Prusiei pentru acest plan. Beust crezu a ajunge deocamdată la acest scop, prin declararea independenţei statului romăn. şi incheerea cu el a unei alianţe militare, care la ocaziunea dată să’l înlesnească incorporarea. In urmărirea planului săd, el înduplecă pe Turcia ca sâ-şl retragă garnizona din cetatea Belgradului, pentru ca astfel să câştige şi simpatiele şerbilor ; principele A tihnii credea insă. cum că Serbia ar fi chemată să joace rolul Piemon-telul in Orient, şi prin urmare 6şT reserva aebiziţiunea Bosniei şi Hcr-ţegovinel pentru statul săd. Această incăpâţinarj a principelui Mihail, sili pe Austria să rt nunţe de ocarn- datâ la esecutarea planului săfl. — N11 mult in urma acestor negoţia-ţiunl urmă asasinarea principelui Serbiei; principele Kara-Georgevicl, ce locuia pe teritoriul austro-un gar , era tare suspect ca motor al acestui asasinat; după cererea guvernului sărbesc el fu tradus ina intta justiţiei austro ungare, şi fu achitat de ori ce culpabilitate. Nu ştim pănâ la ce grad a putut juca un rol mâna Austriei in asasinarea principelui Mihail, ceea ce ştim insă este : cumeă cam p’atuncl se şoptia printre culisele bărbaţilor noştri de stat, despre declararea independenţei noastre, şi despre ridicarea Domnitorului rornău la rangul de Rege. Isbucnirea resbelulut germauo-francez făcu, in anul 1870, pe cabinetul anstro maghiar să-şl piarză echilibrul atăt in Viena cât şi in Pesta. B ust nu se mal putu ţinea la putere, e| trebui să cadă. Acestei căderi precedară agitaţmnele din Bo-hemia. llieger promitea iu Vien.i con cursul slavilor pentru ca Dinastia să poată incorpora Bosnia şi Erţegovina. Prin acblsiţiunea d<> noi provincii slave, casa domnitoare a Austriei va fi pusă iu stare d’a crea un stat slavo-occidental, prin care se poată iDfrăna cu succes pe celelalte popoare ale imperiului, care tind mal mult sad mal puţin la recunoaşterea şi conservarea indivi luabtâţil lor naţionale. Lui Beust urmă Contele Au-drassy, favoritul cel mal distins şi fidel al principelui Bismarck. Andrassy crezu d'a putea realiza dorinţele camarilei vleneze, numai prin concursul Rusiei şi astfel şi incepu negociaţiuuile cu această putere. Novicov insă, ambasadorul Rusiei la Viena, cunoscăud slăbiciunea ce avea Austria pentru provinciile bus citate, ştiind nebunia lui Andrassy d'a voi se realizeze cu orl-ce preţ aceste dorinţe, crezu de cuviinţă d’a temporiza cu negoriaţiunile, pănâ ce cancelarul Austriei se va adresa cu cererea sa la bunul săfl amic cancelarul Germaniei. După multe şi îndelungate tractârl, in fine se puse la cale intrevederea dela Berlin a celor trei Imperatorl. Cu această ocaziune, cu toate afirmaţiunile presei oficiale şi oficioase de atunci, cumcă întrevederea Imperatorilor n’ar avea nici un scop politic fiind un simplu act de curtoasie, se decise intre cele trei puteri l-o mişcarea revoluţionară in nordul imperiului otoman, şi al 2-lea cererea ambasadorilor din Constan-tinopol d’a încheia Poarta armisti-ţifl cu popoarele rescnlate, trimete-ea de misiuni şi comisiunl, toate aceste sub masca interesului ce Europa poartă pentru prosperitatea şi siguranţa Turciei. Trei săptâmaul după această în- trevedere se ivi o ciocnire intre tru-p< le muntenegrine şi otomane. Munţi negrul începu să ceară dela Poartă rectificări de fruntarii, iar Serbia incorporarea micului Zvornic. Patru luni după intâluirea Imperatorilor, la Constantinopol se ştia de sigur cumcă obiectul discuţiunilor din Berlin a fost împărţirea Turciei. Ca consecinţa a a-cestel convenţiunl, urmară preparativele de fortificare a Costantiuopolulul. Laiunifl 1873 lmperatorul Rusiei, din-preună cu cancelarul săfl principele Gortschakov, merserâ la Viena, pentru ca să accelereze esecutarea planului conceput la Berlin. Prin indis-creţiuni Ie generalului Ignatiev se ştia de mult, cumcă cu această ocaziune Rusia a cerul categoric declararea independenţei statelor dela Dunăre, la care Germania nu s'a opus, iar Austria a convenit numai sub condiţiune d’a fi garantată despre Serbia şi de a i se permite incorporarea Besniel şi Ilerzegovinel. Două săptâmănl după această a două in trevedere, lumea fu surprinsă cu isbucnirea revoluţiune! in Bosniâ, şi o lună mal târzifl o deputaţiune bosniacă se şi află la Viena, cerănd anecsarea acestei provincii otomane cu imperiul austriac. Acu urmară, una după alta, ca şi figurilor din-tr’un caleidescop, vizita archiducelul Albrecht la Petersburg, visita generalului Rodich la Cettmie, ridicarea Herţegovinel, şi declaraţiunele de resbel ale Munte negrului şi Serbiei. In privirea acestor fapte şi ale altora ce aveau să le urmeze, Germania dăduse bunele sale consilii in Bucureşti, ca să se demisioneze ministerul Catargi şi să se inlocuiascâ cu un minister Brălianu Oogălmccanu, Acestui văut ce bâtea de la Berlin, ajutat puternic şi de văntul de Nord, avu să mulţumească d. Brâtianu, in primăvara anului 1876, deschiderea porţilor palatului ce aproape de şapte ani ăl fuseseră hefinetic inchise. Numai solicitudinel ce avu Germania şi cu astă ocaziune pentru destinele României, se poate ascrie mandatul cu care fu investit d. Brâtianu, d’a striga prin toată ţara, şi cu deosebire prin Moldova : că este autorizat de N. S. Domnitorul d’a încredinţa naţiunea, cniucâ dorinţa cea mal ferbinte a Tronului ar fi, ca de astâdatâ alegsrile pentru Senatsâ se facă in cea mal mare libertate. Comedia reuşi de minune, coaliţiunea de la Mazar-paşa, 90 organiza, resul-tatul alegerilor pentru Senat fu o majoritate antiministerială. Catargi căzu şi dd. Brăt anu-Cogftlniceanu ajun-sprâ la putere; dorinţa Rusiei şi acom-pbcilorsăl se împlini. Acu se poate es-pbca respingerea dd. I.Ghica şi Sturza din prima combinaţiune a ministerului de coaliţiuue, căci Rusiei nu’l 0 TIMPUL conveni să aibă in ministerul roman bărbaţi se Încline spre politica engleză, ci agenţi vechi şi probaţi, despre a cărora docilitate şi credinţă era convinsă din alte ocaziunl. Ce orbire egipteană pe capul pretinşi lor noştri bărbaţi de stat, carii a lergară cu liinbele scoase ca 8ă răstoarne cabinetul C&targi, crezlndcă cu asta fac un serviciu lirei, pe când el nu făceau de căi Irebile politicei ruseşti. In anul 1876 fu declarat resbelul uin partea Serbiei şi Muntenegrulul, In iulill acelaşi an se operă întâlnirea de la Weichstadl. Aci nu se mal tracta despre stabilirea unui plan in chestiunea Orientului, ci despre mijloacele esecutărel acestui plan. Aci Ţarul garantă Austriei unecsarea Bosniei; aci se stabili re-gularea fruntariilor Serbiei şi Munte negru lui; aci se decise retrocedarea Basarabiei, şi anecsarea provizorie a DobrogeX la Vomănia, pentru a închide de-o camdată ochit puterilor europene, care nu craii iniţiale în corn. plotul celor trei imperii; aci In fine se lnaugură creaţiunea statului bul gar şi relaţiunile sale viitoare cu statul Rusiei. — tn acest timp, d. Brătianu fusese chemat la Livadia. unde i se dete instrucţiuni despre rolul ce Romănia va trebui să joace In cazul unul resb'l contra Turciei; aci generalul Ignatief spune categoric d-lul Brătianu cum că dorinţa fermă a Im-peratorulul este d’a lua Basarabia. DouS săptămăn! după intălnirea dela Reichstadt, incep turburările in Bulgaria, alimentate puternic de comitetele bulgare din Bucureşti, Brăila, Giurgiu, Alexandria si Tur-nul-Sevtrin, cel din urină condus de renumitul amic liberal d. Ghigulescu In timpul negociărilor păcel dintre Poarta şi Serbia. Rusia grăbea, prin Novicow şi Sumaracow. la Viena o-cupaţiunea Bosniei şi Herţegovincl. Rusia dorea ca Austria să se compromită de timpuriu astfel, in căi orice retragere din apele politicei moscovite să'l fie imposibilă in viitor. Andrassy prefera insă, d’a aştepta mal ântâl slăbirea totală a Turciei. Astfel se născu idea conferinţei de la Constantinopol. Acu in-cepu Rusia să silească in Viena din nou ocuparea provincielor otomane, setvindu-se pentru susţinerea aces-tel urgenţe cu conduita Lordului Salisbury, ce se părea ostilă intereselor Porţii. Atunci convocă An-draşi la Viena, pe Beust, lvarolyi, Rodich şi Molinary, cu care oca-ziine Beust, asigură : cum că ostilitatea Angliei in contra Turciei nu este atăt de sigură precum sY.r părea din conduita Lordului Salisbury. In faţa acestor descoperiri Andrassi se văzu silit d a renuncia deo-cam-datâ la esecutarea deriziunilor de la Reichstadr. Ou ooa/.iunea conferinţelor din Const.aut.iuopol , puterile europene inci-puseră ho vază printre iţele in-trigelor ruseşti, şi aslful se grăbiră mol toate d'a consilia pe Romănia: ca s,l se menţii in marginile unei stricte neutralităţi, promiţindu-ne iot-odală concursul tiurOpel in cas de pericol. lin unul la urmă chiar Poarta venea să no dec'are: ni ne va recu noaşte independenţi Şi neutralitatea statului romăn. Drept, proba acestei afirmaţiunl ne servesc raporturile diferiţilor noştri agenţi diplomatici, şi anume a celui din Constantinopol, cu datele din 6 şi 27 Decembre 1876 a acelui din Paris, cu datele din 18 Decembre 1876, 9 Ianuarie şi 9 Aprilie 1877, a acelui din Viena, cu data din 20 Decembre 1876. şi in fine acelui din Roma, cu data din 7 Apriliu 1877. Prin urmare miniştrii noştri spuneau un neadevăr grosolan, cănd susţineau iu sinul Cernerilor, cumcă Europa ne ar fi părăsit şi astfel guvernul ar fi forţat ifa inchea cu Rusia conven-ţiunea de la 4 Apriliu 1877. Iar d. Cogâlnictanu a comis mal mult de cât o perfidie, când a avntcoragiul să declare in Senat, cumcă eceastă convenţ une ar fi incheiată princi-palmente in scop tfa ne asigura posesiunea Basarabiei, pe cănd miniştrii români, şi cu deosebire d-nil Brătianu şi Cogălniceanu, ştiau aproape cu un an iuainte, cumcă resultatul inevitabil al resbelulul contra Turciei va fi retrocedarea Basarabiei către ruşi. Mal mult, la 4 noembrie l S76 Lordul Salisbury declară categoric a-gentulul noetru: ,câ Englitera nu va permite o năvălire a teritoriului român, şi că ea o decisă d’a face din aceasta un caz de resbel* ; ear Austia, care acu iucepuse d’a intra in tractărl de alianţă cu Englitera, trimite la fevruarie I877, pe agentul nostru din Viena la Bucureşti , pentru a propune guvernului român incheerea unei alianţe militare . in schimbul căreia Austria ne garantează integritatea teritoriului, pe care se obligă d’a o apăra chiar cu armele sala. Aceste propuneri se susţin şi de locotenentul agentului austro-ungar din Bucureşti. Cu toate aceste guvernul rumân nu voeşte s'as-culte de ni< I un lonsiliâ, de niclo propunere, căci in capul şi inima sa trădarea intereselor române era deja un fapt implinit. — Toată earna a-nulul l S76 spre 1877, miniştrii noştri tractează când cu colonelul rus Cantaciczin, când cu colonelul Neli-dof, pentru incheerea unei conven-ţrnnf cu Rusia ; ridică c\ braţele armatei române fortificaţiunl la Giurgiu şi Bărboşi, pentru a fi predate inditâ după intrarea ruşilor, şi in fine faimoasa convenţiune de la 4 aprilie. In iulie şi august armatelor ruseşti le merge răO peste Dunăre, ele sunt bătute mal pe toate liniile marele Duce Nicolae cere cooperarea armatei române cu ori ce preţ. Guvernul român care cunoştea tendinţele ruseşti in privinţa Basarabiei, nu profită de ocaziune ca să ăşl repare eroarea ; nu pretinde garanţii solemne pentru integritatea teritoriala a statului român , nu se incearcâ d’a cere de la Rusia ina-poerea şi a părţel din Basarabia posedată de ruşi, ,cerere ce ar fi avut şansă d'a se realisa, căci Rusia s’sfla in pericul d’a perde o campanie foarte costisitoare , şi d’a risca onoarea imperiului pentru o serie de mulţi uni. Din toate aceste nu face nici una nici alta, căci dd. Brătiauu-Cogâlniceunu preferă favorurile Ţarului Rusiei integritftţel statului român, şi astfel trimise necoudiţional legiunile române peste Dunăre, pentru ca să'şl verse sângele in sprijinirea intereselor bulgare. Dacă armata română ar fi ştiut ceea ce dd. miniştri ştiaă de mult, cum.A se duce se bată pe turci , pentru ca in urmă să fie infundatâ in munţii Mehedinţulul, Gorjulul , Argeşului şi Dimboviţel, ca nstfel să nu vază preparativele ce se fâceafl pentru predarea Basarabiei , intrebâm pe dd. Brâtianu-Cogftlniceanu : dacă toate aceste le-ar fi ştiut armata noastră, oare ce credeţi c'ar fi zis ea in momentul când 61 ordonaţi ca să treacă Dunărea? După terminarea campaniei, Rusia □ umulţumită de oscilanţa Austriei in timpul resbelulul, incepe acu a agita şi in contra Austriei. Aceasta ronduitâ a Rusiei face pe ministerul din Viena să strige trădare şi perfidie, in urma căreia incepe negocinţiunl serioase cu Englitera. Anglia comptând pe alianţa cu Austria, ce in perspectivă se pftrea ca sigură, incepe să inarmeze serios, atunci Rusia se grăbeşte din nofl, d'a trimite la Viena pe generalul Ignatief, pentru ca să mistifice pe Andrasy. Acum Austria, comptând din noă pe Rusia, face di fii ultăţl Anglie], cere ca condi-ţiune a alianţei plată de subsidii, ceea ce Anglia faţă cu constituţia statului nu'l poate acorda, SI oferă insă un imprumut care să nu fie nici odată plătit, Austria nu primeşte şi astfel negociaţiunile se rup. In fine, vine congresul de la Berlin, Austria nu se opune retrocr-siunil Basarabiei, in speranţă că Rusia va susţinea dorinţa el d’a ocupa Bosnia şi Erţegovina. Rusia refuză d’a face congresului această propunere, promite insă că nu i se va o-[înne la caz d’a ti propusă d'o altă putere. Acum Andrasy se adresă la principele de Bismarck, dar şi licenţa refuză cererea. In fine Andrasy declară cancelarului Germaniei, cumcă este gata d’a părăsi congresul, dacă nu i se implineşte dorinţa. Cestiunea cedării Ciprului âncâ nu era cunoscută puterilor europene. Bismarck se temea de complicaţiunl, şi avea necesitate absolută d'a restabili pacea, astfel se adresă in astă privinţă la iordul Salisbury. Acesta se decise d’a face propunerea ocu-paţiunil Bosniei şi Erţegovinel de către Austria, căci acest pas SI in-lesnea mult execuţiunea relativ la ocuparea Ciprului. Prin asemenea manopere şi peripeţii se introduse in tractatul de Berlin art. 25, prin care se autoriză Austria d'a ocupa Bosnia şi Erţegovina, şi art. 45, prin care se dispune retrocesiunea Basarabiei. Din aceste premise publicul român se poate edifica despre moralitatea miniştrilor sSi, şi despre interesul cu care actualele puteri europene tratează soarta popoarelor mici. Tragedia âncă nu este finită, ea d’abia şi a terminat actul al doilea, mal sunt Ancă de jucat trei acte, pregătiţi-vS dar surlaşl ai României, pentru ca să puteţi căuta la timp noile desastre ce ne aşteaptă, cu a-celuşl entusiasm cu care aţi căntat îmbrăţişările M. S. Domnitorului cu M. S. Ţarul Rusiei, comedia impâi-ţ,ril mutuale a decornţiunilor şi proclamarea iudependinţi-I romane, priu caro. sfărâmând tractatul de Paris ce ne punea sub garanţia celor şapte puteri, aţi aruncat România iu vâs-duh. fără reazim şi fără sprijin, pentru ca să serve de bună priză celui dintSI vultur ce ar intălni-o in calea sa! IUN AFARĂ La Vidin, care se deşertează acum de turci, au pus ruşii mâna pfe mal multe tunuri de ale cetăţii, neconsiderând astfel dispoziţiunile trata tulul de la Berlin, in urma cărora era se râinâie Porţii tjt materialul de râsboiu. In contra acestei violări a tratatului a protestat comisarul otoman Edhem-paşa. Din Constantinopol ii se aduce ziarului . Dail-’l’elegr.* ştirea următoare. Cu toata stăruinţă a guvernului turcesc, se crede totuşi că va fi cu neputinţă a preda Podgoriţa muu-teneprenilor uaiute d« vr’o şasă sau opt luni. llusein paşa se sileşte a calma toata rezistenţă a acestui district, şi a pregăti de’nainte, pe albanezi pentru schimbările, necesare: aceasta insă este foarte greu, căci are a face cu un popor râsboinic şi care se aprinde foarte uroş. A stoarce de la populaţie aceasta incuviiu-ţare prin ajutorul trupelor otomane, ar provoca in aceste imprejurâri neapărat o rescoalâ, din care n’ar rezulta alta decât nimicirea a multor vieţi. Se inţelege că Poarta stăruie a evita aceasta şi caută a efectua aceasta schimbare pe o cale paci-nicâ. Despre operaţiunile financiare ale guvernului rusesc, estngem din .Gazeta Bursei* din Petersburg următoarele : Este ceva necontestat, că anual trebue să intrebuinţăm 180 milioane ruble — vra să zică a treia parte a venitului total al statului — pentru plata intereselor ale datoriei statului. Aceasta sumă nu va scădea aşa de lesne, din contra este probabil că se va mări. In cele din urmă doi ani am duplicat datoria noastră şi prin urmare ne trebue anual 70 milioane ruble mal mult pentru acoperirea intereselor. Multă abilitate se va cere, peu tru a combate greutăţile ce rezultă din aceste imprejurâri. Dar fiindcă pentru armată şi marină se cheltuind inaintea râsboiulul anual 200 milioane ruble, de aici urmează că, chiar dacă s’ar face astăzi pacea, mal bine de doS din trei părţi ale venitului total s’ar cheltui pentru oaste şi pentru cerinţele datoriei publice. La aceasta se mal adaogă că la cele 700 milioane ruble in hârtie puse in circulaţie, s'a mal augmentat, pe timpul răsboiulul, nainte chiar de ce s’a slobozit prima impuşcâturâ, o sumă de 500 milioane ruble in hârtie neacoperitâ, şi aceasti datorie depreciazâ cu jumătate hârtia monedă ce s a pus in circulaţie. .Ruski Mir* face următoarea observare la aceasta tristă stare de lucruri! .Unicul mijloc de remediare, este economia. Ţara noastră este săracă, populaţiunea noastră rară, produc-ţiunea şi comerciul nostru nu sunt dosvoltate. Nu suntem in stare a mal suporta greutatea financiară ce ni s'a impus. Frauţa s'a arătat destul de bogată a invinge mal multe catestrofe politice; noi inse suutem săraci n'nvern resurse corespunzi toare. Rreocupaţiunea noastră cea mal serioasă ar trebui se fie desvol-tarea resurselor noastre proprii!! CARTEA GALBENA A FRANŢEI Ştirile din străinătate ne aii făcut cunoscut, zilele trecute, că ministrul de externe al Franţei a scos la lumină şi a împărţit In Camera de la Versailles Cartea Galbenă, conţinând corespondenţa şi actele diplomatice privitoare la evenimentele petrecute lu Orient. .Les LV-bats*, după citirea documentelor, conţinute In Cartea Galbenă, face următoarele consideraţii asuprâ’l: .Citirea Cărţii Galbene ne-a dat ocazie să trecem tn revista faptele diplomatice ce s’ail urmat de nu an Încoace, lu Cartea Galbenă nu s.» găseşte nici o revelaţie nouă snă neprevăzută asupra acestor grave evenimente. Diplomaţia astăzi se face sub cer deschis; ia publicul drept confident şi opinia publică drept judecător; a renunţat la formele tainice, cari de altminteri eraă grele de păstrat In acest v J jurnalism şi de critică până ii zele albe. Ne aducem ami i faimoasa circulară adresată i I aprilie de cătrâ d. marchiz ■ lisbury cătrâ agenţii diploui j Marel Bretanil. Printr’o d de la vechile deprinderi, i circulară a fost Împărtăşită a şi a fost publicată In .Times să nu fi ajuns chiar la ct mare parte dintre destinaţi ii Miniştrii din deosebitele ţâri n mentare, Englitera, Franţa, iii ş. c. 1., n’aO neglijat nici o a’şl expune politica lor din a saâ In Camere, saă chiar : etinguri. Cât despre Rusia nu e ţară parlamentară, i î-se poate imputa nu est 4 mal mutismul s60 : ea v j mult şi prin toate glasurile cioase, prin ziare, prin grail niştrilor, diplomaţilor, general ui 'i \ aşa că gândul săli este tot S H bine cunoscut ca şi al Enpi Ştiam prin urmare mal dinaiu rm tot conţinutul Cărţii GaAieuni blicaţie destul de voluminos .1 drept, din care insă trelsfer.il puţin sunt pline cu reproc« tractatului dela San Stefano • tractatului dtl.i Berlin şi cu || coaiele congresului. Singurul epizod asupra câru M tea Galbenă ne dă dociimentifi ' celaşl timp preţioase şi inedit U acel care a fost ridicat prii*' venţia anglo-turceascâ delo 4 pe când această convenţie i _ cunoscută tocmai la inceputuli» lui Iulie. Ne aducem aminlit printr'un contract format inlw de Europa, Poarta autoriza p glitera să stabilească in insrai prn, cu indatorirea pentru Enit de a garanta integritatea teriţ"’ turcesc in Asia, aşa cum va mitat de cătrâ tractatul dela 1* Câteva din depeşile date de ; nul franţuzesc fac mare onoai nistrului de externe al Franţa a ştiut să exprime, cu cuvrnt demne şi conciliante, sentiml Franţei, şi care a căpătat in st. din partea guvernului englezesU gurarea formală că drepturile şijf rusele franţuzeşti in Orient aăll cu scumpâtate respectate. Autâi I părire ce a simţit toată lumi Franţa cănd a îsbucnit d'odatj| veste ştirea despre convenţia d iunie, n’a fost simpatică nici trai Iul nici Engliteril. Toate putet legaseră a nu ridica la B-rlin altă cestiune decât cele ce ac din fireşte şi d'a dreptul dia r iul din urmă. Se făcuse invoit deosebi că Siria şl Egiptul să rt afară din desbatere. Convenţ la 4 iunie, dând Engliteril o i] atât de apropiată de Siria | Egipt, nu aducea oare o loţ piezişă acestei învoieli ? Lumea! că vede in acest act cu totul! sonal, şi mal ales in chipul cu se pregătise, o derogare dela i tica, căreia chiar marchizul di lisbury 61 trăsese intr’un chip lemn programa prin circulara 1 aprilie. Cum se poate! zice! mea; aşt“rnerea c-»ea mare de cipil, apelul cela elocuent la vi drept al Europei, toată desint* rea şi generositatea ceea, trei OHre s’ajungâ la o convenţie O rală prin care Englitera să ia anticipare mica el pacte din » ţele itnpârâţiel otomane 1 Treb» i convie ori iue că Englitera, in1 vâr, nu cruţase in deajuus api ţele. Cu toate astea, după al zile de rfsgăndire, opinia public Iiuiştit. iu Franţa. A inţeles lo ir TI M I’ D venţia dela 4 iunie n'iivtui, l. nimica contraria nici inte generel al Europei, nici in-jlul in deosebi al Franţei. En-s’a grăbit a spune că reds-fi toate propunerile ce i se fă de a pune piciorul saa in Siria Bgipt, şi că refuzase aceasta din t peutru susceptibilităţile legile Franţei. La intrebarea formalul Waddineton, reprezentanţii nilul englezesc au declarat că nare să se schimbe din situ franţei in Asia-Uleă. lntesele el san-'ţ\onate de trai latul dela î, au fost recunoscute ca fo ir ibstanţiale de cătră chiar d. liz de Salisbury iu corespon-şi in conversaţiile sale. Mi ’ţftal Franţei la afacerile din a-l| » c&pâtat toate satisfacţiile Ae ce le putea dori. Astăzi *ţ\. dacă mal are ceva de im-Eugliteril, este taina prea a- tat din llerlin, âşl avea scaunul st'fi in Salina. Comisiunea 6şl are Im getul sâii aparte şi prerogativei » el aproape independmte. Pupă tratatul din Berlin, scaunul comisiunil s’ tixat la liniaţi, iar a-tribuţiunile el s'ată iutins dela gu-rele Donării păuă la Porţile de tier. Uoiuănin, dupe acelaş tratat, este alinisă a avea reprezentantul sân printre reprezentanţii celorlalte state ce compun comisinne danubiană. Ziua de 23 a rurenbel fu ziua tix■ ită cănd pentru prima oară. Puterile europene, prin delegaţii lor , să proceadă la constituirea comisiu-uei, in noul el scaun, in (lalaţl. Iii acest scop, toate Puterile insăr ina-seră pe consulii lor, residenţ! iu urbea noastră, a le reprezenta, şi la 24, România. iu nona sea haină a independiuţel trebuia să salute ş să şi ia locul iu mijlocul familiei europene. D. ministru de externe d. M. Co gălDiceanu, se zice că exprps pen tru aceasta s’ar fi şi grăbit să vină legere, de către comisiunea europeană danubiană. ţii aci să punem punct pentru astăzi, spre a da timp tntulor să cugete bine, cu linişţ** ş, pâtrumlre. la cestiunea ce o atinserăm numai fără a putmi să intrăm in rărim chil el. , Vocea Cjvur.* .. . de la Călăraşi, unde avusese o in ce aceasta a păstrate faţă ulnire cu coulisilinea de delimitare nsa pănă la inceputul Iul iu- 1 cl, vapoaul chiar in dimineaţa zilei In privinţa tractatului încheiat'de 24, spre a lua parte la consti- p lună tua! înainte. Această pur k na r-spnndea desigur la fran- rşi încrederea ce 'şi datoresc. uaţfl aşa de sincer prietene. ii m sunt Franţa şi Engliteru. bue să credem că Marea Breta-jn'a; pus multă importauţâ ca ţa in cestiunea de formă, şi că al de acolo a venit scurta ne-Jlegere ce s’a produs la 7 iulie «a.a s'a risipit curând. Astăzi ,Ti-g* invită pe Franţa, cu expre-JLi.ele mai prieteneşti să se pue ţkta' cn Englitera pentru a sus-e inriurirea lor in Orient. Cele [ naţiuni sunt trebuitoare una Jaacordul lor este de un preţ ■ nut. Departe de a voi ,engle- b.. suplautcze pe Francezi in 0-t. au voit numai să le arate ărebue să ’şi susţină poziţia. A-sunt nişte sentimente bune iar! Francezii le impărtăşesc. n.ezil cred in adevăr că pot fi itorl Enghterii, şi jcă şi engle-!»■ pot fi lor folositori, şi speră p viitor purtarea Enghterii va ereu insuflată de aceste minu-dispoziţil. trucat priveşte congresul şi pofti ce Franţa a urmat’o acolo, f Dâbats* n’are nimic de zis. liiea cunoaşte tractatele cel dela n-.Stefano şi cel dela Berlin. Este ajuns a zice âneâ odată că polc* guvernului franţuzesc a fost lesăvărş.re onestă şi foarte cu p merită stima Europei. Cartea Ibenâ conţine şi o scrisoare a <1-Iul Maure, prezidentul consiliului de k.ştri, cătră d. Waddington la 13 ţi■, in eare’l mulţumeşte şi ’l feli-Eta/.â de atitudinea ce a ştiut lua Hisţine la Berlin. Fără nici o pre-■nie personală, fără niclo altă do-ită deiăt a inlesni opera de pace, piezentauţil guvernului franţuzesc exercitat asupra hotăririlor ple-iotenţinrilor inriurea ce ae cuvenea BUţel. Ceva mal mult, după, cum ţrătat in scrisoarea sa foarte bine iufaure, francejil s'aO intors dela lin tot aşa de neatirnaţl precum şi duseseră ; n’ad luat niclun le-iânt care să le incurce viitorul; ă păstrat mâinile curate şi libere. REVISTA ZIARELOR SLa 24 ale curentei, sa petrecut urbea nostoă un fapt de cea mal »re insemuâtate, din puntul de de al demnităţii şi al intereselor iar a naţiunel romăne. Eatft in ce stă lucrul: Se ştie că după tratatul din Pa- tuiroa acestei comisinnl Nu era nimic mal natural decăt ca ministru României, pe al căreia teritoria comisiunea ae reunia şi se făcea prima aplicaţiune a tratatului din Berlin, in această privinţă, nu era, zicem, nimic mal natural, de căt ca el să fie onorat cu preşedinţa acestei comisinnl, atât din puntul de vedere al uzului practicat in a-atarl cazuri, căt chiar şi din puntul de vedere al vârstei. Era o cestiune de politeţă la care România era in drept să se aştepte. Nu ne ocupăm de persoana d-lul ministru de esterne. Ea nu ne importă absolut. Lectorii noştri ştia că nu suntem nici amicul personal nici politic al d-lul Cogâlniceanu. Suntem insă copilul devotat al ţârei noastre, suntem fiul României, şi orl-ce atingere adusă el direct san indirect ne doare foarte mult. Diu acest punct de vedere, noi, şi impreunâ cu noi toţi românii de inimă, afi râinns adânc mâhniţi, când in seara zilei de 24 se râapăndi vestea că membrii eomisiunel enro pene danubiane, reunindu-se la 11 ore din zi, pe cănd incâ reprezentantul României nici sosise, se reuniră, zicem, şi alese ca preşedinte pe d. Carateodory-paşa, reprezentantul impeiiulnl otoman. Este un mister incâ pentru toată lumea ce urgenţă a irapins mâna comisarilor Europei, ca la o oră aşa de matinală, la 11, să se reunească şi pe dată să şi procedă iu constituire Mulţi bânuesc că o mână străină, şi puţin dispusă României, a lucrat cu toată abilitatea pentru a se lua României această legitimă onoare ca reprezentantul el să aibă locul la care bunele dispoziţiunl ale Fu terilor ne dâdeăfl dreptul la o legitimă speriuţâ. In urma acestui fapt, ni se spune, d. ministru de esterne, care venise cu inteDţinnea de a sta şi zioa de 25, a delegat pe d. prefect spre a ne reprezenta in sinnl eomisiunel. şi d-sa a şi plecat, să zice, de tot necăjit, chiar cu trenul din noaptea de 24. Dacă in faptul prezidenţel s’ar fi oglindit numai o cestiune de onoarp, de amor propria naţional, am avea dreptul de a fi numai mâhniţi, insă ne e teamă că aci să nu fi lucrat un mobil, dt a cărui consecinţe suntem ingrijiţl, ca romănl, să nu aibă urmări mal grele pentru noi in sinul eomisiunel danubiane. Nu putem pentru moment să vorbim mal mult. O datorie de conştiinţa insă ne impune de a atrage atenţiunea presei, a guvernului şi a tutulor bărbaţilor filo-romănl sâ-şl amintească că foarte insemnate sunt prerogativele eomisiunel danubiane ; că, in ce priveşte cestiunea delimitârel posesiunilor date României in Delta Dunărei, in regularea liniei talve-gnlul Kiliel, ca limite dintre Rusia şi noi in acea parte, are a se regula exista o comiiiune europeana imilunna. care, până la noul tra- ca super-arbitru, in caz de neinţe- CRONICA Teatrul românesc.—A&tB seară, ninrţ1t 8-» va juca, jvtitrn ăntăii oară in ftce.istă stagiune, .Konm Învinsă*, Tragedie ia 5 ucte iu versuri. * De la Curte A, S. il. Domnul a primit o scrisoiro din partea M, S. împăratului Austriei, Rege al Ungariei, prin care *1 notifică căsătoria vărului Majdst&ţel SaIg, A. S. I. Archidneele Fr“deric-Msria-Albert Guilom, cu Principesa Uabdln de Croy- Du'uien. * ,România Liberă* piimeşte din Silistra armatoare i ştire : C-Hnis iriî români pentru delimitarea Dobrogieî Însărcinase, la sosirea or in localitate, pe d. Petreşca, profesorul scoalel romăne din Silntrn, ca pregătirea f rnginlol pentru 10 călăraşi, cari aveafl să treacă Dunărea Sâmbătă, trecând călăraşii, spre a am a comisiunea, Bulgarii din Silistra le-aii confiscat forugiul; iar pe profesorul Potrescu i'aQ trăLtit in in-cliisourea criminalilor. O mare agitaţiune domneşte in Silistra şi este temere de o coliziune intre Balgarî şi Romănl. « Dona ţiu ne. Prin înalt decrbt Domnesc s’a aprobat ca eforia spitalelor civile din Bucureşti să primească donaţinuea lăsată prin testamentul rapausatulnl Ioan Mitra* schewskv, in suma de 25 galbeni, in folosul azilnlui Elena-Doamna. * Libertatea alegerilor sub d. C. A. Eosetti. tSteoa României* din Iaşi scrie : Suntem in chipul cel maî pozitiv informaţi că agenţii electorali cutrieră toate mahalalele pentru a aduna pe cetăţeni din laşi la un personaj inportant din actualul consilitt comunal, ’I ameninţă cu manii fracţionistă dacă nn vor vota pentru candidaţii guvernamentali. Asemenea aflăm cS funcţionarii sunt ameninţaţi de a fi daţi afară dacă vor îndrăzni a vota pentru opoziţie, promiţăn-du-le totodată că votând pentru candidaţii fracţioniştl, dela ăntŞifi imuar li se va mări salnrele prin stăruinţele ce d. Anghel-Holbau-GheorghiG vor pnne in Camera. Dacă aseste vuete ce ajnng la urechile noastre sunt adevărate, intrebSm ce semnifică circularea d-lul ministru de interne ce promite că alegerile vor fi libere. Către cele de mal sus ndăogim ca de mult am semnalat atenţiunel publice şi guvernului pretins al liberilor alegeri, pericolul ce ameninţă libcitatea alegerilor prin institnţiunea gurdel orăşeneşti. Astăzi un fapt, ce fracţiune! ’i vine să legitimeze temerile noastre in aceaMă privinţă. Pentru a ingera in colegiul al IV-loa al căruia alegători sunt toţi gardişti, fracţiunea se zice că afi pus candidat la acest colegifi pe d. colonel Langs, Şiful legiune! garda civice din Inşi. * Şef post in Dobrogea. — ^Curierul Ba-lasau sflă că d. Emil Răngii, fust şef la oficiul telegrafic din Botoşani, ji în urmă funcţionar la calea ferată Inşl-Roman-Iţ-canl, a fost numit de guvern şef la staţia telegrafo-postală în ChinstMnge. D-lnl e totd’odată însărcinat cn aşezarea unei nonă linii telegrafice de ta Dunărd la acel port maritim, Şeolt si administraţie Ia ţară. — Un învăţător — d. Nicolae Urau — ne trimite e reclamaţie cătră d. Iorgn Morţnn subprefect la plasa Bistriţa de sas, judeţul Băcăfi. Din acea reclamaţie estragein unele linii, cari caracterizează starea dureroasă a şcoalelor ta ţară. Sunteţi însărcinaţi de 2 Inul şi jumătate a face cercetarea iuprejnrărilor maltratare! ce ara suferit de la primarele comunei Kacova loan Ichim ; şi d-voastră după sistema ce pncticaţl de a nu face cercetările căuşelor ce privesc pe primari, aţi hotărît in mod tacit a nn o face. Căci ce alta însemneavă îutăr/.ierea nepermieă şi nescozabilă de 2 Ioni in a face atare constatare? I). Miltiade Viădoianu, licenţiat in drept deli ficultatea din P.iris, actual procuror pe lângă trib mălai Ilfov, întrunind con-diţianile nrt. 1, şi 7 din citata lege, judecător de inutrocţione la tribunalul Doljifi, in local d-lul I. Paza, demisionat. D Dim trie Mnltu i, liconţiit in drept dela ftcnltitea din Paris, actaal snphan la tribnnalnl Ilfov , procuror la a-elaş tribunal, in Io *al d-lul Miltiad-J Vift lo an»*. D. Dimitrie Carp licenţiat in drept de la facaltkte* din Perii, întrunind condiţia ni le, p ute de oi tatei * articol i, ■ J pl mt ta tribunalul 1 fov, inlocal d-lul Dimitrii Melsxi. D. Christofor Eleft resen s’a confirmat in postul de supleant comercial la sciţii comercială a tribunslul I fovf po-it iocire e alee de comercianţi, in locnl rămas vacant prin demnionarea d-lul Mache Cris-tesen. RIRMOULAFIE l)-Tomlră — sunt inforimt — aţi »i« d-lul pruouror al tribunalului cit inuinte de II eepteuibrie, aţi fjst mii de multe ori in comuni epre a fice cercetarea, dar nu aţi nituit omul acele — adicî pe mine; Hoeaete aţi /.in ,i cStri alţi oameni. Daci aţi vorbit aşa, aţi vorbit neadevărul : căci d-voantră ştiţi bine 08 de la 7 iulie păuă le 11 aept., n'eţl fost deloc in comună. D-vnaetră nu m'sţl inştiinţat o einiţară dată despre o zi iu care veţi fi regalat cercetarea. Veţi zice că oţl acrie primarului. Di; ara auzit că uţt scrie primarului — autorului faptului — despre zilele făcute, propuiudu'i să mă înştiinţezi şi pe mine. Aceasta procedură, si vede, după d-voastră afl fost bună, dar — ou privire la drept — ea este ridicată: primarele niciodată nu m'uO înştiinţat despre zilele fixite de cercetare şi uicl că putea face altfel, căci interesul săQ ii dicta aşi — Prin ordinele d ite nu'I pretindeaţl a vă trimite chitanţa mea constatănd primirea avisalol eifl o altă lucrard de lănaraa avisulul ac isă in caz cănd eQ nu mă intămpinm să fiii f.ţă. La 11 aept., răzăudn-ne la tribunal, d voastră nu mi-sţl zis nimic relativ la cauză şi aţi venit repede ia Ricova spre a face cercetarea. Nefiiud acasă, fiind-oă nu ştiusem de venirea d-voastră, a'ţl in-chiat uu proces verbal prin care aţi arătat; ,că păşind spre cercetare nn m'aţl găsit acasă, şi, totodată, cu acea ocazinne, ziceţi, aţt constatat — du ă aretarea primarului — că eQ nn aşi fi deschis şcoala la 1 sept., că localul de şcoală este grijit, este bun, are sobă şi efi nu mă prezint a descb du scoală. Nu ş ti CS de care local de şcoală ziceţi că l'aţi văzut grijit, bun şi cu sobă, căci şcoala din această comună n’are local. Poate că ziceţi de odaea in care co suferinţe amari a stat şcoala dela aprilie păuă la examenul de finele anului şcolar expirat? Ei! bine ; dar d-voaarră nn cunoaşteţi că acea odae este arestul camunei ?. Nu ştiţi, nu v'aduceţi aminte că la 0 şi 7 iulie cănd aţi fost in comună aţi găsit hoţi arestaţi şi puşi in fiară in acea odae, cănd le-aţi făcut şi cercetarea? Cum acum după arătarea primarului aţi inchiat proces-verbal contra mea, ară-tăud iu el şi alte inculpări nemeritate, fără , 85 pag. să mă ascultaţi şi ps mine; —şi cam lai ~ 6 iulie—iupă cererea ce v'am făcut no I IHflllll ţ TCi- Gramatica Um-aţl inebeiat nn proces-verbal prin care j bel Romăne. să cereţ; reprimând primarului pentru ne- j cuviinţa areatărei in şcoală ?—atunci cănd . ElirlCO CrOCO- — La Romauta i’aţi surprins asupra faptului? Osebit ci davanh alt Europa. Firenze 1878. N. Crcţlllescil. — Anatonia descriptivă. Voi. 1 Osteologia, Arthrolo-gia, Miol'igia. Pentru completarea volumului I a Acestei Anatomii, mal mijlocind in-târzi r<) cu publicaţiunea intregel Miologil, s'a crezut avantagios, mal cu semnă pentru studenţii in medicină, a se pune la dispoziţitin^a publicului partea din acest volum publicată până acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte dtn Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I. a şi-10 completa prin ri stul Miologiel, inda-tă ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a pârţel până astăzi publicate 3 lei. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului romănesc din Săntul-Munie de la intern eiarea lui şi până astăzi. Bucureşti, 1878. 1 voi. 4o 100 pag, A eşit de sub tipar : Plevna le jour de la reddition par Clâon Ran-gabâ consul gânâral de S. M. le Roi des Hellânes a Bucarest, 1 voi. 8o Broşură 8o mare 60 pagine. Mărie Nizet.—Rominiu—Tolstes roumaines. — Volum de lnx, ediţie A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de led 1. 50 b: .Soli* şi .Ilaben* sad Gestiunea Ovreilor in RomAnia, Studii politic şi social du Ion Slavici. in acea odaeşedu primarul cu notarulsăQ|afl închis şi vits la niaid, ceea ce ăacă nu v’am anunţat.} Prin cele văzute şi cunoscute de d-voa- ..........— , jtră, şi din reciamaţinnea ce am adresat j medievală, tipărită la Bruxelles, d-lui procuror ai tribunalul prin care am denunţat că primarul a transformat şcoala ]). (Jonisa Şi Ellgen BrOte. — in arest spre cercetare, nn s’a mal făcut, ' Calendarul bunului econom pe anul un v'aţl convins îndestul că acelei case i' 1879, CU mal multe ilustraşiuul in-a'afi alterat .destinaţiunea, şi onoarea de terralate in text. a mal fi şcoală ? Nu ţineţi minte dde cuvintele şi murdăriile ce v'am descriB ăncă de pe Ia aprilie că se făceaă in acea casă prin are- 1 starea in ea? şi care s'aă făcut cuaoscut şi altor lucruri competente. Foarte bine ştiţi toate şi ţineţi minte. Dar spre batjocura şi iujoeirea unei insti-tuţiunl sfinte, cum e—şcoala, spre a slăbi autoritatea morală şi prestigii învăţătorului pretinduţl şi susţineţi a mai fi şcoală in acea odae şi mă inculpaţi că un am deschis acolo unda iuBumi am fost inebis şi bătut pentru că mi-ani cerut salarul pe timpul servit! ? Se pare, că d-v6stră nici aţi văzut acea casă cu toate că e una din apartamentele primări I şi aţi pus pe hirtie Duma! cen-ce v’u spus primarul; căci in acea odae nu e sobă şi d-voastră iu lucrare arătaţi că este. Ne făcend cercetarea împrejurărilor dibI-tratărel in 2 luui trecute , iaţi dat din contra primamlni ocazinne & mai slabi şi in parte a nimici probele ce aveam , a mă persecuta continue; şi aşi restabili iu-infienţa sdruncinată intre oameni, incăt la viitoarea alegere e aproape aigor că-1 veţi mai avea ăncă primar şi sluga d-voastră deodată, ca sub-prefect. Numiri in magistratura. — Prin deoretul A. S. R. sunt numiţi ; D. Dimitrie Budişteanu, licenţiat iu drept dela facultatea din Tulusa, fost prim-pro-cnror la tribunalul Prahova, întrunind con-diţinnile art. I, 3) 7 şi 11 diu legea de admisibilitate, preşedinte la tribunalul Uorjit), n locul vacant. N. SCUrtesCU.—Istoria Romănilor pentru clasele primare. Dr. Ilarbu Constantlnescu — Limba şt literatura panilor din Ro-mănia. G. Slon. — Operile principelui Conte mir, tipărite de soc’etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Pnrtea II, Divanul, insoţite de un glosarib. Preţnl 3 1. n, C. S. Stoiccscu şi D. St. Cili- nescu, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa ro-miină. pentrn şeoalele secundare, e-diţiunea a doua. D. MiresCU.—Aritmetica cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Dn voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 60 b TIMPUL La administraţia (Jiurulnî jltesboiul* su sflă de vânzare : D I C Ţ I O X A K 1 U L LIMBEI ROMÂNE GLOSA-RItr. Du pi însărcinarea data e Societatea Academicii Românii de A. T. LAURI AN şi I. C. MASSIMU 43 EASCrCCÎ.E. Ou preţul de Lei noi 4*0 in l.r. de 72. Administraţia. In librăria Soire A Comp. apre răr^are : Radu Iîii/onc* sad HAN TĂTARUL Un volum in H*, preţul - lei noî. 11 Avem! necesitate de mi milion CA r A midi predabile succesiv de la 1 Maiă până la 1 Augst 1870; Doritori cari or voi si» se însărcineze cn predarea lor, snnt invitaţi a depune ofertele împrenne cu modele la bioroul mefl situHt în Strada St. Vineri No. 17, In Iote filele de la 0—12 ore a. ni. (814—1) Km. Hosenthnl. de la St. Gheorghe viitor şi chiar d‘> acuma Moşia MlAijlA de sus din districtol Vlaşca, plasa Xejlov, având pe dinsa morS. case de locuit, magasie şi pătule bune. Doritoriiee vor adresa in BncurescI Strada Colţel No. 66. Un consiliu de urmat. Printre maladiele cari aduc contingentul lor bnletiunlii! de decese, cea mal comunii, cea mal descnr.igiatoriS pentrn fouilil, acea care în fie-enre Z1 ojasiom-ijă c-a uuai mare mortalitate, e»te d>- sigur phthisia pul-nionarifi. I’ânS «cum sciiuţn n’a găsit incS nici mi mijloc sigur de viud.-cnre; rolul sâil B*a mărginit în u uşura pe pllthisici şi a le prelungi, prin continue îngrijiri, ex’s- tenţa cn câţî-va anî. Toţi ştia că oftico- de la St. Glieorghe viitor şi chiar de acuma moşia ALUESCl din districtul Prahova, plasa Cricovu,in întindere de 1500 pogdne t6te arabile având pe dinsa Staţi» de drum de fer, hanuri, miigsZ'î. pătule şi case de locuit, t6te în bună stare. Doritorii se vor adresa în Bncnrescî St. Colţel No. 60. («20—S) şilor li se recomandă a petrece earna in climele calde şi pe cit s potc în vecinătatea pădurilor de bruţii, a căror emannţiunî n3 o acţiune atât de favorabilă asupia plămânilor. Diu nenorocire mnlţl din bolnavi un pot voisgiiv; lor mal cu semit 1« este adr.sut aci st articol. Experienţele făcute mai iate.il In Bruxelles şi r< petale apoi mai pretntiiidenea, HÎi probat că gudronul, care este un prodii t re-şiuos al bradnluî, are o acţiune din cele mal reninrcnbi ă asupra bolnavilor de oftică saQ de bronchită. Acesta este destul deja pentru a fixa băgarea de seină a bolnavilor asupra aoetul product. Dera nn trebue să ne scape din vedere ca remediul trebneşte luat mal ales la începutul fcâlel. Guturaiul cel mai mic pote degenera in bronchită; de acea treb ie a te snpune tratamentului cu gndron îndată ce al început a tuşi; ast-fel numai se vor putea obţine cele mai mari foldse. Acesta recomaudaţinne este cu atât mal utilă, că mulţi ofticoşi nici nu bagă in sdmă b61a lor, crt'Zând că aii nn guturală seă o uşori» bron hită, atnucl când pbtlnsia eate deja declaraţi Cel mai bnn mijloc de a întrebuinţa gu-Ironul, este sub forma de Capsule. D. Gnyot prepară asemenea nesce miei capsule rotnnde de mărimea unei pilnle, car , sub o c6jă subţire de gelatină, conţin gndronui de Norv gia curat. Două eâO trei capanle ale lui Guyot cu gudron, iuaiutea mes-I iiilocucsc lesne usagiul apel de gudron. Fie-cire flacon conţine f.O capsule; din acâsta se p6te vedea cât de pucin costă tratamentul cu capsulele lui Guyot: Zece eăă cinci-spre-Zece binî pe iji. Acest tratament tescntesce de intrebuiuţ., rea ceaiurilor, pastelor şi siropurilor, fl mai adesea chiar dnpe cele d’inteiă doso schimbarea iu bine este simţită dn bolnavi. Cipstilele Gnyot se găsesc în România la mai t6te farmaciile. I.h trivriea mărci loterie ,1c capital acordată şl garantată da Stat vin In figura iiupurţtlă in decursul mimai do 5 lanl şi in 7 piliţi •ama enormă do 7 ini)ioni; 792,800 42,800 ră • al cute ev. iu Aur. mărci germane in aur pe 42,600 râjti guri. Câştigul principal cate ev. 'le murei 250.000. 125.000. 80,000. 60,000. 50.000. 40.000. 36.000. 61 a 4000. 4 a 3000. 304 a 2000. 10 ia 12O0. 502 ii 1000. 621 a 500. etc. etc. Mal sunt cîlştigurl speciale in aur : 3 â 30,000. 25.000. 6 ii 2(1,000. 6 a lă OOL). 12.000. 24 a 10,000. 31 â 5,000 In contra trimitere! de numit! Iranci 7 pentru un los înlreg > 3 , o lumătale lot trimet lesele investite cu marca Stalului. Loso de reinoire , planuiile tragerile , liatete eăjtigurilor, banii căşt.igsţl etc. se trimit tot-deauna grabnic şi regulat, l’rcrcniânilu-sc acum ocub unc u cea rară de a putea căpăta un capital târle însemnat cu un risicu mic, insă «uiiml după esperienţă că losele se vor desfac în Curând, rog să se bine-voiascăa se adresa grabnic, insă cel mai târij'ii până la 25 Noembrie a. c. st. n. direct şi cu plina încredere către casa de bancă MARC. G0LDFARB Hamburg (Germania de Nord) Plata se pete tace in ori-ce monedă circulătore astăţjl, seu şi în timbre poştale române (815 l) V--— • »• . ATSTTTTTCXTT In Zi«a dc 11 Noembrie ale coreut d la 11 ore de diniiituţă se vinde prin licitaţie in sala Ouorab. Tribunal Ilfov Secţia 111 Moşia Coeni din districtul Ilfov pisa Olteniţa. — Calităţile acest! Moşii saă publicat in Monitorul oficial No. 146, din anul 1S78. — Doritori să se presinte la Tribnnnl spre o licita. (810—0) Am oniîre a ainincia onor. I’ablir, că am deschis acuma o Magasie de tapete reumuită esenţă japoneză, care viiulică îndată ori-ce durere de cap se găsesc» la farmacia d-lui F. Brus visă—vis da biserica Sărindar. O^OO^OO^OO^OO^CÎO^OO Eau et Poudres deiitifrices OO^OO^OO^O O du IP I IE3 IR, IR, IE de la facultatea de medicină din Pnris. PARIS - 8 PLACE IDE L’OPERA PARIS 8e găsotce la toţi larmaoiştl, partumoril şi coaferil. Medalia de merit decernată Casei Doctorului Pikrre şi recompensa caa mal mare obţinută de dentifriecs. x . $ao$oo$oo$oo$c>o$oDt>a't) ■ ■ ■■ II ■ I COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMISSION c:. A- B* A M i Paris. 2 Carrefour de la Croix Rouge, 2- 11 se charge de tontes Ies cotrimissions conimercialen et d'acbat des mnrehan-dises anx prix de fubriques, de la vente des produits etrangers en France; aceompagne Ies voyageurs â visiter l'exposition et Ies curiosites de Paris. On parle franşais, al Iernând, rnsse et polo nai*. Me voiu sili a putea oferi in tot-d’a-uun mare aHortment de TAPFTE şi fie cnuoScnt că chiar de acnnm snnt furte bine asortat. Cn totă stima (79:1—0) II. II UNICII Strada SUrbt-y-Vodă No. 3. AMATORII PF JUBXALV. Francese şi Germano Sunt încunosciinţaţl că cu începere de astăzi vor găsi în tot d'a-unn. ltt Chioşcul diu llnlcvnrd de lungă fologrnful S/uî-inary, afară do jurnalele române, tot felul de jurmle francese şi germane, precum din cele germane: Dic l'resse. Deutsche Zeitunj etc.\ din cele francese : La France, Menv rial Diplnmatique, etc. cu preţul cu care se vend aceste jurnale la locul lor. VenZ&torul actual se recomandă la bunăvoinţă a d lor vechi cumpărători de la Chioşcul rl-lul Bassarabescu. ATTTT1STCITT Un student al facultăţel de drept şi al Sc61el de seiitiţele politice, doresce a se an-gHja la vre un domn advocat cu condi-ţiunile cele mai modest posibil. A se adresa ţrada Craiovei No. 11, saă la administra-sinnea acestui jurnal. spfciăuTATf MADAME lucie COH^iL.Î n UCNI lixcculii ..rî-oo «•limiiwmll * Membru al Saoietâţel centrale de architecp din Paris şi Bruxelles, etc. Anunţă că a deschis un atelier de architecţl sub direcţiunea sa. Doritorii de a face construcţiuni şi a comanda planuri , sunt mgaţl a se adresa Strada Cornet lui No. 56, în dosul St. Visarion, safi la administraţiunea acistul Ziar. C. rt V_T. t^0C*0f' ÎD rae s > ILtl şl îq chirurgii k moşi şi melic specialist pentru boli■"i copii, dă consultaţii in tote ^ilelu d până la 5 ore p. ut. în strada Colţii ^ Doctor MMi biserica Calvină. locuiesce Strada rană No. 7, vis-a- i rjixxx-Kxxxxx-a-xxxxx-k-xxxx a X * X POMI RODITORI, PLANTE I X X X X I At! c cu on6rc la cunosciinţa amatorilcr c& &m de T4*n