MARŢI, 31 CCTOMBRE ANUL III—1878. *239 — ikoisrAivrEisrTEr.E. Î1N TOATa ROMÂNIA ...............L o. *7 ................. , 24 -................,11 IN STRĂINĂTATE : ................. «o StRţtUNI Şl RECLAME: J0 litere petit, pagina IV, 30 lionl t III, 80 bani, pe pag. II, 3 lei noi Reclame 1 lei noi linia. umăr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. AlSTTJIsrOITJiFtl '• Be priimeao In «triinatato : La D-nil llaaMem-tUin A Vogler In Vienna, Walfiaeh(ţa*ae 100, A. Oppelik In Vienna, 8tubenba»tei 1; Rudolf Moine in Vienna, SeilersUtte 3: Philipp L6b In Vienna, Eachenbaehgaiae Îl : JL. 1 sting A Comp. in Peţta, HaraM-LaffiU A Comp. In Parii, C. Adam 3, Carrefour de la Croix-Rouge 2, Parii; OrainA Comp. Rue Dronot 2 Pari»; ai^. Micoud, 139 —140, r leet Street London Scriiorl nefrancate nu ie primeio. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Dacia,. Artioolele nepublicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Jţ de Bncorescl, 2# octombrie. rale.............100'|* 100'|, meniale .... 9#Og 09 «ciar rural . . 92 — urban . . 85 - ■nicipal al Capii 9<5'/i 001/* «aii ...... 182 200 muia............. 75 — •aicipal co premii 24 — mini............. 64 — luni............. 99 70 ................ 25 10 25 47 k '■ '■ '■ '■ " 1 Cursul de Viena, 8 noembre Renta ungarii In aur .... 82 75 Bonuri e tesaur ung , Iernii. 111 25 . , , II , 72 75 Impru • jtul auitr, in h&rtie . 60 70 > . , argint . 62 25 Renta austriac!! in aur ... 71 15 Loie din 1866 ............... 112 20 Acţiunile b&ncel naţionale . 784 — . . auitr. de credit . 226 — . „ ungare , 207 50 Argint...................... 100 — Ducatul........................ 5 58 Napoleonul..................... 9 86 100 m&rcl germane............. 57 85 Cursul de Rerlln, 8 noembre Acţiunile Cililor ferate romAne. 34 63*12 Obligaţiunile romAne 6»/i . . ‘ Priorităţile C. fer. rom. 8°/» împrumutul Oppenheim . . . Napoleonul................. Viena, termen lung............ Parii , icurt .... 81 -80 50 100 25 16 22 81 — Calendarul Şllel Marţi, 31 octombre. Patronul silei : Ap. Stahie ţi Ampbie Răsăritul loarelul: 6 ore tu tain. Apusul soarelui: 4 ore 40 min. Pasele lunel: ultim cuart PLECA ^EA rKENUBILOR Buourescl — Scceava Sucea ra—tine arenei Uucufotel . . . i Suceava .... 5.11 d 6.46 d PliMMCl .... 2.50 B 12.00 ! Roman..... 8.45 4 12.30 d tlrfcila .... li 7.15 .1 Tecuci..... 12.30 c 5.10 4 [W«ci3 , , . . 11.404 Brăila..... Î.08 a 8.10 n 8.68 1 Ronaa .... . 9.05 1 4.454 Ploeacl..... 2.45 >1 Suceava,«oaire . 12.03 4 9.55 n Bucurescl aoaire 8.30 4 4.30 J Bacnreso Verelorora Verclorota---llncnreicl Buoareacl . . . . . . 7.40 6 10,40 4 Verciorova . . . . . . . 11.26 8.--- < Piteatl . . . . . . . 10.13 4 3.-4 Craiova ... . ... 3.- 6.80 , Slatina . . . . . . . 12.81 4 6.30 n Slatina. .... . . . . 4.45 em.—9 oredimin.) Viena fl noembre. stei a acordat amnestie generala pf lor din Boinia ţi Er/.egovina. In ■te va publica o proclamaţie a M. lire locuitorii celor doî provincii Rit Coresp.1 desminte ştirea data de y englezesc c5 intre Austria şi Eo-I ar fi fost o învoială relativă la i.sisa teritorialul tnrcesc de cătră oş-N ţtcwaacă. JA Roma, 9 noemvrie. Ptsiina a primit definitiv ministerul , (10 noembre, 4 ore seara) I Petersburg 9 noembre. fo.‘ recomandă trupelor ruseşti din A să fie cu atenţie asnpra graniţei Şes in nrnlft sgomotelor ce s’ail rîs-t despre o alianţă între Anstria şi jsra. | Londra, 9 noembre. Ins se* zice că Şuvalof se va întoarce ■ in pentru a prezenta reginei scriI sale de revocare. Viena 8 noembre fer* e zic că capul oştirii de ocupaţie TBo^iia a primit o edresă a 59 begl SmT nai bogaţi către împăratul Aus WvT cer anexarea la Austro-Ungaria, li :area unei autorităţi bisericeşti in-Idsnte a Mahometanilor în arrîndoî • iele, desfiinţarea scojlelor coufeBÎo-■i înfiinţarea de şcoale primare ; el li* cerînd amnestie pentru rescnlaţl. Paris, 9 noembre. feisia finauţiîiră, în raportai eî ftsa-O'igetulul ministrului de externe, a Jt a ue nnmi nn ministru plenipo-> pentru Romănia, un cap de misie I Serbia, un însărcinat de afaceri t Mnntenegrn şi nu agent diplomatic Bulgaria. Trienal âela 11 noembre. 9 ore dimineaţa) Londra, 10 noembre. r'nn discurs al aîS, lordul B°acon-a zis: (tăuni a devenit aliatul Engliteriî. rtăpănirea insulei Ciprn, Eoglitera lin măsnră b’I da ajntor. Resultatele 5*-*ulni i asigură Snltannlnî neatirna- ■ rndn’l capitala împărăţiei cn nepn-| a fi biruită şi Inată, dăndn’i mij-G de a apăra şi snpraveghia trecerea lamelelor şi aRÎgnrănda'I venitul boga-1 sale provincii., Irdnl Beaconsfield a adăogat: ^nglitera voieşte să execute tocmai pe iei tractatul de Berlin, şi dacă este de ainţă îl va susţine aplicarea din toate nle bble., Paris, 10 neembre. t*6 pozitiv că Rusia a declarat cnmcă ttarea complectă a tractatnlu! dela in este baza politicei sale şi că prin ire aderarea el este ca fi căpătată n demersul d*lo! AVaddington privii Grecia. işte ştiri din Pera anunţă că Poarta dispusă a se inţelege cn Grecia dacă ta va cere o simplă rectificare de t ţe, insă că Poarta nn are gândul să •că tăria graniţei sale in Tesalia şi P*r. Penta, 10 noembre. pîratal, primind cele doî delegaţii, a o* la discursul preşedintelui, r.icînd: .Guvernul a intrat credincios in calea executării generale şi logice a tractatului de Berlin. Ocuparea Bosniei şi Erţegovi-nel fiind săvărşită, este cu putinţă de a chema înapoi o parte însemnată a oştirii din partea locului. Guvernul se va sili acuma serios să ia in consideraţie sacrificiele cerute decătră situaţia finanţiară a monarchiel, şi să grăbească momentnl, in care cheltuelite administrării Bosniei şi Erzegovinel şă poată fi acoperite prin propriele mijloace ale celor doî ţîrl*. Impîratnl speră să ajnngă aceste resnl-tate cn atăt mai grabnic, cn căt relaţiile monarchiei cn toate pnterile snnt dintre cele mai bane. Viena 10 noembre. ,Coresp. Pol.,* in ediţia eî franceză, a-nnnţă că cabinetul din Viena a şi primit nota prun care d. Walddington propune puterilor să facă nn pas colectiv in favoarea Greciei. BUCUREŞTI Luni 30 oetombro (11 noomb.) tSuarv, mari magno, turbantibus aequora £. terra magttum altenus spectare laborem,* (I.ucretiua de R. N.) pe româneşte: ' Dulce i, când vtntul munceşte cumplit addn-[nmile măreţ i Să priveşti, de pe firtn, cum altul Se luptă [cu valuri. Cu aceste cuvinte armonioase ale poetului latin am pute zugrăvi şi noi starea noastră la privirea furtunel ce, de câte-va vreme, ameninţă cu acufundare luntrea ministerială. Cel şapte marinari, aşezaţi intr’insa se ceartă intre el; crezănd corabioara prea încărcată, se încearcă a o uşura aruncând căţi va camarazi peste bord. Unul, coprins de spaimă şi de zâpâ-cire, a şi sărit in veluri şi inoată cu desperare spro Craiova, ţermul ferice care l’a născut. Cel remaşi pe puntea, in ferbinte lacrimi se roagă cănd la sfântul Gună. când la sfântul Nicolai, ca să se pogoare in mijlocul lor şi să ’i ajute a eşi la liman; dar, in zadar; căci sfinţii re-măn surzi la rugâciunele lor şi le respund rece şi ironic : Nu ne putem amesteca intre păgâni, căci iadul ne ar mânca. Dar val! nici aceasta măngăiere nu este lăsată nouă de a privi cu linişte şi nepăsare sbuciumârile unul adversar ce se lupta pentru existenţa sa politică, căci însăşi ţara noastră este interesată in incurcăturile din cari provine acea luptă. Dacă este să dăm crezâmănt ştirilor ce aleargă din gură in gură, aceste încurcături ar fi, intre altele greutăţile aduse do guvernul rusesc la ocuparea noastră a Dobrogef, şi castiunea israelită. Cu toate desminţirile date de .Românul* nu mal este o taină pentru nimeni astăzi că actualir ocu- panţi al Dobrogel cer de la guvern primirea unor anume angajamente mal nainte de a îngădui luarea in posesiune a acestui teritorifi. Există mat multe versiuni asupra formei acestor angajamente ; toate insă concordă asupra unul punt , adică că ele ar fi de natură a lega politica externă a României, in vederea ur-mârel safi reinceperel cestiunel orientale. Ce atitudine va fi luat ministerul in faţa acestor greutăţi neaşteptate, nu cunoaştem, şi nu voim din experienţa trecutului a trage con-cluzi :nl pentru prezentul. Aflăm că un mic număr din oştirile noastre a trecut in Dobrogia, de şi o armată numeroasă rusească ocupă incâ acea parte de loc. Aşa dar o-cupaţiunea va fi paralelă , lucru neprevăzut prin stipulaţiunile congresului din BerliD, şi care in or-ce caz este departe de a avea cea mal mică asemănare cu o primire in stăpânire. Toate acestea insă sunt învăluite in taină, şi numai pipăind, putem îndrăzni a face câte un pas in acest întuneric. Astfel, de pildă, ne întrebăm ce însemnează trecerea oştirel noastre in asemenea condiţiunl. Tre-bue oare să o privim ca o respingere safi ca o primire din partea guvernului a condiţiunilor propuse? Cine nu vede de îndată primejdiile ce pot izvori in amândoă cazurile ? 0, dacă nu ar fi in joc aşa de însemnate interese ale ţărsl, cum am avea acum dreptul de a suride maliţios privind greutăţile de care se lovesc bărbaţii dela putere in înfundătura in care afi ajuns zeii inferiori şi in curănd Monitorul are să ne anunţe intrarea in minister a ver-unor dd. Holban şi Co-drescu. Ne intrebăm insă cu uimire ce contingent vor procura guvernului aceşti „dii minorei* ; exceptând pe d. N. Ionescu, ce lumini pot aduce in sănul cabinetului, ce greutate, ce insemnâtate ati in ţară aceste individualităţi safi ver-care altele din acel partid. D. N. Ionescu era cifra care da o valoare acestui grup; despărţit de capul săfi restul nu se mal compune decât de o adunare de nule. Nefericit preşedinte al consiliului! nefericiţi miniştri! cum aveţi să scăpaţi de acufundare corabia ministerială zguduită de furtună. DIN AFARA Petiţia Bulgarilor din Macedonia, despre care am vorbit mal sus şi care-a fost comunicată ambasadorilor din Constantinopol, e următoarea ETcelenţî. După ce s’a sfărşit reBbouil şi s’a ’ncheiat pacea de la San-Stefano, macedonenii afi crezut un moment, că suferinţele lor vor înceta, şi că vor incepe zile mal fericite pentru dănşii. Această speranţă unplea ini-mele noastre şi ne-a dat tăria trebuitoare pentru a suferi fârâ-dele-gile turceşti, atât de aspre precât pot fi urmările îndelungii noastre răbdări. Fie-cine ştie, că in toată vremea noi am avut intre toţi fraţii noştril soarta cea mal mizerabilă, c’arn fost osândiţi a suferi nu numai abuzu-Sâ ne fie iertat cel puţin a a-1 rî2e guvernului Porţii, şi violenţele minţi cele zise de noi in ,Timpul* dela... septemvrie, şi a întreba dacă consultarea populaţiunel din Dobro-gea nu ar fi fost poate un mijloc nemerit de a scăpa situaţiunea. Gestiunea israelită este şi ea un spin dureros in trupul ministerial. Ce este de făcut, cum şi cănd tre-bue să se facă şi cu ajutorul căror elemente, iată atâtea intrebârl ce vin a semăna stânci şi a deschide prâ pa stil pe calea pănâ astăzi atăt de netedă şi triumfală a cabinetului d lui I. C. Brâtianu. In vederea acestei cestiunl d. prim-ministru a făcut incercârl pe lângă d. N. Ionescu pentru a’l atrage in combinaţiunele de modificare ministerială ce se plămădesc. Ştim de sigur că d. Ionescn a respins categoric propunerile ce i s’afi făcut precum le respinsesâ mal înainte incă d. Vernescu ; şi acum aflăm că refuzat de zeul fracţiunel libere şi independente, nefericitul preşedinte al consiliului s’a adresat cătră populaţiunir osmane, dar âncâ şi toate urmările grele a regimului de servitute, a acestui regim, pe care noi il împărtăşeam cu bosniaci) şi herţegovinenil şi preste acestea jugul umilitor şi coruptor al clerului fanariot. Repedea apropiere a oştirilor ruseşti a gonit cea mal mare parte a locuitorilor musulmani, din provinciile pre cari acelea le ocupau. Un numfir considerabil al acestor fugari au inundat patria noastră, şi diu ziua sosirii lor existenţa noastră, existenţa şi onoarea familiilor noastre a averilor noastre, toate sunt la bunul plac arbitrar acestor oameni. La epoca întrunirii congresului din Berlin, n’am iDCetat de-a desmierda speranţa, că eminentele persoane, cari făceau parte din acel inalt areopag, însufleţite de sentimente umane, vor confirma tratatul de San-Stefano şi vor pune pecetea lor pe opera definitivă a eliberării noastre. Care-a fost insă durerea noastră, când am aflat rezultatele congresului! Eram obligaţi a purta, pe mulţi ani âncâ poate, dominarea turcilor. Asta era voinţa resgânditâ a Europei civilizate. Această hotârire nea cauzat o desperară cu atăt mal mare, cu cât era in deplină contrazicere cu resoluţiunile conferinţei de la Constantinopole. Conferinţa ne promisese de-a ne da autonomia administrativă, pe când tratatul de la Berlin ne supune din nou unui regim, condamnat in mod solemn, de la evenimentele din Batak încoace, de la cele din Perusliţa şi din alte locuri. Lucrările conferenţel n’au ajuns la nici un resultat, pentrucă guvernul turcesc nu voia să garanteze reformple propuse. Congresul a ho-târit să înzestreze nefericita noastră patrie cu regulamente administrative, cari vor fi elaborate de câ-trâ guvernul turcesc şi n’a stipulat nici o garanţie contra neexecutâril acestor reglemente. Esperienţa ne-a dat îndestule dovezr, că guvernul turcesc n’are obiceifi de a executa reformele, ce i-se cer? Situftţia locuitorilor din Macedonia devine pe zi ce merge mar nesuferită; Esce-lenţa Voastră se va putea convinge din memoriul, ce’l alăturăm. Inte-meindu-ne pe cele ce preced, ne unim cu protestarea, cari va prezentat-o fraţii noştri dÎD Bulgaria şi din Tracia şi in care se dovedeşte, că pacea dela Berlin, nemulţâmin-du‘B9 de a ne trata nedrept, e de natură a provoca conflicte non6 prin caracterul el cel nedesăv&rşit. Increz6ndu-ne in sentimentele de umanitate, cari însufleţesc pe guvernele europene, rugăm pe Excelenţa Voastră, să binevoiţi a aduce la cunoştinţa guvernulur, ce reprezentaţi, trista noastră poziţie şi de a mijloci pentru ameliorarea sorţii noastre prin modificarea tratatului de la Berlin. Din corespondenţa constantinopo-litană, citată asemene* in articolul de mal sus, estragem următoarele : 0 mare agitaţie domneşte in partea de nord a Macedoniei. Trer companii ale armatei regulate turceşti afi foBt măcelărite de cătră bande, compuse precum se zice din bulgari. Aceste bande afi dărâmat mal multe sate musulmane. Mişcarea insurecţiei infăţişeazâ o importanţă in deajnns, pentru ca înalta Poartă să adresezfi principelui Lobanof o notă, in care acuză pe Rusia, c’afi provocat aceste desordinl şi o face răspunzătoare de urmări. Rusia a răspuns, precum se putea aştepta, că această acuzaţie nu’l întemeiată ; că ia s’a ocupat ntr’adevăr de organizarea miliţiei, TIMPUL dar pe cale legiuita, cu scopul de a asigura liniştea publică, şi câ n'ar ingAdui existenta unor baude armate. Nici nu existA asemenea bande in locurile, supuse direct puterii ruşilor. InsA nimeni nu se nnloieşte, cA bandele bulgare din Macedonia a A fost organizate sub ochiul binevoitor şi cu sprijinul Rusiei. Fiecine ştie asemenea, câ bulgarii Rumeliel-ră-sAritene sunt gata a opune o rezistenţa cu arma în ruAnA hotArlrilor comisiei europene, cărei va pune din noă dupA un timp oare care sub domiuaţiunea turceasca. „Le Journal de Saint-Petersbourg*, organ direct al ministerialul afacerilor strAine din lîusia, contesta gravitatea insureeţiunil din Macedonia prin urmAtoarele cuvinte : „0 seamA de localităţi din Macedonia aii fost Intr'adevăr în prada neo-rănduielelor, a cAror importanţA, însA s’aA exagerat după plac, pAnă in punctul de-a le da importanţa greutatea unei insurecţiunl, a unei răscoale. Totul se mărgineşte la împrejurarea, cA o sumă de refugiaţi bulgari, venind mal ales din Macedonia, ah format bande mici prin prejurul Dgiumel şi a Kiostendilulul şi atacă străjile de la hotare şi satele limitrofe turceşti, spre a se râs-buna de violenţele şi hoţiile, comise altădată de Turci.” „Aceste bande n'aă nici arme, nici bani, nici căpetenii serioare, şi drept probă a exagerării — pentru a nu zi ie mal mult, ajunge să spunem, că nu s’a întămplat nimic la Samakov, de şi depeşele din Cons-tantinopol spun, că aci e centrul mişcării.” Reversul acestor informaţii se poate citi însă in „Gazetta de Moscva, într-o corespondenţă, pe care acest ziar o primeşte din Macedonia chiar. Se va vedea, că exageraţiile nu pornesc numai din Constanţinopole şi câ ziarele rureştl, cele de 'ntăl protestează contra tentativei de-a micşora importanţa mişcării. Iată ce zice corespondenţa. Insurecţiunea se desvoaltâ pe zi ce merge. Brutalităţile zilnice ale başibuzucilor şi ale Arnâuţilor în această provincie nenorocită şi fără apărare aă sfârşit prin a obosi răbdarea nenorocitelor pogulaţil ale Macedoniei. „Mal bine să murim pentru libertate — zice fie cine — de cât să devenim prada acestor selbatece oarde asiatice; mal bine moartea, de căt viaţa în sclavie 1* Tineri şi bătrâni pleacă la munte şi vor să se înşire sub steagul li- KOILKTOXUL „TIMPULUI “ TESTE CAP 'le EMILE GABORIEAU PARTEA A DOA IGonornlul Delorge (ur- are — Vezi nml de erl al „Timpului,) In d, Ducoodrny se resumau destol de exact calităţile şi defectele vechiului bnr-gez de Peria, niiv ţi viclean imprennă, eceptic şi superstiţios, cel maî indatoritor oro şi cel raai neindurat egoist in acelaşi timp, avea oare cum spirit, nn ee îndoia de nimic, se ocnpa de politicii, catigorisea guvernul şi indtînnala revoluţie, ca să ee aecunză iireşte in fundul pironiţel eănd ar fi fost să isbucpească vreo torturare. Era văduv: avea o fată măritată in provincie: eşi ingrjea bine de persoana Ini ; nn ern nici prea trecnt, şl tot se nmî gândea eă placă, bu chiar vorbea câteodată ci s’ar insura n doa oară. Intrase in relaţii cn generalul cu ocazia unor rădăcini d« flori şi do copăcel pe cari i’I daee şi pe care ţinnse să ’l răsădească el singur, pentru eă pretindea că ee pricepe şi la grădinilrie. Venise apoi să vază cum ăl mal merg răsadurile, venise azi bertăţiî, desfăşurat de voievozi pentru binele patriei lor. Organizatorul de căpetenie al insurecţiei e voievodul Vasile. E un om inteligent, voinic şi are multă autoritute asupra poporului bulgar. Intre Bulgarii, ce viu a se inrola iu drujina sa (corp de voluntari), el alege pe cel mal vrednici de a mânui armele. Acum o lună drujina se compunea din 500 de oameni. Ea numără deja 3000 şi se speră câ va ajunge la 10,000. Drujina se ’mparte ’n ciote adeca companii şi fie-care are voevodul el deosebit; toţi voievozii atârnă de voievodul en chef. Aceasta nu-I o bandă de hoţi, ci un corp constituit in regulă. Soldatul Drnjinei care ar viola po-pulaţiunl paclnice e supus unei pedepse aspre. Mişcarea e mal cu seamă puternică in munţii Costurel, Bitoliel şi Ohridei. Aproape toţi insurgenţii sunt înarmaţi cu puşti, ce se descarcă repede şi suntbine echipaţi. Bulgarii le procură tot ce le trebue, populaţia 'şi iutemeiazâ speranţele pe această insurecţie şi aşteaptă binele dela ea. Voevodul Vasile a avut câteva Încăierări cu arnâunţil şi cu başlbu-zucil ; a fost totdeauna biruitor. Intre Bitolia, Costuro şi Okrida toate satele sunt in puterea sa. Mi se vesteşte, că Voievodul llko lucrează simultan cu el. La 20 septemvrie (2 octomvrie) voievodul ilko atacând cu drujina sa pe turcii concentraţi la Egri-Palanka i-a bătut şi le-a luat două tunuri. Aceşti doi eroi sunt stimaţi şi iubiţi de poporul bulgar, llko ave deja 62 de ani ; cu toată vrâsta sa el e voievod sprinten şi voinic; el e cel mal dibaciă şi mal cu espe-rienţâ. El a petrecut aproape toată viaţa sa in Balcani, in luptă necurmată cu duşmanul vecinie; in vremea resboiulul cu Serbia, a mers la Belgrad, unde a stat până in vremea din urmă. Trebue s’o spunem, câ motivul de căpetenie a revoltei e, afară de cruzimile turcilor , dorinţa bulgarilor macedoneni de-a fi uniţi eu Bulgaria liberă.. Voievodul Vasile vorbeşte astfel, către cel ce vor să intre iu diuji-na sa. „Fraţilor! Dumnezeu a dar fiecăruia din noi viaţa şi dreptul de a se apăra. Filantropica Europa, a vând puţină grijă de drepturile noastre, a voit sA agraveze Ancă nenorocita noastră situaţie; ea a venise mfiine, venise maî in taote zilele dnpă dsjnn, şi e iară pentrn a căuta sad pentru a adnee gazete şi a intreba pe generalul că ce mai e nod in politică. Cunoştinţa Ini desăvârşită despre viaţa Parisului SI punea in stare să fie oarecum folositor. EI plăcea să se însărcineze cn comisioane, ca ’şi facă de lncro. Era încântat când, de exemplu, generalul Si zicea: D-ta, domnule Ducondrny care ştii unde se vend iemne bnne şi ieftine, de ce nn eşti bnn să 'ml cumperi şi mie câţi va stânjeni. Acesta era omul care, in maî puţin de cinci minute după plecarea Ini Kranes, npăro in salon, nude doamna Delurge se dusese să '1 aştepte. Era palid la faţă şi tremura de emoţie,, şi si. grăbise să vie aşa de repede in căt nitnse să se ltge la git. — Ce catastrofă ! strigă el de la uşă ce grozavă nenorocirel Si biata femee avu să sufere cinci minute aproapn aceste doleanţe, cn cad pe un snflet înecat de durere, ca undelemnnl aprins pe o rană deschisă. — De sigur, fireşte, zicea d. Dneondrsy dnelnl Seta trebue Bă fi avut cauze grozav de grave şi cn totul excepţionale... Orice ar pretinde Kranes, căruia i-nm şi pus patria noastră la dispoziţia şi la bunul plac al başibuzucilor , cari nu respectă nici autoritatea Porţii măcar. Ce ne rămăne de făcut fraţilor, decăt să luăm armele, să in trebuinţăm adecă singurul mijloc radical şi de a scutura această robie umilitoare de cinci sute de ani? Ast-fel să arătăm fraţilor , câ noi asemenea ştim să ne batem şi să murim pentru libertate !* Recruţii sărută apoi crucea şi prestează jurământul de-a muri pentru libertate. Citim in „ Le Temps ” următorul articol : Comisia Rumeliel-resâritene, după o reuniune preliminară, care a avut loc la 30 octombre in Filipopolt sub prezidenţa comisarului german, a ţinut la 2 noembre prima sa şedinţă. Un articol al tratatului de Berlin ăl fixa un termin de trei luni, dela data schimbării ratificaţiunilor acelui instrument, pentru a’şl indeplini misiunea, dar se poate zice despre comisie, câ ea abia ăşl incepe lu crârile. Reţinută la ConstantiDopol sub pretexte diverse, pe când ea se agita in loc, ruşii organizai! Ru-melia. In sfârşit a putut ajunge la FilipopolI, de unde principele Don-dukof-Corsacof eşea pe-o poartă, când comisia intra pe cealaltă, şi a debutat numind un director de finanţe al Rumeliel-resâritene. Această numire s’a făcut cu unanimitate, dar cănd, comitetul finanţiar al comisiei ceru notificarea imediată a votului cătrâ autorităţile ruseşti, care aveau a fi rugate de-a remite fără Întârziere noului director casa şi archi-vele financiare ale provinciei, comisarii ruşi aâ respins urgenţa. Comisia va desbate acum eestiunea unul regulament organic pentru Ruinei ia-răsăriteană. Se ştie, câ ea e obligată prin mandatul el de-a lua drept baze legile turceşti asupra vilaietu ilor şi propunerile conferenţel din Constanti-nopole. Insă ea se află in faţa unul fapt iraplinit: organizaţia rusească instalată in ţară in toată pripa, care le e deja scumpă bulgarilor. Dacă am reproduce aci regulamentele ruseşti, o comjaraţie superficială chiar cu cele turceşti, a căror totalitate con-stitue legea vilaieturilor, ar arăta câ cele de'ntălsunt inconciliabile cu cele din urmă, şi câ cele de’ntăl sunt de natură a satisface pe bulgari, pe când cele din urmă nu pot fi după gustul lor. Trebue deci să ne aşteptăm, câ comisarii turci vor apăra legea vilaieturilor iar cel ruşi orga- fâcut observaţia maa, nn e natural lu-crn să meargă cineva pe cămp in miezul nopţii. Doamna Delorge tresări... Ameţită de lovitura teribilă ce i se dedese, nu se gândise la aceasta, ceeace cu toate astea era simpln lucra şi foarte jnet. — Ce dracul ! urmă d. Dacoudray, afacerile de onoare nu ee regnlează astfel, intre oameni cnm ee cade. Se aleg martori, cari se Btring cn toţii la nn loc, ne-goţiază, desbat condiţiile întâlniri.. Aşa s‘a petreent lucrurile cănd cn dnelnl meu in 1S16, şi chiar martorii mei an pus la cale lucrurile. ievorul cuvintelor d-lnl Ducondray secă in eferşit, şi doamna Delorge putu să 'I esplice ce aşteaptă de la el. îndată ce fu intrat in amănunte, d. Dncoudray zise : — Ne-am înţeles! lan o trăsură, întreb pe doctor, şi mă intorc eă 1 ţi spun resnl-tatnl. Zicând aceste cnvinte el eşi repede, pe câtă vreme pe nşa odăii do calcare intră Kranse. Servitorul oel credincios profitase de momentul in care Btăpănă-sa era ocupată, pentru a da generalului îngrijirile din nrmă ce se datoresc morţilor. nizarea principelui Dondukof-Corsa-cof, iar bulgarir vor părtini călduros organizaţia rusească, care are avantajul de-a exista in realitate deja, iar nu numai pe hârtie. Un corespondent bine informat al ziarului rusesc „Novole Vremla”, ne spune câ locuitorii Bulgariei rlsăritene a fi rugat pe principele Dondukof-Cor-sacof de-a face ca comisia europeană să nu modifice reglementele ruseşti; căci, cu părere de râă, s’ar vedea siliţi—zic el in petiţie—de-a nu asculta nici autorităţile ruseşti chiar, dacă ar voi să le impue cu sila o altă organizaţie decât cea rusească. Ce face comisia in această situaţie grea? Fireşte, că trebue să ne intrebâm; „Dacă comisarii ar voi să distrugă opera principelui rus — zice cu drept cuvânt „Jurnal des Dâbats* — el ştiu de mal nainte ce ’i ameninţă şi răscoala din Mecedo-nia dovedeşte, câ primejdia e reală de tot. Puşi in faţa unei administraţii, unei poliţii şi mal cu seamă a unei miliţii ruseşti, el n’au a judeca organizaţia nouă, ci trebue să i se su-pue sub pedeapsa de a provoca cele mal grave neorânduell. Dar tratatul de la Berlin oprea pe ruşi in mod formal de a face ceeace au făcut. Turcii nu sunt singuri, cari au ignorat acest tratat. E bine să se caute a se invinge Împotrivirea Porţii prin o presiune materială ; dar ar fi poate şi mat bine de a nu le da exemplul violării unor con-venţiunl internaţionale şi a despreţului hotâririlor europene.” Seria documentelor relative la afacerile bulgare se complectează incet-incet. Publicăm mal la vale o adresă a bulgarilor macedoneni către puteri. Ea adaogă puţine la cuprinsul marel petiţiuul, care era a-coperitâ de zece mii de iscălituri, dar ea face parte dintr’un tot, care e bine a se studia pe toate feţele. Cât despre insurecţiunea din Macedonia se va vede dintr’o corespondenţă din Turcia şi dintr’o corespondenţă a Gazetei de Moscva, că e destul de serioasă pentru a justifica neliniştea Europei. Cestiu-nea, dacă Macedonia trebue să devie bulgară sau greacă, inlâturatâ prin tratatul de la Berlin, care a lăsat-o turcilor, e pusă din nou de către insurgenţi. Ar fi anormal şi nedrept de a număra intre bulgari pe grecii de origine, numiţi bulga-ro-foni, din ţara aceasta, pentru câ vorbesc şi bulgăreşte şi greceşte. E drept câ in Rumelia-râsăriteanâ şi anume in districtul Filipopoli, ele- — Doamnă! striga el intrând,(1 cu nn glas îngrozit, doamnă ! El, care până aci fusese galben la faţă, ee roşise ca focul, ochii ’i Bcinteiafi şi părea a fi sgndnit de o tremnratnră convulsivă. ______ Doamne sfinte! strigă doamna Delorge îngrozită; ce esţe? — Este, răspunse bătrănnl soldat, cn nn gest grozav de ameninţare, este că generalul meii n’a fost ucis in duel, doamnă. Ea crezu iu adever că'şi perde minţile, şi zise încet : — Kranss! te gândeşti bine la ce spui ? — Cnm să nu mă gândesc! răspunse el... Da, doamnă, mă gândesc foarte bine, pentru nenorocirea noastră... Un dnel e o Inptă, şi generalul mefi nn s’s lnptat, nn s’a bătutl... De astădată, nefericita înţelese. Se ridică d'odata şi zise cătră bătrănnl soldat: — Kranss, explicS-te. Snnt femee, da dar suut femee de soldat, snnt bravă. Pe cine ni văznt ? ce al văznt ? cine ce ţi-a epns şi ce? — Niminl nu mi-a spnB nimic, doam-nîi.. . Kana generalul mi-a epne tot . . . Ascultă, doamnă, ţi vel vedea de bî-gur ţi d-ta ca gi mine. D-t m’aî v£-v.ut făc?nd » xerciţil de duol cu generalul 1 mentul bulgar formează mare a joritate. Guvernul rusesc voie a vederat împreunarea Rumelift î ritene cu Bulgaria neatărnaU ceastâ împreunare, fără a fi fol va fi virtualminte indeplinitâ, i cele două provincii vor avea i ? organizaţie; şi iată de ce prir : Dondukof-Corsacof a luat pe i inte comisia in modul ştiut. ,i poate admite, câ Rusia, deşi.» cu plăcere insurecţiunea tu, i niană şi o favoriseazâ, nu coco ca tocmai grabnică insurecu Macedoniei. Nota Turciei, privitoare i surecţiunea (lin Macedonia !7 oct. M> iaşa* :i| „Lol J •H ConstantiDOpole, 27 înălţimea Sa „Safvet-paşa Luminarea Sa principele Rostewskil*. Domnule Nunţiu, Luminarea Mi trâ va fi cunoscând neorăndii| şi actele de rebeliune, cari te In acest moment ţinuturile nord ale Macedoniei. Bande d gări petrec ţara, ard satele, on locuitorii. In acest chip s’a Ml . şn. fără II plat câ un despărţâmâut de aii Împărăteşti a fost surprins de puteri covârşitoare, act provocator din parte’l. 0 asemenea stare de lucruri™ putându-se suferi, înalta Poar văzut silită, de-a o aduce la c tinţa puterilor semnatare trataturi de la Berlin, cu observarea, ai vernul Împărătesc socoate d pârâtă trebuinţă de-a uza de M fizică, pentrn a Înăduşi asemei ( treprinderl criminale. înalta Pi| d-le Nunţiii, observă cu păreţi râă, că bandele, de cari e ■ s’au format şi organizat pe * | riul incredinţat pazei armatei, ti şi câ agenţi comitetelor revoluţio constituite in Bulgaria au preSj incursiunea sub ochii acelei ari i Pentru a îndupleca populaţiune J ia armele, aceşti agenţi au fâ I să creazâ, câ armata ruseaseM veni iudată pe urma insurgeiM şi va ocupa părţile de loc cucilf pentru a le feri de orice atai spate şi pentru a le da putini meargă mereu inainte fără pr> die. Asemenea cuvinte calomn nu pot face nici un efect asupn menilor cuminţi şi cumpâtareţ1 cu atât mal mare impresie fac pra celor răn voitori. Trupele ttl au luat asuprâ-le o grea res dere, violăndu-şl datoria. Ele d gur că n’au indeplinit instruc rs nn e aşa? cănd dedeam iecţi Ini Hayti ţi-adnei aminte? Al văznt că ne s cn o parte inainte, şi căt pntea la o te, ca eă înfăţişăm o snprafaţă mal ii gnstă verfnloi săbiei: Ei bine, in du»|ţ se aşează adversarii. Prin armare, di primeşte nnnl o lovitură nn poate s'ţI mească decăt din partea adversarului adică din partea braţului drept, can| spada. Doamna Delorge rnsuflă greii. — Astfel dar, nrmă Kreuas mal ! dacă generalul mefi s’ar fi bătut, caii ar fi înfăţişat el adversarului săfi? P dreaptă? Nn fireşte, pentrnjcă de cănii tălia dela Isly nn ee mai pntea servi braţul drept. — Doamne sfintei zise doamna Deal* chiar ieri, nn pntea ţine in mâna dai măcar nn pistol... mi-adne bine amim — Aşa”e ! şi cănd se exercita, se \ tot cu măna stângă. El bine, genei meii a primit grozava lovitură care l’ft pe loc, a primit-o in partea dreaptă, ţin maî îndărăt de ţîţa dreapta, Era foarte limpede lncro fi foarte misibil, deşi nn tocmai nediscntabil. — Ca toate [jBtea, nrmâ bătrinul Kra n’avn nnmaî aceastS dovadă despre ca) zio. Ieri dedeeem generalului o sabie te timpul N |t guvernul impârătesc al Ru-tit va fi dat fără îndoială. r 9 păstrat tot podoaba lor de Aia loc de a o schimba pe cea gal-âiî-r. ţiuită care este prevestitorea ernel, er^de că suntem la incepntnl primă-Vegetaţiunea este tot aşa de veselă — bogată ca şi in luna Ini aprilie , şi admirabil timp ţine intr’una de că-nni, afară de mici intrernperi, cnm »t d. e. ploaia de dnminecă seara, cănd rl» şi fnlgere brazdaB cerul oa in mij-veref. Vre o două zile dnpă ploae aB [aţin frignroase, din cauza văntulnl [oftat de la Nord-Vtat. Aceasta să că lesne, avend in vedere vijelia ce a s e -. acelea in Austria, care la Vieua pnţin de 2 oare a acoperit pătai ca 2 palme şi jumătate de zăpadă [rupând pentrn moment ori ce comu-one. Acnm la noi timpnl a început faou a fi foarte plăcut; de şi nopţile reci totuşi ziua nn eoare strălucitor rondează cu razele sale călduroase fă l-ne a uita că snntem la afărşitnl Ini 1 Jlnvrie. „Steaua României* * (S ( Brrviciul crtdincios. — Prin iualtal decret I jd R. Domnul a bine-voit a acorda if Ini de a purta medalia „Servicii! erele 1O8, de anr, d-lor Anton Lefort şi I ' lucztk, şefii staţiilor căei ferate Craiova - ’ piteşti, precum şi impiegatului gărel • *1 ţiova, d. Constantin Iasynschy. * it f rtutca militară. — Prin înalt decret ZineBc a’a acordat dreptnl de a purta alia „Virtute militară* ofiţerilor şi gra- delor inferioare ce urmează, pentru curn-giul ce aB arătat in deosebite lapte, in cari regimentul 1 da artilerie, din care fac parte, a fost angagiat : Medalia de anr, d-lui căpitan Costa-cliescu George, d-lul locotenent Paşalega Radn, d-lor snb-locotenenţi Popescn Anton, Iarca Alexandru, PopovicI Teodor, Nicolescn Nicolae. Medalia de argint. Sergenţilor-majorI Zaldoi Constantin, Chircu Radu şi Stă-nescu Gbeorghe. Sergenţilor Micşnnascn Dumitru , lo-nescu Ştefan, Peuea Gheorghe, Mihalache Nicn, Săvnlescn Teodor, Ene Panu, Pănn loan, Niţă Şerban, Pleşoiann Emilian, Stă-nesen loan, Mărcnlescn Simion, Călinescu Gb., Dnmitrn NăstaBe, Borcan Radn, Stă-nesen Gheorghe, IlariB Calea, Marincică Conetantin, Rădnlescn Dnmitrn, Cojocă-reann Constantin, Zisn Qrigore şi Chiri-ţesen Voicn. Brigadierilor loan Nicolae, Vasile Dnmitrn, Stan Dumitru, Stranea Toma şi Ne-gnescu Ilie. Soldaţilor Sima Nicolae, Bodanescn An-dreiB, Darvaru Marin, Gheorghe Stan, Damian Alexandra, lordache loan, Voicn-lescn Păun, RăţoiB Stâncii, Baros Florea, Gagiu Ionn, Sandu Marin, Barba Marin, Dincă Eue, Fftimie loan, AlbăstroiB Gh., Spiridoa Nicn, MihaiB Alexandru, Cocota Gh., Cuca Ghiţă, Rada Gh_, Brăiloiu Constantin, Ştirbn Ion, Văcăroia Ion, Stancu Vasile, Dinu Gh., Răducu Ioniţă şi Potol-canu Gheorghe, soldatului Florea loan, din regimentul 5 de dorobanţi, pentrn cura-ginl ce a desvoltat in laptele dela 7 octombre 1877, in cari a şi fost grav rănit. DIVERSE Ziarele engleze annnţă că Şir-Aii, hanul Afganistanului, a liberat pe fiul săB cel mai mare, lacnb Hanul, pe care ăl ţinea inchis. Din Teheran se mai scriu incă următoarele despre aceasta: La 15 (17) august a. c. aflăndu-se fiul cel mai tănăr al Emirului, moştenitorul tronului afgan, Ab-dnlah Jan, pe patul morţel, ceru aă vază pe tatăl săB şi ’1 conjură să lib.reze numai decăt pe lacnb Hannl şi să ’l facă iarăşi prinţ moştenitor. Şapte zile dnpă inmor-măntarea fiului Băfi, Emirul se dnse in persoană şi vesti Ini lacnb liberarea sa. Acesta insă trebui totuşi să 'I promită că, nu se va intoarce niciodată la Cabul fără ştirea Emirului şi ’I va arăta toate scrisorile ce va trămite sa O va priimi. Mai trebui apoi să predea pe cei cinci fii ai săi Emirnlni spre a ’i creşte aşa cnm ştie el, ca mare ortodocs. * Adjutantul general al M. S. împăratului austriac, locot.-mareşal Beck, visitănd spitalul militar din Seraievo, cercetă şi pe Hagi Loia in camera sa. Generalul se adresă cătră rănitul, capul resculaţilor, cu aceste rorbe : ‘Sunt însărcinat de împăratul să te im treb nn cei vre-nn bar?, Hagi Loia a fost aşa surprins da neaşteptata vizită, incăt nici n’a putut răspunde. Iar cănd ’I se repetă întrebarea doă şiroaie de lacrimi ăl podidiră. Dnpă aceasta adjutantul eşi din chilie. Un general insă rămase la densul. Acesta ăl in trebă de ce n’a respnns adjutantului M Sale. Atunci abia putu Hagi Loja să deschidă gura pentru a zice : ‘Am fost prea impresionat, dar acuma I asi putea vorbi., Beck fn înştiinţat despre aceasta şi se ntoarse in chilie, nnde repeţi Sntăia întrebare, la care snferindn’l răspunse: ‘Cer graţia împăratului tăB pentru mine, pentru soţia mea şi pentrn cei trei copii., Beck adăogă: „Şi ce ai face tn, căpătănd libertatea., Loia răspuns : ,Aşi alerga prin mnnţl pe la prietenii mei şi le-aşi spune ce oameni bnnl şi nebili snnteţi voi şi i-ayi lumina despre răni ce am făcnt noi trăgănd săbiile impotriva voastră*. Aceste cnvinte nB fost zise c'nn acc nt aşa de convingător, incăt făcnră adăncă impresie asupra martorilor acestei scene, * La 24 octombre (5 noembre) a. c. s'afi mplinit 25 ani decănd prinţnl coroanei Prnsiei a fost introdus de tatăl săB in loja francmasonilor, al cărei cap este acnm el in locul părintelni săB. Tot atnnci a'a înfiinţat, in onoarea acelei intrări o loge rouă : ,Aurora Ini Frideric Wilhelm.* O întâmplare vom aminti aci, care a fost mnlt discutată in cercurile berlinese. A-doa zi dnpă introducerea tănărnlni franc-mazon, apărn in ziarnl german : Vositcbe y.citung nn articol, care discuta însemnătatea acestBi act şi care a fost citit cn mult iDteres in cercurile inalte. Prefectul poliţiei din Berlin, d. Hinckeldey, cită pe redactornl-cap al numitului ziar la Mol-kenmarkt şi cu ameninţări ăl ceru să spună pe antornl articolului in cestie, care produsese îngrijirea prefectnlnî. Redactornl răspnnse că pentrn aceasta trebne să aibă consimţimăntal autorului. Cu mari greutăţi, redactorul a fost liberat, şi chiar a-dona zi era in poziţie a putea da prefectului desluşirea ceruta. Căt a fost de mare nimirea tntulor cănd s'a aflat că antornl nnmitnlnî articol era chiar prinţnl moştenitori Se poate imagina ce mare ilaritate produse această intămplare poliţienească in lnmea berlinezft: nnmai d. Hinckeldey, prea zelos in oficiul săB, nn risc împreună cu cei alţi. « ,Vocea Covurluiului‘ comunică următorul fnpt cnrios: De cnrănd nn înalt funcţionar din St.-Petersbnrg fn trimis ca să facă cercetări asnpra unor fapte ce se denunţaseră că s'aB comis de această sectă intr'nn gnvernămănt. Sosit la locul destinaţiei, primeşte mai mnlte scrisori ameninţătoare, prin cari este inştiinţat a face lncrnrite muşama, căci altmintrelea ’i ae va putea intămpla nenorocire. Funcţionarul nn ţine seamă de amerinţărl, se pnne pe lucra, face constatările necesare, ia notiţe, le pnne in geamantan şi pleacă. Ajungănd la St.-Petrrsburg, cănd reclamă giamantanul acesta lipsea. îndată reclamă la administraţie, care face sen ze şi promite că a doa zi ii va avea, de oarece trebne să 6 rămas la vr’o staţie în armă. A doa zi in adevăr giamantannl îl fu adne in bnnă stare, incniat. Deşchizăndn'l, găseşte total ne-ntino, dar preţioasele sale notiţe dispăruseră. In locnl lor găseşte o scrisoare anonimă, prin carb’I ae spune că, fiindcă n'a făcnt mare răfi prin constatările sale, s'aB mărginit nnmai la pedeapsa de a'I lna notiţele spre a nn putea face raportai. bie pe care o pnnea s’o poarte pentrn ia oară... Iam văzut tăişul acum, şi pe onoarea mea, pe viaţa mea, că a-sabie nu s'a încrucişat cumva cu 1. fif O mmna Delorge, ca şi trăsnită de aceBte linte, căzu pe fotoliB, şoptind : - Nn mai incape îndoială,., bărbatul a l asasinat mişehşto. Pentrn a doa oară această grozavă acu-S de asasinat se nrca pe bnzele dospiţi Delorge. Idntîia oară însă, fusese numai nn stri-i desperat, dc care ea n’avnaesă con-1 ţă, a cărei însemnătate ea n’o pricepea, Dusese scos prin groaza sângalni ce ’i s-a măinile. e cănd de actădatâ zise: - Kranse, să trimeţi să cheme pe co-larnl de poliţie, să vie, Bă vie de grabă. Ina. dintre servitoarele ei i adnee atnnci fiica sa care plăngea de nn o pntean igăia cn niciun chip. [Doamna Delorge o ină in braţe şi in-n s’o sărute convulsiv, zicăndn’i: 4- Lasă, sarmaua copilă, tntăl tăB are Die resbunat; toată inteligenţa şi pute-ce le am... apncă să sfârşească. Dete copila iarăşj lioaral zirăndn'I * — Ia-o d’aici. Comisarul de poliţie intra. Era nn om inalt şi slab; avea nn nas mare melancolic; ochii ăi eraB mici şi vioi, şi bnzele subţiri. Mersul, ţinerea capului, gesturile, glaBnl toate arătaB ca ornai acela are o părere nemăsurată deBpre el însoţi şi despre mi-nirea sa in această lume. Un domn bătrăn infnndat intr’nn palton de blană venea dnpă dănBul cu un aer foarte plihtisit. Era doctornl pe care'l chemase comisarnl să constate. Comisarul şezănd zise : — Te ascult, doamnă. Repede şi căt putn mai limpede, nenorocita ăi spuse tot, cnm ăl aduseseră pe bărbatul săB mort, mirarea vecinnlnl Dncondray, care nn pntea admite că nn dnel noaptea, in sfărşit bănnelile Ini KransB şi ale ei, întemeiate pe fapte pozitive. — Atăta’i tot? întreba comisarnl. — Da, domnule. Atnnci luă cuvăntnl, şi arătă că de multe ori bănnelile sunt prea precipitate. Din parte'I nn împărtăşea credulitatea d-lul Ducoudray, om de aminteri nu prea competent. El avusese in cariera ea cunoşti nţu de mal mult de zece dealuri noaptea. Astfel de dueluri sunt rare intre civili, dar intre militari, cari aB sabia la îndemână ae intămplă adeseori; militarii nn mal stafi să aleagă ora şi locnl. Şi mergea inainte cn tonnl săB doctoral. Doamna Delorge simţea că ’i ferbe sângele. —Cn nn cnvănt, domnnle, zise ea... El ăl impuse tăcere cn gestul şi fără să schimba tonul, urma: — Ceea ce zic acum nn este decăt pentrn memorie.,, acnm am să ’mi fac datoria , datoria, şi si procedez aci, de faţă cn d. doctor, la constatare... şi pe doamna să binevoiască Bă ne transportăm la locnl nnde se găseşte defunctul... In camera nnde zăcea mort generalul, Krauss le pusese toate la cale, îngrijind pe mort dnpă toate regalele. Doi preoţi citenB ingennchl stâlpii. — Aşa dar, zise comisarnl cătră doctor să procedăm la constatare. Cercetarea ajnnse a constata că fusese un dnel leal. Şi că chiar dacă fusese crimă, crima e eăvărşite de o persoană aproape de generalul, de care dăneul nu avusese să se teamă. (va urma). Un pictor parieian merge la 2 ore dimineaţa de la nn drjnn plăcut spre casă. Pe drnm'l lutîmpînă un domn cn limba îngreunată, zicăndu’l: „Pardon, domnnle, poţi fluera ?* —Da răspnnse răzănd pictorul , fluera pot bine, inBă artist in flnerat nn snnt. „Atnnci*, ’i zise cel d’ăutăiB, incurcăn-du-i se limba de beat la toată vorba , — ,’ml vei face nn mare serviciB. EB locueBC aici sns, in al treilea etaj. Cănd viB târziii acasă, fluer valţerul trandafirei şi nevasta ’mi aruncă cheia. Dar astă seară a fost ceva cam mult....., limua nu vrea, nu pot fluera. — O, dacă e nnmai atăt, zise pictorul, eB cunosc din intămplare acel valţ şi cn asta se dnce sub fereastră gi flueră. Abia resunară cele ăntăifi arii, cănd se deschise fereastra şi pictorul se pomenii cn conţinutul unui lighean de spălat, şi totodată auzi o voce răguşită de femee: „Na, ştren-garnle, mai rină 'mi aşa tărziB acasă !* * Se scrie din Moscva : Nihiliştii aB dat iar nn semn de viaţă. La 18 (30) corent toţi guvernatorii generali din Rneia aB primit Bcriaori ameninţătore dela „comitetul executiv sub-pămSntean,■ /?., Abecedar românesc pentrn scoalele publice, ediţinnea 5-a, preţul 30 b. Ciocanelt Jiuxlajiu G-, Geometria elementară, ediţinnea 9-a, 1. n. 1. Ciocanele Jiuţlafiu G, Aritmetica teoretică şi practică, ediţinnea 0-a, 1. n. 90. Gorjan A., Elemente de geografia pentrn clasele primare, ediţinnea 16-a, 45 b. Gorjan A., Metod de geografie cn ilos-traţinni in text, partea l-a pentrn clasa Il-a şi IlI-a primară, 60 bani, partea 2-a pentru clasa IV 60 b. Sub lipar, spre a ieşi in curând : Corutantinescn Dr. B. Confeainnea ortodoxă, nn volum in 8°. Mica bibliotecă pentru copil, o serie nouă, in patrn volume in 4° mare lucrate cn mnltă ingrijire şi tixtnl cn mnlt ameliorat. La noi spre vânzare : Cantemir Dr. Dimitrie, Consilii higienice pentru creşterea copiilor, 1. n. 3. (809—3—6 z. N- Creţnlescu. — Anatonia descriptiva. Voi. I Osteologia, Arthrolo-gia, Miologia. Pentru completarea volumului I a acestei Anatomii, mai mijlocind in-tărziere cu publicaţiunea intregei Mi dogii, s'a crezut avantagios, mal cu seamă pentru studenţii in medicină, a se pune la dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată până acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I, a şi-l a completa prin restul Miologiel, inda-tă-ce va lua sfârşit publicaţiunca el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a părţel pănă astăzi publicate 3 lei. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului romanesc din Sântul-Munte de la intemeiarea lui şi pănă astăzi. Bucureşti, 1878. 1 voi. 4o 100 pag, A eşit de sub tipar ; Plevna le jour de la reddition par Clâon Ran-gabâ, consul gânâral de S. M. le Roi des Hellânes â Bucarest, 1 voi. 80 85 pag. Irimia (jrcA. — Gramatica Itm-bel Romane. Enrico Croce. — La Romauia davanti all' Europa. Firenze 1878. Broşură 80 mare 50 pagine. Mărie Nizet.—Romaniu—Poesies roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. D. Comşa şi Eugen Brote. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de leii 1. 50 b: „Soli* şi JIabeu* sao Cestiu-nea Ovreilor in Romilnia, Studii politic şi social de Ion Slavici. îi. ScnrtesCU.—Istoria Romanilor pentru clasele primare. Dr. Darbn Constantinescu — Limba yt literatura ţiganilor din Ro-mănia. O. SiOIl. — Operile principelui Contemir, tipărite de soc'etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosariii. Preţul 3 1. n. C. S. Stoicescu şl 1). St. CAli- IICSCU, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa romana, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. TIMPUL 'Co«0>)Oo*Ov:C«^|/''C«*OaCmO'/Oi PICATU IR. I REGENERATOARE Iu lihrlriu Soc ce \ Comp. spre vunjnre : Itililll ItllXCNOII :ile tl-luT SAMUEL THOMPSON Acfsfr» ]>ic&turl afl o putere recoiiRtitutivil care le pun»1 în primul r* rul al descoperirilor folositdre. Kle restabilesc puterile pierdute , sau din pricina unul exces de tinereţe , anii din priciră hdlelor îndelungate. JNici o doftorie nu !i Ne pdto compara intru cât priveşte bolele femeeşli. pierderile, cloroza, pola albă, neputinţele premature, spermaforea, etc. Fflaconul 8 franci, Farmacia Gelin, No. 38 mc Rochecbouart, Paris. In Bucureacl deposit la farmaciile d-lor Risdorfer, Ziirner şi la d. Oveesa ilroghistul. ► 0C~O< C>0—000«*000«*000*>C«>*0< >o«*ooo»*o< & I -i ut" jft T XDIE VE2TZARE FABRICELE DE BERE, SPIRT SI DROJDE situat in Tiirnu-Severiii, Strada Aureliau Xo. 5 in dafilină lucrare, în apropii re dc gara calei ferate şi Agenţia vapor elor pe Dunăre, purtând firma HAN TĂTARUL I n volum în N". prutul lei noi. Avcnd necesitate de un milion Cilrilmidl preilabile succesiv de la 1 MniQ peug la 1 Augst 187D; Doritori cari ar voi sase însSrcineiJe cu predarea lor, sunt invitaţi a depune ofertele impreune cu modele la biuronl meii situat in Strada St. Vineri No. 17, Iu tote 4'lele de la 9—12 ore a. m. (811 — 2) Km. ltoseiithul. \ Z Un venit accesoriu destul de considerabil ae c sigurei persanelor din t6te clasele societăţii cari s-ie limba germani gi rea ro- n «“ n x. ____: _ _ L TA T r.Jii_::____ mini. Oferte scrise sub D. T. f>4D priimesc Haasenstein & Vogler, Wien. (806-6) I a:, w. saKatKKa^KCK Vencjaren va avea loc ca bun de minori înaintea Onorab. Tribunal Mehedinţii Secţia l-a în (Jioa de l5,l; Decembrie 1 78. Pentru condiţinnl şi dttailnirî a so vedea la localul lubricelor în tote ijilele de la !)—12 dimineţa ţi de la 3 — 7 sere. INGINERUL-CONSTRUCTOR N. A. SOUT/O 16,600 recompensa naţionala 16,600 ELIXIR VINOS Vechiul elev al sc6leî Centrale din Paris, care a fost S ani în serviciul Statnlnî, lucrând la studii şi la esploataţiuuea cailor ferate, inginer hotarnic diplomat, stabilin- * dn-se acum in BucurescI, Strada Drepţii,» No. 1, e gata a priimi orl-ue lucrări de inginerie, arhitectură, constrncţiunl esper- ’ tise, ş. c. I. (799—3). j J^JSTXJJST CITJ U'yeiVyn V^r-uruX^râV-. nV/nN,' s MAGA8INDL DE LIKUERIE I)IN VlfcNA 'aha Victoriei (Mngojoi), Palatul „Vaciau (a iloua prăvălie de la col(ul LipstanieI.) . DESFACERE TOTALĂ ' cu mare scădere de preciu din caasa mafljrm celei mari elemerieriler. Cele mal nuol si cele mal moderne Mnms 355 IMM J VI PRECUM I) Fuste, Capote şi Costumări de flanelă, Cimiisdne, CiorajiI, (iilvtuu, « r Brohode, de lână şl de liuinliac. I’lapămf de Manelă, Camisone, Pantaloni | V şi fuste de Piqnet de liniă, llăinnte de copil, mantale de pldle de lianei ‘. j LISGER1E PENTRU BĂRBAŢI. DAME ŞI CORII Alegerea cea mal bogată şi mare pentru tdte clase’® Soc • i fiţi. OLANDA, CHIP FON şi MADAFOLAJI in t6te lăţimile, iu bucăţi întregi şi jumfităţl, provenind din fabricele cele nul renu-^ mite de Boemia (Kumhurg), Belgia, Olanda, Krancia şi Eoglitera. FETE DE MESE, ŞERVETE. PROS0PE ŞI BATISTE' de orl-ce calitate şi mărime, batiste francese de linâ, batiste brodate şi de «lentele, batiste colorata etc. etc. Şa GDLKBE SI M4NCH1TB PESTEU BABBATI SI DiMS XXXXXM-XXXXX^ A VIS LM PORTANT D X X X X I 9 I X X X X POMI RODITORI, PLANTE i I X X X X X I I X X X X X Aduc cu ondro la cuoosciiDţa amatorilor că am dc venijarf, o colecţii.ne de copaci roditori toţi altoiţi 3 .r C. N. STEFANESCU SAVINY ) z ELEV ARCITITECT MEDALIAT AL SCOALEt DE BELLE ARTE DIN PARIS > Membru al Sooietăfel centrale da architec|I din Paris şi Bruxelles, eto. v:xxxxx-*-xxxxx~«-xxxx-e-xxxxxy Societatea Acţionarilor Căilor ferate Române. PUBLICATIUNE Conform dorinţei Ministerului de eoinerrifl, va circula ea probă CU ÎNCEPERE DE DUMINECĂ >&î7 OCTOMBRIE A. pună la un alt ordin w: ru rjr K ba: m m m m tt de la BUCURESCI până la MIZIL şi de la BUZEU până la BUCURESCI. Ac« ste trenuri vor avea ordinea nrmătdre de mers : Anunţă că a deschis un atelier de archilecţl ■ sub direcţiunea sa. ţ Doritorii de a face eonstrucţinni şi a co- j inunda planuri , sunt rugaţi a se adresa I Strada Cometulaî No. 5(i, în dosnl St. f Visarion, sad la administraţinuea acestui «jiar. > I S C. Am onore n anuncia onor. Pablie, că am deschis acuma o Dimin. BucurescI..............Plecare G 20 Chitila........................ î; .ţs Boftea......................... 7 12 Pcriş.......................... 7»,; Cnvina......................... R ‘22 Ploesct............ .... O S V.-Călugărdscă............... ® 0.1 AlbeRci........................11 > 22 Mi7.il.................Sosire 11 “2 Aiite-mer. I’ost-mer. Buzău ..................Plecare 3 05 Monteor............................; Uimeai............................ 3 3S Miz.il............................ 4 32 Albesci.......................... ft ţă V.-Călugăn-scă.................... 5 2* Ploesci.......................... ft V» Crivinj . Periş . . Buftea . . Ch i tî In . BucurescI r, 30 7 00 Sosire 7 4 5 8 Ol Sera. Vânzarea bilele'or de voiagiu precum şi priirairea bagagiulul şi a mărfurilor de mare vitesă se face ca la trenurile ordinare de voiagiorî. Bucnr scl, s''iJ Octombrie isTS. Direct lunea de Kxploalare. Magasie de tapete MS voiu sili a putea oferi în tot-d’u-una mare asortraent deTAPV'TEşi fac cunoscut că chiar de acuma sunt forte bine asortat. Cu tot îi stima (793—3) II. U O NI CU Strada Stirbey-Vodă No. 3. AMATORII DK JURNALE Francese şi Germano [ higienicâ, infailibilă preservativă. Singură vindecătdre fără n-i adanganimic. Să găstsce in tote tarmacule din Univers şi la ParîÎMa”î"ULFlS FKRIife, farmacist No. 120 Strada Richelien, sncctssor a Iul Bron; la BucurescI U d-nu I. W. ZURNER, farmacist. N J ECTION BROU cap se găsesce la farmacia d-luî F. Bros '.v.T . * ■>« v T de biserica Sunudar._____________ Sunt lncunosciinţaţt că cu începere de astăzi vor găsi în tot d'a-una, la l'liioşenl din Bulevard de lângă fotograful Szaf-mary, afară de jurnalele române, tot felul «le jurnile francese şi germane, precum din cele germane ; Die Presse, Deutsche Zeitunj etc.: din cele francese : La France, Alcmtrial Diplomatiquc, etc. cu preţul cu care se viind aceste jurnale la locul lor. VOmjătorul actual se recomandă la bunăvoinţă a d-lor vechi cumpOrătorl de la Chioşcul d-lul Bassarabescu. / r r H ,J i X x z r L 2 î •t Nn nn renumită esenţă japoneză, car* . .. j TTft ru-nu vindică îndată orl-ce durere de L Ciorapi de lena 1.50, 2, 2.50, 3.50 şi 4 50. Flanele de bumbac 1.50, 3.75, 5, 7. Flanele de lână 5, 6, 8. 12. Brobdde de lână fină franci 3.50, 5, 7.50, 9.50. Plapnmă de lână cnrată 18 până la 45 fr. Hăinuţe de flanelă fină 6, 8.60, 10 şi 14 fr. Capdte petnrn dame, de flanelă a fr. 8.50, 14, 28, 38. Csmi'dne de piqnet de emă a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de ârnă a fr. 4. 6, 8.25. Foste de piqnet de ernă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costmne pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32. 41, 58 şi 72. Mantale de pl6ie de lână fină a fr. 30, 38, 48, 65. Cămăşi bărbâtesci, de Chiffon simple a fr. 5, 6( şi 7. Cămăfl bărbătesc!, cn pept, gulere şi manchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15. Cămăşi de Oxford EnglesescI color, garantate a fr. 4, G. 8.50. Cămăşi pentru dame, de Chiffon cn garnituri şi brodărie a fr. 4, 5, 6, 7 50. CârnSşl pentru dame, de Olandă simple şi cn broderie a fr. 5.50 7.50. 8.50, şi 10.50. k (â.iiiăşi pentrn dame de Ulaffdă cn broderii sân cn dantelă (Vă VI fr. 12. 15, 18, 23._______________________________________________________________ r* Cămăşi de ndpte de dame sân de bărbaţi a ff. 5, 7, 9, 11 şi 17. C i mişune simple garnisite a fr. 3.50. 4.50 şi 5.50. Cimisbne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisone cn broderie şi dantele de rnelino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 17. Pantaloni pentrn dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentrn dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. FantalonT pentrn dame, de Olandă finăcn broderie seQ dentele a Ir. 7 50, S.50, 10.50, şi 12. __ Foste de Costnme cn plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8.50. Foste Costnme cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7,50, 9, 11.50, 1 u. Fuste cn şjep cn plise, cn broderie şi cn dentele a fr. 8.50, 11, 15, 18. 26. Corsete de danie a fr. 5.50, 11 şi 14. G Gnlere bărbătesc! calitate bună In 4 iţe a fr. 3 şi 4. 6 Manchete calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. 6 Gulere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7 50. 6 Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. 6 Batiste de linâ adevârată cn tivnl lat a fr. 7.50, 9.50 şi 14. 6 Batiste de linâ cn litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. G Batiste de copil a fr. 2. 3 şi 4. 6 Batiste colorate tivite, cnlitAte solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. ii Bati-te de Olandă, tivite şi cn margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. F ţe de mese de Olandă albe de 6 persâne a fr. 5.50, 7 şi 8.50. F ţe de mese de Olandă albe de 12 persâne a fr. 15, 18, 2G, 34. Feţe de hipsp de Olandă albe de 18 persâne a fr. 16, 28, 36. 4S, 56. Feţe de mese de Olandă damast 24 persâne a fr. 33, 54, 69, 75 fi Şervete de masă albe de aţă a fr. 5. G, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9. 11 şi 15. 6 Şervete de ceaiă a fr. 2.50, 4 şi 5.50. r" G Prosâpe de aţă cnrată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10 50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. 1 Bucată de pftnză de casă 3G coţi a fr. 16, 18, 24. I Bncată de Olaudâ Rnmbnrg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90 Bucată de Olandă de Belgia a fr. 62. 7 110. Bncată de Olandă de Rntnbarg 3 coţi de lat, 21 coţi de lnng a fr. 35, tS şi 63. 1 Bucata de Oh (Tm frauţnsesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bncată de perenii franţuspsc de 45 coţi a fr. 23. 28, 34 şi 42. I Bucată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mai multa de 1000 coti resturi de pSrufi. Cliilon Oxford şl Pichet tn cupone de S. 6. 8.10 şi IS :o|I, ie vinde m.v ales forte eflin, ioei numai pânA cSnd se va «flrji depoeitul acestora MiigusiiiiiI de liiigoric din Vicna ViotorÎH, l\t tvil ‘ prii * «1 *\# la r-ilto l/’ji-o ) \