^ 238 DUMINECA, 29 OCTOMBRE ANUL im — 1878. j.oktamentele. IN TOAl'n. UOmANIa IN STRA1NATATE : 17 60 JlNStK’JlONI ŞI RECLAME: |. 30 litfre petit, padina IV, 30 Imnl ] na III, 80 bani, yp pag. II, 2 Iei noi Reclame 2 lei noi linia. număr In capitală 10 bani. Aisrxjisrcixj'Ri i 60 priim^ie io fetrflinatat^ : La D*ni1 Ifaasen-$U\n |, 99>is #2 85 96‘li 182 «00 75 24 64 100‘|, 09 96l|t 25 47 123 - Cursul de Vleua, 8 noembre Renta unţar& in nur .... 82 75 Bonuri .e teaaur ung , Iernii. Ui 25 . . » H , 72 75 Impru • jtul austr, In hArtie . ao 70 » . , argint . «2 25 Renta austriac! in aur ... 71 15 Lote din 186a................112 20 Acţiunile buncel naţionale . 784 — . . auatr. de credit . 226 — . „ ungare , 207 60 Argint..................... . 100 — Ducatul....................... 5 58 Napoleonul.................... 9 88 100 mlrci germane ..... 57 85 Cum al de Berlin. 8 noembre Acţiunile CAilor ferate române. 34 62‘h Obligaţiunile romane 6<>/« . , 8l — Priorităţile C. fer. rom. 8fl/« 86 50 împrumutul Oppeuheim ... 100 25 Napoleoaul..................... 18 22 Viena, termen lung..............— — Pari» , icurt .... 81 ~ Calendarul 11 el Duminecă, 29 octombre. Patronul ai lei : Martira Anastaiia Reiăritul toarelui: 6 ore 49 min. Apueul toarelui: 4 ore 40 nun. Panele lunel; ultim cuart PLECA HEA TBENTUBILOR Hucnresol —Sneearn II irurcci . , . . S.ia 10. ~ Pleatel . Tecuci a , Roman . 9.60 n 12.00 } . 1.53 n 5.45 j 7.15 . 4.88 n 11.0 . 9.05 4 4.45 ,,,, ,,lre . .12.03 4 9.45 n Bacnreec—Terelororn Bucuretcl...........7.40 d 10,40 d Pitea»...............10.13 d 3.-4 Slatina..............12.31 S.30n Craiova .... • . . 2.20 <} 3.15 Ş Vireiorova, toeue . . 6.— n 6. n Haoeuva— iincnrescl 5.11 4 8.45 4 6.46 4 12.30 <1 5.10 . 8.10 n Suceava .... 5. Roman..........8. Tecuci..........12.30 n Brăila..........3.08 n 1‘loetcl.......7.l i d Bucuretcl totire 8.30 4 Verclorora—Rncorescl Verciorova..............11.25 Craiova ...............3. Slatina..................4.45 Pite,tl..................7.03 Bucuretcl, totire .... 9.20 Ş 8.58 2.46 4.30 llucnretei—Dlurgln Bucuretcl.............. 9.15 4 6.05 D Giurgiu, totire........11.45 4 8.27 n Ulorgtu—Bneuretcl Giurgiu................ 7.26 4 4.55 t Bucuretcl, totire. . . . 9.48 4 7-17 r Galaţi—Barboţl Galaţi.................1.20 n 8 25 4 7.30 n Barhoţl, totire . . 1.55 n 9.— k •J TIMPDL Ziarele străine f;ic următoarea clare de seama despre un banchet oferit de ratra ministrul italian Za-nardelli mat multor persoane politice şi alegatorilor sfii din Roma Discursul pe care l a ţinut la banchet d. Zanardelli este rostirea programei ministerului italian şi de aceea, cu drept euvfint. merita toată atenţia. D. Zanardelli, după ce a mulţumit alegfitorilor sfii de increderea ce l acorda de indelungată vreme, a spus eâ principiele sale politice sunt totd'auna aceleaşi şi că corespund la prosperitatea ţfiril şi la consolidarea instituţiilor constituţionale. Oratorul vorbind despre demonstraţiile cu ,Italia irredenta*, a zis ca ministerul blamează făţiş acele demonstraţii, cari, cu toate astea, cu legile existente azi in Italia, nu pot fi oprite ori impiedecate. Austria cunoaşte legile Italiei, a zis ministrul italian, şi niciodată nu ne-a cerut sacrificiul nici uneia dintre libertăţile noastre, cu atât mal mult cu cât ea cunoaşte sentimen tele de amiciţie leala ce insuflă pe gnvernul italian. Ministrul a auiim tit intenţiile comune cari trebue să unească pe cele doufi puteri şi interesele comune ce ele snnt chemate sâ satisfacă. Afară de asta, meetingurile ce saă ţinut au dat insele dovadă că acele demonstraţii u’ah niclo importanţă. Liniştea publică niciodată n’a fost primejduită, căci altfel guvernul ar fi lucrat cu energie. Ministrul Zanardelli, vorbind apoi despre partidul republican italian , a zis că niciodată acest partid n’ fost mal slab in Italia decât acum. A vorbit apoi despre nouele măsuri de siguranţă publică, depre reformele electorale şi administrative şi conumale despre stabilimentele de tragere la semn, cari, după dânsul, sunt un ajutor puternic pen-apârarea naţională , şi cari vor a-atirna de ministerul de răsboiă. D. Zanardelli speră că programa guvernului, programă de vegh are neobosită intru păstrarea ordin*! publice si pentru aplicarea tutulor libertăţilor va intâlni sprijin din partea Parlamtntuluî şi a ţâri i. Discursul ministrului italian s'a incheiat cu propunerea unul toast pentru regele, care este demn de a dirija destinatele nnel mari naţiuni, pentru regina, care este mult iubită de toate populaţiile din Italia, şi pentru tânărul prinţ de coroană. Toastul, precum şi discursul ministrului, au fost foarte aplaudate. hail o sâ’l inlocuiască la Varşovia generalul Milutin, ministrul de râs boiă are sâ devie guvernator in Cau-caz. In sfirşit se vorbeşte de generalul Kaufmann şi de generalul Ne-pokoiciski ca candidaţi la ministerul de răsboift. Pri. ţol de Bismarck s'a reintors dela Friedrichsruhe la Berlin. Internarea prinţului cancelar, spun foile germane, n'are nimica politic in sine. Prinţul s'a intors cu soţia lui dela ţară ppntru căsătoria fiicei sale, prinţesa Maria, care la G noem-bre se mărită cu secretarul de le gaţiune contele Kuuo de Rantzau ... „(iolos* din St. Peter3burg scrie: , Toţi ruşii doresc pacea şi cu toate astea trebu- să r-cuooaştem că situaţia este alărmătoare. Astfel tezaurul militar, care se reinstalase la Ode.sa a fost din noă transportat la Adrianopol. Ce inseinnează acest fapt? Intr'un loc se desmobiliz*azâ. iar in altul se reiaCl poziţiile de curând d-şertate. Dacă aceste noutăţi sunt mincinoase, de ce nu le desminte guvernul rusesc pe cale oficială? Înaintăm (ruşii) spre Constanti-nopol. In situaţia actuală sc poate vedea astăzi in acesta o sfidare din partea noastră—a ruşilor. • De altă parte se anunţă schimbările militare următoare : Generalul Kotzebue, in urma stării rele a sănătăţii sale, ar fi voind să şl dea demisia; marele duce Mi- In Germania se urmează mereă aplicarea nouel legi in contra seia 1 iştiior. Gazete şi publicaţiunl socia liste s’a fi suprimat şi confiscat iu mare numâr; apoi vreo treisprezece asociaţii, aşa numite de lucrători, s'afi inchis. Această goană in contra elementului turburător şi primejdios al socialiştilor, âl face sâ se pregătească a emigra cu grămada din Germania, şi acesta poate că este avantajul cel mal mare ce-l aduce impârâţiel noua lege; populaţiunea Germaniei are in fiecare an un prisos, şi trebue rărită prin emigraţie; dacă legea cea nouă face ca să plece tocmai socialiştii, populaţia pe lângă că se mal descarcă de prisosul el, dar şi scapă in acelaşi timp de nişte oameni, ce numai bine nu pot aduce societăţii şi Statului. In Paris se aşteaptă chiar de pe acum să sosească o mulţime de e-migraţl socialişti din B rlin, Coreligionarii lor politici din Paris le pregătesc, cum spun gazetele franceze, o primire călduroasă, cu un banchet şi cu manifestaţiile obişnuite in aşa ocazii, la care de sigur se vor rosti discursurile bombast* de senzaţie şi printre impaienj^na-rea ochilor după masă, se va vedea ca intr'un vis feeric viitorul cu republica universală. DOBROGEA D. Constantin P. Schslitti publică in Cnriernl-Baln8san o dare de Beam® asupra Dobrogei in genere şi a oraşnlul Tnlcea in deosebi, din care estrsgem următoarele: Aici in Dobrogea avem a face cn o populaţie foarte amestecată, liniştită şi reală. Această populaţie ne aşteaptă cu braţele deschise, ne consideră ca liberatorii eî, şi fără deosebire de naţionalitate ne intinde o mănă de frate. Se fim dar cuminţi şi integri cn interesele eî, şi să ne ferim de a aprinde zizania şi nra Bob pretext in-human că nnul e grec, altnl e bulgar şi celalt tnro san erren. Este dar nevoe de 0 administraţie inteligentă şi onestă, care fără să scape din vedere interesul nostrn naţional pe diferitele sale căi; Bă poată mănţiue concordia şi bunel trai in popn-aţie fără asuprire, şi să poată indrepta • piritnl public către un ţel comun, către proeperitatea şi progresul tutnrora. Satele preenm şi multe localităţi a te-ritoruloi an fost foarte devastate in timpul reeboinlui actual. Aceasta a adne mi-serie cumplită in populaţia egricolă. b’au văznt hărbatnl şi femea înhumaţi la trăsură şi cărăud de pe căiup pnţina recoltă ■fin aetă toemnă. Goveanatornl rus ordonase a se face o constatare de recoltn finului in toate satele, pentru a percepe taxa a a zecea parte in profitai t>sanrului conform lrgei turce. După săvârşirea ln-crărsi şi după ce se incredinţsBe de lipsa 1 mizeria cumplită, guvernatornl ordonă de a nu se mai lua d jma şi a lăsa popu-aţia in pace. Nu teistă in Dobrogea nici o dare di-recră către stat, afară de dijmă şi astăzi administraţia rnsă nu se snsţine de căt din venitul vămilor, păscărielor sţnholul, pădurelor şi arenda pămăntnlni. Este nn mic venit din timbre şi puste. Evident că gnvernul romăn, in local dijmei, va cănta să stabilească o dnre n-niformu, crnţănd populaţia agricolă căţtva ani. El va cănta aş crea venituri din proprietăţile şi pădurile sale din Dobrogea. Mal tot teritoriul Dobrogiel este proprietate a statnlnl; proprietate privată ests foarte pnţina, adecă locurile de îngrădituri şi vii pe lănpă orsşe, şi foarte puţini proprietari de moşii, mai cn deosebire tarei. Locuitorii Dobrogiel ocup şi ară pe atăta pământul pe căt pot ara, şi plătesc a 10-a parte din recolta analei. Guvernai român nn va lipBi de a aprofunda chestiunea proprietăţii iu Dobrogea El va iniproprietări locuitorii ; va infiinţa şi statornici cn deplină proprietate, coloDil italiene san germane, şi apoi va desface toate pămăuturile de prisos. Pentru statul nostrn a fost 0 mare psgnbă terenurile de prisos remasă nevăudute in Basarabia cedată, şi va fi o greşală nesrtată dacă şi in Dobrogea statnl romăn se va incăpă-ţina de a fi şl a remăne proprietar mare. Din contra, el trebue să pr* facă cn timpul in bani şi să ntiliseze tot pământul Dobrogiel; împroprietărind, colonisănd, njutănd industria şi comercial, biserica şi şcoala. De la această ţintă politică nn ar trebui să se abată niciodată şi in nici nnnl din actele sale. Ca sitnaţinne politică inenreată pentru noi romăni, patern înregistra poziţiunea consulatelor in Dobrogea. Aici fiecare consolat are imnnităţile şi dreptorile sale, aşa că fiecare formează an stat in in stat. Nn se poate chema nn snpns in judecată de căt prin consnlnl său şi asistat de el; nn se poate eseenta o hotărire de căt prin consulat, nici se poate aresta altfel nn sn pus decăt prin conBnlatnl sân. îşi poate inchipoi cineva ce dificultăţi crează legilor noastre, autorităţii noastre, această pozi ie a consulatelor. Dacă in present, Dob rogea, in adevăr nn se ocupă decăt pro visor pănă la decizia ţârei, apoi nn Iesle loc san va fi gren a dărăma această exorbitantă autoritate consolară. Dacă este in intenţia gnvernnlnî a o ocnpa definitiv, atunci evident că trebne să cază toate jnrisdicţinnile consulare, şi că aici nn moment ele nu mal pot sxista alăturea cn antoritatea şi suveranitatea Btatnlui nostrn. Este dar a se căuta nn rno/ius-viicmii, care faţă cu popalaţia locală se salve prestigiul şi antoritatea noastră. Este locnl a arăta aice, că serviciul po stal a provinciei se face de austriac! snb controlnl consnlnlnl austriac local. Servi rial postai a unei ţăr! insă, fiind nn interes de ordine publică, el nu poate fi sta bilit şi administrat decăt de autoritatea ţerei. Cea ăntăl der datorie a gnvernnlui este, sosind in Dobrogea de a )nu in măna sa serviciul postai. Poziţinnea descrisă a consulilor, aduce şi multă tulburare in administraţia şi justiţia provinciei, căci cea mal mare parte din localnici se fac supuşi streini, aşa că şi «Monaco, are aice sopoşii sel. Este de neapărată nevoie dar, de a se forma in fiecare comună liste de toţi snpnşii, care să fie trataţi de gnvern ca astfel, fără b® ăi lase a se amesteca prin participare dăndui-se de ajutor pe onorabilul^ CeaucefT ambii de origină bulgară menea se alese şi nn consilii! jn i_ în care membrii comitetului pertu sunt bulgarii snb preşidenţa ouorsi. comerciante Sapoff. Casieria are deir un bulgar etc. etc. In toata aceste .1 şi alegeri, familia beiului remasă B şi la o parte, ba ancă fa prigonită demnăndu-se unu la 7 zile închisoai tru o palmă, şi altul dat in judecii falsificator a unui contract de lână după interveuirea guvernatorului ft tat şi lăsat ia pace. Este lucrul de notat că cu admiiBi ţia rnsă se fermează in popalaţia bui donă partide. Una reprezentată prin* Dnmitrachi şi familia, alta prin oneS frnntaţi comercianţi Sipoff, Hagi li Oraşul Tulcea Din toate oreşele Dobrogiei, Tnlcea re-presintă mai cn deosebire, inteligenţa, averea şi activitatea întregei provincii. Aicea era din vechi timpuri scaunul guvernatorilor tarei, aicea stă actualmente reşedinţa guvernatorului rns, aicea stă consulatul austriac şi vice-consnlatele celorlalte state. Oraşnl posede cazărmi pentrn armată şi case de a statala! pentrn autorităţi, care sunt şi cele mai bane şi mai frumoase din oraş. Aicea este portal principal a Dobrogei, legăndu-se cn Donarea de România, Rusia şi Marea Mesgră. Oraşnl bine pavat se resfaţă pe 1'2 coline ce se oglindesc în Danăre şi formează orizontul despre Mare. El posedă o populaţie de 14,000 suflete dedată la negoţ, plngirio şi cultivarea viilor. Această populaţie cuprinde aproape 5000 gospodari care se împart astfel : 1500 gospodari Bulgari ■ 3 i uuta i t a 'ge, şi nu estei litica rusă. OL 700 400 600 100 300 400 Romani Evrei lipoveni şi Scapeţt Catolici (Nemţi) Greci Tnrcl. Restul rnşi, armeni, tătari şi alte naţii, resnltă dar că a treia prrte din toată popalaţia Tnlcei este bnlgară şi restnl de diferite naţionalităţi futre care a şeaptea parte a populaţiei este romăuă. Această populaţie nu s'a ocnpat pănă acnma de afacerele pnblice, de politica locală, şi nici n’a fost vre odată chemată n comitetele ei pentrn a’şi exprima dorinţa savotnl. Politiceşte vorbiud snb turci, domina aicea familia Beiului Dnmitrache, de origină bnlgar. Beiul personalmente se bucura de o foarte mare influenţă. El era cheia bolţei in Dobrogea şi avn mal mnlte isiuni foarte del cate de la gnvernul turc, pe care le-aii îndeplinit cn mult tact şi dibăcie. El este singnr din Dobrogea care avu audienţe intime la Pa-dişah, şi era in raport de afaceri pnblice cu toţii marii viziri a înaltei Porţi. El sra iuimic de moarte lui Mithad-paşa. >Al uă perzl Bolgaria cu felul d-tale de administrare, eşti bun de spânzurătoare* ai! strigat beiul lui Mithad-paşa pe căud era mare vizir. El fu predat da Cercheji şi de cazaci iu timpul rezboiulni actnal, şi trăeşteastăzi snb administraţia rusă, troff, Gh. Geneff şi alţii. Ear difŞ de videri intre aceste donă partid! lângă interese carat materiale, se bl Ş( mal cn seamă pe acea, că familia bxi este acuzată de ceilalţi a fi ţinntşi' ţine mai mnlt cn Tnrcn de căt cu f i resele bulgare şi rase. Pentrn ce administraţia] rnsă a ar bninţat oameni nnmai din populaţia iu gară şi nn şi din celelalte naţion iii mai cn seamă cea română măcar inc .4 porţii de 1 j la ? Pentrn ce limb ti cială să fi foşt cea bnlgară (nu rui când era ştint că romănil eraă -i Dobrogea? Pentrn ce eaQ pedepsiţi^ zile închisoare nn biet primar de etaj increzendn-se intr’un zvon public, a mes o adresă cu titln romăn?? toate uşor se pot înţelege, şi nn e ne ocupa aicea de politica doreac a lămuri şi Ja care ţin a vinge, este că populaţia bnlgară a lJ3 a rămas cn totul inocentă şi imp^H pentrn toate aceste paner) la cale a administrator rus. Ca in ceea ceopr ea nu ar dori mal bine, decăt a in cu celelalte naţionalităţi afacerile pi locale, şi a primi pe acest tărâm, p care la muncă. Ar fl dar o nenoroc} o mare greşală pentru romăni de 4 { cn ochi răi o populaţie care prin ea i nn a manifestat nici nn sentiment du nesc şi care a rămas străină fără de snrile luata de un guvern Btrăin şi vizorifl. c) Afaceri comunale nu ezistă, de ce nu sunt legi, nu sunt fi năuce. 0 Tulcea n’are in prezent nici legi comt nici reglement, nici finance ; el are w i Cierbagfl*. Banii pentrn Cnlt şi Scoşi adună cn diseni şi aceasta din iniţii privată. Cea ăntăifl datorie dar a guvernatul 1 mân, va fi de a infiinţa comnna, fie lege, fie prin reglemente provizorie, statornici finanţele ei după resursele şulni. La formarea comunei este cine > chieina, să participe locuitorii pe categi fie care naţionalitate să-şi aleagă in i siliol comunal pe atăţea reprezentanţi d numărul gospodarilor ce posedă. Se va] bili nn reprezentant pentrn 500 gospo şi fie-care naţionalitate va trimite pe I ţea reprezentanţi pe căt va poseda d de 3, de 4 ori câte 500 gospodari. Acs ar fi deocamdată măsura cea mal dres I care va malţămi pe toţi şi va avea dl! z.nltat, ca fie-oare populaţie să-ş[ pi Sprijini in consiliul comunal afacerii' interesele el locale. Dnpă acest sistem lrand de bază statistica mai sas nott vom avea nn consilia comunal de I membri compas cam urmează ; imagin. că fie-care naţionalitate va ţine să meaţă un membra din sânul el, 3 bulgari 1500 gosp. 1 gretfnj "00 romăni 300 gr, 1 lipovan) 1 turc ) 0(10 hP- *00 turci, i 1 evreB | . _ t 1 catolic ) 400 evr9,[ 400 catollcî 1 armean. l'rimarul va fi numit direct de gun •) re copoinţic. . timpul grai săQ «Ies tl« consiliul comunal. Jjpi'poziţinnl reglementare vor fi ţi Se, pănă se vn dn o Boluţiune de-m««tiunel Dobrogel, cănd ie va de-!jt#ge comunalii bazată pe censul ÎI şi pn colegi'. ■jj t zece biserici in Tulcea, iutre-■ite de enoriaşii lor şi se impari : I lipovean, nun namolaci (scapeţl) să, nna catolică ; două romăne (din in coustrucţie); una bulgară; « (in construcţie); nna sinagogă, i bulgară având o populaţie mai «i este şi mai bogată şi mai bi-ţinntă decât cel d ilte. Preoţii n-terici ţin-nu in mod erarhic de Jemc de aice pănă, in 1 SOS ; eăud ftrţi biserica bulgară de cea grea-iniie şi biserica romănă ţinea de «că pănă la nu timp, ş’npoî după a bisericei bulgare o parte din a romană se uni cu Bulgari, iar mse cu Grecii. Acu,astă injuinătă-'* astăzi in Tulcea de cSt graţie Şicului concure dat de n.inisterul Cţinuel române prin Btabilirea unei ItiuDi, fără de care şcoala romănă Io t închisă ancă din 187G. ] nt ca in ceea ce priveşte instrne-i publică, guvernul nostru are tot It, sarcina lui este grea şi imensă. 1 KIIILE COMUNALE inIAŞI îinică seara in 22 a curentei, cetă-işeni erau impărţiţi iu doi întruna care se compunea de mai bine I sute persoane toţi alegători, intrn-i salonul caselor d-lul - aator Ni-Grosu, şi cealaltă care conţinea poate i i vre o patruzeci persoane, din care sal multe funcţionari comunali, in 3 stărei civile din espelul comunal, finirea din salonul d-lul Drosu con-| de comitetul partidului conservară!, compusă de o nmi mare parte ăţeni şi din cetăţenii cel mai cu greutate in societate, după ce a ascultat darea de samă făcută acelui partind de me-ritosul vioe-preşedinte al comitetului săQ d. Cos ti că Soţn, relativă la persoanele pe CBre după imprejnrările politice ale partidului, s’ar crede bune de a figura in consiliul comunal viitor, după ce a ascultat cuvintile bine simţite spuse de d. C. Cri-stodul Cerkez, fostul primar al laşilor a cărui lucrări sunt incă neuitate de locuitorii nepărtinitori, fost membrn al camerei coustituaute şi representant al ţârei in mul inulte Camere Legislative, prin care a uesvoltat şi importanţa inslitnţiunel comunale şi interesul public ce este de a nil se Bnbordona en intereselor politice, şi inconvenientele ce esperienţa a dovedit că resultă pentru comună, când conducătorii ci servă esclnsivnmente de instrument politic unei singure voiuţi, a otărut să se unească pentru alegerile actuale cu grupnl liberalilor moderaţi cu care de ’m-preuuă să cugete şi să discute neupra persoanelor de ales, a cărora nume apoi, in-tr’o întrunire publică pregătitoare ţinută Ia casa comunală, să le propună întregului corp electoral. Suntem fericiţi de a afla, că intre persoanele ce s'aQ propus şi asupra cărora alegătorii adunaţi aă remas a atrage sufragiile colegilor lor sunt anume : Dimitrie RoBetti, Vasile Pogor, Leon Ne-gruzzi, C. Cristodulo Cerkez şi alţii cari prin precedentele lor ne daQ deplină garanţie de o bună administraţiune comunală, ne daQ siguranţa deplină că nu vor pune nici odată interesele lor şi ale partizanilor lor politici, mal presus de interesele comunei, că du vor sacrifica legea interesului reuşitei cutărni sad cutărui partid, că un vor Întrebuinţa puterea cu care'i îmbrăcăm spre a contribui la menţinerea puterei in măinele cutărni saQ cu-' tărni Individ, a cutărni saQ cutărni grup politic, după cum pentru nenorocirea noastră se urmează astăzi de cătră majoritatea Consiliului Comunal actual, La aceste serioase şi salntaril desbateri a luat parte respectabilul d. Panaite Radu, a luat parte şi d. IaCob Negruţi, carele iu mai multe rânduri a refuzat sufragiile concetăţenilor săi pentru camera legislativă, spre a nn uegriji un singnr moment datoriile Bale de profesor la Universitatea noastră, lucru pe care sunt departe de a *1 face membrii grnpulnl din oraşul uostrn alipit cătră puternicii zilei; a luat parte, lucru la care nu ne nştepmtain şi care ni-a făcut cea mal mare plăcere, şi căţi-va juni absolvenţi ai cursurilor din scoalele noastre, alegători ai Colegiului al 1-lea. Precund aceste discuţii urmau in casa d-lul Drosu, ce se petrecea in întrunirea de la Primărie ? Un ajntor de primar făcea o dare de samă despre lucrările Consiliului Comunal de astăzi prin care cu multă artă şi cu foarte puţin tact ponegria pe toată suflarea ce nu va face parte din grupul frac-ţiunel şi care diu timp in timp s’a ocupat de afacerile Comunei, şi lăuda cu multă exagerare şi cu foarte puţin amor pentru adevăr starea înflorită iu care majoritatea de astăzi a Consiliului ar fi adus casa Comunală, aceasta a produs asupra auditoriului străin comunei o rea impresie, căci lumea s’a deprins a apreţia fanfaronada la adevărata el valoare, s’a obicinuit prin insuşl mulţimea discursurilor de asemine natură a facs ponegritoru-lnl parte bnnă din ponegririle ce aduce ; pe buzele celor iniţiaţi iu afacerile Comunei şi mai ales pe acele ale funcţionarilor nepIStiţi pe mai multe luni această dare de samă a provocat un zimbit de necre-dulitate. Un consilier comunal din majoritate printr’un disenrs presnr.1t de cuvinte din BCripturi, pronnneiat cn o voce răguşită întreba cu enifaBă 'unde sunt adversarii politici spre ai pulverisa, şi prin aceasta a impnţinat nnmărnl asistenţilor desgn-staţi. Un avocat, necăjit de lipsa de ocazinDe ce’i dan clienţii de a'şi produce talentul, cu o voce stridentă, arunca la picioarele puternicilor zilei gr&măzi de umbre ale numeroaşilor adversari politici pentru ca pe acele grămezi să se poată urca până la treapta de căpătuire la care de asemine discursuri pronnneiate la alte de asemine intrunirl aă fost înălţat pe căţi-va din colegii Băl, pentrn care diurnele Comunale ţin local onorarilor inzndar aşteptatei clientele. Acest disenrs a produs efectul dorit, căci la 1) ore sala era deşartă. ,Curierul Balassam.* Circulara d-lul ministru de justiţie către toţi preşedinţii şi procurorii curţilor şi tribunalelor din ţară. Domnule, In dese răndurl, am fost informat că autorităţile judecătoreşti primesc a lua in consideraţiune şi a investi cu formele legale acte de iustrăiuare saQ de ipotecare a pământurilor acordate locuitorilor rurali prin legea diu 15 august 18GI. Această consfiinţire dată de justiţie unor acte de asemenea natnră constitue cea mal flagrantă violaţiune a art. 7 din sus-citj-ta lege, de oarc-ce acel articol interzice, după cum ştiţi, sub erl-ce motiv, iustr&i-nartfi saQ ipotecarea proprietăţilor rurale iu curs de 30 ani. Solucitndinea | leg i u î torni ui pentrn împroprietăriţi! rurali şi grija, ce a luat de a ’i adăposti, printr’o asemenea prohibi-ţiune, coDtra lor inşile, sunt lucruri facile de înţeles. Pe de o parte, el a voit ca , printr’o lungă buc a rare de stăpânirea pământurilor lor, să le dea timpul să prinză afecţiune de dănsele pentrn a le conserva cu mai mnltă dragoste ,in viitor. Pe de altă parte, el a voit să pue nn frăă speculanţilor, să le împiedice acţiunea asnpra sătenilor, cari, fiind mai necesitaţi, pot cădea mai cu inlesnire in ispitele lor , şi să previe, cn modal acesta , reîntoarcerea unei stări de lucrări ce 'şl propusese să desfiinţeze. Aceste înţelepte şi bine-fâcătoaredispo-ziţinnt, sunt, cred, de prisos a v’o mai spune, snnt cu totul de ordine publică şi constituesc o măsură de siguranţă gene-rnlă in stat. Instanţele judecătoreşti cari aQ primit a legaliza acte de înstrăinarea saQ ipotecarea pământurilor rnrale, fie directe, fie ascunse sub forma altor acte, nu s'aQ pătruns indestul de spiritul legiuitorului. Prin cnlpabila lor nepăsare, ele aQ încurajat setea speculanţilor stabiliţi prin comnnele de afară, nnde 'şl exercită funesta industrie in danna locnitorilo. Mal mult de căt atăt, ele aQ violat textnl formal al legel şi aQ făcut ca iu multe localităţi, bunele rezultate ce Be aşteptaQ de la legea din 18G4 să fie, in practică nimicite. De aceea dară, domnule, vă invit cn tot dinadiusul ca pe de o parte, să refuzaţi, in viitor, legalizarea şi formăluirea tntn-lor actelor de asemenea natură, iară pe de alta, de căte ori nişte asemenea acte deja formăluite s’ar produce, dinaintea instanţelor judecătoreşti, pentro aservi drept temeiQ Ia vre-nn drept oare-care, să le consideraţi ca nule şi neavenite şi să le declaraţi lipsite de ori-ce efect legal. Comunicaţi aceasta şi d-lor judecători de pace din circumscripţiuDea d-voa tră, pentru a se conforma in tocmai dnpe cele aci coDţiuute. Primiţi asigurarea distinsei mele con-sideraţiunl. Ministru, Eug. Stătescu. CRONICA Numire de stradă. — Prin inalt decret domnesc s'a încuviinţat ca actuala stradă a portului oraşului Brăila, ce incepe cleih piaţa Sf. Archangell pănă in port, să poarte in viitor numirea de Calea Dobrogel. * Virtutea militară. — Prin inaltul decret domnesc s'a acorJat dreptul de a purti medalia ‘Virtute militară, d-lni locotenent Pnrcurescu Florea, din regimentul 3 d> dorobanţi, pentrn cnrajul ce a desvoltat in luptele dela Rahova, in zilele de 7 şi 9 noembre anul espirat, şi care, aflăndu-se cn serviciul in regimentul 10 de dorobanţi, a ridicat de pe câmpul de bătaie şi in mijlocul focului pe colonelul Măldărescu, şeful regimentului, care căzuse rănit; apoi soldaţilor Grădinara Petrea, diu regimentul 1 de linie, Stătescu Iordan, din batalion 2 de vânători, şi Damiau Apostol, din regimentul 13 de dorobanţi, pentru cnrajul ce uQ arătat iu luptele din Bulgaria, şi in cari aQ fost răniţi; in fine gradelor inferioare ce urmează, din regimentul 1 de linie, pentru curajul ce aQ arătat in luptele in cari acsst regiment a luat parte, şi in cari aQ fost răniţi ; Sergenţilor-majorl Euăcheacu Constantin, Musceleanu Gbiţă şi StefanovicI Anton. Sergenţilor Dumitru I’etracbe, Vasilescu Marin, Stefanov Constantin , Uiţa Ioan, Dobre Stan, Muin Oheorghe, Ceobescn MateiQ, Dina Gheorghe şi Feraru Nicolae. Caporalilor Stănciulescu Ioan, Gbiţă Petre, Dagara Ioan, Florea Nicolae, Lupa Dumitru, Ionescu Constantin şi Radu Ioau. Soldaţilor Conian Ioan, Fnndrea Fi lip. Constantin Stan, Talpă Florea, Bohani Marin, Popescu RadD, Moşit Manole, Căr-stinoiQ Ioan, Dima Dincă, Florea Opreai Tuiurşu Dumitru, Muntennn Dumitrn, Cazaca Petre, Ocoleana Ioau, Mihalache Sta-varache, Iran Ioan, Sitcav Mihalcea, Roşu Gheorghe, Mariu Marin, Secară Gheorghe, Domitru Dumitra, ŢogoiQ Gheorghe, Ştefan Ilie, Cinngulescn Coama, Dogara Marin, Chiriţă Ghiţă, Chiraroin Dincă, Ioan Danilă, Angliei Ioan, Alexaudrn Alba, Dulgociu Dincă, Ghelber Radu, Boghe Dumitru şi Chirţu Ignat. DIVERSE O genealogie descoperim.. — Reproducem cn curiozitate următoarea inserţiune comunicată de .Ştafeta*. Domnule redactor ! Im fac şi eQ datoria Bpre a servi de respuns, la cnrajul ce a avut d. Misail □ăscat de părinţi israelit, acum mandatarul al unui colegiQ diu oraşul Tecuci, a rosti, cumcă apără dreptul strămoşilor săi... Zic in adevăr, că apără, saQ mai bine zis că persecută, drepturile strămoşilor săi din Egipel şi Palestina. * Ca să puteţi avea lumină despre naşterea şi creşterea d-lul Misail, vă voi descrie cele următoare, despre care am ezacta sciinţă ca conscolariQ, ce am fost cn d-lal. In anol 1837, cănd pe atonei se nnmea Avrahm Burach, cu ochi încrucişaţi am a-vnt ocaziona ca mnbalagiQ, de a merge împreună la nn Hidtr, (şcoala de băeţl|) la Belferul, Moise Pelejler unde am inej-put a învăţa llitueş, (Bible). D. Avrahm Burach acum Misail s a născut in Roman la anul 1832 fâcăudui-Be operaţiune .Brismila* de cătră psaltul, .Leizer Mendel*. D-lni este năsent din tata, .Moise Leiba* Roşa sân, .Burăch Dreicop* şi din muma ,Anua Rivau născută ^Menea Ragea* care >Avrahm Burach* a fost unic fiQ la părinţii lui. Surorele mumei Bale cu domiciliul in Roman, se numesc una >Heue* şi alta. Ghitla* fii lor, ce trăesc iu Roman se numesc Moise şi Lipe, supra numiţi .Cocoşi* mai aQ un frate la Bacnreşti ce se nnmeşte .Altăr Măruncişaru*. In anul 1838, in luna InliQ cănd tatăl săQ .Moise Leiba* ca neguţător talpalariQ ş'a fost dus la iarmarocul de Sf. Ilie in târgul Folticenî, atuncea in noaptea de (Tişebof) post de 24 ore, muma sa .Ana Rivi* prin concursul d-lol .Fuache Misail* fost pe atuncea polişmaistrn, in Roman care s'a amorezat, a fogit In moşia Tri-feşti (in apropiere de Roman) nnde s’a botezat, (şi apoi aQ forat diu şcoală pe nnicul fiQ .Avrahm Burăch* (Misail) dn-căndasa la tărgnl .Tecuci* nude uQ trăit cn d. Enache Misail, insă băiatul, .Avrahm Burăch* sa opus, n’a voit a primi botezul, ţioănduse de iuvăţătura belferului rămas in memoria sa mult timp. De atnnci n’a avut ocaziona a se mai întâlni cu tatăl săQ, pănă in anul 1855 saQ 1857, cănd d. Misail saQ .Avrahm Burăch* era ca cinovnic al ministerDloI de jasti(ie diu laşi, a făcut revizie in Archiva tribunalului de Roman ; atunci a fost găsit pe idevăratnl săQ părinte Moise Leiba, in mizerie, in calitate de otelier, şi dnpă cum este proverbul, diu sănge apă nn se face ăl a ajuta cn tcăţiva galbeni, asigurăudul că să uu se ingrijeaBCă, căci el nu este botezat, şi la masa cea mare in lnmea viitoare vor munca amăndol din Leiviatan şi Şo-robor. Domnule redactor, priimiţi vă rog deocamdată aceste căteva răndurl, ps care cred că veţi binevoi ale da loc şi publica in stimabilul d-v. ziar ce redactaţi. Al d-v. prea plecat serv /. Sodescv, (din Romau). EPITROPIA SEM1NARIULUI N1F0N MITROPOLITUL Pu b l icatie Diu lipsa de concurenţi, in zioa de 20 ale curentri neputăndu-se arenda moşia Kiajna din Jad. ilfov, conform publicaţiei No. 134, inserată in monitoarele No. 213 214 şi 218. — Epitropin publică din noQ zioa de 20 Noembrie viitor, cănd d-nii a-rustori vor bine voi a se presenta la cancelaria Seminarului strada 11 Iuniu (Fi-laret) No. 2, la orile 12 — 4, spre a concura la licitaţie, fiind însoţiţi şi de garanţii in nnmerar saQ efecte publice iu valoare de 4000 lei.— Această moşie se arendează pe termen de cinci ani cn incep/rn de la 23 Aprilie viitor, având semănături de toamnă pănă la 150 pogoane grăO; iar condiţinnile se pot vedea in ori-ce zi de lucra la cancelaria Ejiitropii. 1878, oct. 21—No. 107 (1818—3). Din lipsa de concurenţi nepntăndu-sn ţine licitaţie in zioa de 1G curent pentru vânzarea a 187 chile grăQ din recolta moşiei Băţcovenil a anului curent, şi 132 chile porumb din recolta anulni trecut, se publică diu noQ zioa de 1G noembre viitor, când dd. amatori se vor presenta la cancelaria Epitropiel, strada 11 inniQ (Filaretu) No. 2, iusoţiţî de cuvenitele "i-ranţii in numerar saQ efecte publice, de de la orele 12 — 4 spre a concura la licitaţie, cunoscând totd’odată că grănl se află depus in magazie la Giurgiu de UDde se predă cumpărătorului, iar porumbul se predă de la magazia moşiei. 1878, oct. 17. —No. 155 (816)—3) Din lipsa de concurenţi neputăndu-se ţine licitaţie in zioa de 1G curent peDtru vânzarea a 130—140 chile grăQ şi 100 — 115 chile porumb aflat la moşia Chiajno, couform publicaţiei No. 143 inserată in .Monitorul* No, 2IG, 218 şi 221, Epi-tropia a hotărit a ţine o din nouă licitaţie in zioa de 1G Noembre viitor, cănd dd. amatori se vor prezenta la localul seminarului strada 11 inniQ (Filaretn) No. 2 de la orele 12—(, insoţiţl de cuvenitele garanţii in nnmerar saQ efecte publiec spre a concura la licitaţie, cunoscând totd’odată că aceste producte se predau cumpărătorului pe Ioc de la magaziile moşiei. BIBLIOGuAFIE N. Creţulescil. — Anatonia descriptivă.. Voi. 1 Osteologia, Arthrolo-gia, Miologia. Pentru completarea volumului I a acestei Anatomii, mal mijlocind in-târziere cu publicaţiunea intregel Miologil, s’a crezut avantagios, mal cu seamă pentru studenţii in medicină, a se pune Ia dispoziţiunea publicului partea din acest volum publicată pănă acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I. a şi-lă completa prin restul Miologiel. inda-tâ-ce va lua sfârşit publicaţiunea el. Preţul volumului intreg va fi de 5 lei, iar a părţel pănă astăzi publicate 3 lei. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului romăncsc din Săritul-Munte de la intemeiarea Iul şi pănă astăzi. Bucureşti, 1878. 1 voi. 4o 100 pag, A eşit de sub tipar : Plevna le jour de la reddition par Clt5on Ran-gabâ, consul gânâral de S. M. le Roi des Hellânes ă Bucarest, 1 voi. 8o 85 pag. Irimiii ţ'rcă. — Gramatica limbez Romăne. Elirico Croce. — La Romauia davanh cili' Europa. Firenz» 1878. Broşură 8o mare 50 pagine. Mario M/Ct.—Romăniu—Poesies roumaines. — Volum de lux. ediţie medievală, tijărită la Bruxelles. D. Toinşiv şi Eiigen Eroic. - Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librării pe preţ de leti 1. 50 b: .Soli* şi .flnbcil* sad Ccsliu-ncit Ovreilor in Roinilniii, Studii politic şi social de Ion Slavici. N. Scurtescu.—Istoria Romănilor pentru clasele primare. Dr. Earlm G’onstuntiiioscii Limba şi literatura (imanilor din Ro-tnănia. G- Sioil. — Opurile principelui Contemir, tipărite de societatea academică, tomul V. Partea I. evenimentele Cantacu/.euilor şi Brănccţ,-venilor. Partea II. Divanul, iusoţite de uu glosarul. Preţul 3 1. n. TIMPUL S A S* I > MEDICAL de PÂCURÂ AL LUI B E R G E R Întrebuinţo/H cu stuvcs sigur de none ani. in urma recomandând şi atestatelor a d-lor profesor Dr. Cavaler ile 'ehroff, profesor He Ier, l)r. Mehchar si multor medici şi n tor perVme ou remediu contra TUTULOR BOLELOR ALE PIELEI precara fi contra ticrurâticci Jrlci. mal ales contra nici. pecinginilor, bubelor dulce, puroiolor, imllrcţa capului ţi a barbcl, liotelor obrazului şi a trupului, nasului roşiii, degenlturel, transpiraţi unei piciul clor şi contra tutulor bulelor de cap ale copiilor. Mal este şi de recomandat iteneralnieute ca un mrjloc purificaţi» la spilat l'ecă săpunul de picură al lui Ilergvr se intreiuinţezi In genere ca mijloc do spălat pe pel'!a sănătoşi seu din când In când in băl. atunci va da pelel o lineţă şi fresclieţă cstraordinară, pre-ciini nil va produce nici nu alt săpun, prescriind de totc bolcle sus enumerate ale pielei. Preţul unei bucăţi împreună cu des crierea întrebuinţărel i franc. Săpunul de păcură al Iul Berger conţine 40 la sută păcura conc. de lemn, se prepară cu marc bagare de seină şi se deosebeşte forte mult de cele-altc săpunuri de pă. ură allătorc astăzi Iii cnmercin =Spre a se feri de falsificate= să seceră dinudiu> Săpunul de picuri al lui Berger ni să ob>erve invălitura cea verde Dcpositul general pen.ru România en gros şi en detail în BucurescI în farmacia la Speranţa a Iul BRUS. Dcposiie m Brăila, farmada ; Craiova , farmacia Mues> . Focşani: fa rin a Bonbone de plante CONTRA DURERE! PEPÎULUI SPITZUEGKHICM pentru vindecarea bblelor de plămâni şi de pept. tuşă. tuşă mâgărescă, răguş^lâ şi flegm^lă bronchială. V anta cea ucpreciabilă, car« produce natura pentru binele şi vindecarea lunenilor .suferinzi, conţine într'insa secretul pună meă no lămurit, a da alinarea grabnică şi sigură peleî iulta „ mut'* ale tlifţnitţ. «’/C, ale nodului iritle- • - —■* —» juluî si a1 sistemei gitlcgeî, şi prin acesta grăbesee vindecarea cât se ju*to mai iute a acestor organe in bolnăvite. Fiind-ni noi garantăm la fabricatul nostru puulru amestecarea curată de zahar şi planta de pept ('pitzwog rich), rugăm a observa bine marca nostră de ccmerciu înregistrată la autoritatea corner cială şi iscălitura pe cartonul , ciut numai atunci va li adevăratul nostru fabricat. Victor Schmidt & Sohne, b'nlrrUanli c. r. pric., Vitrat. Wiedcn, AlUeytMsc 48 Singurul doposit pentru Iotă KoiiiLnia la d-nu GUSTAă 11IE1Z, in Storul alb, Strada Carul In BucurescI. W/ţ Un rchun.it.-. eşuaţii japoue/ă, tara rU’flU viudică iudată orj-eti durore de cap se găsesce ta farmacia d-lui F. Brun vis-ă-vis du biserica SSriuJitr. AvenU necesit a te de un Crinliuidi milion predabile succesiv de Ia 1 Mir.Q peug Ia 1 Augst 1870; Doritori cari ar voi sa se fusărcinsŞe cu predarea lor, suut invitaţi a depoue ofertele iuiprenne cn modele Ia biuroul meQ situat in Strada St. Vinuri No. 17, Iu tote «jil ile do la tl—12 ore a. ni. (Sil J) Km. Kosenthiil. ASTMA Kntarrh, stringere de piept, ne vindecă prin rubus lewasskuk. Depoaite In tote farmaciile mat bune. Acel care cudobc lldptt-rile purgative ale doctornlnl întrebuinţa îndată ce vor tivea trebuinţă de curăţenie. Ele un produc desgust nici slăbiciune, căci, in contra celor-alte curăţenii, acesta nu lucrezi! bine de cât rând este luată cn alimente bune ţi băuturi in-taritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-cnro ’şi alege ura şi preuŞul când 'I convine mal bine să le ia, in conformitate cu ocu-paţiunile sale. Ostenela purgaţiunel fiind pe deplin nuulată prin efectul unei brune buue, ea se pote repeţi pe cât va fi de trebuinţă, Cutii de .*> şi 2 lr. 50 b. la l’arie la doctorul Dehaut şi la tote farmacopfcele. Să se ctirn ca fie-care cutie cărticica de 72 pagini*, care conţine iustrucţiile in t6te limbele. Să se ceră şi manualul in limba fraucesă doctorului Dehaut, volumul de 100 pagi nu. Deposit in Bncurrecl la Domnii I. W. Ziirrner, Ovesşti, Schmettuo, Bruss, Rissdor-fer şi Diiubovici. MARE SUCCES. VELOUTINE este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, fore fiuă, ne-siii'ţibiiă, preparată cu Tiismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei omului. FIItSCITATEA XATU11ALA u tinereţe!. CIL ML, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit îu BucurescI la farmacia d-luî T. W. Zurnor. şi In d-uiî Appd <{■ C ie. DEPURATIF ■in SANG Curăţirea SftugeluT Cararisind Dartue, Coji, Bubele vencriere, cn siropul uepuroi11 >1 doctorului C1IABLE din Paris. B iile sule min.rale, hftpurilr depăraţi ve. Pom ud a an ti-dart roasa (Veţli notiţa). TKIN.ŞI (Ilemorroidcs) Pomcdă curari-sind iu trei ijile. In Paris, la D. Cbable, rue Vivienne Aii. CM \Tîr»Q doctor in medicină • lvlvtl jj ,,, chirurgie. Mâ- nioşi şi melic specialist pentru botele de Copii, dă consultaţii în tote ijilele de la 3 piuă la 5 oro p. ut. în strada Colţii No. 11 PLUS DE CO PA H U Fără Copului Siropul cn citrate de raiaiim fer al Dr. Cil ABLE, vin-dica pe Oala suulamentul, slăbeşte vÎDa canalului, precum Damelor PTiLĂ .VLBĂ (fes Ţnrtrs blanches.) InjecţiunI pentru femei. Iu Paris, la D. Chablg, rne Vivienne, Mi, Deposit la farmtciele d-lor Ziirner. Rig-dorfer Si. Eite), la d-nu Ovessa, Drogistul şi la d-nu Denibovic'. --------------------------- PAPIER WLINSi Ilarele enccfa al acestui nemetli I toreştr proprietăţii gale de a trB • din corp iritsţiunea care tinde to . a se fixa asupra organelor esenţis ţel; el deplasăză est-fel răni făc dec-rea uşoră şi promptă. Cel d’ii i dici o recomandă cu deoBebire co i uratului, bronchitelar. durerilor din tuatisutelor, durerilor. Iutrebuinţii f6rte simplă: una gaă două aplicaţi i de ajuns cele mai de multe ori şi sase de cât o mâucărime uşoră. 3t, în tute farmaciei?. / A SE FERI DE CONTRAFACW In Pariu, la D. Wislin rue de f Deposit la farmacia d-lui Ziirner 1 reşti, Calea Victoriei şi la alţi. CERNEALA 2i 0UA MATHIEU PLESSY * Crucea Legiunei de Onoare la Exposi|iijnea Universala din lăti7 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PENTRU COPIAT Adoptau de mate ad Jolsirattnnile celle mar! Dkposit La toti Papstisri 91 DkOfiUian A^TXJ3NTCIXJ In ijina de 11 Noembrie ale cola 11 ore de dimiueţă ge vinde prin in gala OnoraD. Tribunal Ilfov Si Moşia Coeni din districtul Ilfov pl niţa. — Calităţile aceşti Moşii safi cat în Monitorul oficial No. 146, 1878. — Doritori să ge presinte la 1 spre a licita. (8 lî Uociur Benfild s,r>d ■ biserica Calvină. rană No. 7, vi9-i IJSTSGIIITTIARE ^ DEJA LA 2 OCTOMBRIE A ÎNCEPUT iii Calea Mogostiiel, llotol Garni Lazar No. 42 vis-ii-vis (le casele Tiirok MAREA UQUIDATIE DE MAI MULTE 1000 BUCĂŢI DE Lingerie de Viena şi Paria pentru bărbaţi şi dame maî mult de 1000 bucăţi costume elegante de flanelă, Pegnoirs pentru dame, nn asortiment colosal de pichet ie iarnă şi Bucăţi de pautfă, articole de lină pentru iarnă, mare alegere de zestre CARE IN INTERVAL DE 30 DILE PANA LA 2 NOEMBRIE 11 thi iuji: total iiilsfac:■;_____________________________ W cu jumătate din pretiul fabricei de la o mare firmă din străinătate din causa neas; ej’tateî şi tristei crise comerciale. ASORTIMENTUL COLOSAL CONSTĂ DIN U lt M a TURELE PĂRŢI: ARSENIAT de AUR Dinamizat de Doctorul ADD1S0N Acest preţieos reconstituant, datorii combinării a dog medicamente eroice, combate victorios Anemia ţi Bilele sistemului nervos precum şi Lipsa de sânge. Mulţamită proprietăţilor tonice şi prontitudinel acţiunii sale, nare rival contra slă ( ciunil organismului ce reaultă din b<5le lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia GELIN, No. 38, uliţa Rochechouart şi la principalele fatmw j Trimis franco. Deposit in Bucureşti la farmaciile d-lor Ziirner, RisdOrfer şi la d. Ovessa, droghisi.4 ^XXXXM-XXXXX-t-XXXXX-f-XXX] X ffiriiiniine cămăşi brodate pentru dame, camisăne do dame, pao-OUU ta'dne de 2 franci, 2.50 franci, 3 franci pănă la 10 franci. ^Qddzine rochi! brodate pentru dame, de shirtinjţ şi tianelă, de lî I 2.50 franci, 4.50 franci pănă la 12 franci. Ibncăţl Pegnoira elegante, costume, halaturl, de 12 franci, 18 franci, 24 franci până la 40 franci._________________________________ I bucăţi cămăşi pentru bărbaţi, cămăşi de nâpte, ciorapi fine I din Paris şi batiste englese. Ăfld ’,uc,,’ţ‘ pândă cea mal escelmtă de Ituniburg şi din Belgia, bu-JUU ciţl mari de 65 coţi penlr i 40 franci, 50 frarcl, 70 pănă la 100 fr. jfino bucăţi pichet de iarnă, b:rchent, alb şi colorat, 35 coţi la 11.50 iUUU franci, 12.50 franci şi 18 franci. P A >17 A P'B(r0 cerciifurl, 3 im ţl lat fără casă'ură, prosdpe cele lânZla mal Bne, Şervete, f. ţe de perne de damast, se desfac cu 8 franci 12, franci pună la 30 franci. ACESTA DESFACERE durâză numai 30 ţlile până la Sf. Oimitrie ţi trebue să fie desfăcute până atunci t6te depositele cele mari. jj Direcţiunea murei liquidnţinnl de la Grund Magasm de la Paix Calea MogoşăeT. Hotel garni Lazar 42. vis-â-vis do casele Torok. .805 X X X I î X X X X : i X X X X X I • I X X X X X v:xxxxx-»-xxxxx-*-xxxx-*-o