SAMBATA, 28 PCTOMBRE ANUL III—1878. > IST A.TvI'ETSrT'ELE- JX TOATa romAnia .............L n. 47 «RţlONI Şl RECLAME: litere petit, pp,srin» IV, 30 buni [11, 80 huni, pe paR. II, 3 lei noi jelanie 2 lei noi linia. năr In capitală 10 bani. IM STRĂINĂTATE : * > 9 9 24 13 tO ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiuroul Redacţie;! şi Administrativi: Palatul «Dania,. A TSTXJTSrCXXmX : 8e prilroesc In strAinatate : La D-nit Ilaasen-ttnn .5_ « ' ' Atena, 5 noembre. 4a a Tespitig cn 88 contta 70 vo-Lţp merea noului cabinet Tricupi, llfo prorogarea lucrurilor Cainenl. ®ii ’şi-aO dat iudată demisia, la Filipopoli, 6 noembre. Si ■fi oprit o bmdă de 500 ineur->dgarî in momentul când voind să in cnprinsnt Macedoniei, o •*. comis irul englez po lăngă co-rjpaanu însărcinată cu organiea-• i»', < comunicat colegilor seî un (liberal de organizarei acestei pro- | (7 noem.—9 oredimin.) Atena 6 noembre. -Sta demisiei cabinetului Tricupi, ^anduros a fost insărcinat cu for-moilai minister. Isigirî că d. Comnndnros va lan pl justiţiei şi trebilor străiue, d. f t al marinei şi răsboinlni, d. 5* pe al internelor şi d. Papani-A pe al financelor. Ic lirasate ras »şti sunt aşteptate la i ( Cvnatantinopol, 0 noemhrie. aa mesarilor luate de Poartă, în e date de Ruşi răsculaţilor din snnt mai pnţin făţişe, te speră că răscoala din Macedonia ^ ajunge BCOpul. Filipopoli, 6 noembrie. Pia europeană pentrn organiaarea a refuzat a primi petiţia sem-T notabilii bnlgari după numirea gţtluî Doducof Coreacov ca prin: ul «lela 8 noembre. 9 ore dimineaţa) Londra, 7 noembre. Itgrufiază din Sanila. O mare des->s pare a se manifesta intre tro-|>inne, cari sunt zecimale de botle. f'd'e snnt foarte numeroase. Se cre-|o că misiunea Emirului Şir-Ali, e ■In putinţă. Belgrad 7 noembre. |pa serbă se va demobiliza la 17 ' Constnntinopol 7 noembre. jnnnţă ca apropiate nonele alegeri i parlamentul otoman. Filipopoli 6 noembre. Miisia europeană de organizare a in-discnta deosebitele principii de rentat organic de introdus in Rumelia ||eină. A votat cn unanimitate o re-invitănd pe prezidentul săn ds a gnvernnlul general rusesc numirea |eohmidt in calitatea de director ge-i finanţelor Rnmeliel. In consecn-iirincipele Dndokof a rngat de • re-I -Ini Schmidt cnsa şi archivele şi de informaţiile necesare pentrn a con-^estiunea finanţelor provinciei. IÎUCUREST1 Vinnirî, Li *7 octombro (8 noem.) In numărul de vineri al ziarului „Uesboiul", un domn care iscăleşte numai iniţiala T. şi se numeşte vechia con3?rvator, g&seşce de cuviinţă a imputa .Timpului* tonul ce l’am avut faţă, cu Rusia şi că venim azi a invenina relaţiile dintre noi şi Ruşi. Ni se va permite a nu răspunde direct la această imputare. Am spus ades orî, că relaţiile dintre stat şi stat fiind întemeiate nurual pe interese, pot fi foarte cordiale. fără ca ptin aceasta sentimentele intime ale naţiunii să ia parte la acea cordialitate. Dovezi despre bunele relaţiunl dintre România şi Rusia ne dafi mulţimea decoraţiunilor, pe care guvernul puternicei împărăţii vecine găseşte de cuviinţă a le impârţi la noi spre a irnpodobi piepturile patrioţilor şi dovezi şi mal temeinice credem că ni se dau pe cale diplomatică. Prin urmare in predmetul acesta suntem la limpeziş şi nu mal imputăm nimâru! nimic, pentrueâ credem de prisos a o mal face, când cunoaştem inaltele virtuţi civice ale luminatelor noastre sfere dirigente. Contestam asemenea, c& noi am fi inveninat vr’o relaţie buna existenta, câcl cbiar daca am fi voit s’o facem, antidoturile putrnice, cari se administrează naţiei ar face veninul nostru foarte neputincios, precum nici nu poate fi altfel, precum ar fi nenatural, daca nr fi altfel. Asemenea avem şi noi principiul cazuistic, nu absolut, că trebtie «ă stăm foarte bine cu toţi vecinii noştri, şi avem acest principiu tocmai din cauza inaltelor calităţi de tărie, statornicie, prevedere şi patriotism, care caracteriseazâ partidul astăzi la putere şi numai când n’arn avea cunoştinţă despre acele calităţi, am fi de opinia contrarie a lui Machiavel. Prin urmare e o necontestata identitate de principii in politica practică intre uol şi d. T.; suntem adecă ţară micâ şi săracă şi trebne să cnnoaştem puţina noastră insem-nâtate, să nu ne amestecăm in certurile celor mari, şi să mărturisim mal ales, anemia noastră. Cceace contestăm insă e ca oricine să se recunoască atins de anemia generală, mal vărtos cănd ştim, că relaţii atăt de trainice şi de bine in-temeiate pe reciprocitatea intereselor, ca cele însemnate mal sus, nu se pot invenina prin o furtună de hârtie. Intr’adev£r ce politică ar fi aceea şi ce adâncime de vederi ar trebui să aibă, ca să se modifice, aşa numaidecât şi in mod esenţial prin atitudinea unul ziar. Am spus-o noi gnşine de mal multe ori, că e un guvern rdu acela care şi poate s liimba politica sa după polemici jurnalistice, şi e rea, absolut rea politica ce se poate modifica după articolul de fond al cutârul jurnal. Privilegiul daca voiţi, pe care ni’l păstrăm in situaţiunea de faţă, e ca să mărturisim, că nu suntem vrednici de a recunoaşte adâncimea şi siguranţa de vederi a politicei guvernului, că nu ne intră in cap, poate că suutem prea târzii la minte, şi acest privilegiu nu'l cerem pentru ca să căştigâm o popularitate de care n’am fost vrednici nici odată de a o eăpSta nici prin linguşiri, nici prin inganfata încredere in puterile noastre, ci pentru că aşa este făcută mintea noastră că nu înţelegem adecă prăpăstiile , nici să credem orbeşte vorbe, al căror cuprins real nu se pipâe şi nu se vede. Aşa dar, nu se teamă D. T. că ne deosebim tocmai mult in privirea politicei esterionre, factorii reali al acestei politice fiindune prea bine cunoscuţi pentruca să sperăm că prin atitudinea noastră vom schimba ceva din mersul el fatal, inaugurat dela inceputul războiului. Ceea ce ne credem insă datori a rectifica sunt unele cestiunl de fapt in întâmpinarea d-lul T., precum cea privitoare la art. 2 din coavenţie despre care d. T. zice, că n'ar fi garantând integritatea actuala a României şi despre partea Rusiei; apoi depeşa marelui Duce Nicolae, pe care d. T. o declară de falsă Să ne ierte d. T. dar adevărul înainte de toate. Arnicus Plato, ma-gis amica veritas. Articolul 2 garantează integritatea teritoriului român şi despre Rusia, aceasta ! opinia lumii întregi; opinia contrară e pur şi simplu o sofismâ foarte străvezie. Iară faptul că o telegramă a marelui Duce a fost trimisă M. S. Domnitorului cerând ajutorul armatei române, este un fapt autentic. însuşi guvernul a declarat-o in şedinţele secrete ale adunărilor, şi pânâ când nu se va desminţi in mod limpede, mânţinem afirmaţiunea noastră in faţa afirmaţiunel d-lul T.^— Trebue să observăm insă ca aceasta nu opreşte ca şi cealaltă depeşă publicată de ziarul „le Nord" poate să fie asemenea autentică. Un singur pasaj ne mal rămâne in intâmpinarea d-lul T. Ia. care avem ceva de zis. El e atât de caraote-rictic şi de neaşteptat, in cât nu-I vom refuza spaţiul cuvenit. Iatâ-1. „Fost-a cine-a Ia 185G care să spue acestor fraţi din Basarabia in ce stare eT , — cari eraă cu averi , respectaţi in interesele , onoarea şi familia lor sub Ruşi, — vor ajunge sub guvernul români* „Până in cele din urină zile ale despârţirel lor de noi , el fură jâ-fuiţl, torturaţi de bunii lor fraţi ale căror guverne succesive ’l-a adus in sapă de lemn. — Să fim drepţi!... Nu numai roşii s’aă purtat ast fel cu Basarabia, dar şi albii !“ Eată acum şi răspunsul nostru. Dacă domnul T. este Român, ceea ce cam ne vine a nu o crede, el vom aduce aminte ca cele trei judeţe basarabiene ce ni s'aii răpit, astăzi, sunt numai o parte dintr’un mare trup numit Basarabia şi ca acest trup se află acum de GG de ani sub administraţiune imperâtes-culul nostru vecin. Aşa fiind, bine voiască d. T. a ne spune, la ce stare de prosperitate materială, fi-nanţiară, economică şi intelectuala a ajuns Basarabia in a^est interval de 66 de ani de când a avut fericirea de a fi deslipit de muma-pa-triâ. Dacă d-sa poate să ne res pundă, In cunoştiuţâ de cauză, că mama poate râvni pe fiica pentru buna-starea el in toate privinţele enumerate, atunci nu avem de cât a ne Închina înaintea celor zise de d-sa In pasajul citat mal sus. Daca insă, precum ştim, nu ne poate face această mărturisire, atunci declarăm că d. T. poate să fie român prin Întâmplarea naştere!, dar de sigur nu este nici prin cugetul sâh nici prin inima sa. DIN AFARĂ Foile din Viena povestesc de un viscol extraordinar şi aspru, Întâmplat Îq noaptea de 2 spre 3 noem-brie. O ninsoare, un uragan de nin soare aă grămădit zăpada In puţine ceasuri pe uliţele Viene!, la o aşa înălţime în căt nimeni nu mal putea 9â circule pe ele. Pe trotoare nu se putea âmbla, căci adevărate lavine câdeaft de pe 9treşinl. Tram-vayul n’a ămblat pân la ameazl — mal târziâ incepu să circuleze cn câte patru şi şase cal. Precum se poate presupune lesne, aceasta ninsoare cu totul neaşteptată a cauzat o mulţime de pagube Parcul oraşnlul, grădinile publice, copacii bulevardelor sirmele telegrafelor statului şi a celor private aft suferit mult. Uliţele capitalei şi a suburbiilor presintâ o privelişte tristă. Copăcei abia sădiţi s'aă rupt sub greutatea zăpezii, vărfnite pe o frunză c’o grosime de mal multe centimetre. Slrmple telegrafelor s’afl rupt In multe locuri drept In două, stâlpii de metal al liniilor telegrafice nă fost resturnaţl de furtună, ameninţănd a ucide pe trecători. In urma unei ishirl a vântului o bucată de fer sburâ Jintr’un stâlp telegrafic cu atăta putere asupra unul trecător, In cât a căzut la moment leşinat şi cu piciorul rupt. Dus la sub-comisarie cea mal apropiată, doctorul a constatat că murise de această isbire In tămplâ. Biuroul de corespondenţa telegrafică a ’mpârţit la 3 noembrie spre seară următorul comunicat : In urma viscolului extraordinar din noaptea trecută, 9'aO întrerupt toate liniile telegrafice şi comunicaţia e întreruptă In orl-ce direcţie Administraţia drumului de fier de sud a comunicat că In noaptea de Sâmbătă spre Duminecă ori ce comunicaţie a trenurilor a fost cu neputinţă. Un vagon de mărfuri a derailiat la staţia Bruna sfărâmând şinele din amândouă părţile, In cât numai cu osteneala cea mal mare a fost cu putinţă de a face ca trenul de po9tâ de la Triest de dimineaţa să ajungă In Viena la 1 ore seara. In urma troienelor de ninsoare trenurile aâ sosit c’o întârziere de nouă ceasurf. Guvernul român face însemnate cumpărături de arme In Germania şi a comandat la Witten In fabrica de arme de acolo Berger et Comp. cantităţi însemnate de puşti Martini. Fol germane raportează despre cercările de tragere la ţintă, cari s’afl făcut mal zilele trecute la Witten cu puştile comandate. La cercări s'ad întrebuinţat cartuşe engleze din fabrica Kynoch din Birmingham. Erab faţă şi puşcaşi englezi, Intre cari unul cunoscut In Anglia, Mr. Tisdall, cari aă atins centrul cercului de ţintă la distanţe deosebite, ba chiar Ia enorma depărtare de 1500 de metri. Noua Bulgarie ţi Rumelia. Prinţul Dnducof-Corsacof, guvernatorul general rus al Bulgariei, a Ijinut in zilele trecute câtră autorităţile şi fruntaşii bulgari din Filipopoli, următoarea alocuţie. „înainte de a mă duce la Sofia pentru a organiza viitorul principat al Bulgariei, nu pot pleca din Fili-popol fără a rosti adânca mea recunoştinţă pentru ajutorul simpatic ee mi-aţl dat cu scop d’a îndeplini opera generală întreprinsă de câtră augustul meti suveran in interesul scumpei voastre ţări. „Mulţumită acestui ajutor, in puţină vreme am putut să introduc in tonte ramurile de administraţie Rumeliei o ordine de lucruri identică cu ceea care ezistâ in Bulgaria de miază-noapte. „Efl privesc această uniformitate trt TI M P D L -»<4 ■ administrativă ca o legătură de cea mal mart insemnătate pentru viitorul Rumeliel. .Pentru n consolida şi complecta nouele instrucţit ce deja afl fost puse saă cnri vor fi puse in lucrare in curând, am crezut de trebuinţă să incredinţez toată administraţia Rumeliei unul guvernator general, şi am ales pentru acest post pe generalul Stolypin, care chiar de pe acum are increderea şi stima voastră. Această alegere este o garanţie, sigură despre isbânda insârcinăril ce i-arn incredinţat. .Comisia europeană, care, după hotăririle congresului din 13er!in, trebue să pregătească un proiect pentru organizarea Ruineliel orientale, va sosi aici in curănd. Sarcina sa, sunt fericit a crede aşa, va fi intr’un chip insemnat uşurată prin ordinea ce s’a şi statornicit până acum şi care pare că se acordă cu desăvârşire cu dorinţele şi nevoile ţârii. .Sfera de acţiune a comisiei internaţionale este mărginită prin trac tatul dela Berlin, afară de ceea ce priveşte finanţele, numai la pregătirea viitoarei organizări a Rumeliel. .Comisia neavând niclun caracter administrativ, administraţia râmâne in mâinile noastre. .E0 apreţuesc cu adevărata lor valoare temerile şi neliniştea ce aţi avut in privinţa nesiguranţelor viitorului, insă âmî permit a repeţi ceea ce v’nm mal zis de mal multe ori pănâ acuma, că adică vremea şi imprejurârile pot aduce numeroase schimbări poziţiei voastre, căci curentul istoric al lucrărilor esto adesea mal paternic decât toate combinaţiile omeneşti .In momentul plecării, renoiesc arzâtoarea mea rugăciune să aveţi increde in vreme şi in evenimente, şi să nu compromiteţl isbânda sfintei voastre cauze prin nişte manifestaţii intempestive şi inoportune. Rămâneţi pe tărâmul solid al ordinii şi al legalităţii, şi veţi asigura pentru dorinţele şi aspiraţiile voastre atenţia ce merită. ,Nu vâ zic adio, căci am de gând să mal vi& din când in când spre a urmări mersul şi desvoltarea o perei noastre comune, pe care sper, cu ajutorul a tot puternicului, să o desăvârşesc, potrivit cu vederile rostite de Ţarul emancipator.' Spre răspuns la această alocuţie, fruntaşii bulgari dm FilipopolI au trimis prinţului guvernator Duducof-Cosacof următoarea adresă : .Excelenţă,— transportaţi de fericire prin tractatul dela San Ste-fano, care realiza aşa de bine dorinţele naţiunii noastre, noi am salutat cu o bucurie fără margini so-sosirea Exc, voastre in oraşul nostru. Plini de entusiasm in acele luni, memorabile pentru noi in cari natura chiar părea că impârtăşeşte veselia noastră, nu no gândeam deloc că va veni o vreme in care ne-vom vedea reduşi la aspra necesitate d’a ne dăspărţi de voi. Insă val! congresul din Berlin n'a văzut in nenorocirile trecute ale naţiei bulgăreşti , aşa de mult incercatâ până acuma, o indestulătoare plată de rescumpărâril pentru liberarea el. Congresul a sfărâmat opera salutară a Rusiei şi a opus nouă greutăţi la indeplinirea speranţelor noastre. .Excelentă,— cu toate că timpul aşa de fericit pentru noi, in care aţi stat in oraşul nostru , trebue să se schimbe ca printr’o clipeală de ochiO, aceste zile repezi v’aa fost d’ajuns pentru a lăsa printre noi urme neşterse de bunătatea voastră pentru poporul nostru. Dintr unchaos de elemente împrăştiate, risipite, am văzut ieşind treptat prin mâinile voastre temeliile armonioase ale reclădirii noastre naţioale. Administraţia noastră intreagă se inteme-iazâ, mulţumită voă, pe temelia cea largă a seif gouvernmentulul. Organizaţi a poliţiei răspunde la nevoii» siguranţei publice: reforma judecătorească cu care ne-aţl inzestrat este potrivită cu perceptele dreptului filosofic ; instrucţia populară a intrat pe o cale plină de speranţe; şi in fine, incorouarea binefacerilor voastre, armata naţională, această fiică iubită a Exc. voastre, a fost infiin-ţată pe răt de minunat pe atât şi de repede. Acestea sunt monumentele nedestructibile cari vor veciniei amintirea şederii Exc. voastre in Bulgaria de miazăzi. Oraşul l’loodiv (Filipopoli) 6şt va aminti de trecerea Exc. voastre cu bucurie şi recunoştinţă nu numai din cauza bunătăţilor ce deschid o cale nonă poporului intreg, ci şi din cauza bunel voinţe ce i-aţt arătat in particular. Mărirea uliţelor noastre, im bunătâţirea zăgazurilor de apă, in grijirile date igienei publice , infru museţarea cetăţii , impârţirea de vesminte la săraci şi nevolnici , in fiinţarea unei şcoale secundare reale sunt destule dovezi strălucitoare de ingrijirea şi iubirea voastră pentru oraşul ce a avut onoarea, deşi scurtă vreme, să vă aibă ca oaspete. .Excelenţă,—in ceasul când soarta noastră are să fie definitiv statornicită, cea din urmă mulţumire noastră este că vă putem rosti ăncâ odată mâhnirea noastră adâncă pri cinuitâ prin plecarea voastră. Insă fâcăndu-ne mijlocitorii sentimentului naţional, ne mângăiâm cu speranţa că Exc. voastră, deşi despărţită de noi, nu va inceta să lucreze pentru desăvârşirea dorinţelor noastre. Bunătatea voastră a ridicat in inima fi cărui bulgar un monument viâ a cărui incoronare va fi indeplinirea dorinţelor poporului bulgăresc, mulţumită neintreruperil silinţelor voastre. .Suntem ş. c. 1.“ Asupra acestui schimb de reci procâ dragoste, ,les D£bats* face următoarele consideraţii critice : ,Ştirile din Bulgaria vin una după alta şi seamănă una cu alta. După cuvântarea prinţului Duducof Corşa-cof, iată că vine şi răspunsul delegaţilor bulgari, cărora li s’a adresat comisarul rus. Acest răspuns nu e mal puţin instructiv decât cuvântarea ce i-a premers. Delegaţii bulgari celebrează mal ântăl entnsins mul ce tractatul dela San Stefano a provocat printre dânşii. .Natura chiar, zic dânşii, părea a impărtâşi veselia noastră-, ceea ce era foarte simplu lucru, de vreme ce tractatul dela San Stefano coincidă cu sfârşitul iernii. Din nenoro ire, congresul din Berlin n’a imitat şi el natura ; ci s’a apucat să intristeze primăvara substituind tractatului dela San Stefano un noO tractat, care a făcut să se vestejească verdeaţa şi a năbuşit speranţa in inimi. Zilele cele rele ah urmat zilelor celor de soare şi de veselie. Toamna a sosit, şi ceasnl plecării a sunat pentru prinţul Duducof-Corsacof. Insă, in vremea celor nouă luni pe cari le-a petrecut dânsul in Rumelia, ce de lucruri importante n’a indeplinit? Ce de seminţe n’a semănat, cari vor rodi la primăvara viitoare ! A infiin-at din temelii până in vârf o administraţie ce se întemeiază pe prin-■ ipiul self-gover nmcntului ; a organizat poliţia şi a pus la cule siguranţa publică, cel puţin siguranţa bulga- rilor, căci bieţii musulmani n’aO fost decănd lumea in mal puţină siguranţă; a inzestrat ţinuturile acelea cu o organizaţie judecătorească .potrivită cu preceptele dreptului filosofic* ; a inaugurat o nouă instrucţie populară : a infiinţat o miliţie pretinsă naţională cu ofiţeri şi subofiţeri ruşi; a mărit uliţele in Filipopoli, a imbuuătâţit zăgazurile de apă, a ridicat igiena publică; dar--ce n’a făcut? De acuma, precum a zis chiar dânsul, comisia europeană poate sosi, .ăşt va găsi sarcina in-tr’un chip singular inlesnită* ; nu’l va mal rămâne nimica de făcut, şi dacă ea ar voi să desfacă ceva din câte s’aO făcut, puştile sunt gata pentru a preveni o asemenea veleitate. Se esplică prin urmare recunoştinţa bulgarilor; se esplică ăncâ şi mal mult durerea lor văzând că pleacă de la dânşii un om, a cărui activitate grozavă preschimba totul imprejuru’l. Le retnâne insă o mângâiere: .Deşi despărţiţi de dânsul, zic dânşii, Exc. voastră nu va inceta să lucreze la desăvârşirea dorinţelor noastre. Bunătatea voastră a ridicat in inima fiecărui bulgar un monument viu, a cărui incoronare va fi indeplinirea dorinţelor poporului bulgăresc, mulţumită neintreruperil silinţelor voastre. Bulgarii pot fi siguri asupra a-cestul din urmă punct. Prinţul Duducof-Corsacof nu va renunţa la .incoronarea clădirii-; el au dreptate să creazâ că diplomaţia rusească nu va inceta să urmărească opera la care lucrează de veacuri cn o stăruinţă admirabilă, pe care nici o piedică nu o opreşte, nici o decepţie nu o oboseşte, nici o infrăngere nu o dă indârât, şi care pare că renaşte tnal arzătoare decâte ori este iufrântă; ea nu va părăsi noua el concepţie a unei Bulgarii de miazăzi, pâcum nici Catherina II nu şl-a fost părăsit ideea el pentru reinviarea împărăţiei bizantine, şi precum nici moştenitorii el n’aâ părăsit proiectele lor asupra Greciei, Serbiei, Mun-tenegrulul şi Bulgariei. E de ajuns să citească cineva ziarele ruseşti pentru a se convinge. Pe când guvernul loveşte, fără să mal stea la gânduri , pe ori ce foaie de publicitate care combate un punct oare care al politicei lui din lâuntru ori din afară, ngâdue gazetei ,Ruski-Mir* să strige nepedepsită : .Toată Bulgaria trebue să fie întrunită intr’un singur principat, şi, din momentul in care aceasta unire se va săvârşi, partea cea mal grea a ceştiunil Orientului va fi regulată. Noi putem face şi trebue să facem tot ce va atârna de noi pentru a pune pentru totdeauna capăt confiic tulul turco-slav. Şi e uşor să ajungem la aşa rezultat in starea de faţă a relaţiilor internaţionale.* Se vede prin urmare, că Rusia nu prea a luat in serios, nu prea s’a speriat de stafia unirii Europei la Congresul din Beilin; precum Turcia la conferenţa din Constantino pol, nici Rusia n’a voit să ia apa renţele diplomatice drept realităţi practice; s’a prefăcut că se supune, joc, mal dibaci decât împotrivirea făţişă ce nu i-a ieşit la capăt cu bine Turciei; insă, plecăndu-se cu un respect aparent in faţa hotâriril puterilor, ea se pregătea să sfâşie tractatul, pe care s’a prefăcut că ’1 primeşte. In adevăr, cine ar pulea-o sili să ’şi ţie cinstea iscăliturii ? In starea de faţă a relaţiilor internaţională, ca să zicem şi noi ca , Ruski-Mir", nici-o coaliţie nu s’ar putea forma in potriva ambiţiei moscovite. Austria, compromisă in funesta intreprindere a Bosniei, e cu mănele legate ; Germania pare ho-târitâ n impinge până dincolo de margini uecunoştinţa el cătrâ cabinetul din Retersburg; Franţa este absorbită in propriile el treburi din lâuntru ; Italia se agiteazâ zâdarnic să iu o poziţie diplomatică. Englitera singură veghează asupra Orientului; insă purtarea sa, dela inceputul crizei, nu dovedeşte oare că ea este atinsă de un râa nevindecat, şi că acţiunea sa in lume este paralizată prin o forţă nebiruită ? .Om fi saO n’orn fi vinovaţi de amestecul, de care suntem invino-văţiţl, in treburile Afganiel — zice „Ruski-Mir* — este iusâ un fapt sigur, acela adică, că Englitera şi-a trăit traiul. A sosit momentul să dea seama de toate actele sale. Politica lordului Beaconsfield trosneşte in multe puncte, şi, la cea d’ăntai ciocnire, acest corifea diplomatic de un nod soia va fi prăvălit in prăpastia ce el insuşl a săpat.* Astfel se vorbeşte in Rusia despre Englitera, şi închipuirile slave incep a x'edea intr’o apropiată zi căderea nouel Cartagene, sfârâmăndu-se in mijlocul măririi şi avuţiilor sale, sub strivirea unei politice, ce dela Caterina II şi până azi n’a incetat a merge cătrâ acee: şi ţintă, cn acel amested de forţă brutală şi de viclenie practică, de care sunt in stare numai popoarele ăncâ nu domolite prin civilizaţie. Viitorul va spune câte chimere s’afi amestecat in aceste sperimţe nemăsurate. Insă nu am putea să necunoaştem puterea nnel voinţe aşa de arzătoare, susţinută de o credinţă aşa de adâncă, intr’o vreme in care niminl nu mal poate avea vreo prevedere, şi in care ceea ce odată se chema Enropa nu mal există. zicem astfel, era esenţa acu tat. Care este ac ist princi| dreptul câştigat de Europi terveni in afacerile Turiel regula in comun. Se ştie c. tul dela 1856 se intemeia ţelegere colectivă a pute i pene garantăndu’I Turciei i mea şi neatârnarea, intr’u: existenţa politică. De aci )' pentru Europa dreptul de i exercitat de ea si contestat i care totdeauna a avut in vî strugerea impărâţiel otoman, resultat nu’l putea atinge R fel de cât triumfând asupri sale prin arme şi revendicând, de a putea încheia cu invin.fi legământ i va plăcea el, fâi aibă a se amesteca vre-o jt tere d’a dreptul intre beli Partea ăntâl a acestei intri a indeplini-o Rusia. Turciaij şi umilită, a cerut invinpi pacea şi a câpâtat-o cu mari j--rtfe ; ea a iscălit ?] de la San-Stefano, pe carejl tera l-a denunţat Europei circulară a marchizului de 31 remnsâ celebră. Puterile au| la acest apel, şi atunci Rus* vut înţelepciunea să transig ropa. Neputând mănţine t. de la San-Stefano, care, in p el, era menit să nimicească pi da amestec esercitat de căi n Cetim in .Ies Debnts* : Ambasadorul Rusiei la Constanti-nopol respinge orice participare a Ruşilor la mişcare insurecţională, ce a isbucnit in Macedonia, şi o califică ca simplu act de tâlhărie comi9 de către nişte bulgari rebeli şi de câtră nişte desert.orl otomani. Dacă apropiâm aceste cuvinte de limbajul ziarelor ruseşti care se acordă cu desăvârşire cu purtarea generalilor ruşi in Bulgaria, nu ne putem scăpa de un sentiment de neîncredere in privinţa asigurărilor formale ale prinţului Lobanof. Acest sentiment se complecteazâ şi se justifică altfel prin antecedentele politicei ru seştl. Ceea ce se petrece acum in Bulgaria şi in Macedonia u’are nimic in sine ce ar putea surprinde opinia publică; cel mult se poate cineva intreba dacă Rusia nu lu crenză cu prea mare pripeală. Câteva săptămâni s’aO strecurat dela ratificarea tractatului de Berlin, şi acest tractat este chiar de acum ftl ţiş ameninţat de cătrâ aceia chiar cari ăl primiseră cu inima bună. lu afară de această consideraţie, cine i acela care să nu fi prevăzut cumcă mal curănd ori mal târzia Rumelia răsăriteană, aşa cum s’a fost organizat, are să ceară a fi unită cu noul principat bulgăresc? lntr’un cuvânt, Rusia urmăreşte in acest moment un scop pe care nu ’l ascunde : voieşte a incheia cu Turcia un tratat special şi a substitui tractatului dela Berlin pe cel dela San-Stefano. Programa rusească, cărei indeplinire a urmărit’o prinţul Gorceacof de mal mult de doâ-zecl de ani incoace, nu este numai anularea tractatului dela 1858, ţintă ce a fost ajunsă şi chiar cu prisos, ci şi distrugerea principiului lui, care i a supravieţuit şi care, ca să teri. Rusia s’a resemnat a ceară de la Congres plata b .d lor sale. Odată tractatul in(ăl ratificat, dreptul puterilor d.jX terveni in cestiunea Orientjuli a o pune la cale, remănea Mp ba chiar capăt.a o consaci w aşa de solemnă ca şi cea jV deşi oferind mal puţine garant? tru viitor de cât aceea. Era de prevăzut că intre iî rea tractatului şi aducerea A* deplinire au să se producâŢg jurârl cari or să’l compromit lîj tenţa. Tocmai de această pr bl este acum ameninţat tractitt la Berlin. N’a apucat ăncâ |s 1 bine lumina zilei, acest copil ■ rând născut al diplomaţiei, hi de pe acum osândit a ai unii prinţul de Bismarck suferi-vi să se primejduiască opera lu1 ingădui dânsul ca tractatul care intr’un cuvânt a fost dânsul a vrut să fie, mal chiar de a fi intratjin vigoarei; sfărâmat ? CRONICA I Alegerii* comunal* in laşi. — Tot spun cS avem ft trece (le astă data.’ o luptă electorală de acele de cart n’ail v?zut petreceudu-se de mult t De ce lupta pentru alegerile mau de estimp ameninţă di a fi aşa de* < şi ntăt de inverşnnată? Pentru cili i Laşii aă generos şi inteligent s’a dt nnt a mântui in Bine oraşol ac sU «te oe va casta, de o sectă de căţţ* meni inoranţi şi exploatatori cari f Ioc propăşirea lui materială şi intelel intrebniuţănd puterea de care s au parat, spre a întoarce in folosul )i lor, pe faţă şi prin toate mijloacele« rea publică, Pentru că toţi acei fli de bine văd că dacă afacerile noaatiî nicipale cat şi putnrile publice dinu noastră vor mai rămăută ăucă in U unor individe cari de cănd posed puteri nu le-afi întrebuinţat de cili decadenţă oraşului, Uşii du vor int de a deveni uu foculariQ de demoif politică şi de reacţiune, de a perdele tigiul ce prin atăte titluri ş’att oţi intre oraşele Liomăniel. Consiliul comunal ce este Sncă iu ţiune şi a căruia majoritate se con astăzi din grupul cunoscutei fracţia* făcut vinovat dinaintea cetăţenilor k| Nu şti îl pentru ce scop el afl negla(| terasele urbei in chipul cel ni ui pih Ară tatu-s’ud ei ntSt de uagligcnţl, L TIMPUL ■in n urmări mai bine interesele lor din regimentul 9 de dorobanţi, pentru le, safi «ceasta neglijenţă pro-' cnrnginl ce a desvoltat în lnptele la cari necapacitatea lor? In ambele ca- R |nBt parte regimentul săfi şi in cari a li săut cn egalitate culpabili : şi, pre- fost rănit; soldaţilor Constantin Ştefan, nipoteuţiar al MajestSţei Sale Imperatorn-lul Austriei. Rege al Ungariei, imprennă cn d-na conţssă Ifoyos. |.i organism puternic adoră veninul 1 ■de un corp via, |i prin o sforţR ;e SI aruncă afară din el, astfel ţi ia-^sasperarţi de a vedea drcandenţa ninţă societatea iaşiană iu sorgin-Italit&ţei sale, ei îşi intrnnesc pute-cu energie, spre a scăpa urbea lor din mănile unei clici condamnabile idile. t suprem interes al nrbsl noastre, 1 pe toţi oamenii de bine, pe toţi ii ce se interesează cu sinceritate de ritatea cetăţei lor, ori care ar ti gru-ilitic din cnrele ar face parte, de a ne umăr la umăr spre a combate cu intrnnite. De aceea s’afi şi făcut o 1 intre partidul conservator şi intre lib-ralilor moderaţi al cărui oomi-ntral reşideazâ in Iaşi. Ambele parii inţeles că, orî-care ar fi doctrinele ţelor lor politice, şi fără a sacrifica din acele doctrine, ele trebne a ee cn puteri intrnnite In alegerile co ,1,. Je astă dată, spre a scăpa mnui-[gj nostru de nişte individe, cn mintea ti de ignoranţă şi de cnpiditate. ij ta va fi dar teribi'ă şi inverşnnată, acei ce sunt căzuţi sub coudemnarea Jică vor f.ice sforţele disperărel, spre a st», catva timp măcar, sp&nzuraţl de ■rea şi de veniturile ce ea procură. Ce 4 mai mult, fracţiunea dispnne de toate ■ile publice ale oraşului nostru : ad Rftraţie, poliţie, garda civică, iotimi-1 favori, toate vor fi pnee ia mişcar 9 a’şl ajunge la scopul ce urmăreşte. ^ci insă avem ferma speranţă că nici acţiunile, nici ameninţările, nici cercul lojilor al poliţiei derenenota nu vor ţa de astă dată influenţă asupra alegă ^or hşiani, şi că generoasele sforţe ale Uo oameni de bine vor fi incoronat I complet succes Ele vor eşi trinm Brii din această luptă, ce se dă de că oamenii ce urmăresc lumina şi pro fsn', in contra cnpidităţel, a intonare lJ Şi s reacţiuneî, practicate de cătră isne in numele democraţiei, al patrio lai şi al libertăţei. .Steaua României.* 4p. OM.— Uu credit suplimentar de lei Tj® s’a deschis miuisternlî afacerilor pe, pentru cheltnell diplomatic*. îrt&ie.—S’a deschis ministrului de res-u i creiit extraordinar de lei 33,412, ».* in luna octombre pentrn intreţi-armatei însărcinată cn ocuparea *ogei. ♦ • ti’tuter militară. — Prin înalte decrete ieşti e’a acordat dreptnl de a pnrta plia .Virtute militară* următorilor Şi: D-lni locotenent-colonel Bibică VaI Rosetti , din regimenenl 1 de linie; kl locotenent-colone Iarca Leonidn, din '•'entnl 5 de linie; d-lul sub-locote-1 It Cotescu Alexandru, din regimentnl ■iu dorobanţi; ofiţerilor din regimentul ■ ie dorobanţi ce urmează pentrn corali ce afi desvoltat in luptele din prejnrnl yjvnel, şi mai cn osebire in zioa de 23 liinibre, in laptele dela Opanez şi anume. ■ Cp-lui căpitan Cotacbe Ioan; d-lnî loco-jeaeut Stanică Ghiţă; jd-lnî locotenent irefcn Nicolae; d-lui Bub-locotenent Ar George; medalia .Virtute militară* pirgint d-lul sub-locotenent Stoienescu 'ilae, din regimentul 8 de linie ; ofiţer din regimentnl 3 de călăraşi ce uri “lA, pentru curajul ce afi arătat cn o-tiunea nnni atac asupra nnni convoiO unic împrejurul Plevnel : d-lul locote-{ OL Georgeecu Nicolae; d-lul locotenent , irişean Dimitrie ; d-lui Gorgăueanu ioan; iui eub-locotenent Bratan George ; d-lui j ^-locotenent Georgin Nico'ae ; d-lnl eub-L tenent Trasnea Ilie , din regimentnl 3 £ călăraşi, pentrn cnrajnl ce a desvoltat 1 atacul făcut la moara situată pe rin] JUnlui, fiind trămis in recunoaştere; d-lni 'itenent miliţian Ghica Ioan ; gradelor lirioare din batalionul 3 de vânători ce kuează, pentru cnrajnl ce aQ desvoltat luptele dela redata Griviţa, iu cari nfi llt răniţi. ^Sergentului Vrabie Iflimie. (Soldaţilor Marca lancn şi Chinctscn lianioc; volnntarnlni şergent Geja Erone, li regimentul 2 de linie; medalia de If'int sergentului Istrate Vasile, din recentul 2 dc artilerie, pentru cnrngiul a arătat in zioa de 29 August, cu tuia bombardărel redutei Griviţa, unde ;(i fost rănit; soldatului Stanca Stan, din regimentnl 9 de dorobanţi, şi Cacet Bucur, din regimentul I de dorobanţi pentrn curagiul ce aB desvoltat in luptele diu pr-jurul Yidinulol, unde aB şi fost răniţi. Semnul onorific de anr, pentru serviciul militar de 25 ani împliniţi s’afi acordau; d-lor căpitani louescn Titu şi Tatarul Nicolue. ambii din divizionul de pompieri Bucureşti. Semnal ouorific de argint, pentru serviciul militar de 18 ani împliniţi: d-lui capitau Michăescn Ioan, din batalionul 2 do vănători. D-lul căpitan Stefănescu Dimitrie, din regimentul II de dorobanţi. D-lui căpitan Păpurică Ştefan, din re gimentul 10 de dorobanţi. D-lni căpitan Bordeann Constantin, din regimentnl 5 de călăraşi. D-lni căpitan Cărbunescn Grigore, din regimentul 8 de dorobanţi. D-lul căpitan Nicnlesco Lsonida, din regimentul 2 de linie. D-lui căpitan Vruta Alexandru diu regimentul 8 de dorobanţi. Adjunctului cla*a II Munteneicn Isidor din intendenţa diviziei IV teritorială. .Vocea Covurlainlui* află din Brăila că afl sosit acolo următoarele trape romăne, destinate pentrn a trece in Dobrogia ; un regiment de roşiori sosit la 22, care s'i şi inpărţit in cuartiere, şi care se află snb comanda d-lni col. Chiriţescn ; regimentele 4 şi 7 de linie, cari sunt in satele de prin-prejur; nn batalion de vănători şi regimentul 1 de artilerie, care a sosit ieri seară Pe lăngă aceste ee spune că compania 4 din regimentul de infanterie, din garnizoana Galaţi, va trece şi ea la Măcin. Asemene se aşteaptă regimentul No. 3 de I» Iaşi, care va trece la Brăila. Se mai vorbeşte că şi al 9-le de dorobanţi incă va fi mobilizat, iar al 0 le de linie se zice că va fi cel ăntăi care va trece. Li trecerea trupelor probabil că va asista A. S. Regală Domnitorul. — Se vorbeşte că A. S. Regală, după ce va trece la Brăila trupele iD revistă, va onora şi Galaţi cn vizita Sa. .Vocea Covnrluiulul* spune că aproape toate trapele destinate pentrn ocuparea Dobrogiei sunt sosite unele iu Rrăila, iar altele prin satele din jnrnl Bău. Momentul trecerii insă nici pănă astăzi nn se ştie co precieiune, Unia '1 dau pentrn zioa de 27 alţii pentrn 29 şi in fine unia pentrn 1 Noembre. Chiar in sinnl ministerului «e zice că ar fi o divergenţă in astă privire, Minoritatea miniştrilor ar fi pentrn imediata ocupare; majoritatea pentrn amănare pănă după ragnlarea cestiunii de delimitare. Dacă ar fi nnmai cestinnea delimitării, noi ăncă tot nn am fi alăt de ingrijiţl ceeace insă ne preocupă foarte tare este rumoarea ce circnlă că Rusia cn ori •• preţ ar voi să obţină de la uoi o nonă convenţinne, pentru a asigura trecerea trupelor sale chiar şi după expirarea termenului defipt prin tratatul de Berlin, a decă chiar după Iunie 1879. Aci pentrn noi incepe o adevărată nelinişte a sufletului şi fiece oară de prelungire, in trecerea Dunării sporeşte bănuiala că acele rumori un sunt in genere desbrăcntc de orice fundameut. O probă materială că ceva de soiul n-cesta e amestecat in cestinnea străgănării de a ocupa Dubrogea este faptul ce ni se spune că, mal înainte de sosirea trupelor noastre la Brăila, pe ţărmul drept al Dunării, la Mâcir, nu era decăt un pichet de răţiva cazaci ruşi; decănd insă trupele noastre, de toate armele, aB sosit in Brăila, de atunci pe fie-care zi sporeşte nnmernl garnizoanei dela Măcin. Aci negreşit, dacă faptnt este ade ărat, nn putem vedea decăt un ful de demonstraţinne oare-cum făcută din partea Rneiei pentru a ne inpinge poate pe tărâmul propunerilor unei con-venţiuni. Nn credem că lncrurile vor merge mal departe, deşi arătarăm in 2 numere ante-tioare că presa rusă cea mal bine inspirată nn se afieşte pe faţă de a ataca tratatul de Berlin, nnmiadul o operă uşoară şi de nn caracter din cele mai provizorie, v AA. LL. RR. Domnitornl şi Doamna afi bine voit a primi Marţi, 24 cnrent, in audienţă particolară pe E. S. d. conte Hoyoe, trămis extraordinar şi ministru ple- •Steaua Romăoiel, află dela corespondentul ei, că oeetiunea organizării şi a administrării Dobrogei ocupă cel d’ăntîl loc t iu Ovrtji \ |‘« av h « îî ÎH r ii e n f'uni diu ' pr » ri :re re- muataţilâ rin C.trol V pr n rt**bdi jl'iî d - v-ini iu ( Muckli-nb in-, DIVERSE Otrăviri csiraordinară.— Un copil de tre-anî sufla băşici de săpun dintr'o pipă mal ăntăi spălată, dtr care de nn an nu fusese intrebuinţată. După o oră i se făcu rău, vărsă foarte mult şi deveni somnoros şi palid. O zi după aceea Btarea lui se făcu mai rea păuă la o amorţire complectă, nn se mai inbunătăţi cu toate silinţele medicilor şi a patra zi copilul muri. După e-feotol violent al nicotinei, care intr'o dosă de o picătură ncide pe canele cel mai tare şi după introducerea unei mari can-rităţi de aue de tabac iu porii pipei, moartea acestui copil nu poate fi suprinzătoare. * Un drum de Jer in nOrl. — Aşn numeşte un ziar elveţian drumul peste mnnţii Cor-dilerri din Peru, a căruia construire ee face la inălţimea Montblanculni, ceeace iartă numai zona tropică a acestei ţări. Această cale a Cordilerilor va impreuns de la Ost spre Vest afuuzimile nemărginite, terontnl Amazoanelor şi ale riurilor sale secundare cn ţărmnl Perulnl la Oceanul cel mare. O parte annme cea de la mare pănă pe palatonl locului Titica, este deja finită. Acest spaţiu Inug de 172 Cea mat mică carte. — La Exposiţinnea universală din Paris visitatorii poate n'ufi observat nn produs a librăriei care este ce-va unic ; şi dacă nn l'afi observat, cauza e tocmai aceea ce face meritul stfi; infima sa micime. In adevăr este cartea cea mai mică ce s'a imprimat vr’o dată; formatul şefi este in 12 to. Această carte este Devină Comedie a lui Dante, text italian, imprimată la Padna, volum de 500 pagini, măenrănd 5 centimetre inălţime şi 3' , lăţime. Spre a ceti o singură Iii.iă din această impresinne microscopică, trebne nu ochelari (aceBt ajutor nn ajunge), ci o lupă, şi incă chiar cu lupa cea mul puternică nu se poate ceti in şir o pagină. Nimene nu se va mira de aceasta cănd va şti că doă coli de hărtiă de imprimat, inpărţite in 10 părţi, an ajuns pentru imprimare şi conţin cele 14,333 versnri a poemei. Iată istoricul acestei cărţi. La 1834 Italianul Antonio Farina produse nişte probe de litere de oţel foarte mici şt fine. El 1« numi .ochifi de muscă.* Ac le proba fură cumpărate de librarul milanez Glacomo Guocchi, care la 1850 puse să toarne altele spre a putea imprima de o dată 4 sa fi 6 foi. Inpreună cu fecundul scriitor Cesare Caut întreprinse o ediţiune microscopică a Divinul CimittiX, imprimată cu acrie litere. Se succedară mal mulţi compositori, dar toţi trebuiră să renunţe. Coricţiunea fu şi mai grea de căt compunerea. Corectorii |î tipografii ce se puseră la acel lucru perdnrâ vederea safi cel pnţin căpătară oftai mii serioase. Opera nu pntn fi ternii nată şi librarul păru a fi reuuDţst In pro-jectul bSQ. Gnoccbi murind, fiul săfi reluă cn ardoare proiectul pSrinţşsc. La 1 Martie 1873 incheiă cu tipografia fraţilor Sal mi o din Padna nn tratat pentrn imprimarea poemei Iul D.unte cu caractere microscopice. Se puseră la lucru şi poemă un putu fi terminată do căt Pentru Exposiţiunea din annl cnrent. Astfel ea a durat 5 nni, bine inţeles că cu intram peri; dar chiar iu timpul cănd lucrarea a fost inpinBă cn cel mai mare zel, nn s'a putut imprima mai mult de 24 safi 30 pagini pe lnnă. Să se judece ce a trebnit să fie corecţiunoa unui nBemene volum. ,Vocea Covurluiuluî*. * Din istoria calului. — Homar nu cunoaşte ănca cavalerie, eroii Băl merg la luptă in căruţe, şi numai Odissen şi Diomed se su da două ori pe cai. Abia in timpul istoric al Greciei oamenii incep a călări, iar căruţa dc bătălie, cu două roţi, să mai păstrează ventru alergări in arenă. In timpul lui Solon era o mică trupă de călăreţi la Atena, iar in resboinl peloponeziac cavaleria avea deja 1000 de oameni. Scări şi şea nu existeu in nuticitate, ci numai chingă, frăfi şi cel mult o cergă. Tot aşa era la Greci şl la Teuctheril germani, ai căror cai Ceaar ăi găseşte mici, urăţi şi cu coame lungi. Frăul era adesea nu simplu căpăstru Scara a fast cunoscută abis in suta n patra după Hristcs şi anume de la Părţi; inainte omul punea m&na iu coama calului şi se aruncă pe el. Alexandru cel Mare se urca r etfel pe calul săfi Bacephalos. Cea d'ăn-tăi potcoavă cu cuie b'u găsit in mormăn-tul regelui Francilor Childericb I In Tour-nay. Pentrn a in lesa i suirea la deal Via Ap-pia şi orice dram roman pentru armate avea trepte de peatră pentru cai, apoi c«-lărimea romană avea la lănci nn fel de călcăiD, emu sunt catalicii pentrn a se arca pe cal. Grecii şi Romanii creştean cai mal cu seamă pentrn petrecerile publice. Se călărea şi se nnibla in căruţl cu că te patru c.ll aao mănzl La nleigări s'alegeafi oameni cei mai uşori, bâisţi chiar ca in zilele noastre Jockeyi. In Roma tră- surile cu dună şi patru r -nt-.V abia in zilele lui (.' ar. Ilasn exc lentă a cailor după tr-.diţie din cele cinci Mohamod; in realitate in-â Dar Mohamod, in contrast cari legea ’i oprea da (5 Moisi, 17 10, Jo'. 2 7), contra diu cultura calului o | ligiossă. Rasa spauio ă, iuibunătaţilâ cai arabi, a căzut iar si.h Cultura catârilor, [n zilele 30 de ani cnitnra spaniolă mania, r al cn seama iu Friesland, in Austru şi ’n D ciemarca. Până ’u zil-le dinu-ti-i Hohens* ff n femeile ămb'afi călăreşte ca şi bărb '.ii ; abia mai tărzifi se '«trudu-m ţ na de-a curmezişul. Cele de’utel trăsuri P-a adus la 15'3 Calariiia de M dicis din It (ia iu Franţa, la 16 )1 Mariu de Spania iu Germania. Nobilul cal arab trec9 pănă azi de r .sa eja mai buuă; se ţiu registru de fimoiu şi de şirul strămoşilor pentru ti, in cari s'arută dcjceudenţi lor. Cilul arab e cel mai epriuten şi mal int -, d .r totodată cel mai nobil şi mal elegant în mişcările lui. De la el descind calul englez ş. cel andaluz. Ali-Puşa din Cairo, care ţin-a la mult la nobilii cai arabi, şi susţin, a ca nici un cal englez nu se poate întrece cu unul arab iutr’o alergare de p tru mile engleze. Hulim-p .şa ee of-ri a se rămaşi pe orice sumă, că p: calul şefi eu-gltz Companion se va 'ulri.ee cu ori-e cal arab Şi ’ntr’adevăr calul englez. învinse pe cel mai bun cal arab a lui Aii cu jună-tate de cens. Iu structura capului caii arabi şi ci englezi sunt uşori şi eleganţi spre deosebire de cei fiul -ndeji şi dansjî. Din vremea migraţinmi popoarelor raselu de cai s'afi amestecat şi s'afi corcit. Caii p.olo-nejl sunt mici, cei diu Ukraina şi c-i căzăceştî unt foarte răbdători, de şi ne-insamnaţi. Corcirea cailor să ’utămplă cu măgari, zebra ba chiar cu cerbii. Mulul asemănător cu caii se trage din măgar şi eupu, catârul diu armăsar şi măgăriţă. In Bruxelles era nn corcifi de cal şi zebra, iu Berlin unul du cerb şi iapă. Cult.ra catârilor e străveche, ba Mcisi o opreşts chiar. Cu toate aceştia in vremea lui David cel mari călăreai! pe asemenea animale, precum Absa'on, Sirienii şi Armenii. Ancă şi azi Armeniid iu Rusia şi din Turcia se ocupă cu cnltura catarilor. UIBL10GLAF1E N. Croţulesctl. — Anatonia descriptivă. Voi. I Osteologin, Arthrolo-gia, Miologia. Pentru completarea volumului 1 a acestei Anatomii, mal mijlocind in-tărziere cu publicaţiunea intregel Miologif, s'a crezut avantagios, mal cu seamă pentru studenţii in medicină, a se pune la dispoziţiun-a publicului partea ain acest volum publicată pAnă acum, şi care conţine Osteologia, Arthrologia şi parte din Miologie. Va fi lesne in urmă acelor cari işl vor fi procurat această mare parte din volumul I, a şi-lil completa prin restul Miologiel, inda-tă-ce va lua sfgrşit publicaţiunea el. Preţul volumului întreg va fi de 5 lei, iar a părţel pănă astăzi publicate 3 lei. A eşit de sub tipar ; Documentele schitului romiincsc din Sănlul-Munle de la iutemeiarea Iul şi pănă astăzi. Bucureşti, 187 -. 1 voi. Io 100 pag, A eşit de sub tipar : Plevna le jour de la reddition par Cleon lfan-gabd, consul general de S. ăl. le Itoi des Helldnes ii Bucarest, 1 voi. 8o 85 pag. Irilllill ('ITiV Gramatica itm-beX Romăne. Elirico Croce. — La Romanţa davantt atf Europa. Firenze 1S7S. Broşură So mare 50 pagine. Mărie Xlzet.—Romăniu - Pocsics ronmaincs. — Volum de lux. ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. D. Coiuşa şi Eugen Rrote. Calendarul bunului econom pe unul 1879, cu mai multe ilustraşiunl m tercalate in text. l TIMPUL z ^hX'/ }IAU ANlaUL DF LINGEKIF DIN VUM A i alea I ’ ici o rin (Ă(ogoş6i)t Palatul „Dacia* (a doua prăvălie de la col{ul JApscamei.) DESFACERE TOTALĂ cu mare scădere de preciu din cana grămădim celei mari ale raarfnrilor. Colo mal nuoT şi rolo nmî moderne AMmi M IMM PRECUM Fnsle, Copoi o şi Cosiijinurl do flanelă, Cainisono, Ciorapi, Giloloo, Brohmlc, do lânii şi do bumbac. lMupâml do flanelă, Ciunisdno, Pantaloni vi fnvfo do l*iquc< do ernă, Hăinuţe do ropil, manlale do ploio do lianei?. LI MIERIE PENTRU BĂRBÂŢI, DAME ŞI COPII Alegere& c*a nial bogată gi mare pentru tdte clasele Societăţii. OLANDA, CHIFFON şi MADAPOLAM in t r i L r1 £ V f □ S y z S y c .r i» :r Flanele de lODă Brobtfde de l^Dă fină franci 3.50, 5, 7.50, 9.50. £ Plapumă de 16nă cnrată 18 pănă la 45 fr. V, Hăinuţe de flanelă fină 6, 8.50, 10 şi 14 fr. A vis Domnilor Mediei. SIROPUL DooloruliiT FOBGKT. Cel urni bun remedii! pentru cureriHiria Gut raiu'ui, Tusei, Tusei Măgaresi I, InFoniniilur, Irit ţinntlor ui rv6>P, ?> contra tutulor 1 olelor de pept, .«al isfăi end atât dorinţa mulicilor, cât şi a bolnavi or; nn linguriţă este destul. In Paris la D. CJIABLK, roeViviinne, 3b, şi in stremet ito se ntlă la toţi farmaciştii şi drogliislii. Deposit la farmaciile D-lor Ziirner, Itis-i'orfer şi Eitel, In D Ovessa drogistu1, şi la D. Den bovicî. La trnortea mnrel loterie de capitul acordată şl garantată de Stat vinli.i- frura impiiţulâ in d>cursul numai do 5 luni şi in 7 părţi suma enorma do 7 miJitfne 792,800 Ciorapi de lână „ 1.50, 2, 2.50, 3.50 şi 4.50. Flanele de bumbac 1.50, 3.75, 5, 7, 5, 6, 8, 12. / ? r -u V y> a $ ' s / Capdte petnru dame, de flanelă a fr. 8.50, 14, 28, 38. Camisone de piquet de ernă a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piquet de ernă a fr. 4. 6, 8.25. Fuste de piquet de ernă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentr» dame, de flanelă francesă a fr. 32, 41, 58 şi 72. Mintale de rd6ie de lână fină a fr. 30, 38, 48, 65. (’imftşi bărbătesc!, de Cbiffon simple a fr. 5, 6, şi~7i Cămăşi bărbătesc!, cu pept, galere şumanchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7. S, 9.50., Cămăşi de Olandă fină a ffr*8, î0 şi 15. Cămăşi de Oxford EngtesescF-cotor, garantate a fr. 4, 6. 8.50. Cămăşi pentru dame, de ChifFomcu gamitari şi brodărie a fr. 4,5, C, 7.50. Cămăşi pentru dame, de Olanda .simple şi cn broderie a fr. 5.50. 7.50. 8.50. şi 10.50., ^ ___________ Ci.măşl pentru dame de Olaffdftstrttr,'bf0(ftril sdfl cu dantelă fină. a fr. 12, 15, 18, 23._______________________________________________ Cămăşi de n6pte de dame sdfl de bărbaţi a fr. 5, 7, 9, 11 şi 17- Cuiiisbne simple garnisite a fr. 3.50, 4.50 şi 5,50,______________________ C.imisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. ___________ Camisone cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 17. Pantaloni pentrn dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4,50, şi 5. Pantaloni pentro dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7,50 şi 9. Pantaloni pentru dame, de Olandă fină cu broderie sdfl dentele a fr. 7.50, S.50, 10,50, şi 12. ,____________________________________ Foste de Costume cu plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8.50. Foste Costume cu broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9, 1 1.50, 15. Fuste cu şlep cu plise,cu broderie şi cadenţele & fr. 8.50, 11, 15, 18, 26. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Onlere bârbâtescl calitate buni In 4 iţe a fr, 3 şi 4. G Manchtte calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. _______ C Gulere de dame diferite fasdne a fr. 5, 6.50 şi 7,50.___________________ G Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, G.50 şi 8.50. G Batisţe_ fle linb adevărată cn tivul lat a fr. 7.50, 9.50 şi 14. G Batiste de lină cu litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. 6 Batiste de copil a fr- 2, 3 şi 4. G Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. G Batiste de Olandă, tivite şi cu margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. s z L 't y | r P .r G Prosdpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50. j Servele colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12 * Riteat A /la m A ti o H CQcfl fi a fr IA 1 Q F ţe de mese de Olandă albe de G persdne a fr. 5.50, 7 şi 8.50. F ţe de mese de Olandă albe de 12 persdne a fr. 15, 18, 26, 34. Fi'ţe do unse de Olandă albe de 18 persdne a fr. 16, 28, 36, 48, 56. Foţ’1 de mese (le Olandă damast 24 persdne a fr. 33, 54, 69, 75. G Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. G Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Ş'-rvcte de ceaifl a fr. 2.50, 4 şi 5.50. ,r L y 1 Bucată de pânză de casă 36 coţi a fr. 16, 18, 24. I Bucală de Olandă Rumburg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90. I Bucată de Olandă de Belgia a fr. 62, 75, 110.___________ Bucată de Olandă de Rumbarg 3 coţi de lat, 21 coţi de lung ; fr. 35, 48 şi 63. ______ Bucată de Chiffon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bucată de percail franţusesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. I Bucată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Hai r.ulte de 1000 coţi resturi tln pâniă. Chllon. Ox lord Pichet In cupore de 5, 6, 8,10 f 115 coţi, •* vinde ma ales torte eflin, insă numai pinft i'ănd se va sllrji depositul acestora. Miigasiiml tle Ungerii; lţul Lipncanini). mâ cî germano in aur p»1 ' 42,600 eă$ti- g'-n. Câştigul principul este rv. 375,000 Mărci ia Anr. Mul sunt. Ciiştigurl speciale de mă. ci in aur : 250,000. 3 â 30,000. 61 â 4000. 125,000. 25,000. 4 a 30 0. SO.OOO. C i 20,01)0. 304 ă 2000. 60,000. U u J5 000. 10 â 1200. 50,000. 12,000. 502 â 10OO. 40 OuO. 24 ă I0,ul 0. 621 â 500. 36,000. 31 ă 5,000 etc. etc. In contra trimitere! de numai franci 7 '|, pentru un las întreg > 3 !|, • o jumătate los trimet JoseIe învestite cu fnarct Stalului Lose de reincire , platiurile tragerilor, liete’e căjtigurilor, hanii cfigtigaţt etc. «e trimit v>i-d**aura grabnic şi regulai. F e-eniându-ee acum ocna uiifh cp» rnru de a putea căpăta un capital forte însemnat cu un risicu mic, eciind după ppppripnţă c& loBfle se vor desfac*- în Curârd rog să se bine-voiaacfta se adresa grabnic, insă cel mii tArij u | ân& ]a 25 Noembrie a. c. st. n. d rect ţi cu plina încredere către cana de bancă MARC. GOLDFARB Hamburg (Genuania de Nord) Plata se pote face In orT-oe monedă cireulătore astăŞ'. seu şj in timbre posta e române (815 - 4> A eşit In editura librăriei E. GRAEVE & Comp. calea Victoriei ii â-vis de teatrul naţional: calendarul progresului 3? E ANUL 1879. Acfirt calendar eate împodobit cn nn tnbton şi o hartă şi ca premiu priinie i care cnmfărător încă nn CALENDAR DE PĂRETE GRATIS. I* R K T I' L i L EI NO I. axxx«t-xxxxx-i-xxxxx-«-xxx> POMI RODITORI, PLANTE i X X X X X â X X X X X v:xxxxx« Ad c cn ondre la cuno.ciinţa amatoriLr că om de vSnd’irc, o colecţii na de copaci roditori toţi altuiţl de jos, ■' anunje : PEKl rouă-Jfcl-şi-opt specii din cele in lI ale.e din Francia şi Heluia. MERI irel-ijicl-ş şese specii din cele mal finedin francia, Belgia şi Kmjliterel. PERS1CI din cea mul renumită jrrădieă din Montrouil, fructul ea totul cit noedinar ca mărime şi paifum, SPARANGEL plan e ue 2 ani firte pr ducetdre din «peciile alese de la cel mal vestiţi cultivatori de ia Argenteville care au produs Sparan^el de o mărime grosime şi gust care a c&şt gat admiraţi unea amatorilor. rRAGI fructul fdrte mare delicios parfumat. SMEUR fructul mare fructifică până la finele tdmnel, Tdte aceste sppC 1 uu dat resultnte reniarcaLile in grădina d-lulţPhilippcscu. TRANDAFIRI un i sortiment din cele mal ales» şi mal frumdse din Franci i, belgia şi Germania, înalţi Cu cordnă de 2 ani altuiţl şi mal li ne de 800 irandnhrl ÎD geveeiurl pentru grupnrl alese uin speciile cele mal frurndie. SEIAINfE DE CANTALUPI din vestita cole. ţi ane cultivată in a-«cată, erftrlina ; in paquete. ACI M FUND TIMPUL PLANTaŢIUNILOR rog a kp grftbi comandele. PL-ntru preţjjurî ţfi detaliarî a i»** adresa la 3ub-acrt*ul; cu a'cstA ocatifine exprim gratitudinea mea onorabilelor perudno, care în-curujind silinţele m. le, m'afl onorat cu secisort de mulţumire. P JKAN VERMKULL1N Oră’ir ar la I) nu O. C. Philippescu 8tra*la Dionisie No. 42. BucuroscT. l-XXXXX-«-XXXX-*-XXXX16 ROMANE ILUSTRATE Apare de Irei ori pe septemână : Duminică, Mercurl şi Vineri, i TSTo 1-S3 INCLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AM/, (lO aNOUA 1NVKNŢII NK FABFBMifilE W BBOIEM ED. PINAUD Săpun................de 1XORA Esaenţă pentru batiste . , de IXOKA Apa de toiletta.......de IXOKA Pomailă..............de IXOKA Oliu.................de IXOKA Praf de Orez ........de IXOKA Cosmetic........... lie IXOKA r?7, Boulerartl de Strashourg, .?/. Singurul Deposit allii Aspasiel M'gnot. REiCHLICHES NLBUIEiliKOMHEN wird Pcrsonen aller Stiinde, die der deu-«chen unii fjandessprnche mlrhtigsind, ge-s chert. Fchriftlicbc Anfragen sub D. T 549 Cibcrnehmen Haasenstein & Vogler, W en. 1 Ch. Pani de Kock se află de vin)are la TIPOGRAFIA THIEL & WErSS şi Ia Mi iMiMiti ie iiere el ii Bncnresci rât ei in ilislriclg. Cu No. 24 a început romanul I O A. JN- A. de GEORGES SAND, Dnpî dorinţa eRjirinihtS din mal nmlte părţi r’« începnt cn No. 2G interes.sntui romifc MISERABILII LONDREI •l DE AMATORII IiF JURNALE Erancese şi Germano •Sunt InciinosciinţaţT că cn începere de astăzi vor găsi In tot d'n-una, Ui Chioşcul din Bulevard de lângă fotograful Szat-îtiary, afară de jurnalele române, tot felul de jurnale francese şi germane, p-rctim din cele germane : I)ie J’risse, Deutsche Zr.itun7 etc.: din cele franeeac: La France, Mcnxrial Diplomat qnr, etc. cu preţul cu rare ?e vAnd aceste jurnale Ia locul lor. Vânzătorul actual se recomandă la buna voinţă a d-lor vechi cumpCrâtorl de la Chioşcul d-lul Bassnrsbescu. PIERRE ZACCONE. Aceate din urmă don? romane se vor publica aşa că câte o faseicnlă va conţ urmarea romanului IOANA şi coa l-altâ urmarea romanului MISERABILII. Am om.rr a aiiiaieia onor. I’ulilie, eă ani tliv-ehis acuma o Magasie de tapete M.î voiu aili a pntoa oferi în tot-d'a-nnn maro aportment dr TAPFTE şi fac cunoscut Că chiar de «coms Bnut forte bine naortat. 1 Cn 16tă stima 11. H O N 1 ( II (7!)'—?,) Slr. da Sliibiy-Vodă No. 3. Societatea Acţionarilor Câilor ferate Române. PUBLICATIUNE Conform dorinţei Ministerului de eomereirt, va circula ca probii CU ÎNCEPERE DE DUMINECĂ «,iT OCTOMBRIE A. L până la nn alt ordin urw THEf¥ MIXT de la BUCURESCI până la MiZIL * de la BUZ&U până la BUCURES» Aceste trenări vor avea ordinea nrmătore de mers : Dimin. Post-ml Bucnresci..... . Plecare fi 20 Bii/So ........ Plecare :t 1 Chitila...... Monteor....... Bnftea....... Uimeai....... ... I Periş....... .... 751 Mi*U........ CriviDa..... AlbeRCi....... l’loeacl..... V -CSIngărescă . . . . . . . 5 1 V.-Călngărdscă . , . Ploeetl....... Albescl...... .... în 22 CrivinJ....... Periş...... . . . 7|i Ante-mer. Buftea....... Chitila . . . BucnrescI . . , Sosire A I Sâr Vamjurea biletelor i u voiugiil precum şi priimireo bigaginlul şi a mărfurilor i Tipografia, Thiol A W«îsb Palatul „Daci», mure vitesfi se face ca Iu trenurile ordinare de voiagiorî. Uncnr scl, **(|S Octombrie 1^7^. Direcţiunea de Exploatare, i —----------------------------------------------:------------------— •