MP 5 MIERCURI, 25 OCTOMBRE ANUL III—1878. I< Cpl-T .A.3VÎ ETSTTELE IN TOAl'rt KOmaXIa Jî IV SI’KAINATA rF. l itkŢIUNI ŞI RKCLAME; ■) litere petit, putina IV, 30 hani (II, 80 hani, pe pag. II, 2 Iei noi ţetlamr 2 lei noi linia. «lăr in capitală 10 bani. KSK )S TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul ^ ioi şi -A. ti mi n is tr a ţ i ei: Piilatul ‘Dacin,. A TnTTT T'T GI "CT iR. z v . 8* prii iu "Hi! in «tril in.it i» V*: ln\ J*-nil ILiantr »■' atein (t Vntjler in Vionrri, W»:fiH' h/a-**' Iii*». A. t)ppelik in Vi"nna, 8LuU*nt»:is 1\ Uwlott Mnsae in Viourni f S^ilnrHtatl* Phtiipp ljb m Virnna, îl : h. Lan*j ti Comp. in P'*fta, Ilatan-Jsiiffite «£■ Com)>. in Pari*, C. Adam *2, C irr*foiar Ia Croij-Itouiri' 2, pariu; (hain<& Comp. Itu»* t)ron-»i *2 "ari*; Sug- Misuwl, 1.31# — 1 iO, Klccfc Sir*** t i*on1, 85 84*1» 9ti 183 200 n 95'|j Icipal en premii — — 1Uni»........... 64 — l »l............9» 60 — .......... 25 12>|2- 12.1 - Torsul da Vletin, 4 noe Renta ungarii in aur ... Bonuri a tenaur ung , I erai». . , . II , luipru - tul austr, in hârtie > . » argint Renta austriaca in nur . . hote din 1866............... Acţiunii ■ băncii naţionale . . . auatr. de credit . „ ungare , Argint...................... Ducatul.................... Napoleonul................. 100 mărci germane .... mbre 81 79 HO 25 72 50 60 40 62 — 70 05 112 25 783 — 224 25 204 75 100 . 5 58 , 93 9 . 57 95 Carnal de Berlin, 4 noembre Acţiunile Căilor ferate române. 35 — Obligaţiunile române 0o/« . . 8| 90 Priorităţile C. f' r. rom. 8°/» 80 75 împrumutul Oppenheim . . . 101 — Napoleonul.................... 16 20 Viena, termen lung..............- — Pari» , »curt .... 81 10 Calendarnl «Jllcl Miercuri, 25 octoabre. Patronul silei : Mart. Mircian: Rei&ritul aoarelul : 6 or' 44 min. Apuaul aoarelul : 4 ore 4G tuin. Kaaole lunel : luni noui PLEOA rTr^KTsTTJFLIT^OK. Ilacnrescl — Sncearu BucureacI . . . 8.15 n 10.— Ploeacl ..... 9-50 n 12.00 ' Brăila...........1.53 n 5.45 Tecuci Ci ..... 4.38 o II 0 ■) •4 7-15', 8.58 ) 2.45 1 4.30 ] Verciorova................11.25 . 6.— J Craiova .................3.— u 6.30 J Slatina...................4.45 < 9.30 Piteşti....................7.03 «1 1.08 Bucurcacl, aoaire .... 9.20 ) 5.20 1 Bncnre.sci—(liurgln BucureacI...........015 •) 6.''5 n Giurgiu, aoaire.........Îl.'5 j H.27 n Uinrgln —Itneurencl Giurgiu..............7.26 ■) 4.55 ij BucureacI, aoaire.. . . 9 48 •} 7.17 Uniaţi— Bărboşi Galaţi.........1.20 n 8*25 .1 7.30 n Barbeţi, aoaire . . 1.55 n 9.— ■) 8.05 n Bărbaţi — Gala(l Barbeţi..........2.55 n 6.25 n 7. n Galaţi, aonlre . . . 3.30 n 7— 8.n. 25n |%jl TELEGRAFICE L K ,T 1 M PLU L D I* (Agenţia Uavaa) lut dela 5 noembre, 9 ore dimineaţa) Londra, 4 noembre. ital adresat etrirnlnî Şir-Aii de erool vice-regelni Indiilor ?! a-nm pBnă la 20 ooemvrie ca sfi’şt acut răspunsul. Dopa aCest tarele engleze vor intra imediat pe )1 Afganistannlni. Peteraburg 4 noembre. şte in «Golos, : Ruşii doreec a pacea, ineS situaţia devine alar* jţ i-oelaşl jnrnal A. S. I. Marele Duce |i- inlocni ţie generalul Kotztbue Sntal Vurşavei, iar generalul Iva \na comanda circamecripţiunii > Canctzulai. Jil Kaofftnaun sad generalul Ne-i ra fi nnmit ministru de r?sboiQ Filipopoli, 4 noembre. enropeanîl a Rumeliei incepe lui discuţia planului organizării lovinciî. ni îl! BUCUREŞTI . ‘w-i ootombiT! ţ.j uoem.) i idbI* de ieri, intr’o polemică 4*, zice că rOU, foarte rea, decât r6(i face organul cou-câmi spune, că Rusia ar fi | guvernului radical nou£ cou-II, şi acesta ar fi pe cale d'a | asemenea lucruri, după „Ro-trebue să le spună cel lip-inteligenţâ şi patriotism, cel respectă nimic nici pe sine-le .Românul* urmează : .Pressa* ştie foarte bine că 1 li nu voieşte şi nu poate să nou£ convenţiunl pentru tre-urmate şi alte asemenea, ^îunea ar da cu pietre inŞi Europa s'ar ridica in con-Btrâ... Să nu mal adune dar asemenea ştiri ilogice şi nt* * urmare, după .Românul* şti— ( guvernului radical i s’ar fi de Rusia o nouă convenţie , ,ire a fost imprâştiatâ de zia-We mal acreditate din Europa, ştire ilogică şi necurată; iar o relevează, spre a trage a-naţiunil asupra guvernului I. care a ar£tat, de când a iterea, ră ştie a comitejgre-( acele ce in Istorie poartă Ine mult mal aspru; cel ce ză ştirea aceasta şi bănuesc Ht guvern, că este in stare să o nouă convenţie cu Rusia Dă, fără a spune niminul ni-lănâ la deschiderea Camerei l şi ascultătoare; cel ce rele-această ştire pentru a inde-m um zice d. D. Brâlianu, o • de conştiinţă eătră ţara lor. ifl aceia sunt lipsiţi de inteligeuţi şi de patriotism. Mulţumim .Românului* de aceste cemplimente radicale, £1 mulţumim pentru acel ton de elegantă curte-nie in polemică, a cărei perdere o deplângea mal deunăzi . £f mulţâ-miiii cât. mal degrabă, pentru că noi intre cel d'ântâl nm relevat acea ştire şi am exprimat temerea, că guvernul lucrează cum s ar zice pe sub pământ ca să ne dăruiască iar cu vreo surpriză. Să ne dea însă voe organul .Scrisorilor câtrâ Desmojsteniţ * a’l spune, că ştirea aceea nu ne pare atăt de ilogicii pe cât seamănă câ’l pare Iul. Ilogică, pentru ce? pentru că, cum pretinde ,Romăuul*. guvernul .nu vocale ţi nu poate să îutliee noue convenţninl pentru trecere de armate şi alte asemenea*? Dar oare au tot acest guvern a voit şi a putut să luchee convenţia de la 4 aprilie? Şi să du uităm, că aceea era era ăntăiul pas, care este cel mal grefl de făcut; era vorba să se des-cbizâ stavila şi să se dea drumul şivoinlul să treacă pentru noi; astăzi oştirea rusească se află pe pământul nostru, stavila este ridicată de mult, şivoiul şi-a făcut matcă peste noi şi curge In bună voe. Şi dacă Rusia ne cere azi o convenţie, să nu se prefacă .Românul* şi să întrebe naiv că : ,ce nevoie mal are Rusia să ne ceară convenţie pentru trecerea oştirii sale pe la noi, de vreme ce tractatul dela Berlin ăi dă asemenea impi.ternicire âncâ pentru nouâ luni d’aci incolo ? nu, să nu se prefacă .Românul* : Rusia de sigur nu numai pentru aceasta ne cere o nouă convenţie ; este ea de stul de inteligentă ca să nu ne ceară ceea ce are; dacă ne cere. apoi de sigur ne cere să i dăm ce nu are şi i trebue. Pentru aceasta dar, reproducând ştirea despre nona convenţie, am rostit temerea că guvernul, când i s’ar cere de Rusia ca să I dăm ceea cel mal trebue, ar fi in stare să dea. Âncâ odată : nu oare tot acest guvern a voit şi a putut să incheie convenţia dela 4 aprilie ? Insă mintosul organ, mintos prin aceea că ’şl crede cititorii naivi, ne spune pentnica guvernul radical nu ar voi şi nu ar putea să faci un aşa ceva. Că guvernul nu ar voi să mal in-chee o nouâ convenţie cerută Je Rusia pentru nouâ trebuinţe ale el, este un lucru ce nu ne-ar prea importa, daca am şti că guvernul acesta nu poate face orice vrea. Daca n ar putea face râO, ce ne-ar pâsa că vrea să ’1 facă! Dar să vedem poate ori nu ? Să vedem .Românul* ce zice, pentru ce nu poate guvernul să facă şi azi co a făcut până acn m? .Nu poate : (guvernul) să incheie nouâ conven-ţiunl, pentru trecere de armate şi alte asemenea, căci naţiunea ar da cu petre intr'ânsul....* Sfârşim relevând areste vorbe ale .Românului*.Organul „Scrisori'orcătre Desmosteniţl* ar trebui să res-vecte cel puţin acum naţia, ce s’a arătat a nu fi tocmai aşa de moleşită pe cât o credea d. C. A. Ro-seti, şi să o cruţe de asemenea i-ronil. O naţie care. numai pentru respectul ordinii şi prin instinct de conservare, a ingâduit guvernului cele săvârşite de dânsul de aproape trei ani incoaee, dovedeşte că are mal multă minte decât a da cu pietre; când este vorba de a judeca şi osândi, ca ştie a o face la timpul cuvenit pe căile legale. cuiva pentru vre o transacţiune politică şi de aceea i s’a dat vânt sâ-şl vază de trebile advoiăţeştf. .Românul* urmează : .Oricum ar fi, această retragere este cu atăt mal regretabilă, cu cât nimeni la noi nu iuţelesese mal bine det ăt d-sa unul din puntele cele mal însemnate din ramura instrucţiunii publice* ,Am spus, intr’unul din numeril trecuţi al .Românului*, cât de pre-judiţioasâ este pentru noi, sub toate raporturile, migraţiunea cea periodică a inii de tineil Romănl . care se duc a impopora diferitele şcoale din străinătate. „Milioanele cheltuite acolo pentru a aduce in schimb câte o diplomă de doctor sad licenţiat, adesea numai diploma fără ştiinţă, acele milioane, dacă s'ar întrebuinţa in ţară, ar putea să rădice la noi foarte sus nivelul instrucţiunii publice, iar prin ‘nsâşl aceasta şi prestigiul nostru naţional.* „Cauza migraţiunil tinerilor , motivul ce se invoca necontenit, pe drept sad pe nedrept, este starea cea defectuoasă, necompletă, uein-grijitâ, a Învăţământului superior.* „Avem nişte fragm-nte de Facultăţi. nişte cadre aşa z când universitare ; dar nu avem nici o Universitate care să poată nvalisa măcar cu Universităţile cele dea doa mână de prin oraşele cele mal mici ale Germaniei.* „Intr’o asemenea stare de lucruri, dacă sunt studenţi puţini, nu e de mirare, căci studenţii cel mulţi, vă zănd că in ţară nu pot invăţa ma nimic, se duc in străinătate.* Intradevăr cestiunea stă aşa — ceeace contestăm insă e că d. Chiţu ar fi inţele-o vreodată. Di Chiţu, ca şi .Românul* şi ca toşl roşii in genere, pun mâna pe idei emise de alţi!, pentru a abuza pentru ţară, când e resboifi in zare, de ele nepricepăndu-le pe deplin, când e vorba de o mare prefacere | Cauza că facultăţile noastre sunt undeva, eănd se poate face paradă I rele stă in modul uumiril profesorilor. £ii catedrele de la facultăţi nu sunt nimic alta in România de cât un obiect vrednic de individia pos-tulauţilor. Legea instrucţiei iar e in privinţa numirilor de a dreptul rea. Titluri academice se cer şi nimic mal mult. Dar simple titluri academice se cer de la un advocat, de la un medic , de la un judecător, de la im amploiat de administraţie chiar, nu de la im profesor de facultate. Acesta ar trebui să ’şl fi dovedit calificarea ştiinţifică in alt mod prin scrieri insem-mate de valoare neconttstabilâ. E drept că acest titlu e asemenea admis de consiliile examinătoare. Dar cum? o mică monografie fără nici o valoare e de ajuus pentru a 1 numi pe un asemenea postulant la o catedră, care adesea ’şl prezintă tesa sa de licenţă ca o scriere de merit. „ Românul* află, că d. Oeorge Chiţu, miuistrul instrucţiunii publice, şi-ar fi dai demisiunea.* „înţelegem urmează „Românul*, că d-sa, ca unul din cel mal distinşi avocaţi de peste Olt, a făcut unin-semnat sacrificiG material prin lunga sa şedere in minister, un sacrificiu, pe care il impunea greaoa situaţi-une a ţării, când fiâ ce Român, lăsând la o parte interesele sale particulare, trebuia să nu se gândească decăt numai la binele cel mare al naţiunii. „Timpul Începând ase limpezi, d. Chiţu va fi crezut momentul sosit pentru a curma sacrificiul.* Dee-ni-se voie a admite că timpul a început in genere a se limpezi aşa, incât a sosit momentul, in care nu numai d. Chiţu ăşl va curma sa orificiul, ci şi alţii. E prea adevărat, că roşii aleg tocmai timpurile cele mal nefavorabile de vorbe late, ca să ajungă la putere, căci in timpuri normale nu pot ajunge. Dată un ministeriu conservator ar fi făcut una măcar din gre-şelele, comise de dd. roşii in poli ticâ, d nia-lor, cu toate c’arn fi avut oştire străină iu ţară, ar fi făcut manifestaţii pe uliţa, ar fi âmblat cu jalbe in proţap la M. Sa sah poate la consulul ştiut, cu un cuvânt şi-ar fi pus in mişcare toate apucăturile, cari ar fi fost numai in stare de-a aduce cele mal mari greutăţi asu-p a ţării. A spuue, că d-niu-lor fac sacrificii, stând la ministeriă, e absurd. D-lor câtă a veni orlcănd pot şi se duc, când trebue să se ducă, când adecă li se arată uşa. Cauza pentru care d. Chiţu e trimis la primblare, nu ne e cunoscută, dar de sigur că nu numeroasele sale greşeli ca ministru sunt motivul retragerii sale. Se vede că se face loc Facultăţile noastre sunt atât de slabe şi de puţin fre- uentatp. inrăt adesea profesorii sunt mal num*-roşl de cât elevii. N’ar fi oare mal bine, ca facultatea de litere diu Iaşi de ex. să se desfiinţeze cu totul, să se creeze catedre l i Bu tir şti p ntru unul sau doi din profesorii mal buni de acolo, iar din restul fondurilor să se dea stipendii Ia buni absolvenţi de liceu, ca să se prepare in străinătate pentru studii superioare speciale? Aceasta ar fi practic şi financiar, şi in privirea fondului. S’ar desfiinţa o sumă de sinecure pentru a pune temelie unul corp a-devârat de învăţaţi. Aceşti tineri s’ar putea numi apoi Ia licee, şi.dovedind mal târziu o deosebită aptitudine personală—şi la facultăţi. Căci migraţiunea tinerilor pentru ştiinţele istorice şi cele exacte nu e atăt de mare precum şl inchipue „Românul*. Din contra. Cel mal mulţi tineri, cari se duc in străinătate, sunt dresaţi a aporta cestiunile codului civil francez, se fac jurişti. Del! tocmai in privirea facultăţilor de drept ar trebui o radicală prefacere şi lărgire a invăţămăntulul superior. Aci e siugurul teren, in care s’ar putea specialisa munca, s’ar putea crea catedre nouă, s’ar putea impune prin lege, că de la epoca cutare ori cutare numai tinerii, cari vor fi studiat dreptul in ţara lor proprie, vor putea ocupa funcţiuni judecătoreşti ji administrative. E necontestabil, că emigrarea studenţilor în drept e o adevărată calamitate pentru ţară. Arbstracţie făcând de la milioanele, pe cari le cheltuesc în străinătate, şi pe cari le-ar putea cheltui in ţară. mal vin alte rele nu mal puţin esenţiale. Antăia se deprind in CPntrele cele mari c'o mulţime de trebuinţe. îndeplinite ieften acolo, scump la noi, trebuinţe cari aci nu se pot satisface cu leafa de judecător la Piatra, Câmpu lung şart Tărgul-Jiulul. Al dodea ne vin aproape toţi c-o omeopaticâ doză de cunoştinţe, dar cu pretenţia de-a se face de-a doa zi deputaţi, miniştri, profesori de universitate. Aceeaşi advocaţi apoi, cari nu ştii! nici dreptul cum se cuvine, nu se daD îndărăt de la concursuri pentru licee, pentru catedre de la facultatea de litere chiar. Afară de asta mal e un alt inconvenient şi mal mare. Facultăţile străine, foarte riguroase pentru indigenii lor, nu sunt de loc riguroase, ci din contra foarte îngăduitoare pentru străin!. Tineri râO preparaţi, adesea fără studii liceale complete, pleacă In străinătate, unde după 10—I â luni de dresură li se dă vânt cu voi i) i : Asse: f.iil pour l'Orienl. întorşi în ţarii — cu obiceiuri mult mul orientali?, de cum s’ur crede — inşii cu scoşi de cutie, încep a se forma in grupuri politice şi a pune la cale ţara. Astfel se sporesc pe zi ce marge oamenii cari nu ştiu nimici dar cu o mulţime de necesitaţi, fără ca produo-ţiutiea naţionala sii poată ţinea p is cu acea sporire, se 'mulţesc consumatorii puri. ba âneă rafinaţi şi costisitori, farii ca inteligenţa ai es-tor tineri sa compenseze cât (ie puţin ujăcar munca reală şi suferinţele reale ale poporului lor. Oăndit-a d. Chiţii la toate acestea ? De fel. Şi ca toate acestea ,Românul* o susţine, căci iatâ ce zice : .Unul din meritele cele mai necontestabile ale d-!ul Chiţii a fost d’.i se fi gândit cu multa stâruinţâ la îmbunătăţirea facilităţilor ro-măne, şi mal ales a celor de Litere şi şliinfe, mal părăsite de cât celelalte. silindu-se însă totd'odatâ d’a da mal multă soliditate învăţământului primar şi secundar, fâră care. ca un edificiu lipsit de bază, instrucţiunea superioară nu poate lua o desvoltare matură, un avânt serios.* .Sperăm că succesorul d-sale la ministerul instrucţiunii publice, oricare ar fi, va şti să profite de începutul făcut, şi va duce opera la capăt, avănd necontenit in vedere mijloacele d'a împuţina cu încetul, d’a reduce La minimum, trista deşertare a şcoalelor romăne in favoarea celor din străinătate.* Facultăţile de litere şi de ştiinţe ! A por tocmai acestea aO tir voie de concursul străinătăţii. Cele de drept ar fi trebuit să atragă atenţia d-lnl ministru. Ştim foarte bine la ce vrea să facă aluzie .Românul*. La numirea celor trei distinşi invăţaţl Odobescu Hăsdefl şi Frollo—ceea ce nu l'a oprit insă pe d. Chiţii de a găsi foarte suficient şi pe d. Crăciunescu, numit pe baza unei teze de licenţă (in treacăt vorbinn fără de nici o valoare reală.) Măsura cea mal nimerită pentru popularea acestor facultăţi ar fi fost oT^'prin care să se stabilească odată pentru totdeauna, că nu se vor numi profesori de licee, de gimnazii şi de şcoli secundare in genere de cât cel ce vor fi absolvit cu succes cursurile universitare. A doua măsură ar fi fost curăţirea acestor făcultăţl de postulan-ţil, ce le ocupă catedrele, cari ştifl nimic şi pentru cari caredra e o sinecură. D. ministru ar fi trebuit să găsească mijlocul pentru aceasta, dacă nu vrea să prefacă facultăţile in spitale de nevolnici cu mintea. Astfel e la facultatea din Bucureşti d. P. Cernătescu, numit prin surprindere de către locotenenţa domnească profesor: sunt la laşi d. Vi-zanti, Leonardescu ş. a. sunt la facultatea de medicină d. Proticl şi alţi bulgari, buni de salahorie , nu de catedre. Dar d. Chiţii n’a găndit la toate acestea. A pune la loc pe profesorii de facultăţi, depărtaţi de predecesorul săâ pentru ignoranţa sad pentru negligenţă absolută, a fost grija sa cea de’ntăiO. Daca şi acesta e un merit, el e necontestabil. I). Chiţii a binevoit a cred", că toţi oamenii aceştia erau victime politice, mari invăţaţl, persecutaţi pentru adevărurile ce le propagă, des-cendinţl direcţi al lui Caldei , pe cănd din contra nu er.nl decât sad ignoranţi sad negligenţl. pe cure o defectuoasă lege a instrucţiei ăl făcuse in aparenţă sacrosancţi. TI M P ti I. Adevăratele merite ale d-lul Chiţii ca miniştrii ;d instrm ţipi sunt următoarele : A ’nipnţinat şeoalele rurale. La ce să inveţe mojicii carte, a socotit d-nia-lnl. A retras aprobarea esehisivâ . pe care pr-daorsoral săd o dedes» 11-nor cărţi pentru pentru i'ivăţâmăn-tul primar peutrucu buruiana cărţilor rele să inere planta mal gingaşă a acelor bune. Da -â acele căiţi apro bate rsclusiv de predecesorul săd, ad pătruns, cauza e plivirea generală ce se făcuse puţin inainte . in cât se deduse pl • nte.br folositoare spaţiul necesar, ca să prinză rădăcină. Un alt merit necontestabil al d-lul Cluţu este încărcarea şi încurcarea programelor. Desfidem pe cineva de a ne arăta programe atăt de monstruos iucăr. ate ca cele actual» din România. Uităud vechiul şi nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed mullum, d. Chiţii a presupus că copil români sunt toţi excepţionali prin memorie şi judecată şi i-a încărcat cu materii atăt de multe şi atât de diverse, in»at nici profesori, nici şcolarii nu se mal pot orienta in capetele lor. D sa a crezut, că daca copil învaţă vorbe, apolinvaţă in genere ceva. Nimic nu invaţâ. pentrucă memoria nu păstrează nimic nepriceput, nernmegat, unde interesul vid şi judecata copilului n'a jucat nici un rol. Singurul efect al incâreăril me-morinI cu lucruri, pe cari nu le poate mistui, e sila şi scârba copilului de carte. La acest resnltat ad ajuns aproape toate şeoalele la noi. Vezi tineri, cari ad invăţat latin» şte, greceşte. iştoria universală, logică şi psieologie, ştiinţe naturale, geografie in toat insele, drePt administrativ, economi' politică, ad trecut bacalaureatul şi.... cu toate astea nu ştid a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce a părăsit şcoala, a uitat tot. Meritul d lui Chiţu e că sau a distrus sad a inerreat măcar a distruge ort-ce inceput bun şi temeinic in şeoalele noastre. Că n’a stricat şi mal mult, nu e vina d-sale. Criza tinaiiliară in Europa. Jurnalul „des Debats* face următoarea dare de seamă asupra stării finanţiare a deosebitelor state europene : De mal multă vrem», alică de vre-o patru sa;) cinci ani, Europa trece printr’o criză de o intensitate rară. După cel doi ani de activitate şi prosperitate carii ad urmat res-boiul fatal dela 1870 — 71. echilibrul economic s a turburat. O catastrofă finanţiarâ a sguduit Viena. apoi mal in acelaşi timp Berlinul şi toate pieţ'de germane. In 1875, res-coala din Bosnia şi din Erzegovina a luat chiar din ăutăiele el zile un caracter alârmător. se ştie care a fost, după aceea, urmarea şi progresia evenimentelor din vâserit. Pe lângă nişte rele materiale şi prea reale se adăogă un răii de o natură diferită, insă nil mal puţin grozav : adică neliniştea generală, ameninţarea cu complicaţiunl nouă. aşteptarea unul necunoscut care se simte că va fi plin de prim-jdil. Dela 1S15 încoace niciodată nu s'a văzut o aţ-a de fatală intruniru de împrejurări supărătoare, do cauze depresive in afaceri, Şi de oprire a spiritului de întreprindere. Umil dintre efectele ecestel situaţii, sunt încurcăturile finanţiare a (ador mal multe state europene. Toate, sad mal toata nu su găsesc bine Şi sunt prea strinsa atât in creditele strâmbe ce sunt alocate deufttră parlamentele respective, cât şi in resursele ce le produc impozitele statornicite. Sunt cu toat" astea d aă excepţii : una care este reală, şi una pe care noi o cred- ni ir, hi-puită. Cea d’ăntăid e Franţa, cea it'adou i Italia. Franţa siniie şi ea fireşte nevoia tiniv, rsalâ, snfer şi prin micşorarea foloaselor industrialilor şi comercianţilor ei ; Iar in-sfârşit ea se ţine ăncă bine, de tot. Impozitele intră bine ş dud sporuri: 55 de milioane mal mnit decât a-nnl trecut pentru c le d'ărităiu nouă luni ale imului curgător. Expoziţia, numai ineape indoială a contribuit nu cu puţin la aceasta; insă prn-I ria elasticitate naţională a contribuit asemenea in afară de orl-ce ev num nt, extraordin r. Budgetele Franţei se soldează de trei aut regulat in echilibru, şi chiar cu ex">-dent; ast-f-1, se ştie că acesta e un, obiceid bun pe c re l pierduse dela anul 1840. Cât despre Italia, este o excepţiune factice, credem, după I regula generală. I). Cairoli anunţă că budgetul italian o să ofere un excedent de vre-o G0 milioane; că o să se poată scau a taxa macini-şulul, şi chiar să se suprime ; că o să se facă lucrări publice importante şi in acelaşi timp să se întărească şi armata. Toate astea se par lucruri necuminţl: însemnează că se pune mult temeiu pe noroc, că se pune prea multă credinţă in nişte prevederi favorabile şi in nişte conjecturi, când cineva, după atâtea greşeli de socoteală şi in faţa necunoscutului, 9e crede aşa numai decât in stăpâniri a adevăratului echilibru bugetar. Oricum, afară de Franţa şi de Italia, cari se arată relativ mulţumite din punctul de vedere finan ţiar. toite celelalte ţări europene — cel puţin ctle mari — ne par a se găsi in incureâturâ. Ace&stă jenă este foarte bine cunoscută pentru Rusia, pentru Austria, pentru Ungaria, chiar şi pentru Germania, şi ineepe a se face cunoscuta şi pentru Englitera. Cdo mal mici state clin Europa nici eh- nu scapă de dăn-s.i. Să luăm, de exemplu, Elveţia. Se poate găsi vr o ţară m.l liniştita, care se pară a stăpâni mal multe isvoare de prosperitate, o ţară care să aibă mal puţine tenden-ţe ambiţioase, şi care să fie mal a-dăpostitâ de orice ameninţare din partea vecinilor să? Şi cu toate astea, finanţele federale şi ele sunt in jenă. trebuesc puse iar in echilibru, şi guvernul elveţie pare că inclinâ câtrâ foarte rele mijloace da indreptare. Toate ţările cari se găsesc in striui-torare nu vor avea aceleaşi greutăţi c-a să scape de dănsa. Nu treime să ne crea ingrijim de soarta fin-mţi-arâ a Engliteril. Deşi progresia veniturilor sale sa micşorat şi se găseşte in faţa unul deficit, că are resurse aşa de indefinite incăt poate înfrunta cele mal mari şi cele mat grele reshoie fără să teamă că va cădea sub greutatea sarcini lor sale. Englitera nu mal are aproape deloc impozite, şi când auzim p* En-gl ji plăngămlu-se de greutatea taxelor, avem un sentiment analog cu al unul om încărcat, de datorii canar auzi pe un om foarte bogat vâi-tăndu-se că a pierdut cine ştie ee uimita toată. Cu cele 33 milioane de locuitori al sel, cu avuţia el care a sporit intr'un chip prodigios, şi cu depreţuiiea metalelor preţioase, regatul britanic nu supoartâ astăzi mal multe inpozite ca iu 1815, pe când n' vei decât jmuetatea populaţiei de astâzr. Ar fi foarte uş r pentru Englitura să sporească cu 1 miliard de franci bugetul anual al veniturilor sale. Ba âu» ă, pentru acest sfârşit, n'ar avea nevoie să restabilească toate t xcle pe cari le-a suprimat saU micşorat de cinzecl de uni încoace. Câteva măsuri simple şi sigure ar fi •le ajuns. Income laza (taxa pe venituri) n'aduc" in timpul de faţă decât, fi milioane de lire sterline (adică 150 milioaue de franci), — foarte puţin, nimica toată pentru un stat •şa de mar-. Această taxă pe vremea resboiulul din Crimeea a trecut peste 490 milioane. Urcăndu-se la •5 pro «aite, ceea ce nu e deloc excesiv, ar da cu indeatulare 600 mi-lioant astăzi, mul eu seamă dacă sar supiima scutirile şi jumetâţile de scutire, ce s au acordat in ac. şM din urmă ani veniturilor, de mijloc şi cari sunt excesive. Apoi, pentru ce oare Engliten nu şi-ar restabili jUipozitn! asupra zahărului, care iu 1S63 ăi prolucea ICO milioane de frau' I. şi care i-ar aduce acum 200 milioane de franc) ? ['curmă impozitul asupra ceaiului produce 140 milioaue de franci in 1863; de a-tunei până astăzi acest impozit s'a redus aşa, incăt nu mal dă decăt 80 S5 milioane de fr; ar fi foarte uşor să se capete de aci un spor de vreo 75 milioane. Eoglitera n'are drepturi de inre gistrare: in Franţa. înregistrarea şi timbrul produc vreo 650 milioaue de franci pe an; in Englitera, drepturile de timbru, care sunt singure întrebuinţate, produc d'abia 270 mi-; lioane da fr. anual. Dacă Englitera ar vrea să se taxeze ca Franţa, ar, putea stringe d6 acolo 300—350 mi- j lioane de fr. Dacă prin urinare ne-1 voia ar sili-o, fiuauţiaril el n’ir avea tr buinţâ sâ ’şl bată capul mult p ntru a lua dela contribuabili, fâră însărcinarea lor excesivă un sp ir de 1 miliard in venituri. Ol d’ân-tăi finanţiar continental dus in Englitera. ar v dea că nu e vreo problemă arrea să capete regatul acel spor. Astfel, o ţară care şi-ar putea spori taxarea impozitelor cu 1 miliard, şi care împrumută cu 3 şi jum. procente, ar putea sâ ’şi procure ceva cam de 25—30 miliarde capital. Destul e sâ spunem că resursele Engliteril sunt practieeşte nesleite şi fără margini, pe atât insă pe căi se poate spune despre o avere omenească câ ’l nemărginită şi neseca-bilă. Ştim bine că EnglejiI, după cum e probabil, nu se vor vedea niciodată nevoiţi sâ facă aşa de mari sacrifici?, ca acele pe care le des-criserâm mal sus, şi cari p ntru noi continentalii, par a fi foarte to lcr.ibile. Asemenea ştim că EnglejiI sunt un popor invăţat răO prin continuitatea norocului bun, şi că împătrirea income-taxel, restabilirea impozitului pe zahar, intreirea impozitului pe ceaiU, iufiinţarea unul impozit de înregistrare, ar face pe toţi locuitorii Marel-Britanil sâ se cutremure. De aceea nici nu am avut in minte sâ aiătâin sacrificiele probabile, ci numai şi numai pe cele posibile. Când o naţie s’a insărcinat cu interesele maî multor sute de milioane de oameni şi ale unor ţinuturi fără margini, vine un moţii'nt in care poate şi ea sâ fie silită a plăti zahărul sau ceaiul puţin mal scump şi sâ sufere un impozit curnpet t do 3, 4 şi chiar 5 procente asupra veniturilor sale. Tot atăt de puţin trebue să se neliniştească oricine despre finanţele Germaniei şi Elv- ţiel rât şi ! ale Engliteril. Aces e două 1 deficite şi incurcăturî bugetai tru că vor sâ aibă, pentru să cruţe până la exces popi , Ai‘• I, să nu strige fi antropil trâ ne şi sâ ne aeuge câ d»sp pe contribuabili sat) câ sunt** pâsâtorl de ştiuta lor! Când voeşte a ti un stat mare anii şl in acelaşi timp sâ facă mari publice, trebue sâ se s neapărat la impozite grele. \ cele două ţări de cari verb? mari lucrări publice şi au o U numeroasă ; da, Elveţia cilii: . sporit intr'un chip ncmal p~i la ea, cheltuieli le militare. Gei şi Elveţia, orice s’ar zice, au zite foarte puţine ; se poate 1 pozitele directe sâ fie grele. sJ bine zis să pară a fi grele; ii xele indirecte nu există, pen zicem astfel, mal de loc. Num fi prin urmare mal uşor, rec1 numai la monopolul tutunuri! răt a se schimba deficitele C niel şi Elveţiei in excedente. IUL | 1 Nu stăm de loc la indo lăuda naţiunilor, cari n’au ân nopolul tutunurilor, acest f AdoptaiA-a acestui excelent ar fi mântuirea finanţelor ina! tor state mari şi mici. Este de ne că o naţie mare ca Gerrnar vănd 43—44 milioane de loc unde obiceiul fumatului este 1 răspândit sâ fie redusă la un it pe tutun care d'abia produce 1» milioane de franci, in vrawe c nopolul tutunului in Franţa curat un venit du 260—2 lioan". Germania. Elveţia, R trebui, fâră să mal stea la g sâ introducă şi la dânsei? rei franţuzeec. Chiar cu multă iii zire, ţ nănd scamă de cheltue semnate, de începutul stabili stul regim, ede doă impărăţ cavi le-am numit, ar căpăta | câte un spor de 100—150 mii, prin această măsură, şi mica blică elvitică ar căpăta cel 10 milioane de franci. De sigur câ stabilirea mor Iul tutunurilor va intălni pied greutăţi serioase, resistenţe n roase in ţările nnde această tuţie n’a existat pân’acuma. Ia mania, in Rusia, va trebui sâ & proprieze fabricanţii, sâ se re menteze cultura, să se organ ' ■ vânzarea cu mâruuţişul, aft se tească poate sume enorme, 10‘. 150 milioane de franci sat) ch mal mult, pentru despăgubiri trebui apoi sâ se lupte câţiva in potriva contrabandei, fiind gi nul expus multă vreme la critf plângerile tntulor fumătorilor iu tra inconvenientelor iufiinţărit nopolulul; insă aceste incovcn sunt trecătoare şi folosul dm crescănd necontenit pe fb-ce ar fi un spor de cel puţin 150 miii franci, un spor produs fâră turburare pentru organizarea ec mică a ţării. Unul dintre colaboratorii ziai „des Debats*, d. Raftalovicl. a a ţuit la 70 milioane de ruble ( milioane franci) sporul anual al cinelor ce resboiul a cauzat Ru Dacă nu ne amăgim, aceasta | geţ( In msiliul comun.il ; pentru e.i să perpetuaţi sistemul d-vonstră vitreg şi inept de clriuuire'a interes dor comunei, pentru ca să lă->aţl oraşul tu prada necurăţeniilor şi a infec-ţiunilor celor mal otrăvitoare, pentru ea straiele să ajungă Intr'o stare impracticabilă, cum suut de câni vă aflaţi d-voastru In capul trebilor comunale. Sad sfirşit, vi s’ad înfund ut toate şârlâtâuiile. Aveţi cel puţin pudoarea de a nu mal da obraz cu alegătorii care sunt sătul de administraţia d voastră incapabilă şi exclusivistă 1 .Steaua României*. coreligionarii săi, i n a iu te de toate este ne- Francau, ce ee aprind ce pr.n magie, res-tţ os tor : şi nn inţeli g ■ cn să pună foaia sa pândind in jnrule o luminii eclatantă şi D dispoziţia fracţiunel şi pe timpul al ge- in acelaşi timp dnlce. rilor numai pentrn Subvenţionau ce i se 8ociut it-a generalii de electricitateaştint plăteşti din fondurile se r .'(**, eubveuţiuue ! să dea acestui sisten o ast-fel de impal-pe cari ad priimit’o dela apariţinnea ea şi 1 eiune, inciit pătrnude pe9te tot locul: in până astăzi, şi in care timp fracţiunea cu teatre ca şi in ateli.r-*, in pieţile publice totul absorbită de practica afac-ri:or sal« şi in saloanele pariziana. Fie-care recn-in exerciţiul funcţiunilor administrative, judeţ -ne şi comunale, n’ad prea avut ue-voie de a scria prin ‘.Ştafeta., noaşte calităţile sale excepţionale şi atrăgătoarele sale fl icâri; maî bine de 500 foa're ard la 1’ariB, in Spania in Italia , Astăzi, insă, cănd fracţiunea se vede a- ’ in Udgia, Germania, Uneia etc. şi in fie- Atentatul iu contra rciţpliil Spaniei Eatâ âncâ căte-va amănunte asupra incercârel de omor, făptuită in contra persoanei regelui, ieri Vineri, zioa reîntoarcere! sale la Mad ml. Se fâcus ■ pregătiri pentru al primi strălucit, bah o.’.uele tutnlor caselor a-tiate pe uliţele pe care ev-a să trea că de la gara Sudului pănă la palat, eraO im pod 'bite cu coroane şi oştirile garnizoanei eraţi inşirate p ■ amăndoă laturile. La patru «:- asurl şi jumătate, cortejul. ce înainta pe Calea Major trecusă gura pieţei San-Miguel, cănd. de odată, se auzi zgomotul des arcârel un«I arme de fot. Un tânăr, ca de 22 de ani ce se afla pe trotuarul din partea stângă trăsâse cu un pistol asupra regelui; insă, fie că era tulburat, fie ca a fost impins de persoanele ce se găseaţi in jurul lui, glonţul fu Îndreptat prea jos şi mersă de lovi mâna unui soldat ce se «fia in şirul aşezat peste drum. Regele, auzind detunătura, opri indatâ calul seti, arată locul de unde pornisâ lovitura şi apoi iş urmă calea cu liuişt". Ucigaşul care de altmintrelea un căuta de loc a fugi, a fost pe dată arestat şi dus la Căpitănia generală ce se afla la capătul Calei Mayor. Este un om tânăr , mic la stat cu faţă colorata şi cu fizionomie energică insă nu desplâcutâ. Numele săă este Ioau Oliva y Moncasi. el estetată a unei fetiţă şi de meseria lui calfă butnar. Purtarea lui, după ce a fost arestat, nu arată diu parte'l nici slăbiciune nici căinţă pentru vinovata sa faptă. Nu se cunosc ăncâ motivele ce l’au îndemnat ^ încerca de a ucide pe rege, fizionomia sa ne arătând după cât se poate judeca la ântăia vedere, nici o aparenţă de nebunie, toată lumea stă in nedomenire. Tot ce se poate zice, pănă când cercetarea va lumina treaba, este că precugetarea crimei este bine dovedită prin hârtiile ce s’ad găsit la dânsul. După ştiinţe'e culese pănă acum ucigaşul est'-1 născut in provincia Taragona şi afiliat cu Internaţională; nu era de cât de puţine zile in Madrid unde venise cu scopul ho-tărit de mal inaintea de a ucide pe rege ; nişte însemnări scrise de mâna Iul nu eartă nici o indoialâ despre aceasta. S a găsit chiar printre acele note, observaţiunile făcute de dânsul asupra zgomotului ce se lă-ţisâ că regele ar merge in trăsură de la gară la palat, imprejurara care după părerea sa ar fi făcut uciderea la care sa gândea mult mal grea de indeplinit. Liniştea regelui nu s’a desmiuţit un singur minut; şi după surprinderea produsă de detunâture el 'şl a urmat calea până la palat. N'am trebuinţă să vă mal spun că această intâmplare care de ieri este obiectul tutulor conversaţiilor a deşteptat o indignaţiuue obştească. meainţ ită Js a panii «lin mâini baletul comunal şi poate şi pe c-1 judeţean, astăzi, simte o necesitate imperioasă de n recurge In publicitate cn să-şi apare existenţa; de aceea es nil propus d-lnl Goldaer ca să-i dea ospitalitate iu coloanele foliei spre a'şl apăra pielea. Dar d. Goldner, fiin 1, negnstor, aii rSs-pnnB fracţiunel că ncum fiind o chestiune de v aţa sad de moirts pentrn „onorabilii membri aî partidului fricţiune!,* fiind vorba de mi gros gh jeft, est- dr- pt şi cuviincios ca să tragă şi domnia sa, proprietar şi editor al foad avantage proporţionale cu sacrificiile ce face şi cu perspectiva beneficiilor ce promite intre-prindereo. Astf -l d. (îolduer s’nS oferit să cedez- frRCţiunel organul esSfi pentru tot timpul alegerilor comunale şi acelor ce vor fi să se maî facă p utrn camarile de revizuire pentru minima samă de 7,000 franci. In zădsr onorabilii finanţiaril ai partidului, d. Anghel şi Tacn, aO obiectat d-lul Goldaer că odinioară, nu corelegionur de ai săi, ad vîndut pe fundatornl crsştinis. mulul numai pentru 30 ie arginţi, şi că un este dr -pt ca acnm să ceară atăt d i scnmp pentrn capnl a călorva oi rătăcite ! D. Goldner a replicat că timpnrlle s'ad S/hiuibot. şi că, din nămolul do gheşeftari nsignrate partidului, este drept să aibă şi doinnia-sa o părticică mai grăsnţâ. Turgul nepntăndnse 1 rmiua pănă joi seara, Vineri „Stafdtn‘ ad apărat fără să cuprindă vre unul din numeroasele articole pregătite de fracţiune». In marea sa restrişte, fracţiunea ad admis cood.ţiile d-lni tialdner, şi astfdl târgul încheiat, numărul de astăzi ad şi reincepnt seria invective-or şi calornuiilor, singnrile prodncţinnl ale crierilor fracţioniste... „Steaua României* * Ahgert comunale in iiiji. — Pentrn viitoarele alegeri comunale, care încep in zina de 5 uoerubrie viitor, partitele politice din Iaşi lucrează de pe acum din toate poterile. Pe de o parte snnt conservatorii, cn care s'ad nnit, şi liberalii moderaţi, precum şi orice alte nuanţe din fostul partid naţional liberal; pe de alţi stă frneţiun-a singură, având de aliat numai j guvernai. Întruniri publice se uunoţu din I toate părţile. Pe căt se ponta judeca de pe acum, nemulţumirea contra consiliului comunal actual, compus aproape esclnsiv din membri si fracţianei, este foarte mare, şi dacă administraţia nu va interveni cu tontă puterea sa, prev d m ci opoziţiunea va eşi învingătoare. De va fi aşa, a cai care zi progresele Bale, se constat mai mult, şi economia ce prezintă asopra gazului aeroform, nn mal permite a se in-doi ciuevs, că peste curend, acest sistem oste chema’ a fice tnrnl lumei şi o revo-luţinne din temelii in eclerajul modern. Prin numărnl viitor vom reveni asupra acsstei importante cestinne, şi sperăm că oraşele I «şi şi Ga'nţi vorşli să profite, de avantaj da incontestabile ale si3temnlni de ilnmin-it ce preconisăm. „Nev-York Herald* publică un articol reprodas de „Times* in namărnl s5d dela 22 cur-nt s. n. In acest articol jurnalul american afirmă că invenţinnea d-lnî Edison concernXnd lumina /i/ectricâ, are cu drept cnveot importanţa ce ’i g'a atribuit la început. In-ventatorele insă, crezând că ar fi o nebunie a pnne in domeninl public o afacere de importanţa acesteia, din pnntnl de vedere financier, n’a voit să dea secretul săd publicităţii de căt numai după ce a luat brevetele sale in E -.glitera şi in Franţa. El a insărciaet agenţi de a îndeplini formalităţi e nec-sarii in principalele ţări ale Europei, şi aşteaptă o depeşă care să’I anunţe că total este gata pentrn a se pnne imediat pe lucru. Toate măsurile sale snnt luate pentru a ilumina gratuit nn cartier intreg la Neiv-York sub titlu de esperienţe. El B'n in-ţeles deja pentrn a plasa firele sale electrice in condusele gazului, şi a le pune iu comunicaţiuue cn teatrele, cu magazinele şi cn casele particulare. Toate canalizările actuale snnt pusa la dispoziţiunea sa şi pentru a plasa firele electrice. Se anunţă că de astăzi peste câteva luni, întrebuinţarea va fi complectă şi noua in-venţinne pusă in practică. Sistemul funcţionând actualmente la Parisestede invenţinnea d-luî Jablochkoff. Aşteptăm ca iluminarea prin mijlocul luminai electrice d-> sistemul Edison să funcţioneze la New-York, pentrn a ne pronunţa asupra inveuţinnei care va prezenta mai mnlt avantaj din indoitnl punct de vedere politic şi economic. (Cariera! finanţiar) Soliditatea recompensată. Firma Isen-tlial A care ezistă deja mai bine de jumătate s col a funcţionat d’atnncî stabilimente nn timp nşa de Inng ca binronl principal al loteriei de bani Hnmbargeană, şi de atnnci şi-a recomandat destul de bine in toate părţile Europei, Firma aceasta dispune şi in România de mii de clienţi, actualmente d-lor Isen- va fi vina? De sigur a celor ce n'ad ştint : ^ numiţi şi din partea gn- _ 1 verunlni german Ia Bmnsvic ca colectori principali ai loteriiI de bani Brnnsvighiană. să’şl atragă simpatia publică prin o administraţie justă, ech.tabil.l şi pricepută. Lista persoanele ce opiniunea publică Isşană le aprobă pentru consiliul comu na e următoarea: 1 D. Vasile Pogor . . . propr. 2 „ Dim. Rostiţi ... » 3 „ Loc. col. Ltnga . . . » 4 „ Iacob Negruzzi . . . , fi prof. 5 „ Cost. C. Cerchez . . > 6 , Leon Negruzzi . . . » 7 „ Theodor TSutu . . . » 8 „ Gr. M. Buiclin . . . fost pruc. geu 9 , Alei. Dsgre . . . avocat 10 , Al. M. Şendrea . . . > 11 , Al. Stamatopolo . . arhit. fi ing. 12 > Alex. Racoviţă . . . farmacist 13 „ Cost. Panaitescu . . comerBant. 11 „ Neculae Ioau .... > 15 , Al. Vasiliu (sf. Vin). 10 „ Vas. Mibailescn . . . > # 17 „ Preotul Al. Ionescu . fost COQ9ÎI. „Cnriernl-Bulasau* CRONICA DIVERSE Antrepriza politică.— 4Ştafetafoaia din Iajî a d-lnî Ilerşcu Goldner, orcanul semioficial al administraţiei locale, judeţene comnnale, care de catva timp aii deschis coloanele sale articnlelor emanate dela penele fracţiouiste, era cut pe ce riî se desfaci! de client la sa, cuci tl. Goldner, ca toţi Iluminarea Electrică.— In acest inouieot evenimentn! zilei, este deprecierea considerabila suferita de acţiunile Companiei Pa~ riziane de gaz, K!e aQ perdut lO de franci fi staii 1,285.— Acea st ii sciîdere se atribne numai introduceri electricităţii pentru iluminat. In timpul sărbătorilor Parisnlnî, publicul a putut sîTşf dea aeamfi de acest I sistem, fi de revoloţionea ce este chemat a aduce in iluminarea oraşelor. Cele peapteKHd de focare electrice instalate iu faţa Operei şi in piaţa teatrului Loteria de bani de Bronavic e aranjată intocmaî ca cea de Hambar#. Tragerea principală se in ce pe ]ft 14 Noembre a. c. 8. n. şi se termină la 6 Decembre a. c. 8. n. Intr’un timp scurt de unmal 23 de zile 28,500 de premiurl urmează a fi cSştigate in suma totala de 9 milioane 317,006 lei noi a se lua desluşiri mal de aproape din anuncinl d-lor Isenthal A pablicat in ziarul nostru de a/.*. AvŞnd in vedere că #u-Turnul german la BrnnBvIc garantează cu toată averea statului pentru plata esactă a căştipurilor, apoi soliditatea acestei întreprinderi nu poate fi bănuită nici un moment. Dorinţa noastră este că premiul principal de 000,000 lei noi Bă fie căftigat in Romănia. BiBL'OGtlAFIE C. S. Stoieescn şl II. St Cilii, 1IC*CU. profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa romană, pentrn şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. I). MlrCSCIl.—Aritmetică cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând pi ste 1000 exerciţii «le calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in So de 163 pag. Freţul 1 1. şi 50 b C - I-T \7 r-1 X rj # MAGASLNIUL IItiL1ISGERJE IUi\ VI i\A ('o/fti VifforiW fA/opofriiV» -/*, 18, 26, 34. Feţe de ni^sp de Olandă albe de 18 persdne a fr. 16, 28, 36, 48, 56. Feţe de mese de Olandă damast 24 persbne a fr. 33, 54, 69, 75 6 Şervete de masă albe de aţă a fr. 5. 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şervete de ceaiO a fr. 2.50, 4 şi 5.50. A voiul necesitato de iui milion (’dnlioidi predabile succesiv do le 1 MaiB pen? Iu 1 Augst 1879; Doritori cari ar voi să se însărcineze ra predarea lor, sunt invitaţi a depune ofertele impreune cu modale la biuronl meB sitnet in Strada St. Vineri No. 17, Iu t6te filele de la I) —12 ore a. m. (814—3) Fin. Hoseiitlinl. Loteria de Stat de BRUNSVIC ultima tragere cele mai mari şanse de câştiguri! la 14 Noembrie u. c. s. n. Bă începe ultimii şi principala tragerp a lotăriel de Stat Brunavic continuând fură întrerupere până la 6 Decembrie a. c. b. d. In curaul aceator 23 de z le, ae trăire 28,500 de câştiguri in total e-aiată incă numai 70,000 loae in acestă loterii. Şanae de câştiguri dar forte inaemnate căci mal mult ca jumăiae a tutor loaurilor esiatente trebuie aă câştige negreşit 28,500 câştiguri a» im- part precum urmâzâ Ld noi. 1 Câştig şi PreuiiiS a 600 000 1 Câştig a 400,000 1 Câştig a 200,000 1 Căştg a 106 667 1 C&8ti? a 0,000 2 Câştiguri fie care câtP 53.333 2 Câştiguri fie care câte 40,000 3 Câştiguri fie care câte 26.667 10 r&jtipurl fie care câte 20,000 20 Câştiguri fie care căte 13,333 fio Câştiguri fie care râte 6.667 ă ioo Câştiguri fie care sâ:e 4,000 200 Câştiguri fie care cât 2.666 600 Câştiguri fie care câte 1.333 800 Câştiguri fie care câte 667 900 Câştiguri fie care câte 400 25,900 Câştiguri lie ctre câte 190 Tâte 28,500 câştiguri fac In total auma de 9 milione 317,066 I. n. Contra tranamiterel a preciului ofici-almente hotărit de L. n. 160 pentru leşuri întregi originale . 80 pen'ru losuri jumătăţi originale „ 40 pentru loaurî sferturi originale aubaemnatul biroul principal de loterie expediază aceat» loae originale valabile pentru toate :rS 4'le de trageri, şi investite cu armările statului, in tdtd peţele României prin poştă—C atul se 16te transmite in moneda hârtie) română. Fie-care trimitere de loae va fi însoţită de programul oficial tradus in româneace şi după terminarea tragere), fie-care posesor de loae primesce îndată şi fără ca aă mal facă vre-o re-clamaţ e lista oficială a tragerel, din care lista se constată intr un mod fdrte clar reşultatul trtger.-i, Pentru plata eractâ a câştigurilor, guvernul getman la Brunsvig garantezi ca t6 â averea gratididaă a statului, asemenea şi achitarea sumelor câştigate se facil sub controlul guvernului german si prin intermediul nostru udată după ce tragerea e terminată Avem in td'c pieţele mai mari din România corespondenţi, in căt putem plăti câştigătorilor sumele câştigate chiar la domiciliul lor şi ev. ln moDedă de aur română având in vedere că mal este numai un timp scurt până la începerea termenului de trageri, şi considerând circumstanţa că cuankllatea tosurilor care u al este de dat e prea mică, rugăm pe omr. amatori a espedia comat-dele lor grabnic şi direct către: Biroul principal de loterie Jsenthal & Co., HAMBliRG (Germania de Nord) Ccrespon.i&ni şi roai&iKace. • criaorl din România în Hamuurj bo>pc in 70 • re. Biroul de anunciurl A. Stelner. Hunburf. 6 Prosdpe de aţă coratâ a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10.50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi \2. 1 Bucată de pânză de casă 36. coţi a fr. 16, 18, 24. I Bocaiă de Olandă Rnrabnrg 62 coţi a fr. 48, *56, 68, 78, 90 I Bncată de Olandă de Belgiu & fr. 62, 75, 110. Bncată de Olandă de Rnmbarg 3 coţi de lat, 2 I coţi de lnng a fr. 35, 48 şi 63.__________________________________________________ I Bacată de Chiffon franţusesc de1 30 coţi a fr. 14, 17, 23. I Bncată de percail franţnseec de 45 coţa a fr. 23, 28, 34 şi 42. I Bocată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 coţi resturi de pânză. Clillon Oxford şi Pichet Ie cupone de 5, 6. 8, 10 (115 coţi, te vinde mal ales Ierte ettin. intâ numai până Cănd se va ellrşi depoaitnl acestora. Miigasimil de lingeriic din Yicnu Gulen Victoriei, Paietul ,Daria', (> r| m». prăţ îilie ii,- la iwiţiil Lipscanii '). A vi eşit de sub foto-litogmfie esacta hartă a ţinutului Dobrogel şi Dristoriorulnl (nioşie veihie a roumuilur,) prelucrată după aceia cu care s’au servit d-nii Ambasadori al înaltelor puteri la Congresul de la Berlin arutândn-se ţie dânsa forte esact oraşele şi cetăţile, porturile Mării Negre şi ale Dunărei. Insula şerpilor, Delta Dunărei totă cu ostrovele ei, pădurile, bălţile, drumurile de comunicaţie, calea ferată, Cernavoda-Chiuf-tmge, şi peste acesta ilustrată cu marja Homâiiiil şi a Iul Mircea cel bat ren despotul Dobrogei şi domn al Komâniet 1882, asitijeuea s'uă sustrag ţie hartă şi 0 pagină a titlurilor lui Mirica pe când stăpânea aci 1 bogat ţinut. Doritorii de a poseda harta va cere de la mine ori-câte egemplare vor dori trimiţând in mărci poştale eaă tiu.bre, preţul de cât- doi lei noi esemplarn. ( a ea Vacârescl No. 151. Bucnrescl. L.-Co-lontl D. Papnzoglu editor, — din care a 4-a purta se va da pentru ajutorul familielor orfane ale nciţilor soldaţi pc câmpul de Iuţită precum s ad dat până acum şi diu alte ediţiunl suma de 118:1 lei noi in de-cnr* de 10 luni de ţjile. Iji le vor priimi fără plată Ua transport. r:xxxx-#-xxxxx-»-xxxxx-«-xxxx % x x x x I POMI RODITORI, PLANTE I X X X X X I Aduc cu ondre la tiinosciinţa amatorilor că im de rCuifare, o colecţii,ne de copaci roditori toţi altuiţl de jos, şi anume: PEhI nouâ-j«cl-şi-opt specii din cele m »1 alese din Francia şi belgia. MERI trel-ijecl-şi-şeie specii din cele.mal fin? din Francia, Belgia şi Engliterel. PERSICI din cea mal renumită grădină din Montreuil, fructul ea totul extraordinar cn mărime şi parfum. SPARANGEL planie de 2 ani fdrte producetdre din speciile alese de Ia cel mal vestiţi cultivatori de la Argenterille care aă produs SparuDgel de o mărime grosime şi gust care a câştigat admi-raţmnea amatorilor. rRAGI fructul fdrte mare delicios parfumat. SMEURĂ fructul mare frnetifică p&nă la firele tdmnel. T«5te aceste spec 1 aă^dat resultate remarcabile in grădina d-lul Philippescu. TRANDAFIRI un tsortimeDt din cele mai alese şi mai frumdae din Francia, Belgia şi Germania, inalţl cu cor6nă de 2 ani altuiţl şi mal bine de 600 trandafiri in gcveciuri pentru grupări alese din speciile cele mal frumdae. SEMINŢE DE CANTALUPI din vestita colecţiune cultivată in a-rcitâ grădină; in paquete. t ACUM FIIND TIMPUL PLANTAŢIUNILOR rog a se grăbi comandele. Pentru preţiurl şi detalieri a se adresa la sub-scrisul; cu acostă ocaeiune exprim gratitudinea mea onorabilelor persdne, care in-curajind silinţele mele, m au onorat ca scrisori de mulţămirc. JEAX YERMKILLI.N Grădinar la D nu G. C. Philippescu Scr&la Dionisie No. 42. "ucurescl. I X X X X X I T X X X X v:xxxxx-*-xxxxx-*«xxxx-*-xxxx:i Societatea Acţionarilor Căilor ferate Komâne. PU BLI C A TI UNE Conform «loriuleT Minislerulul de eomereiil, va eirrulii ca probă CU ÎNCEPERE DE DUMINECĂ OCTOMBRIE A. ţ âiiă la un alt ordin UM TREM M ■ 5K TT de la BUCURESCI până la MIZIL şi de la BUZfU până la BUCURE:. Acestn trenuri vor avea ordinea nriiiâtore de mers : IHiiiin. Bucurcsci...............Plecare fi 20 Chitii»............................ r, Bnftea............................. 7 12 Periş.............................. 7 53 Crivina........................... s 92 Ploescl............. .... 0 38 V.-Călugâi(Sscă.................... 10 0.1 Albesci............................ 10 22 Mizil...................Sosire 1 1 02 .4 nte-nier. Post-I Bn/5u....................P'ecare Monteor......................... UlniBnî......................... Mizil........................... Albesci ........................ V.-Călngărt*scă................. Ploescl ........................ Crivin.......................... Periş........................... Bafte»....................... Chitila ........................ Bncorescî .... . . . Sosire 81 Vănijarea biletelor de voiagifl precum şi priimirea bigagiulnl şi a mărfari mare vitesa ae face ca la trenurile ordinare de voiagiorî. Bucnrescl, ,s5> Octombrie 1F»7S. DirocUimea di* Exploalart M E K 8 li L TRENURILOR PE LINIA BUCURESCI-GIURGIU (Smârda) Valabil de la Ţ 1878 pana la noi disposito m (THKsn-on kgiC Tr Na. I Diminâţa Hucurt‘M‘1 . . Plecare O 15 Jilavii................1» 27 SinlrşII (Halta) . . .9 83 Vidra.................1* 43 Grădişte (Halta) . . .0 52 . Sosire IO (i l GIl KGIl -lJKTHKŞn Coma un Bânesa . Frăţeşti Giurgiu Smârda Plecare 10 11 . ... 10 99 . . . 10 58 Sosire 11 15 Plecare 11 25 . Sosire 11 35 AmiaŞi-Şi Tr No. 3 Sera 5 05 5 17 5 23 5 33 5 42 5 51 6 01 0 29 <; io 7 05 Sera Smârda Gi urgii) Frăţeşti Bănesa (’o mana (îradişte (Halta) Vidra . . . Silltesti (Halta) Jilava . . . Hueiiresel . Tr. No. 2 Tr. No Oup-i» . Pl> care 4 . S sire Oiminiţa 4 41 , PI-ca re 9 05 4 5£ . . . . « i; ;> ot . . . . 9 39 5 2B So«ire 10 03 5 53 Plecare 10 13 (i W 10 (S ti 08 IO 31 <> 21 10 39 t! 29 10 (8 6 39 11 05 ti 55 Dimlneta Stra ITiEOATXTRX A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. 1, I» or» 8 şi 15 minute, ser» la BrSila-Galatz, Roman, lassy-Stlceva, Viena, Berlin, Paris, Petcrsburg. II. Trenul No. 1: Cu trenul accelerat No. 2, caresosesce din Vii ua, Leni-berg, Soceva, Romau, Galaţi, Brâiln, la ora .8 şi 30 miuute dimiueţa. 111. Trenul No. 3: Cu trenul No. 6 de călători cbre sos-sce din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi .30 minute, după Hmeijă-i}'. B CU VAPOARE DANUBIENE la GIURG Ou Vapurt iU potLă la Giuryi*. 1) Sosind la Giurgiă diu sus: Lui Miercuri şi Vineri, cu Trenul No. 4 2) Plecâud de la Giorgiă in jos Lut Meircurî şi ViDeri cu Trenul No. 1. 3) Plecând de la GinrgiO in sus: Mar Vin*rl şi Duminică cn Trenul No. 1. 4) Sosind la Giurgiă din joi Miri Vineri şi Duminecă cu Trenul No. t NB. La gara Filaret se vettd bile piutru vaporc, pentru tute staţiunile in si până la Viena şi tn jos primi la Chilt NOC A. T DE IER 4 Ci doctor în medicină 1* 1' ILfl jj j„ cliirurgie. Mâ- nioşi şi roelic specialist ţantrn bulele de copii, dă consultaţii in t6te (filele de la .3 până la 5 ore p. io. în strada Colţii No. 14 I | FOTOGRAFIE şi PICTURĂ I. F_ AYTSTIDX Oomp “21, Calea Mogoşioel 21; vis â-vls de cofetăria Capaş. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură , de orî-ce fel de mărime-niai noB şi elegant aprobat iu cel mai înalt grad prin care o, Tipografia, Thiel t Weias Palatul ,Dacia, modul cel fard un lurru solid frumoe ca fidelitatea nat are!.