II VINERI, 20 OCTOMBRE ANUL HI—1878. k^AMEWTELE. V ^ TOATa rom\nu |N STKAINATATK : I. ». 47 > , 24 > . » > • 60 UţlONI Şl BBCLAME: litfrf petit, padina IV, 80 buni . al, 80 bani, pe pa*. U, J lri n0l I lei noi lima. ■i£r In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiuroul Rodaoţiol şi A d m i n is tr<‘t ^ ini: Palatul ‘Maeia,. AISTUiSTCrU R.I Se |)riiiii<'>c in »tr&in,iLiU<-: l/i J'-nil llaaun itnn A Vngler in Vi<-nna, W Im», A. Opjxhk in Vieona, Stulx-nbvsi-i 2; Uiulolţ Atonu in Vienna , SeiWsUUe 2: l’liihjij, Utb in Vienna, K«ch**i.li «îhîţii»»* II : ].. I.nng A Comp. in Peţta, Uita*-IsijfiU A Comp. In Parii, C. A'lam •£, C•rrefanr ,le la Croii-Rr>ii‘Ţp2. Pari»; OrainA Comp. Ku<* Dron.t 2 Pari <; hog. Micoml, 130 —140, Pleet Street LoiMur Scrisori nefruncate nu «e primesc. Articolele nepublicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. * I Jtecoreecl, 19 octombrie. . 1o5'|3 105'. Male . . rural . . urban . . rp&l al Capit 9»>L 92>/i «S’l* 9*‘fî 188 200 82 «9*1» »2aJs 8&'|s 06 Cursul ile Vleuu, 31 octombre Renta ungarii In aur Bonuri e teiaur ung 80 43 109 — 72 30 — «0 61 90 70 20 I cn premii — — ......... 92 7S — 1 I 122 >f t - I emia< - . . II . Iuipru ,tul austr, In hirtie » . » argint Renta austriaca in aur . . Loee din 1866 ................ 111 75 Acţiunile b&nerl naţionale . 780 — . , auitr. de credit . 219 75 . „ ungare , 202 25 Argint.........................100 — Uuoatul......................... 5 57 Napoleonul...................9 41 '-]|0 100 mărci germane.............58 15 Carnal de Berlin, 31 octombre Acţiunile Cailor ferate rora&ne. 34 60 Obligaţiunile romane 6e/« . . Priorităţile C. fer. rom. 8< di a slănge eetreuiă aQ depus le, prin care cer punerea cabi-acusare. Londra, 30 octombre %xd* pomenite de zgomotal u uei ,t.ss de la Marpa, CuapicS spre (30 oct.—9 ore dimin.) ’ Berlin, 30 octombr'. «tiuţintile iucepute pentru a remite ,1 diaerile de fler ale României, «ajunge la o inţebgtre, stabi-pnuctelor de căpetenie. Mâne proiectul aranjamentului. Londra, 30 octombre. tirî, că măne se v» eepedia cir-L'luS. care cere put rilor stricta a tratatului de Berlin. Vieoa, 30 ootombre. Ii budgetară, discutând proiictul de guvern, relativ la creditul de iiioane aâ adoptat propunerea, ca mal dt-Lberme asupra acestui ll (ti să ee ceară guv>rnniu[ ca să li feegaţiunitor eăt de cnrănd trata* Berlin. luai de buauca a declarat, că CJU-irtesy reeervă de a da delega-leplicaţil. El a adaos; A trebuit »m peste creditul acordat iD in-jril armatul ţi să sfârşim opera Ocupaţia ni ae impunea pentru lomplicaţiunl mai grave. Guvernul P» un proiect relativ la antxin-|> la cele-talte dieposiţii ale ţoi de Jlerlil), cari sunt de coiupe-flrgaţiuuilor. octomhrft deputaţilor. D. Tisv.a dă espli-|lj>ra crizei ministeriale. El zice ; |'na cabinetului definitiv va avea W( după ce situaţia va fi devenit iii limpede in urma votării adresei*. U adaogă că nu vrea să se sus-ji la responsabilitatea ce cade asu-& e gata a da esplicaţit ca mi- Ilirovir.orin chiar Conchide spriji-Liectul de adresă, presentnt de că-l-edenyi, proiect care se adoptă. BUCUREŞTI lol, IO (<31) CHitombro iii de la redacţiunea ,Ro sunt supăraţi de articolul Jdin 17 octombre, şi ne ad-o predicii de moderaţiime 1 mft cuviinţă. Lecţiunea ce vopsc a ne da este in sine c&t se poate de bine inte-meiatâ pe adevăratele principii ce ar trebui s& calauz-ascft ziaristica in desbaterile el asupra chestiunelor politiee; ea este totodată scrisă cu ruoderaţiune, ba mat mult cu bună cuviinţă. Departe de a se supăra la rândul nostru, articolul .Românului* ne a adus o adevărată mulţumire pe care avem a o motiva, şi după aceasta, vom avea câts-va observa-ţiunl de fâcut. Mulţumirea noastră provine din faptul că, precum se vede. articolul nostru a produs resultatul pe care căuta să i obţie; redacţiunea .Românului* a înţeles până unde poate sâ ajungă polemica ziarelor cănd in deriderea bunului simţ, a adevărului, a lealităţel, se susţin in nişte fol ce ar trebui să se respecte, propuneri snb imputări bune numai pentru un public de copil. Deştep- tftnduse din ameţeala sub domnirea ţu Constantinopol se crede, că câria a putut scrie puerilităţile din , ge va indieia pe cale pacinică ultimele sale articole, revine la 9iiu- şi cu bună înţelegere convenţia turco ţirl mal serioase. 'austriacă privitoare la ocuparea Bos- Nol Înţelegem foarte bine adevă-Jniel şi a Herţi govinel. Lnyard şi Carata însemnare a predicel sale care ratheodory paşa ăşl dafl toate silin-nu este altceva de cât o mărturi- ţele putincioase pentru a pune la sire a propriilor păcate sub forma cale iucbeerea acelei convenţii, a-unel mScrisori ciUre Corinthianl1 Insă orlcăt de meritoriă să fie o „sfiovetfaniă* totuşi ea nu are depli- doarâ .Românul* este acela care poreclisâ cu numele de .Passatoic* pe un bărbat astăzi aşezat pe banca ministerială, şi care intr’un şir de numeie nu'l cbiamă altfel decăt cu numele acestui renumit ucigaş şi hoţi Multă vreme ara adus toate silinţele noastre pentru a nu imita acest pernicios, acest abominabil exemplu. Omul insă remăne om, ori cât de lîlosof ar căuta să 6e ; şi vin momente unde inima se revoltft, unde mintea ăşl perde cumpătul şi atunci expresiunele in ignâţiunel curg fără voia de sub pană. Bine-voiaseâ .Românul* a recunoaşte acest adevăr, biue-voiascâ a fi serios, sincer şi cumpătat in discu-ţiunea sa, şi atunci va vedea cu câtă mulţumire, cu câtâ grabă ăl vom cât şi dincolo de Balcani se preţueşte la 25010001deoaraenf.|Recriitârile pentru armata bulgară afi dât pentru principatul Bulgariei numai ţifra de 60,000 de oameni, care continuă a se smotri şi a se iniţia cu meseria armelor. Se bagă de seamă, cumcâ viaţa militară nu le prea place tinerilor lucrători bulgari, căci numărul deaerţiunilor sporeşte pe zi ce merge. Toţi generalii ruşi, cari se J ailiulul comunal, atiaâ dincoacejde Balcani aâ fost che- Se apropie, este Ia 7) Noembre maţi cu grabă la cartierul general luna viitoare iova, la Galaţi la Iaşi, adecă, de la un capăt al ţării păn’ Ia cel 1 alt. Nu mal vorbim de Craiova şi de miseriile el—zice .Olteanul* căci aceste misenl le-a adus culpabila indiferenţă a alegătorilor care nu şi-aâ făcut datoria de cetâţen când a fost sâ'şl dea vot pentru oameni capabili de a conduce interesele comunei. Sâ vorbim de noua alegere a con- din Adrianopole; n’aâ mal rămas de cât cel ce se aflali U Vama şi la Şumla. Seumpetea obiectelor de primă necesitate, de locuinţe şi de lemne de ars, devine excesivă. Avem in perspectivă grozavă mizerie, pe cara DIN AFARĂ nul săfl preţ decăt atunci cănd implică totdeodată şi angajamentul de a nu mal cădea sub ispita. Dacă articolul .Românului* are şi acest inţeles, mulţumirea ce ne-a adus revista sa de Miercuri va fi şi mal deplină, şi atunci poate fi încredinţat câ ne va gftsi pe noi, a-cestil d la .Timpul* tot aşa de zeloşi, pe căt ori fi şi dd-lor, pentru a mânţine polemica ziaristică pe inâlţimile bunel cuviinţe şi ale mo-deraţiunel de unde nici odată nu ar fi trebuit să 9e coboare. Cn toate aceste nu ne putem opri de a observa ca nimeni mal puţin decât .Românul* are dreptul de a se supăra şi de a se plânge. Cine a aşezat tonul polemicei ziaristice pe acest scărbos şi alunecos povărnişî Cine a dat primul avânt acestui sistem deplorabil? Cine este acel ziar ce in vreme de cinci ani umplea, mal pe toată zioa, coloanele sale cu alte invective, cu alte imputări decât acele de care se plânge astăzi .Românul.* Nu am avea decăt a deschide colecţiunea sa dela 1871 până la 1876 fără a mal vorbi de timpul de atunci şi până astâzl, şi, tual la toată pagina, vom găsi, semănate cu imbelşugare epitetele de,; „jâ/uiiorU trădători al (irel. oa- urma p<* calea acestei fericite tran-1 ne va aduce-o iarna. Tifosul , care sformaţiunl. bântue toată ţara , va deveni un flagel atât prin frig cât şi prin privaţiunile de tot soiul. Ce 9â mal spunem despre nenorociţii emigraţi, cari revin cu miile şi sunt impie-dicaţl de a reintra in 'satele şi in posesiunea bunurilor lor? Trăiesc iu bordeie miserabde, se culcă sub cerul liber şi sunt decimaţi de boale : un gen de esterminaţie, al cărui secret ăl aâ ruşii. Se poate ca elementul musulman să dispară din Bulgaria in câţiva ani. Celelalte comunităţi grece şi latine nu vor fi persecutate in acelaş mod ; dar lor le ^are râd deja şi continuă a le părea râd după domiuaţiunea musulmană, care are multe defecte, dar care se distinge prin o mare calitate : toleranţa. Ortodoxia rusească va stăpâni in noul principat, unde ăşl va exercita tirania religioasă şi politică. Ori ce ar fi putut stipula tratatul dela Berlin; toate posturile le vor avea numai bulgarii ortodocşi, şi chiar peste câţiva ani ca şi acum intre funcţionari nu se vor vedea nici catolici latini nici greci elini. Cu alte cuvinte pe tărâmul reli-giuml ca şi pe tărâmul politicei, va fi cea mal desăvârşită netoleranţâ. mânate prin uneltiri ruseşti. ' In proiectul de tratat, la care principele Lobanof caută să înduplece I’oarta, numirea creată de congresul de la Berlin, Rumelia re-sâriteanâ s'a evitat in mod ostenta-tat v, puindu-se pretutindeni Bulgaria răsăriteană. .Journal des Debats primeşte următoarea scrisoare din Rusciuc cu data de IC oetomvrie : iutorcându-inâ aci după incheerea păcii am gâ9it toată ţara ocupată de armatele ruseşti. Speram a găsi ordine şi o organizaţie oareşf-care şi mare a fost mirarea mea câ n'am găsit decât anarchia cea mal com pletă. Bulgf.iil o recunosc aceasta, dar nu cutează a o mărturisi. Situaţia lor s'ar putea imbunătâţi cu toate acestea prin noua organizare civilă. Eliberaţi de g«vernnmentul militar care pretutindenea e detes tabil, ar putea sâ muncească la de9 voltarea mijloacelor lor materiale. Dar acel moment nu se mal apropie şi guvernământul militar pare a voi să se eterniseze in Bulgaria. Se vesteşte incurânda intrunire a scupcinel bulgare pentru alegerea unul principe ; dar alegerea făcută şi principele investit cu puterile sale, Bulgaria va rămâne cu toate astea supusă mult timp guvernământului militar r uscat ALEGERILE COMUNJLE Alegerile consiliilor comunelor urbane şi rurale din toată ţară, cari vor avea loc in prima Duminecă a lunel viitoare, adecă la f> Noemvrie, a ’nceput a preocupa toată pressa din judeţe. Mal n avem a adăoga, câ toată pressa aceasta e nemulţâmitâ cu actualii admni9tratori de comune, aleşi sub influenţa comitetelor de es-ploatare publică. Vom reda numai estrase din articolele acelor ca să Numărul ' se vază, ră ’n privirea aceasta ziarele mcM vindu(i străinului, etc. etc. Nu I trupeldV de ocujiaţie atât dincoace 1 au una şi aceeaşi plângere, la Cra- Fi-vor oare alegătorii şi de astă dată Indiferenţi ca tot-d'auna ? Lăsa vor aceste mizerii să crească prin indiferenţă, şi vor uita şi acum sfânta lor datorie şi dreptul ce le dă şi protege l°gea ? De astă datft, ar fl mal mult de cât ruşine, ar fl nedemnitate; şi cel care se bucură de acest mare şi frumos drept şi nu’l uzează dânduşi votul pentru cel care eete bun şi capabil, probează nu numai câ nu m -rit.ft d’a se bucura de ace9t drept cetăţenesc, dar pentru on judecător drept, acela se poate condamna ca trădător de patrie, căci lasă interesele el in mâna jefuitorilor pe care le ar fi scăpat dânduşi votul săO pentru un om bun care le ar fi condus bine. Am fi nedemni de drepturi când am lăsa sâ fim amăgiţi prin linguşiri meschine ca si dăm votul la oameni ai căror trecut ne probează câ ne ar aduce nenorociri şi ne-ar face ^â plecăm copul spre ruşinea noastră. Aceste Încercări le-afi avut Cra-iovenil, şi spre ruşinea tutulor, este starea de mizerie a consiliului comunal şt judetian eşit diu urmă prin minoritatea de votanţi duşi la urnă prin vorbe măgulitoare, căci majoritatea ce putea face sâ cază o alegere violată prin linguşiri şi fftgâ-duell, a stat indiferenţă Ia casele el. Credem câ de astă dată fie care se ruşinează de sine insuşl şi consideră ca o crimă nepăsarea ce-a avut rând trebuia să şi facă datoria : căci cel mal mulţi nu s'aă dus sâ voteze pentru oameni cari ar fi condus interesele comunei cu demnitate; şi alţi, pentru că s’aă lăsat să fie amăgiţi de cerşetori de voturi care desecară tot re putea 3â înflorească oraşul sub o administraţie bună, de cetăţeni buni şi oamenT oneşti. Dară Craiovenil ar fi avut ochiul asupra averilor lor, şi nu le ar fi lăsat cu nepăsare in prada celor ce s’aO succedat la primărie, suiţi acolo cu voturi violate prin linguşiri şi fâgâduell, şi dacă in locul acelor vânători de voturi domnii votanţi ar fi vânat d-lor oameni capabili şi cn demnitate ca sâ'l pue a conduce interesele comunei, Craiova ar fi cel dintâi oraş din ţară, şi fie care ar putea zice cu mândrie câ este Cra-iovean, căci a9t-fel Craiova n’ar fi perdut nimic din fala el de altă dată, diu alte timpuri când Craioveanul spunea cu mândrie din ce oraş este. Uuteava oare şi acum un Craio-veann să spue din ce oraş este? Nu. TIMPUL Pentru câ, ar avea răspunsul: v6 cunoaştem valoarea, după oameni care'l alegeţi să vă conducă interesele, şi dupe cum sunt de conduse, şi progresul ce aţi făcut. Lăsaţi pe advocaţi să 'şl vază de meseria lor. căci el ah adus casa comunei in cea mal deplorabilă stare. Nu daţi votul la cel ce vă fâgâ-duesc multe, căci aceştia sunt precu peţl, care dacă vi’l cumpără, fac cum fac toţi precupeţi să câştige dela marfa ce ah cumpărat. Nu daţi votul celor ce vi l cerşesc, căci cerşetorul nu este capabil de a lucra şi trâeşte din ostenelile altora. Intruniţi-vfi, con9ultaţivâ, şi hotărâţi pre cel cari trebue să fie aleşi. Nu alegeţi de buni pe cel ce guvernul il scoate din funcţiuni pentru câ sunt rfil, precum aţi făcut de multe ori. Alegeţi oameni cu greutate morală şi materială dacă se poate. Alegeţi să fie stabiliţi cu proprietate. Ascultaţi pre cel ce vg ţin discursuri frumoase, dar judecaţi după trecutul lor ca să ştiţi cine vg vorbeşte. Citiţi foile volante, şi judecaţi pre cel ce le scrie şi se arată numai in ast-fel de imprejurărl când este apa turbure ca să prinzâ peştele. Citiţi profesiunile de credinţi, dar să ştiţi că cel ce scrie pentru sine scrie numai ce este bine, şi de multe ori se imbracâ cu o haină care nu este a lui. Citiţi foile anonime, şi dacă vă consiliează bine, să daţi votul altora, nu celor ce scrie anonim, căci aceştia sunt vipere care se ascund in flori ca muşcătura lor să fie mal inveninată. .Vocea Covtn luiului* zice: Ca publicişti, suntem datori a pune indată sub ochii cetăţenilor aceea ce grăieşte guvernul prin circulările sale, aceea ce spune legea prin textele sale, şi apoi a lăsa orăşenilor sarcina de-a gândi, a se sfătui şi a hotărî cum trebue să urmeze mal bine, spre a nu vedea interesele oraşului lor căzute pe mâini nedestoinice, gata de ale compromite in loc de a le susţinea şi a le face să pro-păşeascâ. Din acest punct de vedere dar plecând, iată ce ne spune circulara ministrului adresată primarilor, etc.: .îndemnaţi pe cetăţeni a se in-truni, a desbate şi a se lumina in-preunâ in privinţa intereselor locale ........Alegerile trebue să fie sincere, luminate şi adevgrat libere ..........Trebue să cerem mal cu seamă onorabilitate, cunoştinţă de trebuinţele locale şi devotament pentru binele public, etc.“ Toate aceste sunt principii frumoase, bine scrise şi pe deplin măgulitoare sufletului omenesc. Un lucru insă esenţial se cere pentruca ele să producă un bine real. Adică FOILETONUL „ TIMPULUI" PESTE CAP de EJVLII.E QABORIEAU PASTZA A DOA Generalul Delorge (urmare — Veri nml de ieri al .Timpului") Ca toate astea ăl era foarte greii lui, in situaţia in care se află, să se deeinte-reseze de afacerile publice, in acel an fatal 1815, şi iutr'un moment in care atâtea ambiţii iuţind cu lotul Franţa ăşî disputat! puterea. Nesiguranţa şi ameninţările viitorului turburai! atunci adânc Parisul. In fiece zi umblat fel de fel de vorbe stranie, justificate prin venirea la putere a onor persoane foarte neliniştitoare. Din toate părţile ca la o goană de vânătoare câinii. svoraB toţi faliţii de viaţă, roadele putrede din toate carierele, ambiţioşii, incapabilii, pungaşii. D. viconte de Maumussy, la intoarcerea sa dintr’o misiune diplomatică in Germania , fusese numit intr'un post important. Un ziar pusese inainte pentru o pre-fscturâ numele d-lui Contanceau. trebue ca nu numai in circulari scrise, ci fi in fondul insuft a lucrurilor libertatea alegerilor să fie deplin şi realmente sinceră. Nu e destul ca să 9e zică prefectului şi primarului să nu şoptească, trebue să facă a se inceta acea sistemă , nenorocită după noi, care, ocolind rlspunderea directă a prefectului şi primarului, a inlocuit’o prin cunoscutele COIllitetO electorale, hi spatele cărora umbra prefectului şi a primarului sunt mal tari şi mal cutezătoare, fiindcă sunt acoperite de orice răspundere. Se improvizează un comitet electoral de 5 snh 7 devotaţi al regimului, fac simulacre de intrunirl. in cari nu sunt admişi decât bine credincioşii stăpânirii, se afişează o listă de candidaţi, chipurile ca resultat sad expresiune a intruniril, apoi comitetul patent recunoscut câ nu se mişcă decăt sub bagheta administra-ţiunil, incepe a şopti pe la toţi a-genţil, şi aceasta se numpşte .... practica alegerilor libere, sincere şi luminate. Iată, d-le Rosetti, cum am vgzut câ s’ah practicat liberele alegeri din 1876, şi avem aproape cer-tudinea că tot astfel se vor practica şi cele de a9tâdatâ din 1878. Acest sistem ni se pare cel mal nenorocit, pentrucă societatea nu are măcar satisfacţiunea de a putea să ceară cuiva socoteală de falsificarea ce se face voinţei sale. Acest sistem este con-demnabil şi mal primejdios chiar de căi cel a ingerinţei directe, căci cel puţin in acest cas 'ţl cunoşti opresorul şi poţi a recurge la puterea legilor spre a reprima reul şi a face in-dreptare. De aceea noi, pe căt am citit cu cea mal mare atenţiune principiele frumoase şi frumos espuse in circulara d-lnl ministru de interne, pe atât ne am decis a sta in cea mal deplină reservâ şi a observa de aproape să vedem cum se va face de prefecţii şi primarii sgl, şi mal ales de comitetele sale electorale, aplicaţiunea celor atât de bine exprimate de ministrul de interne in circulara sa. Intr’alt număr aceeaşi foae sfătuind pe alegători să nu mal remâe indiferenţi la alegerile comucale, le arată câ intr’un asemenea caz se va prescrie dreptul fiecărui de a se mal putea tângui câ nu sunt cu destulă demnitate şi cunoştinţă apărate şi intârite interesele târgului in sinul primăriei. Atunci vor avea soarta ce o vor merita ; vor avea consilierii ce li se vor cuveni. Să nu se mal plângă nimene dacă şi astă dată, ca in multe rânduri, cunoscuţi antreprenori de voturi, cari şi-an făcut o meserie sistematică de a exploata prin mijlocul votului, pe poporul cel de jos şi a inşela pe ceilalţi, dacă zicem, 'I vom vedea şi acum inboldindu-se ca un roih de muşte spre a inegri şi păta nenorocita comună, deja d9stul de căzută. D. conte de Coubelsine — căci acum ajunsese şi conte—ocupa o situaţie de apropiată incredere pe lângă prinţul Louis Napoleon Bonaparte, prezidentul Bepubli-cei franceze. Ce partidă luă generalnl Geloroe in această amestecătură de intereBe egoiste ? Luat-a el vre-o partidă ? Aceasta niciodată n’a putut-o şti doamna Delorge. Trecuse vremea când ea era confidenta celor mal secrete engetărî ale soţului săli. El nu ’i mai spunea nimic despre ocupaţiile nici deBpre proiectele sale. Şi dacă ea ’l intreba câte odată, el răspundea cu vorbe vagi, sat chiar schimba d’odatu vorba. Cnnoscăndu’l precum şi el o cunoştea pe ea, ea observa in el un fel de statornică preocupare d’a nu o nelinişti, care o turburA şi mal mult. El ieşea din casă foarte des, şi primea la el mulţi vizitatori intre cari şi căţi-va deputaţi, patru sat cinci. In sfârşit in cursul lunii lui octombre, el consimţi, in doă ronduri si primească pe nnul dintre oamenii pe cari ’l gonise din casa lui odinioară... adică pe d. Corn-belaine. Insfărşit, se poate zice că doamna Delorge se aştepte la vreo catastrofă, cănd sosi ziua de 50 noembre. Zi fatală, ale cărei cele mai mioi cir- Este timp ca cetăţenii să pue capăt acestei stări de lucruri şi să numească un consiliu comunol din oameni cu hotârire de a se pune pe lucru pentru indreptarea comunei, iar nu persoane cari numai din veleitate se silesc a se alege, pentru ca apoi nici să nu mal păşească pe la primărie; a doua calitate, ce cerem noi, este ca, pe lângă hărnicie să aibă şi pricepere de lucru public ca nu din ignoranţă să nu facă un lucru, sau fâcându’l să facă mal mult rău de cât bine ; a treia calitate e de a fi integru, adecă nici pentru el, nici pentru amicii şi rudele sale, să nu se lase a se abate de la datoriile la cari ’l chiemâ legea, onoarea şi reputaţiunea sa in mijlocul orăşenilor săi. Dacă insă prin indiferenţă cetăţenii vor lăsa ca afacerile oraşului să cază pe mâni de oameni cari nici conştiinţă nu vor avea de po-ziţiunea lor, nici cunoştinţă de lucrul public, nici măcar ambiţiunea unul bun nume intre concetăţenii lor, atunci negreşit vălenii din vale ’şt vor plânge păcatul mizeriei in care trăesc prin mijlocul bălţilor infecte, fără felinare şi.fără pază; a-tuncl proprietarii să nu se mal tăn-gue câ acaretele lor sunt in pericol la cele ăntăl ploi din cauza lipsei de guri suficiente in cana-lurl ; atunci cel ce caută cu banul lor să facă lucrări publice să nu se cârtească contra pedicelor ce ah suferit dela favoriţi; atunci cel ce trăesc din budgetul comunei sâ-şl sufere amarul, scomptănd pe la zarafi cu preţuri grele mandatele ce le poartă rupânau-se in pozunare ; atunci văduva, săracul, ca şi bogatul ce merg in piaţă şi văd abuzurile ce se fac chiar cu articolele de in-destulare să nu se mal plângă de ele ; atunci cel ce ver’o trebuinţă zilnică ăl inpinge să deschiză uşa comunei, şi acolo nu va intimpina decât dispreţ şi nepăsare la plângerea sa, să tacă; căci vinovat singur va fi câ s’a lăsat a fi ademenit la alegeri, sad s’a făcut greoih şi nu s’a dus la vot. Din nepăsarea insă a orăşenilor şi nebâgarea lor de seamă vor trage foloase insemnate samsarii de voturi, vor precupeţi pe cine să a-1 leagă, sad se vor candida pe el in-şişl, pentru a mal inşela incâ odată pe nefericiţii locuitori din foburguri şi a amăgi pe naivii dinaintea cărora trec de oameni cu popularitate. Este de preferit de o mie de ori un om simplu din popor, dar cu bune simţiminte, decăt samsarul ds voturi, care in perversitatea sa nu mal are nimic de respectat, fiindeâ a speculat tot ce este mal sfânt sufragiul. Din şirurile precedente se vede starea in care ad ajuns Galaţii sub administraţia liberală. Nici Iaşii nu stad mal bine. „Steaoa României*, organ liberal cumstauţe trebuiai! să rernănă neşterse in amintirea nenorocitei femei... Era o duminică. Generalul se deşteptase de dimineaţă mult mai vesel ca de obicinuit, şi după dejun, deşi era frig şi ceaţă, se coborise cu fiul săB, că să tragă câteva gloanţe la o ţintă, pe care o aşezase in fundul grădinii. Drcăndu-se sus, Raymond zisese mumii sale: — Ea am greşit, ţinta de şase ori, dar tata n’a greşit deloc cu toate a fost silit eă tragă ca mâna stângă. — Adevărat, ziBe generalul, braţul met afurisitul de braţ drept mă doare grozav astăzi... d’abia pot să ’l mişc. Zicând acestea se aşezase la foc şi propusese nevestii sale să o ducă Bearu la teatru, şi tocmai se gândeai! la ce teatru să meargă, cănd intră Krauss aducend o scrisoare. La vederea adresei numai, generala! inerentă sprinceana. Citi scrisoarea dintr'o singură aruncătnră de ochit, apoi sgăr-cind-o cu violenţă, o aruncă in foc strigând : — Nu! de o mie de ori nu! niciodată! Cu toate astea, se mal resgăndi. Apoi peste un moment: — De seară, nu o să pot, dragă Elisa-beto, să 'ţi fac plăcerea de a te duce la teatru. Sunt silit si mâ duc la o întâlnire din Iaşi. dar care a arătat adeseori starea intr'adevâr odiosâ, in care fracţiunea poreclită independentă afi adus Moldova intreagâ, comentează asemenea circulara d-lul C. A. Ro-sttti in in modul următor : L). ministru de interne profită de ocaziunea circularii de a face teoria comunei şi a arăta însemnătatea ce ea are in stat, a căruia temelie e9te. Recomandă prefecţilor şi primarilor câ să indemne pe cetăţeni a să in-truni, & desbate şi a se lumina împreună in privinţa candidaţilor, şi să facă mal cu seamă cunoscut tuturor cetăţenilor, şi mal cu osebire tuturor sătenilor să nu sufere ingerinţele administraţiunil in alegeri. Mal zice d. ministru in circulara sa că ,in alegerile comunale opi-niunile politice nu este bine a fi puse in prima ordine*, şi câ dela membrii consilielor comunale trebue să se ceară mal cu seamă .onorabilitate, cunoştinţă de trebuinţele locale şi devotament pentru binele public.* Aceste recomandaţiunl, şi altele de felul acestora ce mal cuprinde circulara d-lul ministru, sunt lucruri foarte bune şi foarte frumoase. Rămâne insă de a se şti dacă ele vor trece din domenul teoriei in acela al practicei', dacă autorităţile actuale administrative şi poliţieneşti vor putea să se stăpânească de a nu se amesteca in alegeri, de a nu esercita niclo inriurire, chiar nici de acelea morale, cari nu sunt streine deprinderilor politice ale partidei d-lul ministru de interne. In această privinţă circularea d-lul Rosetti nu ia niclun angajament. Ea se mulţumeşte a spune prefecţilor şi primarilor să „facă cunoscut tuturor cetăţenilor ca să nu sufere ingerinţele administraţiunel in alegere, să nu asculte de nici o ameninţare.* In această platonică recomandare se mărginesc toate garanţiile d-lul ministru de interne pentru asigurarea libertâţel alegerilor. D-sa na ah aflat cu cale a declara hotâritor şi lămurit agenţilor administraţiunel că dacă vor exercita ingerinţe administrative in alegeri, dacă vor şopti alegătorilor ori ăl vor ameinţa , a-tuncl vor fi destituiţi şi pedepsiţi cu toată asprimea legilor. însărcinarea administraţiunel ca să vegheze la mânţinerea cu sfinţenie a libertâţel in alegeri este o proasta garanţie ce dă d. Rosetti alegătorilor despre exprimarea in toată libertatea şi cunoştinţa voturilor lor. D. Rosetti ştie că administraţia este de mult nărăvită de a se amesteca in alegeri, şi de a exercita presiune asupra votului cetăţenilor. Domnia sa ştie asemenea că administraţia este interesată ca comuna, această temelie a statului, să fie expresiunea vederilor, a pasiunilor şi a intereselor sale. Ast-fel fiind lucrurile , circulara unde sunt chemat şi pe care mi-o impune scrisoarea aceasta. Apoi sunând clopoţelul şi Krauss intrând, ăl zise : — Pregăteşte'mi pentru astă seară marea tinută. M8 voifi îmbrăca la zece ceasuri şi jumătate.., Insă veselia generalului pierise cu desăvârşire. Numai decăt apoi, generalnl se dnse in cabinetul Ini, şi acolo Btete inchis până la prânz. La noă ore, cn toate astea, era gata şi trimesese pe Krauss să'i aducă o trăsură... Atunci sărutăndu'şl nevasta, ăl zise : — Mă intorc de vreme, n'al nici o teamă. Şi plecă. Era ăncă o seară, pe care doamna Delorge trebuia s'o petreaci, cn atâtea altele, val! de câteva luni, singură intre cel doi copil ai sâl, intre fiica sa, niioa Panlina, d lui ministru de interne, ci . beralismul ce afectează in r departe de a ne înfăţişa vr ■■ guranţă despre libertatea v lor alegeri comunale, dimpotlrt îngrijeşte, ne înspăimântă di locului, fiindcă precum am mânţinerea cu sfinţenie a lilr alegerilor este pusă in sarci i rainistraţiunel , adecă a orii puterii executive , care ah ■ cu prisosinţă totdeauna şi s regimurile cum inţeleg să ] principiul libertâţel alegerilo Cum are 9â se poarte aceast. -nistraţiune acum cănd ea i preş autorizată de d. mini: interne ca să Îndeplinească : de supraveghiatoare, aceasta * i uşor Înţelege, aceasta au şi L a se simţi in oraşul nostrn c pe acum, căci de abia aii apia. a se afişa incunostiinţarea pr.it în privinţa alegerilor comut,iu agenţii poliţiei a& şi început a . i în mişcare spre aşopoti cetăţe. ti contează pe concursul lor. De aceea noi credem câ <’Â tSih lucru ce ar trebui să fa i tâţenil în prima consfătuire ce vor avea, ar fi de a ministru de interne ca să d. t neze administraţia de datoria ( t| ghid la mănţinerea cu sfinţem i bertătel alegerilor, şi se impi ceste! administraţii sub ce aspră pedeapsă de a se opri M orice şopte, de la orice amet.m Intr’un cuvânt de la orice ingai fie materiale, fie morale, preţ), de la orice acţiune, măcar im mică; să impună agenţilor ad -a trativl, poliţieneşti şi comuna iii la cel mal mare până la ce mic, ca nici să stea In sal* Kt alegeri mal mult de căt cesar pentru aşi depune votiiiv Atâta pentru Iaşi. Olteanul, organ din CraiovUi» scrie asemenea cn colori negit tuaţia comunei sub domnia lit^l a cere it teatru romane RUY-BLAS Rcprcsentiţvt Marţi 17 octomtnisl Pe cine 3ă lăudăm? cui sâ'll ţumim pentru plăcerea, la caifM fost părtaşi In seara aceasta IM Locul ântfil s’ar cuveni a care a urzit idea acestei reptţ taţiunl şi după îndelungată li i a ajuns să vază opera geniM poet francez vărsată In cea I amăgitoare limbă românească, estrul traducător nu şi-a pusJ numele pe afiş; se vede că a’ neşte la cuvintele noastre de 1. se vede că e mulţumit de n> mirea publicului; se vede, că mult doreşte să facă, înainte ea căuta să se ocupe ca să ’I trei unt, fi se Bilet să'şl amăgească na rea fi să piarză noţiunea timpului. După ce Raymond Sşi isprăvi' iac scris, mumă-sa juca cu dănsul şas tide de damă, inainte de a'l trimet culce... Până ce in sfârşit sunând unsp ceasuri, ea remase singură in salon. — Unsprezece ceasuri! zise dăuat are sâ uial întârzie... Ea luase o carte, insă in zadar i> să se intereseze Bai! cel puţin sâ ’şl atenţia asupră’I. Gândurile ’i scăpai! amintea, cn multe regrete, de tim fericite in cari bărbatul săB, fără alţi decât ale profesiei sale, era al el şi i al ei. Pe atonei trebuia sâ vie ou > ment, ca sâ T poată smolge dnpă din liniştea şi dolceaţa căminului sil cănd era vreodată eilit să iasă, ei <* care adormi degrabă, şi fini sgB Raymond, care 'şl terminase lecţia pentru a doa zi. Doă circumstanţe insă o asiguraB. In loc de a eşi imbrăcat civil ca de obi-ceiB, generalul se imbrăcase in mare ţi-nntă, ceea ce arăta că se duce de aignr la vreo intrunire oficială. Apoi făgăduise nevestii sale oă are să ze intoarcă de vreme, Cn toate astea, preenin se intămplă cănd are oineva mnlte centuri ăncă de aşteptat, nnde şi pentrn ce. Pe atnncl el n’avu crete pentru dânsa; pe atonei ea no'1 ţea ca acum amaatecat in firele nn<. trige misterioase... Soni miezul nopţi). — Acuma, marmoră dgnsa, desigii mai am mnlt să'l aştept... In mintea ei se zugrăveaB de astă > foarte lămurit toate evenimentele ca al maseră dela vizita d-lnl MaumnssyşiiA Combelaiue, şi iu toate i se părea oă I \ TIMPUL i> făcut eO ensn’inH!* Ne deci aî dori noroc la ale-or la lucru. In locul ântăl direcţia care a ştiut sa pue scena t calea artei adevărate şi asca tutulor, ca la urma ste cu putinţa, ca şi tea-lu sa’şl gaseasca public In lloinaniel. Nu vom uita pe re ad stat de paza la albiei romane In timpul, când aea 61 părăsise, nu vom vederea dreptul de vechime actori, o arlţt poate, care ila locul lor şi atunci, când nimeni nu mai venea sa'l nu vom micşora meritul are, lipsiţi de povaţa bine-1 j şi de sprijinul publicului **“ţit pe sine din iubire pen-dramatica; nu vom uita, nici pe aceea, care a 11 art mult bine, dar n’ail 'j c&t a pregăti isbutirea lor In lucrare: nu verde cele petrecute, ci de #se petrec; nu voim sa dam & ci ne bucurăm de succesul istăzr, şi pentru aceea ne ru a lău la punerea In scena ift^iiel .Ruy-Blas.* Blas* Însemnează o noua viaţa teatrului român Lu-Incepută acum caţlva ani "egenerarea teatrului român, t M1 de şcoala dramatica a d-lul ipo. ajunge In .Ruy-Blas* la « Atei succes deplin. Lntorcăn i după reprezentaţie a-casâ, rf Şi pizmaşul a trebuit sâ’şl zică : p/trfit bine!* Itoa/ .bine* nu a fost repre | tragediei „Ruy-blas*; a să mal presus de aşteptarea le cunosc teatrul nostru r| Iun, In sflrşit, o împărţire de potrivită cu aplecările fireşti biţilor actori ; vedem ac re şi-au lnv6ţat şi studiat , vedem oameni, care gră m o limba frumoasă şi rostesc ţi ţiteu limpede şi respicat, In cât perde un singur sunet mal presus de toate, actori vestea unul viitor mângâi noscutnl Chiclcovicl, Hagieseu. Nu mal bătrân, dar vocea 61 vinde; in voim sâ zicem , că Hagieseu juca zadar pune mustaţă groasă, căci mal bine ori mal râd decât Iulian; tot flâcoiandru rămâne. Aceasta nu constatăm numai cu vină pârere de ’ e vina actorului , e insă un lucru, râd, că el lipseşte din pleiada tine- pe care nu trebue săl-1 trecem cu rilor actori ni capitalei. Pentru-ce . vederea, când judecăm despre efec-lipseşte , nu ştim. Dustul , că a- tul şi valoarea jocului. Jocul fie cât ceastâ lipsă este o perdere pentru de frumos, dacă nu e tocmai potri-public, pentru teatru şi chiar peu- [ vit, mu tora la pare greşit, tru d. H igiescu ănsuşl : p .blicul ca- j Niciodată nu s a pomenit im actor pitalel a perdut un actor, pe care romăn, care sâ zică versurile atât 1 privea cu plăcere; teatrul a ! de bine ca Manolescu şi, dacă e vorba perdut o putere preţioasă şi par- pizmuim de d. Olânescu de uiulţu-tea de public, ce’şl avea pe Ha- mirea pe care trebue s’o fi avut, giescu de actor predilect; earâ j auzindu-şl versurile zise de Mano-peutru d. Hagieseu nu este şi nu j leseu. Cănd Manolescu le zice, ele pre lulianu şi Mateescu nu vom <1 OrI-cine ăl ştiea mal presus [urile , pe care le aveaCi in iBlas* şi nimeni nu se indoia da strălucire hainelor, in care doracâ. Nn putem insă trece cu fia, că este un actor român fă i Dare-cum anume pentru rolul Ln Guritano, atât de bine cu poate să fie indiferent, dacă joacă alăturea cu semenii săi ori cu alţii. Patru sunt, care afi fosi in „Ruy-Blas* mal presus de aşteptarea publicului: d-şoara Vasilescu, d. Ve-leseu şi d. Petresru, apoi d. Manolescu. Un dar n- părea ;câ I lipseşte d-şoarel Vasilescu, intocmal ca d-lor Velescu şi Petreanu : mlâdioşia. Şi in adevăr in actul 11 d şoara Vasilescu abia putea să poarte rolul reginei, care, in deosebi in acest act, foarte greii, fiindcă nu e tocmai binescris. Inactul Vne-am incredinţat insâ, câ d-şoara Velescu este o actriţa, care ştie sâfie purtată de rolul el fără să şl pearzâ stăpânirea de sine. Tot astfel d. Petrescu la inceput nu se mişca decăt foarte anevoie, dar in actul al treilea şi de aici ina-inte ne-a inerediuţut, că sunt roluri, pe cara parte să le joace spre deplina mulţumire a privitorilor, şi nu putem decât sâ ne bucurăm de progresul, despre care a dat dovadă in rolul lui Salust. Despre d. Velescu ce sâ mal zicem !? Toate sunt in lumea aceasta cu putinţă. ErnO odată oameni, care ăl luau drept un a tor imposibil acum insâ trebue sâ ne inchinăm cu toţii inaintea unul succes adevă rat. Don Cesar de la inceput până in sflrşit a eşit de minune. Dar greutatea intregel reprezen ţiunl era aşezată pe umerii unul ti năr cu o voce moale , simpatică şi aproape copilărească. Ruy-Blas! — Ce are a face Ruy-Blas cu această făptură atât de mlădioasă şi oarecum fragedă 1 Când intră in scenă Manolescu _ne face impresia unul băiat, care voieşte sâ poarte sarcina titanilor şi ăl vedem parcă strivin du-se su greutatea, pe care o poartă E prea tinăr Manolescu pentru rolul unul om, care după ce a vânturat ţara, se pune să reintemeieze o impârâţie surpată. S’ar putea face curg ca izvorul limpede, incât nu o silabă, nu un sunet, dar nn hiat nu se perde, şi urechea rămâne amăgită de plăcuta inşirare a sunetelor. Astfel, cănd tirada lungă din actul al treilea so sfârşeşte, auzitoril constată cu pârere de răd, câ a fost prea scurtă. Gesturile şi mimica d-lul Manolescu nu-I sunt mal prejos de avântul şi claritatea dicţiunel. Fieşte-care moment in parte e desăvârşit, ori cel puţin destul de aproape de desăvârşire. Dar este un lucru, pe rare junele nostru trebue sâ-1 inveţe : stăpânirea de sine. Nu ştie sâ menageze efectele; o ia prea repede şi cu prea mult zel dela inceput; ăşl cheltueşte toate puterile inainte de vreme şi pentru aceea intregul joc face impresia unul lucru resfirat şi lipsit de unitate. Ce frumos e inceputul actului ăntăi Pe la sfârşit insâ el cade, şi nu cade fiind-câ actorul joacă in urmă ou mal puţin avânt, ci fiincă ăşl dădu* prea mult avânt la inceput—începând dela actul al treilea d. Manolescu ăşl poartă apoi rolul cu măiestrie şi ăl duce, rădicăndu-se încred, pănâ in actul V, cănd pare obosit, şi tocmai prin aceasta produce un efect puternic. Scena intră regina, Salust şi Ruy Blas este cea mal bine jucată dintre toate şi in deosebi d. Manolescu in această scenă ni se dovedeşte de un actor cu talente extraordinare. Tocmai insă bunul cumpăt, cu care ăl vedem jucând in acest ac, dă intregel scene o deosebită inălţime estetică. Legea artistului trebne sâ fie stâ-pâuirea asupra pasiunilor pe care le infăţişează. iată că una! dintre cetăţeni, d. G. Vaia ne relatează cum in 2 răndurl g'a dus cu 2 petiţinn! in difirite afaceri, şi de 2 ori primarul i Ie a răspic», nevoind uicl chiar să Ie înregistreze. D. Vaia exasperat de atăta dispreţ şi ilegalitate, aflăm că sar fi adresat parchstnlnl. Cunoaştem independenţa şi spiritul de justiţie a parchetului şi nn ne îndoim că dreptate se va face celor asupriţi. Pană atonei est' bine ca pnblicnl să cunoască oare-carl amănunte din acest fapt, ce io cnrănd va adnee o lumină asDpra altora. Pentru strada Brăilei, cn este cale naţională, Statnl a dat 17,500 lei pentrn prefacerea ei. Primăria a acordat cn adresă formală refacerea acestei strade, cn 1 leo şi 7 bani metrul pătrat, in ce priveşte lucrnl. Fură nici nn motiv legal, ni Re spune, comona scoate in licitaţioue n-csaatu stradă, şi resultatnl mezatului iese cu 79 bani metrul pătrat. D. Vaia este impedecat de a mai lncra. 3e adresează la 13 cu o petiţinne cerăud a ee faee constatare, şi de va fî ceva ră& construit, să nn i se dea nici nn ban, primarul refnsă chiar de a primi petiţinnea, se adresează la 15 cn altă petiţinne, cerând că cn sama de 17,500 ld Be obligă după devis, nn nnmai de a reface strada, dar chiar şi trotoarele. I Be refosă primirea şi a acestei cereri, zvărliudu-i-se petiţinnea. Acum parchetul va judeca. Ca publicişti, până atunci suntem in drept a ne pnne întrebarea: De ce a lovit zelul pe primărie a face licitaţinne peu trn snma de 17,500 lei şi n’a făcnt lici-taţiune pentrn eumn do 60,000 lei cn care a plătit pe nn lucrător cu totol obs-cnr, Nanm Cristu, fără licitaţinne in re-gnlă pentrn repararea a 16 strade, a că ror eseentare şi întindere nici păni astăzi nn b’h eonstatat de o csmisiuuue speciali Aci stă nodul unei enigme, pe care ceti ţenii snnt in drept a '1 cunoaşte, căci din banii lor s’aă dat cei 60,000 lei, şi vor eă ştie dacă e'a făcnt lucra pentrn aceaită sumă şi cum s'a făcnt? Cine a constatat lucrarea? Cine este respnnzător dacă stra dele se vor constata să s'aS lncrat răii şi cn pămănt ? Unde este garanţia ? Iar in respectul mezatului, primarul văzat că pentru 17,500 lei s'au găsit amatori a lucra metrul pătrat cu 79 bani dacă dar s’ar fi ţinut mezat şi pentru cei 60,000 lei şi du e'ar fl dobândit de căt 79 bani, eomnna era in beneficiu cn 18,000 lei, pe cari acnm i-a perdnt şi de care sumă renane respnnzător d. primar in faţa orăşenilor a căror interese ştie eă le conducă cu atăta pricopseală. (,Vosea Covurluinlul*) Dincenii şi Pogoneştii , că funcţionarii chemaţi a servi in acele bioronri afi şi pornit şică, in foarte sent timp, toate acele binrourl vor incepe regulata lor funcţionare. * Jl/eelelr toamnei. — Toamna de* retimp continuă a fi de nn senin şi de o tempe-ratnră, ce seamănă a cea mai frumoasă Tară. Mulţi perl şi meri afi incepnt eă dea roade noni. In grădina caselor Nr. I din strada Popa Chlţu am văzut inşi-ne nn măr, incărcat de mere noni, dc mărimea nncilor. Am gustat diutr'ânsele şi afi gustul cel mai placat. Căte-va zile incă de căldură, şi vor fi coapte pe d«plip. Aiu văzut şi liliac iuflorit. Mai ales casele poporului cu mal pnţină dare de măiiă tre-bue eă fie încântate da durata aceste] toamne, cuci de multe lipsuri le scuteşte. »Presa*. * Serdarvl prins. — Vestitul Serdaru, care scăpat acum câtva timp din arestai poliţiei Capitalei, a font prins la Itasciok şi predat alaltăieri autorităţilor române din Giurgiu. DIVERSE Atentatul asupra regelui Alfons al Sporuri Textul depeşei, primite de arabaeadele spaniole e următorul : După o călătorie intr’ndevăr glorioasă prin provincii, regele s'a intors astăzi (25) la Madrid şi a fost primit cu cele mai vii semee de iubire şi entusiasm. Aproape de Piaza dela Vil la un om din mulţime date foc c’un terţerol asupra regalai, nn'l ne-meri insă. Maiestatea Sa, care văiose fulgerarea împuşcăturii, domoli cu eăuge rece pasul calului şi-şi urmă liniştit calea la palat. Căpitannl general al Madridului, care călărea in partea din care venise împuşcătura, ăl apucă pe atentator, pe care'l insemnară privitori!, ajntfindu-i eă poe mana pe dânanl. Iu Beelaş moiacut persoanele din apropiere incepnră a striga nrra! o strigare, ce in primul moment nn era pe deplin inţeleasă de mulţime. Criminalul un dogar, şi a mărturisit numai decăt fapta şi a declarat, că e socialist internaţional şi că venise inainte (le patru zile din Terragona cn scopul indicat mai sus. Afară de aceea e sigur, că plănnise de mult fapta. CRONICA Iţa misterioasă şi fatală a acestor doi înaintările nedrepte in armată , a Blictimă fusese generalei, nn prove-la dSnşil? Oare nu din cauza lor M Ini ideea să demisioneze?.... Şi ! fără minte!.,. de ce nn ’1 W & ’fl d6a demisia !... Qno bite»,fi generalul ăo ă nn sosise. l^iiQDft Delorge se ridică, şi dnpă ce Vde căteva ori in sa'ou , merse de se ^coatele pe fereastră, trăgend cn ure- * f *4tiun sgomot nn turbura adănca tă-ik acelnl paclnic cartier de Passy. Ni-nu se auzea nimic, nici hornit de nici glaBorl nici paşi... Noaptea întunecoasă şi rece; o ceaţă deasă, care ■Hnd in cănd se prefăcea in ploae, 4tia totol ea nn linţoliQ-(ste puţin, ea se simţi apucată de I, Închise fereastra şi merse să fază iar Imin, unde mal pusese do8 trei lemne. gândea cS făcuseră mare greşală, ca Irbatnl el, că luaseră o locuinţă aşa fcpărtată de centru Parisului.... Passy, t, dnpă zece ceasuri noaptea, este ca-fi Înmii, şi nn se mal pot găsi birjari >1 vrea să te aducă până acolo... Poate * biliar in acel moment, generalul căuta -oră. Poate că o fi fost silit să B6 rcă pe jo*. — Prin armare, se gândea ea, mai are mnlt pănă s’ajnngS acasă. Bietnl Petre ! n’ar trebui să m8 gândesc că şi el sufere ca şi mine. Ea zicea acestea, insă din ce in ce in mai puţin se putea apăra de nedefinita întristare care năvălea in sufletul el. Ce viaţă.... Oare era să mai dura mult timp? Se sfârşise pentru totdeauna prin ormare repaoHul şi fericirea ei ?... De ce insă fusese ea aşa de rezervată şi de slabi. Pentru ce, nu smulsese bărbatul ei secretul grijilor grele pe care le citiseră pe fronton lui !... Orele doS. Neliniştea o apuca. Nu’şi mai putea lua ochii de la ciasornic. Număra minatele. Zicea in găndnl ei: — Pănă să ajungă limba mare colo, el are fie lăngă mine. încet, cn mişcarea el egală şi neperceptibilă, limba mare inainta şi trecea in pontul fixat... Nimioî. Nenorocita femee găndea acnm la acea scrisoare, care venise să’I răpească seara fericita ce avea să petreacă. Do unde venise scrisoarea aceea blestemată ? Generalei, primind-o, se turburase. Ce i se cerea oare, cănd el a strigat; *Nn, de o mie de ori nn, niciodată !*... Cine SI scrisese ? Arbitraritatea cu care conduce d. primar interesele comunei Galaţi se manifestă şi se intăreşte pe fiece zi mai mnlt. Acnm Cănd bătură patru, sunetele ceasornicului i se părnră ca glasul unui clopot funebru. — Dumnezeule! murmura ea. Ce i s’o fi intemplat? Pentru ănteia oară, ideea unui accident i trecea prin minte. Dar ce accident ? Nu ştia; insă un accident grozav, de siguri Ne mal fiind ia stare să stea locnlui, ieşi diu salon şi intra in vestibul, iu care lumina cu razele el slabe o Utupă mică ce licaria aproape să se stingă iu globul ei verdă mat. Pe o laviţă, era lungit Krauss. Insă nu dormea. L® sfăşiitul rochiei doamnei De-lorge d’a lungul scării, el se ridica repede şi zise cu totul milităresc ca cum ar fi respuns ,prezent* la apel : — Doamnă 1 De ce nu dormea nici el, el care de obişnuit pica de somn cum iucepea Bă ’nopteze? Era oare şi dăusul îngrijat? Avea oare covăut aă fie îngrijat? Iată ce se gândi biata femee, şi numai de căt întreba pe Krauss : — Krauss, ştii unde b’b dus generalul astă snară ? — Nn doamnă. — Nu 1-al condus, prin urmare, pănă Ia trăsură ? — D.t, doauiuă, i-aiiJ dus maiitaoa. Un credit exiraordinar de lei 10,000 este deschis miuisterulnl afacerilor străine, pentru plata diurnelor comisarilor civil» şi militari cari nfl să reprezinte guvernul romăn pe lăngă comisiunea europeană de delimitare intre Dobrog^a şi Bulgaria. * ^Vocea Covurluinlui* spaue că d. ministru de finanţe, prin telegrama No. 27,G98, face cunoscut că s’afi luat dispo-ziţiuu! a se aşeza bioronri vamale şi trecători (pe Prut) la pantele Bumbata, Leova, Fălciă, Oancea saă Vadnl-luI-Isac , Gura Prutului, Vădeai, Rogojwnenil, Mastacaail, — Şi n’jil auzit cj adresă a dat vizitiului ? — Na, doamnă. Dar... urmă Kranss jute — nu i se poate iutămpln nimica generalulnî, doamna... Are la el sabia... şi cănd are cu el sabia... — Mulţumesc, Krauss, respnnse doamna Delorge intrerupSudu’/. Ei se urca iar bqs. De acum, nu mai avea nici o îndoială. Acum era sigură de o mare nenorocire... E» trecu iu odaia fiului s?ă, care dormea somnul binecuvântat al copilăriei, şi sărutăndu*! pe frunte, zise încet : — Sărmane Raymond ! Dnmuer.efi să te aibă in paza lui cănd tVI deştepta !... Se crăpa de ziuă... zi vînStă şi alburie de toamnă... cănd un sunet de clopoţel se auzi la poartă. — El este! strigă nenorocita femea. El! Crezu că recanoaşte chipul cu care snnă el clopoţelul şi voi să’1 iasă înainte... lasă bucuria nespusă ce o apucase după crudele suferinţe de mai naiate o sfărâmase aşa, in căt, fărănnd-o poterile, nu se pută mişca din loc şi cS/q iarăşi pe fo-toliti. (va nrma) ULTIME ŞTIRI Serviciul de la 31 octomvrie araiaaixi. Parii, 30 octombre. Câteva ziare spun, că d. Dncros Aubert, ministru plenipotenţiar al Franţei pe lăn-(ţă republica argentina e viitorol titular al postului din Bucureţtl, acum» ocupat de d. conta de Bacourt, însărcinat cn a-faeerl. BIBLIOGRAFIE D- Mirese».—Aritmetică cu mief deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare ş I-a secundară. Un voi. in 80 do 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b Elirico Crocc. — La Romauia davantt alt Europa, MllI'ie Xi/ct. —Romărnu—Poestes roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. DESFACERE TOTALA Calea Moţilor 72, lângă biserica linzv.m Se vinde de bună-voie toate felurile de Uijouterie. Argintărie, (antici de Argintărie) şi Ceasoarnice cu preţuri foarte scăzute. (812—3) Tobias M. Galeş. A X C X C 1 U Se publică spre generala cunoştinţă ei de la 11/3 Noembre se va deschide in Capitali un binrofi sucnraal telegrafic şi de poştă uşoară. Acest biurofl va fi instalat in casele după calea Moşilor No. IS-I, coloarea de negru, ti va avea servicii complet de zi fiind deschis publicului iarna du la orele 8 dimineaţa şi vara dela 7 dmiineuf.a j.'mă h. 9 seara. TIMPUL ARSENIAT de AUR Dinamizat de Doctorul ADDISON Acest preţieos recoDBtituaut , datorii comb'n&ril a doi medicamente eroice, combate victorios Anemii şi Bilele sistemului nervos precum }i Lipsa de sânge. Mulţimiti proprietăţilor tonice şi prontitudinel acţiunii sale, n are rival contra slăbi ciunil organismului ce resultă din bdle lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia GEI.IN, No. 38, uliţa Rochechouart şi la principalele fa’macii Trimis franco. * Deposit in Bucureşti la farmaciile d-lor ZOrner, RisdOrfer şi la d. Ovessa, droghist. PAPIER WLINSI Societatea Acţionarilor Căilor ferate Române. PUBLIC ATIUNE Marele snec a al acestui nemerliO ne da-toreşt-f proprietăţii «alo de a trage afară din corp irit',ţinnea care tinde tot da-cna i» ne fixa annpra organelor esonţin e a vieţui; el deplaşâ/,ă ast fel r?nl făcând vindec. rea nşorâ şi promptă. Cel d’intâiil medici o recomandă cn detsebire contra gu-uraiului, bronchitclor du> cr'or de gât re-niatismelor, durerilor. Întrebuinţarea el e f6 te simplă: nna saQ don? aplicaţinm annt de ajuns cele mal de mnlte ori şi nn can-gaae de cât o tnfmcărime uş6ră. Se găa şte în tote farmaciele. A SE FERI DE CONTRAFACERI Io Pari», la D. Wislin rne de Seine 31. I Deposit la farmacia d.lui Zurner în B'.tcn-reştl, Calea Victoriei şi la alţi. rn\/nK7rVri ri\/ rV Conform dorinţei Ministerului de eomeriiil, vu circula cu prolnt CU ÎNCEPERE DE DUMINECA >*,- OCTOMBRIE A. C. până la un alt ordin UM TREIV de la BUCURESCI până la MIZIL şi de la BUZEU până la BUCURESCI. Avis Domnilor Medici. SIROPUL Doctorului FORGET L»f *F 1 Cel nîHÎ bun remedii! Aceste trenuri vor avea ordinea nrmutore de mers : Dimin. C 20 fi 49 7 12 7 53 s 22 Bncuresci..............Plecare Cbitila......................... Boftea......................... Periş........................... Criviua......................... Ploescl.......................... 9 38 V.-Călugiirâecă.................. 10 05 Albesc!...........................10 22 Mizil..................Sosire 11 02 Aute-mer. Post-nier. Bozân...................Placare 3 Of» Monteor........................ 3 27 Uimeai.......................... 3 3S Mizil.......................... 4 .32 Albesci........................ 5 11 V.-Călogărtiscă.................5 28 PloesiT........................ .‘>59 Crivina . Periş . . Buftea . . Chitila . Bucuresci Sosire fi 39 7 00 7 27 7 45 8 04 Sera. Vânzarea bilete’or de voiagiă precum şi priimirea bagsgiulul şi a mărfurilor de mare vitesă se face ca la trenările ordinare de voingiorl. Bucnr>scl, **0s Octombrie 1979. Direcţiunea de Exploatare. MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCl-GIURGIU (Sntârda) Valabil de la 1878 pana la noi dispositti BUCI RESCl-Gll KGlC Gll KGIl lU ITKKSCI Tr. Ho. 1 Diminua Bueuresel . . Plecare ti 15 Jilava...................9 27 Slnteştl (Halta) . . . 0 33 Vidra...................9 43 Grădişte (Halta) . . . 9 52 . Sosire IO 01 . Pb care IO 11 Bânâsa..................IO FrâteştI........... 10 . Sosire . Plecare Smărdu . . . Sosire 11 Tr. No. 3 Săra I iMUfli 05 17 23 33 42 51 39 53 Giurgiu 11 15 11 25 ti 01 fi 29 fi 49 1 05 Sera Amiaţă-Şi Tr. No. 2 N mardii Giurgiil FrăteslI . Pli care . Sosire Oimmăţa . Plecare 9 05 .... 9 16 liilnâsa..............9 39 Sosire 10 03 Plecare IO 13 Grădişte (Halta) . 10 ÎS Vidra*................10 31 Tr. No. 4 □ up-ameţii Comunii 37 45 55 OG 29 53 03 Sinteşti (Halta) . 10 39 Jilava...............10 liueureseî............11 43 05 Dimlnâ|a ti 08 fi 21 ti 29 li 39 fi 55 Săra LEGA A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trennl accelerat No. 1, la ora 8 şi 15 minute, sera la Brâila-Qalatz, Roman, lassj-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Peteraburg. 11. Trenul No. 1: Cu trenul accelerat No. 2. careBosesce din Vi> na, Lem-berg, Suceva, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 şi 30 minute dimineţa. 111. Trenul No. 3: Cu trenul No. 6 de călători cnre sos «ce din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi 30 minute, după amei)ă-4i. T TJ :r I B CU VAPOARE DANUBIENE ia GIURGIU Cu Vaport de pcttâ la Giurgiu. 1) Sosind la Giurgiu diu sna: Luni, Miercuri şi Vineri, cu Trennl No. 4. 2) Plecând de la GinrgiO în jos Lnnî, MeircnrI şi Vineri eu Trenul No. 1. 3) Piei ând de la Giurgiu în sus: Marţi, Vini rl şi Duminică cn Trennl No. 1. 4) Sosind la GiurgiQ din joi Marţi, Vineri şi Duminecă cu Trenai No. 4. NU. La gara Filant se rând bilele pentru vapore. pentru tote staţi nr-Ve in sus până la Viena şi in jos pănd la Chilia. rvXXXX-f-XXXXX-f-XXXXX-i-XXXXX^ X X X X I î X X X X X I POMI RODITORI PLANTE 0 X X X X X * Aib c cu ondre la ctinosciinţa amntorikr ci i,m de vendare, o colecţii,ne de oopacl roditor! toţi nituiţi de jos şi anume : PERI rouă- jecl-şi-opt specii din cele m ,1 alese din Francia şi Heluia. MERI trel-ijfcl-şi şiise specii din cele ma! fin* din Francin, Belgia şi F.uglittrel, PERSICI din cea ma! renumită grădini din Mantreusille, fructul ea totul n/o precum şi efectuarea d > Sunătoreele trice â 15 franci do cameră. Rog pi Onor. d-nl Ingineri a mă oi ora cu cou audcle d-!or şi am fermă încredere in a i convige că | ene acnm de şi nil plătit îndoit nu a0 fost nici uă dată serviţi cu lucrări spre dtpliua d-lor mulţumire; iu-sărciuâudu-me dur a efectua lucrările cu cea mal mare * xactitat ■, solidit te şi prom ptitudine. Cn respect AMANDUS de HAN A. TNTTJTSrOIXJ Un Btudellt al facultăţi*! de drept şi a) Scolei de s iinţele politice, dores ea se angaja la vre un domn advocat cu eondi-ţiunile cele muî modest posihil. A ^e adresa )rada Craiovei No. II, siu la admiuistra-siunea acestui jnrnnl. INGINERUL-CONSTRUCTOR X. A. 80UTZ0 Vechiul elev al scâ'cl Crntrule din Paris, cnre n fost 9 snî In serviciul Ststnlui, iu-crâud In studii şi la esploataţinnea căilor ferate, inginer hotaiuic diplomat, stsbilia-do-se acum iu Bncuresci, Strada Dreptâ, No. I, e gata a priimi orî-ce lucrări de inginerie, arhitectură, constracţimii esper-tise, ş. c. I. (799 — 3). MAGASINUL DE LING BRIli IUN VIENA /'aleu Victoriei fMogofui), Palatul .Dacia“ fa doua prăvălie de la coiful Liptcanit I IiESFACERl^ TOTALĂ cu mare scădere de preciu dlii cansa oamsilirii celei mari ale marfnrllo; Cele mal miol si cele nul moderne MÎIfiJNtS 3âSSâ precu ivr Fu.sfe, Capele şi Cosi uni uri de flanelă. Ca misii ne, Ciorapi, Giletci Brobdde, de lână şi de bumbac, ria]ulml de lianei:!, Camisone, l’antaloi şi fuste (le Piquct de urnii, Hăinuţe dc copil, mantale de pliiie de flnnelf LINOERIE PENTRU DARDAŢI. DAME ŞI COPII Alegerea cea mal bogată şi ma e pentru 16te ela*e'e / <*■ Soc etăţii. OLANDA, CHIFUOJV şi MADAVOLAM in tdte lăţimile, in bucăţi întreg! şi jumftăţl, proven;n4 din fabricele cele mal reno mite de Boemia (Rumburg), Belgia, Olando, Francia şi Englitera. FEŢE DE MESE, ŞERVETE, PRGSOPE ŞI BATIST! de orl-ce calitate şi mărime, batiste francese de lioâ, batiste brodate şi de don-tele, batiste colorate etc. etc COLgBS SI MANCHSTE PENTRU BAEBATI SI DAME de orl-ce fason modern, de orl-ce mărime, garnituri brodate, cravate, fichus de denteli CORSETTE DE FrANQA ŞI GeRMMANIA, RoBES DE CflAMBRES, Demie-Capots, Long-Suawls, Şaluri de Caciiemir negru. Zestre complete de 800 fr. pană la 5000 fr, OrK-ce comandă în ramurile lingeriel şi broderiei se pritnesce şi se va esecuta prompt în atelierul din Viena. NOUL PRETIU-CURtNT FICSAT Foste de flanelă francosâ dif. ool. a fr. 8, 9, 11, 15 şi 18. Ciorapi de lena . . , 1.50, 2, 2.50, 3.50 şi 4.50, Flanele de bumbac Flanele de lână 1.50, 3.75, 5, 7. 5, 6, 8. 12. Brobdde de lfină fiDă franci 3.50. 5, 7.50, 9.50. Plapnma de )0nă curata 18 până la 45 fr. Hăinuţe de flanelă fiDă 6, 8.50, 10 şi 14 fr. Capdte petnrn dame, de flanelă a fr. 8 50, 14, 28, 38. Camisdne de piqnet de ema a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de ernA a fr. 4. 6. 8.25. Fuste de piqnet de ernă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32. 41, 58 şi 72. Mantale de pldie de lena fină a fr. 30, 38, 48, 65 ~ Cămăşi bărbatescl, de Chiffon simple a fr. 5, 6( şi 7. CamAşl bărbătesc!, cu pept, gulere şi manchete de Olandă (şi fîra gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de OlaDdă fina a fr. 8, 10 şi J5. Cămăşi de Oxford EnglesescI color, garantate a fr. 4, fl. 8.50. Cămăşi pentrn dame, de CliilTon cu garnituri şi brotlărie a fr. 4,5, 6, 7.50. CAmflşI pentru dame, de Olandă simple şi cn broderie a fr. 6.50, 7.50, S.50, şi 10.50. Cămăşi pentru dame de Olandă cn broderii sdă cn dantela fină a fr. 12, 15, 18, 23. Cămăşi de ndpte de dame s6il de bărbaţi a fir. 5, 7, 9, 11 şi 17. Camisdne cu broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisone cu broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 1 7. Pantaloni pentru dame, simple şi garnisiţi a fr. 3. 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentru dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9.________ Pantaloni pentru dame, de Olandă fină cu broderie seti dentele a fr. 7.50, 8.50, 10.50, şi 12. Fuste de Costnme cu plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8.50. Fnste Costume cu broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9, 11.50, 15. Fnste cn şjep cn plise, cu broderie şi cn dentele a fr. 8.50, 11, 15, ÎS, 26, Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Gulere bărbătesc! calitate bună In 4 iţe a fr. 3 şi 4. G Manchete calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50^__________________ 6 Gulere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7.50. 6 Batiste albe de Olanda a fr^3, 4,50, 6.50 şi S.50.__________________ 6 Batiste de lină adevSratA cu tivul lat a fr. 7.50, 9.50 şi 14. 6 Batiste de lied cu litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. 6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4._______________________ 6 Batisti colorate tivite, calitate solida a fr. 3, 4 şi 5.50. I 6 Batiste de Olandă, tivite şi cu margini colorate a fr. 5, 7 şi 9. Fiţo de mese de Olanda albe de 6 persdne a fr. 5.50, 7 şi 8.50. Feţe de mese de Olandă albe de 12 persbne a fr. 15, 18, 26, 34. Feţe de mese de Olandă albe de 18 persdne a fr. 16, 28, 36, 48, 56. Feţe de mese de Olandă damast 24 persdne a fr. 33754, 69, 75. 6 Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şervete de ceaifl a fr. 2.50, 4 şi 5.50. 6 Promipe de aţă carată a fr. 5,50, 7, 8.50 şi 1Q7507 Şerveto colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi~T2. 1 Bucată de pănză de casa 36 coţi a fr. 167T8, 24. I Bncată de Olandă Rumburg 62 coţi a fr. 48, 56, 68, 78, 90i I Bocată de Olandă de Belgia a fr. 62, 75, 110. 1 Bucată de Olandă de Rumbnrg 3 coti de lat, 2] coţi de lung a fr. 35, 48 şi 63. Doctor Boroil biserica Calvină. 1*» i - ii* Strada Luterana No. 7, vis-â-vis de 1 Bucată de Chiffon franţusesc de~30 coţi a fr. 14, 17, 237 1 Bucată de percail franţusesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bucată de Madapolam & fr. 16, 19, 23 şi 33. Mai multe de 1000 cot! resturi de pânză. Chifon. Oxford fl Pichet In cupfino do 5. 6, 8.10 pi 15 cop, te vinde mai alee l&rte eftln. inii numai până când se va iltrţi depăşitul seetlora. Magasiiml Dacia‘, (a d >ur prSOStie de la colţnl Lipacaniel). Tipografia. Thiel A W«ia« P»Ut.nl n»ei JS5»mi