JOUI, 19 OCTOMBRE ANUL III—1878. [STAMENTELE. 4 Wn TOATa ROMÂNIA IN STRĂINĂTATE : «7 «0 m (sKŢIUNI Şl RECLAME: liter» petit, pa^in» IV, 30 bani (II. 80 bani, pe pag. II, % |el noi (."clame 2 lei noi linia. nSr In capitală 10 bani. IMPUL KSK JN TOATE ZILELE UE IÎUCKU. Biuroul Kedap^iol şi Administraţiei: Palatul ‘Uneia,. ATTTJJNTGlTJEtX priîm^sc In atrfinatat*: La D-oh Jlaaurn-tUin A Vogltr in Vi^nna, W^IG*<*h'/ft.nr* Ion. A. Oppelik in Fipnna, StuLenhav «»i 2; KuHoit Mo*te in Vi^nna , Seil«rttâlt« 2: I*hihpp Ldb in Vienna, Kichft*.l»:ichKa«ie 1 ] : Jt. Lang A Comp. In Pf|trt, Hat om- Laffxte A Comp. In Pari», C. Adam *2, C*rr»*fowr II * 73 75 Iuipru •* tul austr, in hirtie . 60 50 * • » argint . 5 Renta austriaoâ In aur ... 71 65 Lote din 1868 .................Il2 — Acţiunile b&noel naţionale . 788 — • . austr. de credit . 22l 25 . 9 ungare » 204 50 Argint.........................100 — Ducatul........................ 5 61 Napoleonul..................... 9 42 100 mărci germane ..... 58 10 Contai de Berlin, 30 octombre Acţiunile CAilor ferate romime. 34 — Obligaţiunile române 60/# . . 8l — Priorităţile C. fer. rom. 8°/* 85 50 împrumutul Oppeuheim . . . 101 5 acar escl BuonrPacl . , . . 8.16 n L0.~ l Suceava . . . . 5.11 <1 «.48 •) Ploeicl . . . . . 9.80 » 1100 Roman . . . . . 8.45 ii 12.30 .1 Brăila . . . . 1.53 d 5.45 [ 7.15 d Tacucl . . . . . 12.30 n 5.10 d Tec «oi Îi . . . . O* D îi.iO 4 Brfcila . . . . . SJ»* 4.10 • 8.»s ş Roman . . . . 9.os 4 4.45 4 Ploeacl. . 2.45 d 8uoeava,aoair« .18.034 9.5» n Bucureaol aoaire 8.3o 4.30 fl Bacureac Bucurescl -TercIoroTi 7.40 d Verclorota — Itacarescl Bucurescl 7.40 4 10,40Timeg< îndeamnă pe Franţa şi Anstria ?5 se înţeleagă ! 1 • >-minţi Roşiei, printr'un comun k îndatoririle el in privinţa esecutărel u/ni Jin Berlin. Ziarul cetăţei speră i< Arc va sprijini această inţelegere ir f poteri, nevrănd sS lase opera • ii in complectă. (30 oct.—9 ore dim.) Bombay, 29 octombre. t ordine a se intrnni Ia Pescha-imaI fi transportori pentru 20,000 Viena, 29 octombre. t adoptat cd 142 voturi contra |>po erei de a se numi o comisie ! fac-; in raport, care va cuprinde «a Ana ţi unei pănă la 2 noembre 3|* 0 «m de bar.ă pentru a redija lire împărat: apoi e» a ales pe 3yi*i acestei comisiunişia 6xnt pen-l'embre, alegerea membrilor dele-propunere a d-luî Schrtner, tin-ImSna această alegere pănă la pre-rtratatului din Berlin, n’a iutrn-voturl spre a fi adoptată. Viena 19 octombre. leşte din Cânstantinopol cStră 4Co-pţa Politică,, că prinţul Lobauof in cnrăud la Livadie, RUCURESTl Jrcuri, 18 (30) octombre ânul* se grăbeşte a repro-U ziarul francez .la Presse" il intitulat .Rom&nia*, tn aduc laude senatorilor gu-nt.all, deputaţilor, şi guver-iP' titrn buna lor purtare la Jii.e rele trei, impuse de tra-Wii la Berlin. ţl.Ht.n. n'ar fi nimic. Un articol înal, uaal cu seama Intr-o de-k străinătate, care nu se in-L/.& de noi, se caştiga lesne s cu motive sunătoare. Uu-se poate l&ud* prin preBsa i — î*o permit mijloacele de-ata. Noi In genere n'am prea nu prea dam mult pe pare-iinilor, părere care e safl uni-A şi formata cu acel prisos Icienţa individuala, pe care In t>astr&—şi In cea turceasca— In drept de a o avea ori t itar străin, pe de alta cu acea luenţa de linguşire, care do* ceva şi mal rea şi aduce V de casele de binefacere. Pa® ni s'a întâmplat foarte adese ori sa nu ne supărăm cătuşl pe puţin de opinia cea rea a ziaristicei străine şi sa nn ne bucuram de părerea el cea bună. Prea adese ori s'a Întâmplat ca cea d’ntăl 9a fie falsft, cea din urma plătită, iar fabrica unora şi altora e mal adese ori ţara noastră chiar, In care vestiţii corespondenţi se pun uşor la serviciul cutărel persoane safl cu-tarul interes. Dar daca cunoştinţa originel multor producte intelectuale do asemenea natura nu ne inspira nici v’un respect deosebit, nici vr-o temere In privinţa rolei opinii, careia i-ar putea da naştere, pe de alta ne bucuram ori când daca vedem aprecieri adevărate, fie ’n rfift, fie ’n bine; câcl adevârul — atingând susceptibilitatea noastră naţionala, şi dureros fiind chiar — e tot mal bun de cât minciuna aurita. Atăta despre ziare In genere, cărora nn le dăm o importanţă mal mare, decum aâ lntr’adevâr. Aşa dar guvernul poate sâ'şl scrie laude In ziarele străine pe cât II va plâcea, n’avem nimic In contra, ba ne pare chiar bine, d-..e£ caută a inspira încredere acolo unde are nevoie de ea, cu condiţia numai, ca acea încredere să nu coste prea scump. Dar ceeace nu putem trece cu vederea este calomniarea opoziţiei şi confundarea tuturor nuanţelor el sub eticheta de conservatori. Astfel de ex-moţiunea negativă din Came' râ, propusă de d. Vernescu, i se a tribue asemenea opoziţiei in genere. .Propunerea d-lul Vernescu — zice .La Presse*—ia aparenţa unei manopere, care tinde a lăsa să se .piarză intr'adins pentru România .provincia, care-I era atribuită, ca .să poată invinovâţi pe cabinetul .actual, c’a lăsat să se mutileze te-.ritoriul fără nici o despăgubire. .Acest machiavelism* — urmează .la Presse* — .intră cn totul in mij-.toacele conservatorilor din Bu-.cureştl, care, in timpul crizei de .acum un an, gâseaO totdeauna ofi-.cioşl grăbiţi, gata sit su/U la ure-.chile principelui sfatul, cil luămi ,un minister din dreapta va indrep-.ia ca prxntrun farmec reua dispo-. ztfiune a Ţarnlnl.* .Principele Carol... a avut destulă .perspicacitate şi lealitate, ca să re-.cunoască, că luând un cabinet reac-,(ionar, urii de (ară, riscă să provoace Sui ochit Roţilor un resboiU %civil. Un minister, compus de, oa-,menl, cari fuseseră loviţi intr'un .mod atăt de otâritor de toate scrutinele, care s’aft urmat de la 1875, .un minister al căror memirt scăpaseră numai prin resbel de darea .»* judecată, ar fl fost, nu pacea cu .Ruşii ci intervenirea Ruşilor in a-,facerile României. Principele Carol ,a refuzat de-a intra in vederile, ,ce voiad să-I dicteze; a cruţat .ţârii sale durerea şi ruşinea de-a .vedea ordinea restabilita de buio-.netele ruseşti in folosul câtorva .ambiţioşi. .Bucurându-se de aclamârile, cari .isbucnead in calea sa şi ascultând .mulţămirile meritate, pe cari i le .exprima biirbiltcnscR olocinţit a ,d-lll! C. A. Rosetti, principele .Carol a putut compara situaţiunea .actuală cu aceea in care era acum .trei ani. Atunci, prisonier al ca-,marile! conservatoare, trăia in cea .mal mare izolare. La fie-care mo-.rnent se vorbea de demisia sa şi tre-.buea toate silinţele şi toată pute-»rea de persnadre a miniştrilor, .cari se serveau de dânsul , pentru .ca să’l reţ nA. Daca eşea din pala-.lul scă, trecătorii işl întorceau ca-,pul şi nimeni nu se ascundea ca să-şl .exprime opiniunea asupra incercări-,lor sale dictatoriale.* Trebue să concedâm, că intre multele exemple de onestitate inversa şi de iubire de adevâr inter-vertită, acest noQ Brutus, care a scris liniile de mal sus merită un loc deosebit, in memoria noastră, precum ar merita un locuşor asemenea deosebit foarte deosebit in societate, sad mal bine in afară de ea. Propunerea d-lul Vernescu e un machiavelism care intră cu totul in mijloacele conservatorilor. S’a suflat Al-sale sfatul de a lua un minister din dreapta, ca să îndrepte râua disposiţiune a Ţarului. D. Vernescu e un om de treabă, căci toţi aliaţii de la Mazar paşa sunt oameni de treabă, dar nu-I conservator, ci liberal, tot atât de liberal ca d. C. A. Rosetti, iar cât despre sfatul • dat M-sale, ne declarăm in imposibilitate de a’l judeca, pur şi simplu din cauză, pentru că după incheierea convenţiei, M-sa n ar fi găsit un minister iu din dreapta. Iar cât despre M-sa Ţarul, no! suntem aceia, cari am preţuit după a-devârata el valoare purtarea Rusiei faţă cu România şi tocmai fiind că am preţuit-o indestul şi nu suntem in fericită poziţie de a retrage nici câtu-I negru sub unghie din aprecierile noastre, ne simţim incapabili de a îndrepta râua d.spoziţitne a Ţarului, lucru care ar fi de prisos pentru că e ca neputinţă, şi e cu neputiuţă, tocmai pentru că există multe lucruri do prisos in lumea aceasta, de la cari renunţăm cu fragă inimă. Avt m din contra pers- pectiva de a nu plăcea nici odinioară inaltelor personaje, cărora roşii le plac atâta. Atăta despre rolul in stat al dreptei dela convenţie şi până azi. Cât despre resboiul civil, pe care l-ar fi adus remănerea la putere a conservatorilor, suntem pe deplin de acord cu scriitorul articolului din .la Presse*, adecă nu ne îndoim de fel, că roşii a căror singură perspectivă de traiO sunt funcţiunile statului, ar fl fost in stare, chiar in timpul unei invazii, chiar daca România s'ar 6 opus invaziei cu arma in mână, să turbure liniştea Bncureştilor prin manifestări de uliţă, să ameninţe pe Domn cu detronarea precum l’afl mal ameninţat, să presinte spectacolul unul resboiă civil in momentul in care am fi avut resboift cu străinii. Despre asta nu ne indoim, pen-trucâ cunoaştem innaltul patriotism, de care sunt insuflaţi aceşti copii mal mult importafi decât importanţi al nefericitei noastre ţâri. Cât despre estrema noastră fericire de-a fi scăpat prin râsboiO de darea in judecată, declarăm că nu suntem in stare de-a inţelege, de ce ni se perpetuează fericirea. Lucrul se poate corige foarte lesne — ru gâm pe roşii să ne de a din nod in judecată. 0 pot face, de nu prin camere, totuşi insă pe altă cale şi dacă roşii ar fi oameni oneşti, ar trebui să vadă, că ne datoresc darea in judecată Nici nu ştim alt mijloc, care ar râsturna pe deplin toate remâşiţele acestei bande de esploatatorl a! averii şi puterilor statului, decât tocmai darea noastră in judecată. Ceea ce dorim dela d-nil roşii şi dela organele lor de publicitate, este ca să rămânem totd’auna atăt de — respectuoşi unul pentru altul precum am fost până acnm, şi am fi desperaţi de a vedea, că schimbă tonul faţă cu noi, alt-erăndu-ne astfel acea dulce uniformitate a vieţii, cu care ne-am deprins atât de bine, prin dovezi de iubire, la cari nu suntem in stare a răspunde. Intr’adevăr reproducţiunea articolului din ,1a Presse* in Nr. de lunl-marţl 16-17 Brnmărel, nu'l opreşte pe .Românul* de a face in numărul săâ de miercuri 18 Brumârel declaraţii de iubire partidului conservator şi — ceea ce mal lipsea — lecţii de politeţa .Timpului*. Intr'a-devăr noi, cari nu suntem admiratorii elocinţel bărbăteşti a d-lul C. A. Rosetti, găsisem că glumele făcute de .Românul* asupra partidului conservator, sunt de răâ gust şi le dădusem epitetele, cari le meritaO, de vreme ce nu meritaft un răspuns serios. Guvernul, adică intreg partidul liberal aal la putere iubeşte opoziţia nea... Dar nu ne ştim vinovaţi ru nimic. Nu s’ar putea sâ ne scutiţi cu dovezi de iubire ) lat.â suntem gata sâ ne declarăm nevrednici e 14 boii re TIMP OL H inoametanl de rasele şi vetrele din Knmelin. lor Sultanul Abdul-IIatnid se sileşte ăncă de a influenţa prin corespon denţe asupra emirului Afganista nulul ca sâ rumpâ cu Rusia. Sul tanti! din Maskat demnitarul bisericesc, care in rang vine indatâ după merele şerif din Mekka, lucrează in aceaşl direcţie. Si el a scris lui Şir Aii o epistolă, prin care laudă pe englejl ca pe singurii amici puternici şi ocrotitori al popoarelor isla mitice. .Corespondenţa politică* primeşte următoarele amănunte asupra nonelor pregătiri de răsboiă ale Rusiei Generalul Semeka, intors la portul săli din Odessa, a primit ordin de a organiza regulate transporturi de trupe din Odesse şi Nicolaiev la Varaa şi Burgas. Până acuma se întrebuinţaseră spre acest scop numai corăbiile „Rossia* .Moscva* şi .Petersburg*, dar acestea uu erau indeajuns pentru repedea trimitere de mase considerabile de oştire in Bulgaria şi Rumelia. Deci s’au re chiziţionat un număr considerabil de vapoare ale Societăţii de negoţ şi comunicaţie pe Marea-Neagră. Despre totalul trupelor, ce se vor trimite pentru a intări armata de ocupaţie, nu se ştie ăncâ nimic pozitiv; unii citează cifra de [60,000 alţii pe cea mal modestă de 30,000 de oameni, pe care ar reprezinta-o contingentul de recruţi inrolaţl deja in anul 1878. Cu toate că măsura aceasta e ingrijitoare pentru neguS' torl, ea e neînsemnată pe lăngă mişcarea, nemărturisită ăncă in public, care are loc in Basarabia. Fără sgomot se concentrează acolo 1 divizii de infanterie, 8 re gimente de cavalerie, 12 baterii de cămp şi 4 de munte şi un parc insemnat de tunuri de asediă. Generalul Nikitin e insărcinat cu comanda acestei oştiri. întunericul, respândit asupra acestei noul con-centiârl de trupe, inspiră cu atăt mal multă nelinişte, cu căt se asigură in mod pozitiv, că generalul Nikitin a primit din Livadia ordin de-a 6 gata de marş in orice moment. Dar chiar după plecarea acestei oştiri, Basarabia n’ar remâ-nea fără trupe. Generalul Nikitin se ocupă serios ca să inmulţească mijloacele de tran- sport pe linia Odessa-Cbişănăă C tatea-albâ. 800 do vagoane vor veni dela drumurile de fier Cursk-Char-kov şi Kiev-Odessa. Această măsură se intemeiază pe motivul, că s’aşteaptâ trupe din lăuntru. Transporturile se aşteaptă pe săptămâna viitoare şi o dovadă mal mult despre aceasta, e faptul că cupelele se prefac şi se adop tează, ca să poată fi incâlzite. Es perienţele făcute in iarna anului 1876—77 arată necesitatea de-a se incălzi vagoanele prin mici sobe de tinichea, sticle încălzitoare ş. a. Un alt simptom se vesteşte din Sevastopol. Portul din Sevastopol a fost designat ca loc de imbarcare pentru prizonierii turci. Poarta trimisese mal multe corăbii, care primiră multe mii de prizonieri şi SI transportară la Galata. Deodată se născu o pauză in retrimiterea prizonierilor. La partea de nord a Se-vastopolulul, alături cu cimitirul militar s’aâ aşezat corturi, sub cari staă 18,000 de prizonieri turci. EşI poate oricine inchipui, că puţina apărare, pe care-o daă corturile de pânză in acest timp al anului nu va remânea fără efect asupra să nâtâţil prizonierilor. Guvernul va fi silit de a-I disloca cel puţin in Cri meea, dacă se va suspenda pentru câtva timp inapoiarea lor. Cauza a-cestel suspensiunl n'o ştie nimeni in public, dar oricine e dispus a vedea in ea un simptom răft al situaţiunel, Bucuria, cu care a fost salutat tra tatul de San Stefano s’a dovedit in curănd ca neintemeiatâ şi-I urmară temerile cele mal mari despre un conflict general. După aceea a venit trntatul dela Berlin, şi acuma iarăşi oamenii ere zurâ in siguranţă, in pace. Punctele negre, resârite din noă pe orizonul politic, inspiră iusă grave ingrijirl lumii comerciale de aici. In Grecia iarăşi criză politică in ternă. Deja in primele zile ale parlamentului isbucniră neînţelegerile intre Cameră şi Guvern. Ministrul de finanţe a prezentat bugetul pe anul 1879, care se incheie c’un deficit de 5'/s milioane drachme, pe cari cerea sâ se acopere prin im prumuturl şi asemenea mal cerea un credit de 12 milioane drachme pentru extraordinarele măsuri militare. Ministrul de resboiă prezintă FOILETONUL „TIMPULUI» PESTE CAP de EMILE QABOBIEAU 1'AKTEa a doa Oo>n(?ri\lul I “lorge (urmare — Vezi nrul de ieri al .Timpului*) Acest din nrmă nn era, adevărul vorbind decăt nn gheşeftar de rănd, care de cinsprezece ani plnta printre Btincele eo-dnlol penal, necontenit intre galere şi puşcăria centrală. Prins cn măna in sac, scfipaBC namai cu treisprezece luni do închisoare, insă faBese silit să se retragă. De aceasta nn se putea măngăia niciodată, cn toate cir avnseee grija şă'şl păstreze bani albi pentru zile negre, in snmă de optzeci de mii de livre venit. Cn aparentele lui de brunomie şi de grosime in păntece, era foarte vanitos şi mal cn seamă foarte ambiţios. Pentro că scăpase cn faţa cnrată din nişte gheşeftari, să credea că are stofa nnnl finanţiar genial şi era in stare eă'şl pne in joc tot ce avea pentru a da despre această dovadă. In sfărşit era învederat că aceşti trei asociaţi se aflaseră amestecaţi in toate tnrhnrările inBoflate de cătră o societate bonapartistă, care a rămas celebră prin numele de ,Clubul nădragilor de piele.» s(e înţelege prin urmare mirarea doamnei Delorge, cănd intr’o dimineaţă zări in curte pe d. d Comberlsine. FI voiaă să vorbească colonelului Delorge, şi servitorul II aduse in odaia colonelului. Ce câutad oamenii aceia ? Doamna Delorge nn intrebâ. Ea se ocnpa cn totul de altceva, cănd atenţia el fa atrase de nişte strigăte cari porneaţi din odaia bărbatule! şefi. Trase cn nrechia şi auzi pe bărbatul aed iDjnrănd grozav şi foarte mănioB, dnpă cum se părea. No mal decăt, se anziră pe scara nişte paşi repezi... De sigur, cei doi mnsafirl plecad mnlt mai inte decăt veniseră. Colonelul insă se dete jos dnpă el, şi cănd ajnnBS in curte, strigă cătră viBta-voinl s8d : — Krans, nită-te bine la indivizii ăştia, şi nn uita că dacă mă vor mal căuta vreodată, nn annt acasă pentru d-lor. Mănia colonelului Delorge treboe Bă fi fost foarte mare, căci, chiar după o oră. cănd se aşează la masă, i-se mal vedeai! ăncă armele pe chipal Ini. Şi ca toate se vedea că colonolnl ăşî dădea toată osteneala ca să'ş! ascnnză tur-burarea şi sâ’şi recapete săngele rece gonind din minte’! cine ştie ce gănd supărător. Vorbea mai mnlt ca de obicei şi cn oarecare vehemenţă, deşi nn vorbea decăt de iucrnri indiferente. Pentru o nebnuie de copil, se necăji pe fini săd, şi fetiţa Ini Panlina începi ud să plăngă, colonelnl strigă iiyurând apof un poiect de lege pentru mo dificarea serviciului apărării ţârii, proiect elaborat inainte de mulţi ani şi complectat acuma , conform căruia orice grec dela vrăstâ de 21 până la 40 de ani e indâtorit a servi şi anume trei ani in armata activă, 6 ani in rezervă, 10 ani in garda naţională. Intr’altă şedinţă vorbi ministrul Comonduros despre greşelele conducătorilor deinsurgenţ din Tesalia, despre consecinţele hotă rărilor congresului dela Berlin, apoi despre mijloacele ce-I trebuesc gu vernulul pentru a face faţă nouel situaţiunl. Situaţiunea e mult mal critică decăt oricând şi ministrul nu crede, că fără o acţiune militară s’ar putea ajunge la vr’un resultat. Mij loacele estraordinare, pe care guvernul le va cere dela Cameră nu vor trece peste alte 35 de milioane de drachme. Armata activă trebue adusă la efectivul de 18,000, clasele de re zerviştl exercitaţi deja, trebue lăsaţi acasă şi convocate celelalte două clase următoare de rezervişti prin cari armata ar ajunge la un efectiv de 55,000 de oameni. Chiar in cazul unei invoiell pacinice cu Turcia, totuşi vor fi de nevoie măsuri militare din partea Grecilor pentru că in provinciile învecinate s'aă grămădit populaţia musulmană in urma repatriâril. Când ministrul de esterne, Delian nis luă cuvântul pentru 3-şI descrie misiunea şi activitatea in Berlin, se incepu furtuna in rândurile opozi ţiel. Intr’un discurs ferbinte, Tricu pis ceru socoteală dela Deliannis, care fusese invitat de Anglia de a reprezenta helenismul intreg dar n’a vorbit decât de provinciile inveci nate greco-turceştl. Această purtare e o trădare către naţie — zise Tri-cupls şi căută să dovedească cu documente, pe cari Delilannis nu voise ăncă sâ le publice, că delegaţii greci s’aă purtat fără dibăcie şi tact. Cinci zile de-a rândul a ţinut des-baterea asupra cestiunil politice plină de incriminări aspre şi necontenite. Tricupis voi un vot de blam pentru ministeriu, combâtii toate măsurile şi mijloacele estraordinare, pe care le cerea ministeriul. insistă a se respinge creditele, a se da drumul reservelor şi a se forma armata din nou pe baza uner legi nouă de inarmare. Desbaterea degenera in atacuri atât de pornite contra cabi- netului şi politicei sale, ineât Co uionduros puse ceşti unea de cabinet şi declară, că nu va remâne de nu î se va da un vot de incredere, pe care '1 şi propuse deputatul Mavro-michalis. Tricupis se opuse la acest vot şi propuse a se vota ăntăui propunerea deputatului Rikaki pentru respingerea măsurilor militare propuse de guvern. Când se puse la vot propunerea-Mavromiclialis, opoziţia ceru amânarea cestiunil de cabinet. Propunerea opoziţiei căzu cu 72 voturi contra, 69 pentru; iar votul de incredere cerut de ministeriu 69 voturi pentru, 03 contra cabinetul avu deci o victorie de — şase voturi. Acea-etă victorie indoielnioâ face să uu ştim, cum 'I va merge miuisteriulul, cănd vor veni la vot creditele nouă şi măsurile estraordinare. SITUAŢIA AUSTRIEI că e nn lacra nesuferit să tot anii cineva copiii plăngănd. Nevasta Ini se uit* la dineul cn mare mirare. Niciodată nn'l văznse astfel. Şi, cn toate acestea, nn cuteza să’l întrebe ce are, faţă cn servitorii cari intrai! şi ieşead pentru eervicinl mesil. Cănd se adnse insă cafeaua, colonelnl întreba pe nevasta sa : — Ţi-ar plăcea eă fii nevastă de general ?... Ca toate femeile cari iubesc, doamna Delorge era foarte ambiţioasă pentro bărbatul eî, ne mat vlzlnd pe nimin! care Bă i se poată compara Ini. Crezlnd că bărbatul el are să'I spne o veste bonă, ea răspunse repede cn o mişcare de bucurie : — Fireşte că da. Dar de ce ml întreb! ? — Pentrn că se cântă generali. — Cine caută. — Cele doi stimabile persoane pe cari la-ara primit azi dimineaţă. Şi fără eă maî lase timp nevesti! sale ca sa rlepnnză, el urmă: — Tooma! aşa onm Iţi Bpun. Ofiţerii general! de acum nn mal ajung, nn snnt destul. Bedeau, Bngeand, Lemorioiâre, Changarnier şi ceilalţi devin supărători. Trebuesc alţii noul, degrabă, dintre cari probabil se va alege şi ministrul de res-bont. Şi fiindcă aceşti generali trebne să fie glorioşi şi populari, pentrn scopul acesta al lor, vom lutrepriude o mare ex- In privinţa situaţiei politice a Austriei după ocuparea ţinuturilor nord vestice ale Turciei, .Ies Dâbats* face următoarele consideraţii : O depeşe din .Gazeta de Colonia anunţă că o inţelegere relativă la ocupare a intervenit intre d. Tisza şi d. de Pretis: adică .ocuparea nu se va mal intinde şi anexare nu va fi: cbeltuelile ocupării se vor acoperi din veniturile Bosniei.* Această ştire nu este fără importanţă, căci ea confirmă botărlrea luată de cătră Austro-Ungaria de a renunţa, cel puţin pentru moment sâ mal intre şi in ţinutul Novibazar, adică in ceea ce se numeşte ,le couloir* de despărţire intre Serbia şi Mon-tenegru. Fără greutate ăşl poate cineva explica cum, după decepţiunile ce aă intâlnit in Bosnia şi Erzego-vina, şi mal ales după urmările acestor decepţiunl in lâuntrul monar-chiel, miniştrii austro-ungarl renunţă a impinge mal departe întreprinderea in care partitul militar şi curtea ăl târirâ cu atâta necuminţie. Nu e mal puţin adevărat că lucrând astfel el renunţă la cel mal de căpetenie avantaj al interveniril lor in Turcia. .Austro-Ungaria, zicea in zilele trecute d. Tisza, a făcut pe Rusia să se dea inapol, şi in acelaşi timp, pentru a uşura pe Turcia, a întreprins ocuparea şi pacificarea Bosniei şl Erzegovinel. Ea a impedecat cu chipul acesta Slavismul d’a incinge ca un şarpe monstruos toată n h In Bosnia şi in Erţegovin rl pus piciorul pe capul şai # Tisza. s'a inşelat. Ocupând i Erţegovina Austria a dat in v colul, insă nu l-a suprimat i -este de temut, că la prima i « bia şi Muntenegrul dându peste districtul Novi Bazai cel monstruos al slavismul jungâ a iocinge cu desâvifi narchia in inelele lui or; Aceasta este o simplă figti torică, care a permis ministu gur sâ iufâţişeze Bosnia ş vina drept capul reptilei, Erţegovina nu puteau devt» vărată cetâţue in contra Siv căt cu condiţie a fi prelua £-incăt sâ poată trece prin tj tre cele doă principate, c antegarda Rusiei in Orient ţi* tru a’l impedeca pe viihoiuş reia rolul de resvrâtitorl pe '.i jucat aşa de bine in trecut Mărturisim că politica au*» gară, aşa cum a fost defini L_ Tisza şi de d. Pretis ne pai|j‘ e tocmai serioasă. Se pare Pretis a emis opinia că .chil de administraţie a ţârilor ar trebui să fie acoperite c ,3 impărâţie in 1879 şi de cătfe. acele ţâri in 1880*.— ,Ocu» adâogat dânsul, nu trebueHj reze decât până ce linişterfi restatornici şi se vor acope jA tuelile.* Dacă este astfel, al tv-i sigur ocuparea va dura mubflf» putem iuţelege spre ce folh?j stabileşte un termen aşa de Toţi cel ce cunosc Bosnia govina, toţi cel ce aă citit celJti pietroase, lipsite cu totul tw-murl şi de mijloace de comijj fără agricultură , fără comei» industrie, fără civilizaţie df* fel,—ştili perfect că vor treljl mulţi pentru a le face să piU ceva, adică nu sumele trebia* pentru plata unei mari int*f derl militare, dar nici chiar ţii cari e nevoe pentru intreţineM net administraţii căt de slabM nizatâ. Nici odată aceste nencil ţinuturi nu vor putea inapoiaig ce aâ costat-o pe Austro-Ung» aceea ce o vor mal costa d’if colo. Dacă prin urmare este pentru ce folos sâ maf facenl cule pline de inchipnire. De pediţie in Kabilia în contra Ini Beni-Sli-man şi a Ustanilor. Doamna Delurge pili la amintirea necazurilor eî de pe vremea bătăliei de la Isly, şi zise cn vocea tremnrSndl cătră bărbatul săd : — Care vrea 98 zici, al sl pleci iBr, Petre?... — DacS voia primi ordin... fireşte cl trebne să plec. Jns8 n’avea grija: ordinul nn va veni. El n'am nicinna dintre ca litSţile cerate. Astfel, nu crez sS te poţi nnmi în cnrind nevastă de general... poate chiar niciodată — pentrn cS de azi di-mineaţl lucrat acesta a devenit foarte problematic. Zicănd acestea, comandantul strîngăn-dn'ft şervetul, 11 arnneu necăjit pe nn ecann şi ieşi floerănd. — Semn de furtună ! murmuri! Kranss Această scenă in adevăr n’ar fi însemnat mal nimic, şi în optzeci şi cinci de case la sntă ar fi trecut nebăgată în seamă. Dar precum este de ajuns o grăunţă de nisip pentru a tnrbnra nn isvor curat, o singură vorbă violenţă trebuia pentru ca să turbure într’un chip strania pacinica armonie a acestei fericite căsnicii. . —Nn mal este Îndoială, se găndea doamna Delorge, i s’a intămplat oeva ini Petre, ceva grav, foarte grav... şi aceasta de sigur n venit de la cel doi cavaleri de Industrie. In zadnr insă se tnnncea dănsa să 'şl iuehipne e reluţia admisibilă iutre vicon- tele de Maumussy sad d. de [Combl şi lealnl colonel Delorge. Cn toate astea, sceştl onorabil! a nn mal erad izolaţi ca in cele d'ănt-j Isbutiseră cn incetnl Bă'şl facă o so te. Vicontele de Manmnssy ăşl făcea.l taţie de om politic. D. de Comber invitat la nn asalt de arme , făcuse n minuni. D. Gontanoean juca şi perd' trn’nn chip căt se poate mal galao sad trei ofiţeri superiori din partea nn’i mai părăseaţi mal de loc. Ce! trei asociaţi dedead prănzur! bead la toartă ciocnind la pahare, şi flecare prânz la serate sa mal goleai li tăţiml mar! de pnncL Toate acestea ţinură câtva timp ce intr’o zi plecară fără veste dnpă | şi veniseră. Doamna Delorge respiră atnnc! linişi Ea înţelesese că cei tel oameni nn yr seră fi decăt nişte emisar! politici. . —Acnma, se gândea ea, Petre art «I devie iar cnm era. Nicidecum. Colonelnl din contra devenea din z zi mat posomorit şi mal ingrijat. Expediţia in Kabilia, despre care bise cu nevastă-sa, se pregătea mersă e! părea foarte ingrijat a şti dac! r mental săd avea sad nn bă facă parts \ acea expediţie. • • Afara de anta, adică gi marea afad a ofiţerilor lu? era aceeaşi întrebare, şl trecea o ai măcar ffirS ca toţi aă'I trebe: asupra acestor ţinuturi se) TIMPUL gpus, cil Austro-Ungaria tre-ntre in Bosnia şi in Erţe-ct alinta a Porţii, pentru a avăliril slavilor o stavila Austro-Ungaria insa a ur-llta politica, şi <1, Tisza se .n’are niclun interes sa se pentru Turcia!* Fie. Inşi k.'ar trebui sa mal spnna ca piciorul pe capul şarpelui IcA s'ab dus oştirea in Bos-Jrţegovina spre a indeplini o vilizAtoare şi economica im-ţ' Sunt lucruri pe cari şi cel ţie crezAtorl nu le poate ad • I îiar pe cuvSutul celor mal iiitorităţl ! rea pe mufiile etatulul a art. 5 şi fi din din legea rurală, şi cS peutrn ori-ee re- legea rurala onil din d-nil arendaşi ar fi voind aă profite iu mod ilicit , din inde-plinirea acestui mare act al împroprietărim insnrăţeilor. Ast-fel, in urma alegerel de către co-misiunile ad-hoc a locurilor unde urmează să se sşe/.e cei cu drept la Împroprietărire,— bine inţeles, »ub rezerve aprobărel ad-miuistraţiunei domeuielor,—b’hB găsit nnil arendaşi cari, mişcaţi nnmai de interesnl răştignlui cn ori ori-ce preţ şi prin orice mijloace, au început să răspăndeaecă vor- alul contra regelui Spaniei. Spaniei era să fie in zilele victima unul atentat din lunetele de vedere asemenea Latul lui Hoedel. In zioa de luibre st. v., regele Alfons Ireintorcea la Madrid dela Sa-dupA o călătorie imbilşugatA ijjpţinnl oficiale şi populare. La ţo. vfizuse pe mareşalul Es-şi bAtrănul duce ei spusese cuvinte mAugaetoare. Pe la după amiazl, când trecea că-Intr’o strada a Madridului, o tavurâ de revolver se indreptA rl. Din norocire, glontul, rSă îmi l-a nemerit nici pe regele vreunul din mulţime. Aten-|[;nl a fost prins şi arestat; el se Moncasi, e de meserie do t| »a declarat socialist interna-i/ist. şi a mârturisit câ a s&-1 crima cu precugetare. IP.y y Margall, vecinQ cap al executive, fusese arestat in lin urmă sub prevenţia de tate iutr'uu complot, ale câ-ge descoperiseră ; insă, după oare scurta, a fost recunoscut at şi pus in libertate. IncA ştie dacA atentatul dela 13 gA cumva cu conspiraţia des-itâ, s&O este numai o crimă iii. i ii d-1 îl ministru de interne către toţi necţl din ţară. mnule prefect, administratori aî domenielor şi ^ilor statului ’mi comunică, priutr'o Ici, cuocaziunea intocmirei lucră-pgătitoare de către comieiuuile ad-"ituite, in temeiul art. 1 din regu-(!tl de aplicaţinue, pentru executa- I ba prin sate, corn că lucrurile întocmite de aceste comieinnl du pot să fie temeinice, intru căt nu vor svea şi consimţi-mătilul lor, şi că aceBt consimţimăut den-şil nu ’l vor da căt atunci căud fie-care Bateau cu drept la împroprietărire ae va lega eu muncească, fără plată, atătea pogoane de arătură enfi atătea zile, cu vi tele ori cu măiuile O asem mea propagandă, d-le prefect ar putea R crezută in unele localităţi, de către acei săteni cari nn vor fl aveud ăncă deplină cunoştinţă de iuţeleeul art. 5 şi ti din legea rurală şi de lămuririle regulamentului pentru aplicarea ziselor articole. In faţa interesului, mal cu deosebire, ce aă cei cu drepturi la împroprietărire, de a se bucura căt mai neîntârziat de foloa eele ce le va da iudeplinirea acestui act , atăt de mult uş'eptat, se pot găsi mulţi diutr'enşii cari să Re ademeniţi de a'şi robi munca pentru mal mult [timp , crezând că prin aceasta vor dobândi, pentru improprietăiire, şi sprijinul acelor arendaşi cari ’i ameninţă cn desfiinţarea lucrărilor Întocmite de comisiile ad-hoc. Punăndn-vă dar iu vedere cele mai sui arătate, vă invit, d-Je prefect, ca să ob-ştiţi îu toate comunele şi cătunele, prin pnblieaţiuni lipite la uşa primăriei, prin citire, in zilele de Duminici şi Bărbătorl. pe la biserici, şi prin orice alte mijloace căt s’ar putea mei iutinse, că Improprie tărirea pe moşiile statului, pentru acele categorii de săteni pe cari legea rurală ’i enumera la art. 5 şi 0, este pentru dânşii un drept căştigat, ear pentru gu veru o datorie de împlinit, că, prin ur mare, lucrările comieiuuilor ad-hoc, întru efit vor fi întocmite iu marginile art. 5 şi 6 din legea rurală şi ale regulapentu lui peutru îndeplinirea lor, afi toată temeinicia ; că arendaşii, in calitate de aren daşf, nu aă şi nu pot avea nici nn a mestec in lucrările pentrn împroprietărire, şi cu atăt mai puţin dreptul de a putea desfiinţa saă măcar preschimba ac tale comisiunilor ad-hoc; că numai ad minÎBtraţiuuea domenielor e drept şi competiute, după regulamentul de aplica ţinne, a adnee preschimbări, in parte sad in total, lucrărilor de cari sete vorba că, şi iutr’un asemenea caz, dăuea nn va fi povăţuită de cât numai de interesele sătenilor; că sătenii cu drepturi la impro~ prietărire nu sunt iudatoriţi a răspunde n.mennl şi nici o altă plată, pentru lo curile pe cari se vor împroprietări, de căt clamaţiuul ar avea de făcut, privitoare la împroprietărire, el nu trebue să se adreseze de căt la prefecţi, la comisiunile ad-hoc eaQ d'a dreptul la administraţiuuea domenielor, de la cari antorităţi pot fi încredinţaţi că vor primi grabnică îndestulare, dacă vor avea dreptate după lege. C r cn stăruinţă de la d-v., d-le prefect, ca eă îndepliniţi grabnic şi întocmai dis-posiţiunile acestei circulari ; cer aceasta, pentru că doresc ca, nu din cauza câtorva spirite răO dispuse la orice ideă de emancipare a individului şi cari euut deprinse a pune mai presus da interesul general, şi mal stabil interesele lor particulare şi momentane, să se nască nemulţumiri şi vrajbe, căud dintr’uu act, cum este împroprietărirea celor cu drepturi după art. o şi ti din hgea rurală, nu trebue să easă şi au rămăuă de căt o imbu-curure obstaaacă şi strânsă unire între toţi câţi se indeletniceec cu munci câmpului, unii in mic, alţii in mare. Primiţi d-le prefect, încredinţarea! prea osebitei mele consideraţinni. Ministru C. A. JioSftti. I domnule colonel, facem şi noi imentnl lor insă nn fâcn parte, spre lor durere. Niciodată, in nicio > 'reo altă companie mal ferieită un jc la mal multe înaintări. I' Incrnl dracnlnl! ziseră ofiţeaii nu liolonelul noetruu se află iu dis- ..jgun.nl la această intrebare SI căpătai şi nu ee mai ii doiră de a-tind vSzură înaintând alţi colo-JJiri n’aveaO nici serviciile, nici ră-,ricî vitejii! colonelului Delorge , iar ‘ 4 .tind pe loc. ţţiate astea cel de sus vSzură nn-Jfaăt că ar fi nepolilia să se sacri-->*'Ş nu om de aşa valoare, iubit ■flat in armată ca nimiui altul. MdevSr in cele d'ăntSi zile ale anlui li' in momentul căod, de sigur, el nu japta deloc la nu aşa lucru, colone-ifilurge primi numirea lui la gradul wsral împreună cu ordinal de a veni «tu ca să se pună la diepuziţia minai de reBboifi. ■.stă inaintare inaă, care ar fi trebuit plinească cale mai mari doriuţe ale A loc să’l înveselească SI mama şi Halt. Toată lnmea băgă de seamă cu tu conitrius el primi felicitările cari »ifi din toate părţile. •nara, când fu singur cu nevastă-sa, ■lai SI zise : !UiI ta ce ir trebui ei} eă fac dacă minte? Ar trebui să 'mi dail de- Cucin şi Galaţi are mai multe hotărirl con-damuBtoare ale înaltei Curţi de Compturi pentru datorii către Stat pe timpul cit a fost casier, fapte de csre a mal fost demonstrat chiar prin un articol inserat in stimabilul d-v ziar de către fostul procuror In Vasluiu d. N. Mosachi: dar d-lor Rosetti, Brătianu iu loc de a'l trimite acolo uude bs trimit tot acei ce Iseă deficite la casele publice, l’aă pus in capul nenorocitului J ideţ, unde bs distinge prin persecuţiuni contra acelor ce nu ido a-treazu persoana sa şi principiile scandaloase ale sale. Cu data Vasluiu 16 octoiubre, primim o scrisoare de acolo, in care ni se relatează o faptă intr’adevăr scandaloasă a cârel desiuinţire sau con6rmare pe cale oficială o aştep-teptăm. Iată scrisoarea. Domnule Redactor, Pe lângă deplorabila administraţinne a Judeţului Vielnio, cetăţenii Vaelnenii avu durerea a constata zilele ac6Stecă e’a consumat nn fapt din cele mal oribile, mal scandaloase in societate din partea unul inalt funcţionar. Iată faptul: D. prefect Vasile Holbau unei din sateliţi frucţiunei şi in particular a d-lnl A lecn Holbau, vechilul d-lnî Dimitrie Au-ghel, arendaşul moşiei Statului Dobroveţu din acest Judeţ, ae zice că prin agenţii Poliţiei au ^ademenit fata nuni onorabil cetăţian, şi dăndu-i tot felul de promisiuni ş'a satisfăcut dorinţa . . . ; acest fapt scandalos fiind dennnţat autorităţilor, ştin atâta că la 15 ale curentei a Ci venit in oraş un d. Procuror de la curte, căruia ’i e’a spue de nenorocita fată, fazele acestui fapt, precum şi de către martori; dar cu toate astea d. Prefect omo zilei stă tot la postul săă. Părinţii aă alungat pe copila din casa lor; rătăcind acum prin uliţe ; lumea este indignată, şi se întreabă ce face d. ministru de Justiţie şi cel de la Iuterne ? Pentru demnitatea eocietăţel atinse iu ceace are mai Bonmp familia, rog a da publicităţei aceste fapte, aveud vocea d-v. cu a unei familie ultragiate, pentru a se convinge CRONICA Citim in ^Monitorul* : D-nil întreprinzători ai acciselor comunei Bucureşti şi comunitatea templului coral al ritului occidental din capitală uu oferit gratis 10,000 pach te cn tntnn, şi d-nn I. H. Oppler, 80 vedre b^re, pentru armată, in zio» de 8 Octorubre curent. Ministâronl publică mulţumirile sale pentru aceste ofrande. Comunele mal jos notate din judeţul Argrş, oferind pentrn cumpărare de arme suma de lei G00. după cum se Bpecifică in drepto-le, ministerul le esprimă vina sa mulţumire. Comun» Isvornl-de-Jofl, lei 60. Comoua Catesca-Popeşti, G0 lei. Comuna Gliganul lei 180. Comuna Bărlogal lei 300. Total: lei G00. * Împrumutul Oraşului Bărlnd. — Ută ăncă o comună care caată Bă 'şi intărească financele printr’un impramut cu Babscrip-ţiaue publică de G00,000 franci. Subscripţiuuile publice, de căud cn im prumutul de 8 milioane a) oraşului Baca rsştî, pare că afl eşit la modă. Toţi pri marii din Romăni» aQ ajuns a crede astăzi că toate muştele fac mierd. Fericiţi ctl ce se hrăLesc cu asemenea ilusiuuî, Subscripţinuea impromatulul orsgulol Bărl»d a foBt deschisă la 1 (13)Octombre curent. Ea va dura o lună t (Spitzweg ricli), rugăm a observa bine marca nostră deccinerciS înregistrată la autoritatea comercială şi iscălitura pc cartonul, căci numai atunci va fi adeveratu! nostru lubrica». mare succes. VE LO UTIN E este o FAINA DE OREZ d» o deosebită specialitate, fure tină, ne-siroţibilă, preparată cn TUxtnut, şi posedă entitatea cea fericită , a da feţei on.nlni. Victor Schmidt & Sfihne, Fabricanţi r. r. prir Pien», HVeden, AUergtut* 48. Singurul deposit pentru totă Romănia la d-nu Ia Stegul alb. Strada Carol In FRhSt 1TATE A NATLEAL V a tinereţe!. CIL VA\\ Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. AVIS IMPORTANT OP co HDr *«?■ • t>' rco eCadein*. 5I Tnlu contrabronefn-lelor, puhiniiiri/or lrrit ut lunilor^ ’e ptpt, tuMtti msQMrcJtr ^C«(arr/»flor, inâowim*^ lor; de. Uepos't in Bucur«-.-»c. • «a, ii.»silOrfpr, Hrusfl, Schmettnu, Dimboviol, ZflrnPr. Aţii Oiidre a iiimmia onor. Tăblie, iă am dodii* acuma o Deposit iu Llucnresci la farmacia d-lnî V. Hr. Zur nor. şi la d-nii Appcl i-XXXXXM-XXXXX-«-XXXXX^ X POMI RODITORI PLANTE X X X I I X X X X X I T X X X X X I # I X X X X Aduc cu ondre Ia cunosciinţa amatorilor că am de vânjare, o colertiune de copaci roditori toţi altuiţl de jos si anume : PEftl noui-ijf cl-şi-opt specii din cele m tl alese din Francia şi Belgia. MERI trel-ijecl-şi-şese specii din cele mal fine din Francia, Belgia şi Engliterel. PERSICI din cea mal renumită grădină din Mantreusille, fructul ea totul extraordinar ca mărime şi parfum. Tdte aerate specii nă dat reunita te remarcabile in grădina d-lul Philippescu. SPARANGEL place Ce 2 ani fdrte producătdre din speciile alese de la cel mai v»stiţl cultivatori de la Argenteville care aO produs Sparangel d# o mărime grosime şi gust care a câştigat admi-raţmnea amatorilor. FRAGI fructul fdrte mare delicios parfumate SMEURA fructul mare fructifică până la finele tdmne'l. TRANDAFIRI un raortiment din cele mal alese şi mal frumdse din Francia, Belgia şi Germania, înalţi cucordnă de 2 ani altniţl şi mal bine de 800 trandafiri in gevec’url pentru grupuri alese din speciile cele mal frumdse. SEMINŢE DE CANTALUPI din ve«t:ta col ec ţi udo cultivate in a-restă grădini ; in paquetate. ACUM FIIND TIMPUL PLANTAŢIUNILOR rog a 9e grăbi comandele. Pontrn preţiurl şi detaliarl a se adresa )a aub-scrîaul, cu acestâ ocaaîune exprim gratitudinea mea onorabilelor persdne, care in-curajind silinţele mfle m a onorat ca scrisori de mulţăinire. JEAN VERMEULLIN Grădinar la D nu G. C. Philippescu Strada Dionisie No. 42. X X X aXXXX-€-XXXXX-t»XXXX"«-XXXXX^ ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lăngă ac-■;iblr . ... . . ţiunea antiblonorairicâ de Copalul. Hlo nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici grepâ ; constitucscu medicamentul prin escelenţă in tratarea bulelor conta gibsc a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, cataro a beşicei şi curze-roa fără voie aurinului. To la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, tisul IN.TKCŢH'NU RIGORI) tonico şi astringcnte, este mujilot e.l infailibil do a consolida vindecarea şi de a evita înterccrea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV ICO F A V R O T Acest sirop este ncâpart pentru a vin dccacu dese verşi re maladicle pelci şi pentru a sfrşi de a curâţi sângelo după un tratamentu anti-sililitic. El fcrcscc de tote accidentele ce pot rcsulta din sifilis constituţională Publicul, trebuc a lepăda, ca contra facere periculosâ tote medicamentele ...............................“ 'AVROT. RIGORI), care nu voru purta sigliulu C. F DEPOSITO GEXEHAL— /•» /'auro/, 102. strada Richelieu, in Paris ; In lassy, liacnvits, Aon ia , Ilncuresc'i, Pissdarfnr, /.urner, Theil. (ialatz, Tatu seschi. Marino Kurtovich ; I trai la, Pettalis, h'aiifmrs; C.rajuva, !■' Polii, Plojesti, Schuller ; llarlad. Urcttner, şt in Ude farmaciile. Institution Franţaise et Italienne Diriyte par MESDAMES MAZZANTINI 9. Place (l’Azeglio, FLORENCE. Ct;s Damus , îiyant quitt^ la France leur patrie aţtrî/a la guerre de 70 71. ont fonilt'ii Flurence on 1873 une Institution Francaise et Ita- lienne (jwi jouit de l’estime c^n^rale, et oii Ies jeunes fiIIes reţoivent une instrnetion uussi solide que briliante. Les directrices 6tant tnunie du diplome sup6rietir et second^es par des professeurs distinguds. Dans cet.te Institution l’enseîgnement est divis^ en 2 cours: cours f^lementaire et cours suptSrieur. Cbacun deces cours comprend 2 classes et chaque cbwse egt divisee cn plusieurs sections. Selon son aptitude l'eli'ge peiit changer de sec.tion 2 fois par an. Le prix de la pension pour les internes est de 1200 frs. par an, y tompria la musique. Ie desain et la danse. Des renaeignements on peut avoir ii l'imprimerie Thiel & WeiaR, qui ont viaite l'Institution personellement et oii on peut voi le proa-peutua d^taill^. Mg vuiţi sili a patea oferi în tot-d'a-nivi mare asortment de TAPFTE şi fac cunoscnt câ chiar de Hcntna sunt forte bine asortat. Cn totă stima (TOT—A) H. II O N I € II Strada Stirbey-Vodu No. 3. Am onore a menuoştiinţa p- Domnii Ingineri topograf» jirecnm şi pe Onor. Pn-I bile că hui aranjat uu Ateu. r ile aiiic in Stradă Berzei No. 2ă dujiă sistemul cel ! mai modern, primind comande şi reţiara-ţidul de instrumente Geo iosic‘% jihisics, astronomice, telegrafo-electricw, ehirurgo-tnedicale etc. etc. cu premiul redus de 5Un/o precum şi efectuarea de Sunătoreelectrice a 15 franci de cameră. llog pu Onor. d-nl Ingineri a mg onora cn comandele d-Ior şi am fermă încredere iu a i convige că peng acnm de şi aă p.ătit îndoit nu aii fost mc nă dată serviţi cn lncrărl spre deplina d-lor mulţumire; in-sârcinându-mg dar a efectua lucrările ca cea maf mare exactitate, soliditate şi promptitudine. Cn respect AMANDDS de HAN I REIC0LICHES NEBl'NEiNKOlii wird r^ruon^n all^r Stănl#*. din f tchen und Landessprache michtig d aich#*rt. Schriftlicbc Anfrajţpn sab Qbcrnchmcn Haaaensteir & Vogle 1 C. N. 2TEFANESCU K ELEV AKCI1ITKCT JS^EJDAZZA AL SCOALEf CE BELLE ARTE M Membru al Sooiatăţel centrale de a i Parii şi Bruiellei, etc. ^KTXJKTOIXJ Anunfd că a deschis un atelier dt\. sub direcţiunea sa. . Doritorii de a face ronstrucţiai mands planuri , sunt rugaţi a l Strnd» Cornetului No. 50, in si Visarion, sau la administraţinm ijiar. M DOMN cunoicănd bine limbele fri DH-UO rHnan,’tS esenţă japoneză, care ru nu ' : ‘. ■ r»r« cap se găsesce la farmacia d-!ni T. Btub vis-,-i-vis de biserica Sărindar. Un student al facultăţii de drept gi al Scolel de iinţele politice, dores e a se angaja la vre uu domn advocat cn condi-ţiunile cele mai modest posibil. A se adresa ţrada Craiovei No. 41, sau la administra-siunea acestui jurnal. liană, germană şt v/MtntofdJ dorence a găsi o ocupaţie intr'o casă Iii sau ÎDtr'un inuitut de educaţie. A I. lorii in tdtă Europa. A ae adresa sub iniţialele S. A. 1 I Resboiului, sau strada Mihaiă-Vcdă N Doctor BiMelil Ssfz'DS biserica Calvină. D X X X X I m T X X X X X I T X X IJ^SCinTTIARE T&T DEJA LA 2 OCTOMBRIE A ÎNCEPUT în Calea MoROsoieî, Uotol Garni Lazar No. 42 vis-iî-vis de casele Tiirtik MAREA LIQUiDATIE DE MAI MULTE 1000 BUCA14 . DE Lingerie de Yieua şi Paris pentru bărbaţi şi dame mal mnlt de 1000 bocăţi costume eleqante de flanelă, Pegnoirs pentru dame, nn asortiment colosal de pichet de iarnă ti Bucăţi de părură, articole de lină pentru iarnă, mare alegere de zestre CARE IN INTERVAL DE 30 DILE PANA LA 2 NQEMBR1E TREUUE TOTAL W cu jumătate din pretiul fabrice! de la o roate firmă din străinătate din causa neasceptateî şi tristei <• ricomerciale. ASORTIMENTUL COLOSAL CONSTĂ DIN URMaT ORELE PĂRŢI: jnn bucăţi pânjă cea mal esc-lcntă de Rumbarg şi din Belgia,! IUU căţl mari de 85 ţl pentru 40 franci, 50 fra. cl, 70 | 4nă la 100 ffin dnxine cămăşi brodate pentru dame, camisdne de dame, pan-JUU ta'dne de 2 franci, 2.50 franci, 3 franci până la 10 franci. crin Rutine rochii brodate pentru dame, de shirting şi flanelă, de vlIU 2 50 franci, 4.50 franci p&nă la 12 franci. ______________________ ,.50 con Pegnoirs elegante, costume, halatorl, de 12 franci, 18 JUU franci, 24 franci plnă la 40 franci. In nn bucăţi cămăşi pentru bărbaţi, cămăşi de ndpte, ciorapi UUU din Paria şi batiste englese. fine Iflflfl bucăţi pichet de iarnă, barchent, alb şi colorat, 35 coţi la ÎL. I ll/UU r .................... ' franci, 12 50 franci şi 18 franci. PANZA pentru cerc«fur1, 3 crţl Ut fără cuiătură, pro»6pe CtJ mal fine, Şervete, feţe de perne de dam&at, se desfac 8 franci 13, franci până la 80 fraccT. ACESTA DESFA CEEE , dureză numai 30 ţlile până ia Sf. Dimitrie şi trebue să fie desfăcute pănă atunci tdie depositele cele mar Direcţiunea tnarei liquidaţinnî de la Grand Magasm de la /Wâj Calea Mogoşdef. Hotel garni Lazar 42. vis â-vis de rasele Torok. eos vt*l INGINE'KUL-CONSTRUCTCR N. A. SOUTZO Vechiul elev al sco el Centrale din Paris, care a fost S! ani in serviciul Stntulnî, ln-crând la studii şi la ^Mptoutaţiunpa căilor ferate, inginer hotarnic diplomat, stabilin-du-se acum în UucurescI, Strada Dreptă, No. 1, o gata a priimi orî-:e lucrări de inginerie, arhitectură, construcţinii! es)ier-tise, ş. c. I. (7D'.I—1). AQ eşit de snb foto-htografie esacta hartă a ţinntolui Dobrogel şi Drisloriornlul (moşie vechie u românilor,) prelucrată duna aceia cn care s’aâ servit d—i.i» Ambasadori al in-altelur poteri la Cungrtsul de la Berlin urătâudu-se pe dânsa forte esact oraşele şi Cetăţile, porturile Mării Negre şi ale Dunărei. insula şerpilor, De,ta Dunărei totă cu ostrovele ei, pădurile, bălţile, drumurile de comunicaţie, c*le.t ferată, C»ruaVoda-Chiai-tenge, şi peste acesta ilustrată cn marca României şi a lnl Mircea cel bă:rea despotul Dobroge: şi domn ai României 1382, asemenea s'uQ sustras pe hartă şi o pagină a titlurilor lui Minea pe când stăpânea iictl bogat ţinat. Doritorii de a poseda hurta va cere de la mine orl-câte esemplare vor dori trimiţând in mărci poştale sad timbre, preţul de câte doi lei noi esemplarn. Calea VăcârescI No. 151. Bncurescl. L.-Colonel D. Papazogln editor, — din care a 4-a parte se va da pentru ajutorul familielor orfane ale morţilor soldaţi pe Câuipnl de Iuţită preenm s’aă dat până acum şi din alte ediţiunl suma de 4783 lei noi in decurs de 10 luni de $ile. Şi le vor priimi fără plată de transport. L.-Colonel, D. P«pazoglu. ROMANE ILUSTRAT!! Apare de tref ori pe septemână: Duminică, Mercurî şi Vineri. ĂNTo. 1-S3 UNT CLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AMI de Ch. Paul de Kock se afiă de ven.lare lâ TIPOGRAFIA THIEL & WE1SS , şi la loli debilaiti ils mare ai ie Bicemci cât si li dislficle. Cu No. 24 a început romanul I O A ONT l de GEORGES SÂNI ), A t După dorinţa esprimată din mal mnlte părţi s'a înceţint cn No. 26 interesantul rornaţ MISERABILII LONDREI DE PI ERRE Z ACCONE. C. G. Nica doctor in medicină şi in chirurgie. Mânioşi şi medic specialist pfntrn b6Iele de copii, dă consultaţii in t6te filele de la 3 până la 5 ore p. m. în strada Colţii No. 14. Aceste din urmă done romane se vor publica aşa că câte o fasciculă va conţii urmarea romannlni TOANA şi cea 1-altă urmarea romanului MISERABILII. I DOCTORUL BLUMENFELD L! a ruu- , . __tat Ca- lea Moşilor No. 27 vis-a-vis de Pomn-Verde ţTamis.) PHARMACIA XjA. „SPERANTIA" 26, CALEA MOGUŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. J Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. —- Asemenea se angajeză a efectus ® ori-ce comande din rcsortnl medical. J3 RTJS- Tipografia, Thiel L Weina Palatul .Daci