MIERCURI, 18 PCTOMBRE ANUL III—1878. AMENTJETLR. :UAIA R0M.\N1A 111UNI Şl HKCLAMK : I rir p*t(t, panica IV, 30 hani 80 bani, p* i'fttf. II, 2 tel noi | un* 2 lei noi linia. In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCIUL Hi u roii 1 Ki-dftc^ii'i si A dna i n istrn ţiei: Palatul a<*ia,. A XnTTT^TCIXJRI ■ 8* |>riiro»«c Tn • tr&irataU': La [l-nil llacuon-■tem tf Voglcr ui Vienna, VValfi«-ht{M»« 100, A. Oppdik in Vienn», 8tuhenh»jiiei 2; Rudol] Ma**e in Vienna, Seileritfttw 2: Phtltyj) 1-vb n Vienna, KrchftLhachgiiaiP 1) : ].. Laug 11 , 73 75 linpru tul auntr, In hârtie . 00 50 > , > argint .el 5 Renta austriacă in aur ... 71 65 leme din 1860.................112 — Acţiunile bincel naţionale . 788 — „ . auntr. de credit . 221 25 . „ ungare » 204 50 Argint.........................100 — Ducatul......................... 5 CI Napoleonul................... «42 100 tn&rcl germane..............58 10 Cursul de Berlin, 2C octombre Acţiunile Ciilor forate române. 33 90 Obligaţiunile româno &'/• . . 8l 50 Priorităţile C. fer. rom. 8°/a 85 — Împrumutul Oppenheiiu . . . 101 50 Napoleonul................... 16 22 Viena, termen lung.............— — Paria » acurt .... 81 — Calendarol Şllel Miercuri, 18 octombre. Patronul nilel : Ap. Luca Evang. Resâritul aoarelul -. 6 ore 32 ram. Apuaul aoarelul; 4 ore 68 mia. Pasele lunel ; luna plini. Răcoresc! - Hneeara Bucureacl . . . .8.15n 10. — J Ploeacl...........9.60 n 12.00 d Br&ila...........1.53 n 5.46 i 7.15. Tecuci tt........4.38 n 11. 0 o Roman............9.05 d 4.45 g 8uceava,aoaire . .12.03 d 9.55 n PLECA AEA T'REdNTTJiR.IL.OiR Hucnrrscl—Wlurglo Bucureaol............V 15 indatorire, care să decurgă din el. Aceasta e o stare nemal auzită de lucruri, şi dacă iu Europa mal există şi altceva de cât dreptul celui mal tare şi întrebuinţarea nemărginit de arbitrară a puterii brutale, atunci ar trebui să se unească toate puterile, unul a pune capăt cu arma in mână pentru asemenea dispreţ al dreptăţii, uuel asemenea nimiciri a oricărui drept internaţional. Dar pentru aceasta e perspectivă puţină, ba mal că s’ar părea cutucâ tratatul injghebat repede de principele Bismark in cele nouă-spre-zece şedinţe ale congresului, nu s’ab făcut pentru altceva, de cât pentru a amâna soluţiunea cestiunil orientale convenite la întâlnirea irnpă-raţilor din Berlin şi la intâmpina-rea din Reichstadt, şi apoi pentru a se lăsa deschise Rusiei toăte portiţele laterale pentru a se retrage de la implinirea indatoririlor, pe cari i le impune tratatul de la Berlin. Nu de-odatâ, ci pas cu pas e vorba ca să se indeplinească căderea Turciei, cu pericolul, ca un an după inchiderea congresului din Berlin contiagraţiunea, împiedecată de dânsul, să se nască din nou iutr’o ciocnire mare şi generală. Am comunicat în zilele din urmă dovezi de modul, cum Rusia a executat tratatul de la Berlin; astăzi • . suntem isrâşl în poziţie de-a ilustra această politică a dispreţului şi a ironiei faţă cu orice drept internaţional. Se ştie, In ce poziţie nenorocită a fost împinsă România de la începutul complicaţiunil orientale şi păn’acuma. Ruşii steteab lângă Prut şi erum-perea ostilităţilor contra Turciei aducea neapărat cu sine ocuparea României de câtră armatele ruseşti. In zadar se adresă România pe a-tuncea pentru sprijin câtră puterile semnatare tratatului de Paris, nu căpătă de la nici una nici sprijiu, nici sfat bun. A trebuit să sufere şi să poarte situaţia, şi pentru a se mănţine Intru câtva măcar, Încheia convenţiunea din aprilie, care la urma-urmelor avu de resultat cooperarea armatei •pnneaQ in gnra mare şi cn vreme şi fără vreme spre a căpăta nişte concesii şi a se ocnpa cn agricnltnra mare. Lncrnl era foarte cn potinţă. Noma! după cele ce făceai), nn prea păreai adeverate bpusele lor. El nn cântai! să intre in relaţii cn colonii, ori cn agricultorii, ci nmnal şi numai cn militarii. Adesea, cănd incepea să inopteze, se vedeai Btricnrăndu-se in locuinţa celor trei străini, şi cn mare băgare de seamă să nn’i vază nimeni, ofiţerii din ţinuturile cantonate iu depărtare, la Mers-el-Kebir, la Arzev, la Sidibel- Abbes. Din parte-le, ti erai ueincetat pe drumuri şi pe oliţe, cănd pe jos, cănd in trăsnră, vizitând postările militare, şi rămânând câteodată câte doe şi trei zile la Mostaganem şi la Mascar. Bani nn ee vedea să le lipsească. Bnznnarele Ini Contanceao, nişte buzn nare grozav de mari, in care necontenit • şl ţinea manile vărite până ’n coate, sn-nai mereu ca nn clopot de târg. Cănd se aşezai la prânz, nn cruţni cheltninla, şi goleai câteva sticle de Bordeaux şi de Champagne. — Pozitiv, zise intr’o seară comandan-tnl Delorge către nevaBtă-aa, pozitiv, ştrengarii ăştia ne pnn la griji. Par că ar G nişte agenţi de recrutare. InBă pe cine ai venit să recruteze in colonia noastră ? pentru cine? pentru ce? române cu cele ruseşti. Românii eşi din murea criză cu independenţa câştigată, dar pierdu partea Basa rabiei, care 1 se recunoscuse prin tratatul de Paris. Ca despăgubire pentru pierderea aceasta şi pentru t nu lăsa gurile Dunărei cu totului tot in mânile Rusiei, tratatul de Berlin hotărî, ca România să aibă dreptul de-a'şl anexa Delta dunăreană v Dobrogea de la Silistra până la Mangalia. La mijlocul lui iulib se Împrăştia cougresul, şi deja pe la mijlocul lui august Rusia adresă la Bucureşti o notă categorică, prin care cerea de la România predarea Basarabiei. Generalul rus Şebeco, care 'şl făcu intrarea ca guvernator al Basarabiei, putu acum câteva zile să proclame la Ismail unirea Basarabiei române cu teritoriul rusesc şi s’ar putea crede că nimic nu mal stă în cale, pentru ca şi România să intre iu posesiunea te-ritorielor, cari i s’ab cedat prin tratat. Insă Rusia are o manieră ciudată de-a interpreta tratatul de Berlin : pe când işt anexa Basarabia, reprezentantul el din Bucureşti primi instrucţia de-a declara guvernului român, cumcâ din parte’l pune oarecari condiţii la ocuparea Dobrogei de câtră trnpcle rornăue. Cabinetul din S.in-Petersburg a comunicat guvernului romăn, că nu va da permisiunea la ocuparea Dobrogei, de căt dacă se va recunoaşte pe de a pururea Ruşilor dreptul dea trece prin teritoriul român, şi dacă guvernul român se va hotărî se ’ncbeie cu Rusia o alianţă ofensivă şi defensivă. Pentru sprijinirea acestor cereri, cari fac iluzorie câştigarea Dobrogei de câtră România, a intrat o parte a unul nou corp de armată în Moldova, despre care se asigură se ’nţelege în mod oficial, că va sta In Moldova puţin timp numai şi că e destinat parte pentru Basarabia, parte pentru Bulgaria. Dar pe sub mână s’a dat de ştire guvernului român, că nici un soldat din trupele acelea nu va părăsi teritoriul român mal nainte de ce guvernul ar fi cedat pretenţiilor Rusiei. E drept, că in tratatul dela Berlin nu stă nici un cuvănt măcar, care să dea Rusiei măcar umbra unul drept de-a permite luarea in posesiune a Dobrogei sab de-a o face să atârne de condiţii. Dar România are nenorocirea de-a se ţinea teritorial In adevăr, se descoperi in sfârşit totnl prin mijlocirea nnui sab intendent, care multă vreme fnseBe impiegat la ministern-finanţelor, şi care cnnoştea Parisul de la nn cap până la celalalt. D. viconte de Manmnsay se chema, dnpă adevăratul sâă nume, Chingrot, şi ar fi fost mare acel om c&re ar fi putut spune unde se găsea vicontia acestui viconte. Era unnl dintre ştrengarii de mâna a treia, cari se ţin de capa) copiilor de familie mare, ce se ocnpă cn tocarea moştenirii, şi cari fără o para chioară io pungă umblă înfăşuraţi in lux ni cel mai mare, joacă cărţile pe sume mari şi nu se mai dă jos din trăsură. Răpirea nuei biete femei, pe care apoi a ruinat-o, nn duel fericit şi o noapte norocoasă la stos insemnase apogeul onorabilei cariere a d-loi Chingrot de Man-mnssy. De atunci încoace căznse mereu. Se ineca, dnpă expresia consacrată, bănd o înghiţitură şi mai amară şi căzând şi mai afond la orice incercare a Ini d'a ieşi iar d’asn-pra apel. Şi nnmai Dumnezeii ştie câte incercări făcuse, in finanţe, in industrie, in jurnalism şi in politică !... Căci ambiţia, poftele şi patimile ăl sfă-şiail, şi se eredea vrednic şi dibăcia la toate. In adevăr, nn’i lipsea nici inteligenţa, nici spiritul, nici indemănarea. Vorbea uşor şi plăcnt, era deprins cu tot soiul de iu de sfera puterii Rusiei şi poate că la vreme s'a definit sfera aceasta in Berlin şi la Reichstadt, precum tot atuncea i s’a lăsat pe seama Rusiei linia Dunării in schimb cu problematica linie Mitroviţa-Salonichi. Dacă suntem bine informaţi, guvernul romăn in imbulzeala aceasta, in care e pus prin cele mal noul cereri ruseşti, s’a adresat la principele Bis-marck, prezidentul congresului dela Berlin, spre a cere dela el un mandat european in toată forma pentru ocuparea Dobrogei, asemenea cu mandatul, pe care ăl primise Austria pentru ocuparea Bosniei şi a Erţegovinel. Dacă se va confirma ştirea, adusă de „Morning Post”, că România a respins cererile Rusiei, atunci se pare, că şi pasul făcut de guvernul român pe lângă cancelarul Germaniei va fi fost zadarnic, precum a rămas până acuma fără de □ ici un resultat orice invocare făcută principelui Bismarck pentru crucişarea căilor Rusiei. Respingerea condiţiilor, de cari Rusia face să a-tărne ocuparea Dobrogei de cătrâ Români, pune toate celea in cestiune căci pretenţia de drept, stabilită prin tratat a României asupra Dobrogei, nu e o pretenţie mal slabă decăt a Rusiei asupra Basarabiei, insă in orice caz Rusia şl-a pus deja la adăpost prada, pe cănd România u'a luat ăncă măsuri pentru a intra in posesiunea teritoriului, ce i s’a recunoscut. i recum tratatul de la Berlin a uitat de a desfiinţa pur şi simplu tratatele de Pans şi de Sau-Ste-fano, tot astfel a uitat de a pune executarea stipulaţiunilor sale sub garanţia puterilor semnatare. In orice caz a existat intenţia de a lăsa Rusiei mâna liberă şi iutr'asta consistă monstruositatea unei pâcr, care a fost salutată de lume cn bună i redinţă şi cu bucurie, pe când se dovedeşte a fi o amăgire. Sub condiţiile pe cari le cere Rusia, guvernul romăn nu poate lua in posesiune Dobrogea, şi astfel ca multe altele art. 4G al tratatului de San-Stefano va rămânea in favorul Rusiei literă moartă. Mal că s’ar părea, că pacea de la Berlin e o pace pe nouă luni şi de sigur e un fapt foarte semnificativ, că ministrul englez Northcote a pus la Wolverbamp-ton in perspectivă după acest termen nu numai reinoirea răsboiulul, care se credea evitat, c tatea, ca tratatul de ni se piarză cu totului ţ Astfel ştab lucrurile patra după semnarea t pace. Lichidaţiunea Orii r se credea că seva irnpie. i lin, e in deplină lucrare sia ameninţă şi azi Cot: Iul, ocupă intreaga parte a peninsulei balcanice ; i şi Muntenegrul gata penlui pune piciorul pe grmm't niel, şi nu e de loc di > recunoaşte mârginele pi? sale prin invoiala de la vede că toate acestea acJ moaşa politică a sferelor ii din orientul Europei, p avem a mulţumi contălulţ. — De ce nn vă apucaţi pe urma lor 1 trigî şi avea cutezarea netnrbnrată a unul să’l descoperiţi ? răspunse nevasta coman- ' om ce nu mal are a pierde nimic, dantulal. ' Acuzat de prea statornic noroc la stos, perdut in datorii, hărţuit de creditori cari ăl ameninţai! nu numai cu închisoarea de U Clichy ci şi cu poliţia corecţională, dat afară din toate cercurile, d. Chingrot de Maurunssy se dăduse definitiv la fund şi dispăruse de pe bulevardele Parisului in zilele lui februarie 1848. Nu mal puţin turburată trebue să fi fost şi viaţa tovarăşelnlni său d. Victor de Com-berlaine, insă intr'o sferă mal inferioară. Şi zicem : trebue să fi fost, de oarece niminl nu ştia să spue sigur origina, părinţii, nici chiar ţara acestui onorabil gentilom. Unii susţineai! că nicăieri nu existase vreodată un d. Combsrlaine tatăl. Mama lui, după cum se asigura, fusese O domnişoară nobilă maghiară, pe care sensibilitatea inimii o pierduse. Ceea ce era pozitiv, era că d. Victor de Comberlaine fusese militar. Mai mulţi inşi ăl cunoscuseră pe cănd intrase iutr’nn regiment de husari, şi negustorii din toate oraşele pe unde fusese dânsul in garnizoană păstrai! dela dănsul nişte suveniri arzătoare şi teancuri de poliţe protestate. Spre ciuda tntulor, mulţumită unor influenţe misterioase el înaintase, intr'nn chip scandalos, in armată. Era căpitan şi se plângea că lăngezeşte in acest grad, cănd, in urma nnei arăn-tnrî, ai cărei secret fn păstrat bine, el încercă să Be sinucidă. Nelovindu-se bine, prinse iarăşi gust de vinţă, insă eşi dete demisia, unii spun, că de bonă voe, alţii că nu putea face altfel. „Le Temps* * din Paris..i votării legii ante-socialist ehstagul german, dă şeaua efectul ce a produs iu ja mauâ acea votare. Iată c ] rul francez : „Die Post”, organ al pa|i servatoare-liberalâ, intonezi tec de triumf, declarând L lege e cel puţin tot ntăt.ji tentă ca şi rezoluţiunilefcl grave ce ab luat ţările giwt cel diu urmă zece ani. I I mal ales partida naţională!®-J pentru c’a dat consimţimăfcg la un proiect care e „cu Jqy din sfera principielor ce pa-tO această partidă”. In ac» • „abnegaţiune”, „die Post*4«»« semn de „maturitate po! -ăşr esprimâ încrederea că ■ criflcib va aduce mar tăr;M;iw bune partidei care l’a făcui® ^ „Cât pentru partida preţ foaia conservatoare speră nea in care naţionalii-libe despărţit de dânsa „a bătulffl cuib in cosciugul iei.” adaugă apoi; „Din parte-j contribui a arăta adevărata • alianţei contractată de progiţ ultramontanil şi cu socialiţJk temăndu-se ca nu cumva nrţ liberali, mustraţi de conşt . se reîntoarcă mal curând ij tărzib la vechil lor aliaţi, zia| servator le Întăreşte curagiu | tindu-le un fapt din anti „Când Phocion fu intr’o zi i ii de popor, întrebă pe amicii. Cu toate aatea cum sa trăiascjl comis-călător al unul negustor d muri. O cearta cn stăpănnl iar pe drnmorî, el întreprinse a o sala de arme. Fiindcă trăgea minunat şi era meşter la arme, gea negustoria bine ţi căştiga b uşurătate insă SI sili să ’şt incMtl vălia. Unnl dintre şcolarii lnî, fiff vocat la duel, dSnsul pentru căţlij luă duelul pe seama Ini şi acise-j versar. Fiind silit să fugă, se dose in i onde se făcu actor; acolo şase rondul răbda ţinerile şi huidnelile | cnlnî. Directornl teatrnlol SI dete şocat S ’1 trimise să se plimbe. Atonei * parlamentara din cel zece r,i n urma probează ca pentru o M & e totd’auna un semn de pru-şi de patriotism d'a fi com-şi blamat pe progresişti.* aţional-Zeitung* se mulţumeşte îndată d’a zice ca socialismul a it cu titlul de acuzat din nain jtribunalulul Reichstagului. Rei-gul l’a declarat culpabil : cul-c’a turburat liniştea publica .bil c’a compromis buna inţe-e dintre diferitele clase ale po ,iunil, culpabil d’a cauta sa rui ordinea politică şi sociala sta k. .Naţional-Zeitung adaugă cu litate dorinţa ca „aspra dar sentinţă să fie esecutatâ cu . insă totd’odatâ cu dreptate şi ■rSţiune.* fcijiddeutscheAllgemaiueZeitung* mlifcmeşte pentru monetâ d’a " i asupra incidentelor din cele şedinţe din urmă. liferitele societăţi socialiste pun e ^ecutare cuvfintul de ordine dat .1 către Vorwaerts. Ele se dizolvă, IBLpuţin oficial, impărţind mal na 'ţft fondurile intre membrii loi. ă o scrisoare trămisă dela Ber-Gazetel de Colonia, capii dela ,n al partidei ar fi sfătuit pe iitoril, care in urma executării vor rfimănea fără lucru, se pă-iscă capitala şi să |se ducă să *4*eascâ de lucru mal nainte de a [mri. in acele localităţi unde nu Mă produs până acum nici o agita'' Jţhmt socielâ. Fie-care colonie uoufe, pst-fel stabilită, şi ar alege in se-ret un cap căruia ş'ar indatora să |d< a ascultare şi care, prin ra te lunare, ar sta in comunica-e permaninte cu un comitet cen-stabilit in străinătate. Zilele acestea s'a răspândit la in ştirea că poliţia oraşului va vinderea in public a ziarelor şi cstă ştire cauzase oare-care emo-mna in lumea politică. O corespon-«enjl adresata dela Berlin către ta de Augsburg* crede căpoat mnţe eăj, dacă această oprire 1 adevăr permanente, ea nu va |nge de căt ziarele so-ialiste. Co-•ondenţa adauge că , spre a nu atrage disgraţia poliţiei un nu Ir oare-care de vănzătorl de ziare capitala germană a refuzat cu dinadinsul d’a vinde d’ale parti socialiste. Partida, din parte'l ingajat vănzătorl şi colportori că a le interzice d’a vinde ziare nea' bate de dănsa.* I ,In urma măsurilor luate de polii germană, zice «NeueFreie Presse*, aitetul electoral central al de-■craţiel sociale germane din Ham-a găsit de cuviinţă a se disolve propria sa iniţiativă. In procla-*»&ţ:unea in care se comunică par-zunilor această otărire, se zice inse altele: , ' .Nu e trebuinţă de nici o propa-tf’iigandâ sgomotoasă ; fie-care sclum-iire de cugetări, deşi nu in felul ii până acum, scurtează timpul şi -ltreţine spiritele deştepte, intru cât _-?îre de obiect idealul poporului mun-lor. Nevoind să aşteptăm mal ân-înft esplicarea poliţienească a cusutului .resturnare*, am otorit a REVISTA ZIARELOR s^lve noi inşi-ne comitetul electo-il central. Cu ziua de a9tâzl , fâ-mdu-se chiar arătare autorităţilor, dispărut in Germania rămăşiţa tel organizări centraliste de par->*â. Suntem incredinţaţl că vor toţi iţi aproba acest pas:* Citiru in „Vocea Covurluiulul* : Cu căt ziua alegerilor comunale se apropie, cu atăt desesperarea creşte pe toată linia oamenilor ce s’au înfundat in caşcavalul primăriei. Simt că opiniunea publică ’l va certa foarte a9pru pentru indiferenţa cu care aQ compromis interesele o-raşulul, şi in spaima lor caută ca înecatul să se agaţe de cel din urmă scaiu. Pentru acest cuvftnt vedem de câteva zile că se restoarne petrele cu fundul in sus. chipurile spre a ne dovedi acum aproape de alegeri că vor să ne facfr strade; pentru a-ceastâ văzurăm maî deunăzi trista parodiâ de a infiinţa cu 1,500 fr. o şcoală secundară de fete; pentru aceasta dădură alarmă că aă să facă împrumut şi aă să curgă banii la comună, pe când singuri ştiă şi sunt convinşi că absolut nici un ere dit nu le acordă nimene şi ’T des-fidem să ne dovedească că vor face împrumutul. Cu toate acSste 9pre a da cea din urmă zăpăceală opiniunil publice, primarul nostru, care a isprăvit toate de regulat, s’a pus de vro zece zile să caute un om care se ’l laude faptele. Putem cita nume proprie de persoane la cari s’a adresat pentru această meserie; in fine, du pă atâta peregrinagiă, aflăm că ’şl a gâ9it slugă după chip şi asemănare; mai mult âncâ, va s< oate o foae zilnică, cu această specială misiune de a înjura pe cetăţenii ce nu ’l sunt agreaţi şi a demonstra că cea mal strălucită fericire n’a avut comuna Galaţilor de cât sub d-sa. Nu avem nimic de zis peu tru atare întreprindere, va aparţi nea cetăţenilor să judece la ce se întrebuinţează fondurile comunale plătite din sudoarea lor. Să lăsăm insă pe cel desesperaţl să ăşt caute funia mântuirii lor, şi să ne întoarcem câtrâ cetăţenii cari serios se gândesc la starea de cădere iu care a ajuns comuna noastră, cu dânşii să discutăm şi să le spunem părerea noastră. Comuna este un Wen neutru, pe care se pot intruni toate partidele şi a ăşl da mâna, căci aci nu este vorba de politică, ci de interese eeo nomice. Fie cineva conservator, liberal, centru, fracţionist, etc., toţi ad acelaşi drept şi interes de a avea strade bune, bun ecleraj, cureţenie* indestulare, siguranţă, etc. Aci nu trebue să câtâm calităţi de partidă, ci calităţi de persoane. Nu cu cât aleşii noştri vor fi mal liberali, mal conservatori, mar centriştl, mal frac-ţioniştl, etc., vom fi inal bine şi iu progres ; ci cn cât el vor fi mal lu minaţi, mal cu rlvnă de binele public şi mal oneşti, cu atâta averea şi bună stare a oraşului vor înflori mal mult. Iată cari sunt opiniunile noastre in privinţa comunei. Dorinţa noastră este de a o vedea rădicată din miseriâ şi înconjurată de prestigiul ce se cuvine unei urbl ca Galaţii. Pentru aceasta insă se cere lucrarea şi concursul tuturor cetăţenilor de inimă. Lor dar ne adresăm şi le zicem uniţivS cu toţii şi puneţi capăt ruşinii de a ne vedea reprezentaţi de oameni din cări mulţi abia ştiti a’şl scrie numele ; de oameni cari ne-ad lăsat pradă ruinelor in timpul ploilor şi s’ad periclitat proprietăţi ca ale dd. Fancioti, Volenti, Plaţi, Fri gator, etc., din cauza nesnficienţei gurelor de canalurl ; de oameni cări. după ce văd inşişl aceste nenorociri, ad tristul curagiO de ale tăgădui, fără ca obrazul lor să mal poată roşi ; de oameni carr in luna lui Octombre viu să ne arunce ţărână in ochi, făcăndu-ne strade cu pâ-rnănt, cari mâne la cele ântăid ploi 9fi vor preface in mocirlă. Dar nu nu numai atâta vom pune indatâ sub ochii cititorilor cifre şi date. ce le avem din sorgintâ sigură, şi de unde vor vedea abuzul ce s*a comis cu facerea acestor strade. Eatâ cum ni se narează lucrul : Primăria, fără nici o licitaţiune publică in regulă, a dat la căţl-va bulgari facerea a peste 60.000 me- tri patraţl de pavagid, plfitind câte 1 led şi 9 bani de metru, pe când la licitaţiunea ce s’a ţinut ieri pentru şoseaua Brăilei. ce este a statului, a eşit un preţ numai de 79 ban! pe metru. Va sâ zică licitaţiu-nea a găsit muşterii cu 79 bani metru pentru strada Brăilei, iar d. primar a găsit de cuviinţă sâ dea din lada oraşului 1 led şi 9 bani pentru celelalte strade. Cine dar va plăti diferenţa de 18,000 lei ce b'h făcut pagubă comunei prin această procedare, a cărei cnalificare, cu bună 9ftd rea credinţă, ne abţinem pentru moment a o spune. Avea-va oare d primar curagîul să tâgădueascâ şi acest fapt! Suntem siguri că mâne va porunci slugel ce ’şi a tocmit ca sâ ne insulte, pentru că cutezăm a le rupe masca şi a 'I ur6ta lumii numai atât de uriţl pe cât sunt. Opiniun^a publică. înaintea căreia noi punem faptele, va judeca, şi cetăţenii ce vor a se couvinge de ade-vSr meargă singuri la primăria, ceară resultatul licitaţi unii dela 13. vază şi preţurile cu cari s'ad plătit cel peste G0,000 metri şosele ale comunei, şi judece cu cine este adevărul. De place orăşenilor o stare de lucruri, nu ad de cât sâ o sufere, să plătească dări grele comunei, cu cari sâ se subvenţioneze fol cari laude procopsele d-lui primar! Din parte ne suntem decişi a lovi incapacitatea şi abusul ori unde ’l vom întâlni, cu acea hotărî re de care am dat probe in 9 ani neîntrerupţi. Circuinrea d-luî ministrn da interne către toţi dd. prefecţi şi pr.mari din ţară. Domnule prefect, Domnule primar, La ăntSia duminica a lui noembrie, conform art. 31 din legea comunala diu 1873 şi art. 32 din legea din 18(34, se fac maî în toată ţara alegerile pentru r -înoirea conailielor comunale urbane şi rurale. Comuna este o temelie a statului. Trebne ca coranna sâ fie biue întemeiată, pentru ca statul să fie tare. Alegerile trebue să fie sincere, luminate fi in adevăr libere, pentru ca comuna să devie o adevărată temelie. Pentrn ca alegătorii să fie laminaţi, trebne ca, prin instrucţiune şi dese întruniri, să ajungă a se pătrunde fie-care cetăţean că căminul fie-căruia este comunal, că după cum va fi administrată comuna, va fi bine safl reîi pentru familia cea mică şi, priu ea, pentrn cea mare. îndemnaţi dar pe cetăţeni a se întruni, a desbate şi a se lumina împreună in privinţa interpselor locale, precum şi in privinţa candidaţilor ce Ie vor oferi maî mnlte chezăşii pentrn a fi aleşi. In alegerile comunale opiniunile poli tice nu este biue a fi pn9e în primi ordine. Trtbae s5 cerem mai cu seamă onora bilitate, cunoştinţă de trebn’nţele locale şi devotament pentrn binele public. Faceţi mai cn seamă cunoscut tutlllor cetăţenilor, şi mal cu osebire tutulor sătenilor, să nu sufere ingerioţe'e adminis-traţiuneî în alegîri. Să un asculte nici o şoaptă, să nu se teamă de nici o ameninţare, să ştie şi sS simţă că de acnm şi el^sunt liberi, sânt majori, sunt iubiţi şi respectaţi. Aceasta să li ae citească de mai multe orî ]a uşete bigericelor. D-ta şi întreaga administraţiune n'aveţl de căt a veghia ca libartatea in alegeri să fie cu aănţenie menţinută, pentru ca astfel ulegătorii să poată sa aleagă pe cine vor voi, avănd cuuoştinţă că el sunt singuri respun/Stor», că el singuri ’şi vor face binele saiî răul. Primiţi, d-le prefect, d-le primar, asigurarea osebitei mele consideraţi ani. Ministru, C. A. ROSETTI. V £.jnt> Valahii, de la 1878 iama la noi dispositii «m itEsa-diriuiii (iu ii(;ir-iim unso Tr. No. I Olmindţa Bucuresci . . Plecare 9 1E> Jilava..................!) 27 Muteşti (Halta) . . . 9 33 Vidra....................9 43 Grădişte (Halta) . . . !• 52 n. ... Sosire 10 01 COma,1“ . . . Plecare 1(1 II llănesu.................10 39 Frăţeşti............... 10 53 ... . . . Sosire 11 15 (,iurS‘rt . . . Plecare 11 25 Sntărdu . . . Sosire 11 35 AmiaŞi-Şi Tr. No. 3 Şira 5 05 5 17 5 23 5 33 5 42 5 51 (i 01 ti 29 <» 49 7 05 Sera Smărila GiurgiO Frâleştl Bâitesa Plecare Sosire Diminua Plecare O 05 ... 9 10 ... 9 39 So9ire IO 03 Plecare 10 13 Grădişte (Halta) . 10 18 Vidra*.............10 31 Sinteşti (Halta) . . 10 39 Jilava ........10 43 HueureseT..........11 05 Dimlndţa Pomana Tr. No. 2 Tr. No. 4 Dup.amiţll 4 37 4 45 4 55 5 06 5 29 5 53 li 03 li 03 ti 21 11 29 ti 39 ti 55 Şira LEG- A. T TJ R I A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. 1, la ora 8 pi 15 minute, sera la Brăila-Galatz, Kouian, Inssv-Suceva, VienB, Berlin, Paris, Petcraburg. II. Trenul No. 1: Cn trenul accelerat No. 2. caresosesce din Virna, I.em-berg, Snceva, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 fi 30 minute dimineţa. UI. Trenul No. 3: Cn trenul No. 6 de călători care sos sce din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi .0 minute, după amecjă-iji. B CU VAPOARE DANUBIENE la GIURGIU Vapore de poată la Giurgiu. 1) Sosind la GiurgiQ din sns: Luni, Miercnri şi Vineri, cn Trenul No. 4. 2) Plecând de la GiurgiQ iu jos Lorii, Meircnri ;i Vineri cn Trennl No. I. 3) Plecând de la GiurgiQ iu sns: Marţi, Vineri pi Domiuică cu l'rrnnl No. 1. 4) Sosind la GinrgiQ din joc Marţ:, Vineri fi Dnminecă cn Trennl No. 4. NB. La gara Filărit se vcnd bilete pentru vapore. pentru tute staţiunile în sus până la Viena şi in jos patul la Chi'ia. ^xxxx-«-xxxxx-»-xxxxx-«-xxxxxr\ X X X I I x x X PLANTE DE FRAGI X s I MEDICAL de PĂCURĂ AL LUI BERGER sc întrebuinţezi* cn bucccr sigur de nouă anî in urm* recmmindărol ţi atestatelor u d-lor: profesor I>r. Cavaler de fcbroff, profesor Heller, l>r. Melicliar ţi multor medic! si a'tor pcrsono cn remcdiG contra TUTULOR BOLELOR ALE PIELEI precum fi cimtra rucurăţtrcî /*{€*, mat ales contra rtiet, pecingenilor, bubelor dulce, puroielor, miUreţa capului ţi a barbet, petelor obrazului ţi a trupului, nasului roţiQ, degerătureî, transpiraţiunel piciorelor ţi contra tutulor bulelor de cap ale copiilor. Mal este ţi de recomandat generalmente ca un mijloc purificaţi v la spiUat Decă sftpunul de păcura al lui Berger se întrebuinţezi In genere ca mijloc de spălat pe pelea sănă-tosă seu din când In când în băl, atunci va da polci o lineţă ţi frescheţă extraordinară, precum nu va produce nici un alt săpun, preser-vând de t*>te bulele sus enumerate ale pielei. Preţul uneî bucăţi împreună cu descrierea întrebuinţărel i franc. Sipunu] de picuri al lui Berger conţine ■40 la sută păcură conc. de lemn, se prepară cu mare băgare de sernă ţi se deosebeşte forte mult de ccle-altc săpunuri de păcură aflâtore astăzi în comerciu =Spre a se feri de falsificate= să se ceră dinadins Sipunul de picuri al lui Berger şi să observe Invălitura cea verde Depositul general pentru România en gros ţi en delail în Bucuresci în farmacia la Speranţa a lut BRUS- Deposite fn Briila, farmacia Hepites; Craiova , farmacia Moess ; Focşani: farmacia Linde ; Galaţi, farmacia Curtovits ; Iaşi, farmacia Konva : Ploescl, farmacia Schnller. (810—12) Semestrul de iarnă a] scdlel pentru MON-TANISTICĂ, ARHITECTURĂ, CONSTRUCŢIA ÎNALTĂ A MAŞINELOR, T£M-PLĂRIE ji PICTURĂ : i x x X I T X X X Acum fiind timpul plnntărel fragilor, recomand fragii subscrisului, din cele mai frnmnse specii francase şi englese, fructul forte mare, gustul admirabil. Pentru plantele vCndute anii precedenţi, am priimit laude şi ntulţâmirl. Mul puţin de 50 plante nu se espedinză In provincii. Rugăminte a se adresa la c)3 LI V-t C (j llDe Jlatnburg începe la 5 Noembrie. — Curau! de prCpa-rnţie la 8 Octombrie, înscrieri IMEDIATE şi cererile de PROGRAME să se adre8nze către directorul TeehniculuL HIITENKOFER. JEAX VERMEULL1N Grădinar la D nu G. C. Philippescu Strada Dioniaie No. 42. C. N. STEFANESCU SAV1NY ARCHITECT ELEV MEDALIAT AL Ocxxxx-«-xxxxx-*-'XXXX-«-xxxxx^ SCOALE! DE BELLE ARTE DIN PARIS c. Societatea Acţionarilor Căilor ferate Bouiune. PUBLICATIUNE Conform dorinţei Ministerului de coniemil, vi» circula cu probă CU ÎNCEPERE DE DUMINECĂ 16«- OCTOMBRIE A. până la un alt ordin UM TREM MI^T de la BUCURESCI până la NIIZiL şi de la BUZEU până la BUCURESCI. Ac-ste tronuri vor avea ordioea nrniSWe de mere : Diiniii. .... Plecare S 3" ........ 6 48 Bucuresci .... Chitila............. Boftea............................ 7 12 Perif........................... 753 Crivina............................ 8 22 Ploeacl........................... 9 38 V.-CSlng8rdecă................... Io a Albescl.........................1 0. 6 Batiste de Olandă, tivite şi cîTmaiginl^colorate a fr. 5, 7 şi 9. Feţe de mese de Olandă albe de 6 persdne a fr. 5.50, 7 şi S.nO. Feţe^de mese deOlanda albe de 12 persbne a fr. 15, 18, 26, 34 Feţe de mese de Olandă albe de 18 persbne a fr. 16, 28, 36. 48, 5 Feţe de mese de Olanda damast 24 persbne a fr. 33, 54, 69, <•>. 6 Şervete de masă albe de aţă a fr. 5. 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olanda damast a fr. 7.50, 9. 11 şi 15. 6—Şervete de ceaifl a fr. 2.50, 4 şi 5.50. 6 Prosdpe de aţă carată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10.50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi fi I Bucată de pânză_de casă 36 coţi a fr. *16, 18, 24. 1 Bucată de Olandă Rnmbnrg 62 coţi a7r7 48, 56, 68, 78, I Bncată de Olandă de Belgia a fr. 6S 90 75, 10. 91 1 Bucata de Olandă de Rumbnrg 3 coţi de lat, 21 coţi de. lnng a fr. 35, 48 şi 63. 1 Bucată de Chiffon franţosesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bucată de percail franţosesc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bncată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. “ Mal multa da 1000 co|l rasturl de psnid. Chiloţi. Oxlord şi Pichet In cvpone de 5, 6.8.10 şi 15 coţi, ie vinde mai alea forte eftin, isiâ nsmal pânfi cind te va sllrşi depoeitul acestora. Magiisiniil do lingcrio din Viemi (lalea Victoriei, Paietul .Dacia*, (a tl ,ua prătMie tln la coltul Lip*cnnW). *