MARŢI, 17 OCTOMBRE ANUL III—1878. NAMENTELE. IN TOATa ROmANIa IN STRĂINĂTATE : L d. 47 » » ** ao SiRŢIDNI ŞI RECLAME: tO liter* pagina IV, 30 bani . III, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi Reclame 2 lei noi linia. iimâr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. A-KTTXlsrCÎIXJRI . Se priimete In itr&inatate : La D-nil JIaaten itein & Voglcr In Vienna, Walfi*ebga**e 100, A. Oppelik in Vienna, Stubenbaatei 1; Rudol] AfotK in Vienna, 8eiler»Utto 2: Fhilipp L6b in Vimna, Eichenbacbgaaiie ll : L. Lung & Comp. in Pejta, Uavat-LaffiU dt Comp. In Pari», C. Adam 3, Carrefour de la Croii-Rouge 2, Parii; Oraină Comp. Rue Otonot 2 Parii; Sug. Miooud, 139—140, Pleet Street London Scriaorl nefrancate nu ie primesc. Artioolele nepublicate ie vor arde. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palntul «Dacia,. Un număr In Districte 15 bani. — , * j« Bocnrescl, 16 octombrie. r»!e . . . . . urniale . . . ■ iciar rural . . urban . . jioipal al Capit. 105 >|4 105 ;‘nh nicipal cn premii ......... uni............. 99*|8 m-i b5‘|-, 96 188 200 80 99 »2‘/i 851/* 95'Jj 186 s I 1007|s 100| 25 50 — CurauI da Viena, 26 octombre Renta ungarii in aur .... 81 40 Bonuri e teiaur ung., I emii. 109 75 . » . II , 73 75 Impru • jtul auitr, In h&rtie . 60 50 » .i argint . 62 5 Renta auitriacii in aur ... 71 65 Loae din 1866 ............... 112 — Acţiunile b&ncel naţionale . 788 — „ . auitr. de credit . 221 25 „ „ ungare „ 204 50 Argint........................100 — Ducatul........................ 5 61 Napoleonul..................... 9 42 100 m&rcl germane..............58 10 Canal de Berlin, 27 octombre Acţiunile C&ilor ferate romilne. 33 25 Obligaţiunile române 6} VercloroT» —Uncnrescl Verciorova..............11.26 Craiova ...............3.— Blatina..................4.45 Piteşti..................7.03 BucureicI, loiire .... 9.20 8.68 2.45 4 4.30 4 «. 6 *0 . 9.30 14)8 5.*0 Bncnresel—Nlnrgtn BucureicI.............9.16 , Giurgiu, loiire........11.35 ; fcllurgiu--Bneure*cI Giurgiu...............7.26 d 4.55 BucureicI, loiire. ... 9.48 4 Galaţi—Bărboşi Galaţi...........1.20 n 8 25 d 7.1 _ ‘ - i.— I) 8.' 1.65 n 9. 6.05 n 8.27 n 4.55 d 7.17 4 80 n 06 n Bărboşi, soiire . Bărboşi—Galaţi Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7. n Galaţi, toiire . . . 3.30 n 7— 8.n. 25n JtfPEŞl TELEGRAFICE |f 4 LE .TIMPULUI* (Agenţia Bum) (25 octombre, 4 ore «eara) Viena, 25 octombre. [pe reuniri din stânga Reichstagului irmearl majoritatea partidului con-r.al a’afi alipit esenţial pe Ungă pro-oiinisternlui Pretis. Noma! asupra in nu se unesc. Amendone reunirile ISrît să trămită, dacă se poate, o kţie comună d-lul Pretis. Conatantinopol, 24 octombre. A!*irculară a Porţii semnalea7.a o res-*1 in Rnmelia şi Macedonia, care ar fi -notată de comitete formate in Bulgaria JVmirl-xi, cu osebire la Coatendia; ace-t «K tete ’şi ar fi luat ca devieă nu-itjle de comitete slave peuţru deefiiuţarea Ijoritfjilor otomane şi pentru stirpirea ijolre inilor. nisra anunţă că se vor lua mesuri ^■mergice contra răsculaţilor. Londra, 25 octombre [ nul a semnat proiectul de reforme Asia mică ; a refuzat insă a semna itrnl special cu Rusia. piUBUl Emirului diu Afganistan este dar el nu voeşte să intre ia re-fcu Englitera. Petersborg 25 octombre. iGa/.etlde Pctersburg* sfatueşte a spri-pe £oiru]. Un comitet organizează p* Herutuloî. (2* oct.— 9 ore dim.) Canea, 25 octomvrie. Jp- din urmă ştiri din Epir şi din Te-i'f mnt foarte îngrijitoare. Liga alba* i’a hotărit in nnauimitate a resista la deplina exterminare a albancjilor, Poarta cedează cererilor Greciei, prin | Ire dacă cedează presiune! puterilor altfel. i Viena 25 octombre. IJ'olit. Coresp. primeşte din Constantine următoarele : oarta, afară de circulara către repre-uţil s£T, a adresat prinţului Labanof o in privinţa răscoalei din Rnmelia şi dia «donia. Această notă conţine acuzări ale contra Rusiei. Poarta voieşte aă iadă la inarmaren generală a Moha-lor din districtele răsculate şi a orgă se iea măsuri energice pentru ijritnarea răscoalei. (27 oct. —9 ore dimin.) Parii, 26 octombre. |f,Journal des^Dcbats, zice că ştirea des-^ numirea comitelnl Şuvalof in locul jilţului Gorciacof este grăbită. Londra, 26 octombre. rj^Pall Mall Gazette» anonţă că Rusia, yitobată de puteri, a desminţit ştirea că ■*mţul Lobanof ar fi fost autorizat să a *inţe pe Turcia, cn încetarea deşertărel „rilor ocupate de Roşi, dacă Poarta nu i consimţi a semna nn tratat special. In -At respune, Rusia reinoeşte asigurarea va deşerta locurile ocupate in termennl j LIrit de tratatul din Berlin. (27 oclsarrls 4 or» seara) Londra 26 octomvrie. Times* zice: Anglia se va ocnpa mai îăiQ de-a obţinea ca tratatul de Berlin se execute in mod mal pozitiv. Apoi ba ocupa de Afganistan. Londra 28 octomvrie. depeşă din Pera, adresată lui .Daily Hjî'graph* epnne, că viceconsulul englez dela Burgas ar fi foBt maltratat şi rănit de un ofiţer rus. Madrid 28 octomvrie. Un internaţionalist a tras asupra regelui Spaniei fără a-1 atinge. Asasinai a fost arestat. (27 oct.— 8 ore «eara). Roma, 27 octombre. Crisa ministerială s'a sfărşit. D. Cairoli este presidentnl consiliului şi interim la agricultură pentru d. Pesina , care eBte acum impedicat dela acest post. Constautinopol, 26 ootombre. Numărul răsculaţilor bulgari din Macedonia se socoteşte la 20,000. Toţi sunt bine armaţi şi întăriţi cu tunuri; aii aprins mal multe sate şi oraşe, intre altele şi Ie-nichioi. (26 sotomvris 8 ore dimineaţă). Londra, 27 octombre. .Observer* zice, că in faţa complicaţiu-nilor actuale s’atl incepnt negociaţiunl pentru a stabili o înţelegere deplină intre Franţa, Anglia şi Austria. BUCUREŞTI Luiii, 10 (~8) octombre Reputaţiunea .Românului* de bufon apocaliptic este aşa de bine in-temeiatâ, incAt de mult ne am impus ca linie de purtare a nu ne mal ingriji de pantalonadele 3ale, nici a ne mal da osteneala de a le combate. Nn ştim a mânui armele caraghioase cu care se luptâ .Românul*, şi ne am face inşine ridicoli dacă in faţa s&bief de lemn a Iul Arlequin am scoate din teacâ o spadâ se-rioasâ. Dela o vreme incoace insâ, .Românul* interpretând in înţelesul s6â câteva rânduri din cele doufi ziare de frunte ale opoziţiei conservatoare, impinge nesâratele sale glume aşa departe incât ne vedem siliţi, cu toatâ 9cârba ce ne vine, a spune câteva cuvinte. In mal multe articole .Românul a avut’sâ arate, in felul cum ştie el a demonstra, eâ partidul conservator reprezentat de .Timpul* se compune de un membru, şi câ acesta chiar este lipsit de veri ce princi piurl. Pentru acel ce nu afl citit articolele la cari facem aluziune, vom spune câ baza, tot odatâ caraghioasă şi de rea credinţă, pe care intemeiazâ teza, este câ la o adunare de senatori din opoziţiune, unul singur din conservatorii dela .Timpul* a fost faţă şi că, in arma unei neînţelegeri asupra atitudinel ce trebuia să se păzească in Senat, acel senator ar fi declarat câ aşa fiind se crede liber a lucra cum se pricepe. Tot omul ce nu este însuşi el smintit, bufon sad de rea credinţă, va inţelege absurditatea raţionamen tulul. Nu vom face publicului insulta de a respunde serios .Româuuluf* ; ne vom permite insâ a’l supune o simţ lâ observaţiune. Unul la .Timpul* şi doi la .Pressa*, eatâ, zice foia radicală numfirul in-treg al membrilor ce compun par-partidul consevator. Afară de aceşti trei, tot ce mal rfemâne in ţară se inchinâ profetului C. A. Rosetti. Fie! Sâ admitem, pentru un moment modul acesta de a scamatori din marele nostru partid prin o singură trăsătură de pană, tot ce ţara noastră posedă onest, capabil şi patriotic. Vom intreba insă pe cel din Strada Doamnei, pentru ce atunci in Senat oamenii lor dela guvern ad cerşetorit concursul conservatorilor pentru votul moţiunel asupra tractatului de la Berlin 1 Ad doară a-vead trebuinţă de acele glasuri pentru a asigura votul ? Cine nu ştie câ in Senat, ca şi in Cameră, el dispun de o majoritate supusă şi compactă, cum trebuia sâ fie cu nişte alegeri făcute cum le cunoaştem toţi? Care a putut dar fi motivul care vft făcea a dori aşa de mult acele glasuri conservatoare ? Hei, dd-lor radicali! d-voa9trâ nu o veţi spune; trebue sâ o zicem noi. Aţi fâcut'o, pentru câ simţiţi in fundul inimel voastre, câ in chestiunile aiuri, in acele mal ales cari se ating de relaţiunile noastre cu Europa, preţul votului stă in numărul glasurilor şi in greutatea lor pentru câ ştiaţi cită valoare va a-dâoga hotâririlor luate de Camerile voastre acel in/initesimal supliment care dacă v’ar fi lipsit, de sigur nu periclita votul, dar ăl rădica o mare parte din însemnătatea sa. DIN AFARĂ Răscoala Bulgarilor in Humei ia şi Macedonia 9’a lăţit atât de re pede, in cât Poarta cunoscând ori ginea turburârilor a adresat principelui Lobanof o notă, in care ’şt esprimâ mirarea, că jnsurecţiunea se organiseazâ in Bulgaria sub ochii autorităţilor ruseşti chiar. Princi pele Lobanof n’a răspuns âncâ, dar Poarta e hotăritâ nu numai de-a lua măsurile cele mal energice, ci de-a înarma toatâ populaţia musulmană in provinciile răsculate. Si .Corespondenţa politică* află din Adrianopole, cumcâ răscoala aceasta e pregătită in mod meşteşugit, pentru a dovedi necesitatea unei perpetue ocupări ruseşti. In fiinţa de faţă a comandantului suprem rusesc s’afl pus in circulaţie acum trei septămăn! la San-Stefano aserţiunea câ după plecarea Ruşilor, Turcii 0-mor pe toţi creştinii. Roiuri intregl de agenţi purtară prorocia aceasta mal departe, de şi atitudinea trupelor regulare turceşti era de mo- del, de şi funcţionarii turci asigurau, că toate temerile sunt nefundate. .Corespondenţa politică* află din Constantinopol următoarele amănunte asupra răscoalei bulgare. Insurgenţii ad dat foc la opt sate mahometane din Macedonia şi alte ţinuturi sunt asemenea ameninţate. Centrul insurecţiunil e Costendil. A-ceeaşl corespondenţă comunică din Sofia sub data 15 Octombre, câ de câteva săptămâni se răspândiseră veşti despre nişte preparative misterioase, după culise pe cari insâ nu le credea nimenea. Se vorbea despre transporturi de arme in Tracia şi Macedonia, despre voluntari, inrolaţl in oraşe şi Bate sub ochii autorităţilor. înainte de zece zile incepurâase rări şirurile miliţiei bulgare. Tinerii ostaşi se depărtat! noaptea, dar nu erah urmăriţi pentru deserţinnea lor deşi superiorii ştiaă prea bine dru mul, pe care-1 apucaseră. Acuma vă Iul a căzut şi toatâ lumea ştie, câ naţia bulgară se pregăteşte la o nouă luptâ. S’aă înrolat deja 15,000 de lup tâtorl, după cum se aude. Lupta pen tru unire va isbucni mal ântăiâ in Ma cedonia. comanda in provincia aceasta va lua-o voievodul Petou. Născut intr’un sat de lângă Saloniki, Petcu a fost in tinereţâ om pacinicşi cum se cade. Când insă caimacamii din Saloniki răpi pe soră-sa şi o indu plecă sâ primească legea moametanâ Petcu jură resbunare vecinicâ regimului turcesc. Merse la Adrianopole adună o ceată de desprefuitort ai Uşii şi deveni haram-başa — căpitan de haiduci. Se pusese preţ pe capul lui dar nu l-a câştigat nimeni: trupele n’aă pntut pune mâna pe el. Ruşi lor le-a făcut servicii de călăuză. O neînţelegere şi silinţele consulului englez din Filipopoli isbutirâ a face. ca Petcu sâ fie arestat de jandarmi ruşi. Achitat de tribunal, el se află acuma pe drum spre Macedonia, pa tria sa, pentru a lua comanda in surgenţilor. Pe cât se ştie aceştia s’aâ sporit la 6000 de oameni. Comisia europeanil pentru Rnmelia. „Le Temps* primeşte din Constantinopol următoarea scrisoare cu data de 15 Octombre. Şedinţa de la 7 Octomvrie a comisiei europene a fost foarte interesantă. Completez darea de seamă. Moţiunea d-lul M. de Ring asupra cestiunT financiare a fost adoptată, dar din spirit de conciliaţiune s'aă hotărit, că delegaţii numiţi de câtrâ comisiune pentru a intra in relaţi-une cu Banca Imperială Otomană vor putea sâ consulte şi alte stabilimente financiare, după cum a cerut o amendamentul rusesc. Faţă c’o frază incidenţă din espu nerea de motive a moţiunii d-lul M. de Ring, comisarii ruşi aă protestat contra oricărui control, care ar voi sâ se stabilească asupra administraţiei actuale a Rumeliet resâritene. Această protestare a dat naştere unei vii discuţiunl, la care aâ luat parte comisarii mal multor puteri, şi al cărei resultat final a fost cererea de iostrucţil speciale, adresată de câtrâ delegaţi guvernelor lor respective. Este interesant de-a examina deosebitele punte de vedere pe cari s’aă pus comisarii. Comisarii ruşi pretind, câ tratatul de la Berlin n’aă designat puterea, care va administra provincia până la realizarea operei organizaţiei din partea comisiei europene ; această comisie nu are a se preocupa de-a şti, cine are dreptul de-a admini stra actualminte Ruruelia răsăriteană, ci trebue să se mărginească la cercul lucrărilor, pentru cari a fost instituită. Toate argumentele comisarului englez se pot resuma astfel : articolul tratatului de Berlin a creat, e drept, o provincie, numită Rumelia resâ-riteanâ, insă această provincie e parte intregitoare a împărăţiei otomane. Prin urmare provincia reintră sub autoritatea Sultanului prin faptul chiar al ratificării tratatului de la Berlin. Ruşii, administrând cu toate acestea provincia şi persistând a o administra, contravin tratatului de la Berlin. Puntul de vedere francez, după cât am aflat amănuntele discuţiei, e acesta. Tratatul de Berlin zice in mod formal câ comisia europeană va lua numai decât in mănile el gestiunpa finanţelor Rumeliel resâritene. Cum ăşl va putea ea inde-plini mandatul, fără a se pune in raporturi directe cu administraţia întreagă ? Dacă comisia e un fel de minister de finanţe, e foarte evideDt, că acest minister are a plăti diferitele servicii administrative şi judecătoreşti şi sâ fie pe de altă parte ocrotit de către acestea. Deci prin puterea lucrurilor intră numai decât in relaţinol cu această administraţie a provinciei, şi are trebuinţă de a şti cine-I administraţia aceasta şi dacă are dreptul de-a fi. După puntul de vedere francez, comisia ar putea la adică să accepte administraţia de fapt, fără a se preocupa de originile el, dacă toate puterile vor fi de acord de-a o accepta. Dar e de ajuns ca o singură putere să se opue pentru a obliga comisia de-a studia cestiunea de drept. Pentru acest studio comisia e logi-ceşte compententâ. Pentru a se convinge n'avem decât a cita art. 19 al tratatului de la Berlin, conceput astfel : .Comisiunea europeană va fi însărcinată de-a administra, in acord cu înalta Poartă, finanţele provinciei până la realizarea nouei organizaţii.* Ruşii mârginindu-se a răspunde câ comisia nu e competentă, nu era posibil a se lua vr’o concluzie a dis-cuţiunil, şi comisarii ad hotărât apoi Hf TIMPUL iu mod tacit de-a se raporta la guvernele lor. In fond, Huşii fără a o declara pozitiv, aU dat a inţelege, eâ pentru această, cestiune se ţin pur şi simplu de tratatul de la San Ste-fano. Englejil aii declarat, că aceasta se face fără cuvânt, de vreme ce tratatul dela San Stefano a abrogat prin creaţiunea Kumeliel resâritene operă a congresului şi a tratatului de Berlin. Turcii, printr’o declaraţie foarte francă, s'aO unit cu această doctrină. Lucrurile au rămas aci. Nu cred că cestiunea va reveni in curând. Insă problema e pusă şi e clar. că comisia se va pronunţa indatâ ce comisarii vor fi primit in9trucţiile, pe cari le-au cerut. lntr’a patra şedinţă a comisiei, care a fost la 12 a lunel c. nu s’a făcut nici cea mal mică aluzie la a-reastă cestiune. Cea mat mare parte a şedinţei a fost ocupată cu citirea caportulul delegaţilor, dd. Vernoni şi Abro-Elfendi, cari in numele băncii imperiale otomana afl presentat un proiect complet de organizare financiară. Acest proiect se va tipări şi discuţia asupră-I va forma de sigur obiectul a două safl trei şedinţe viitoare. Cea de ăntăl va fi poimăne la 17. Comisia a hotărit in de alt mintrelea de-a nu se ocupa de ces tiunea plecării el la Filipopole decât după un examen aprofundat al pro puneiilor băncii. Această hotârire e inţeleaptă pe cuvântul, că e cam banal de-a aduce aminte că finanţele vor fi nervul organizaţiei, de care are mandat a se ocupa. ritn 1 acestei moţiuni. Luaţi textul el, ci-tiţi’l aşa cum este fi vedeţi cit ea uu zice cîS se primeşte Dobrogea, ci că se ia posesiunea el spre n se administra pănă In convocarea Constituantei. Lucrul este foarte clar, şi competinţa Constituantei nu numai ca nu se prejuuecă, dar şi se recunoaşte, după cum se zice in paragraful tinal. Cănd dar s’a vorbit de concesiuni reciproce, bine era să refnsăm şi să ajungem 'a estremă? înţelege d. Carp unde era să SENATUL (Urmare) S'a emis cele donă sisteme, de cari s'aQ vorbit de la inceput. După unii din noi intre care eram si eQ, remediul ar fi ca să chemăm imediat Constituantă 96 ne declarăm incompetinţi, alţi susţineaQ, precum am zis, competinţa Adunărilor actuale. Insă să observaţi că discnţinnea era mai ales asupra cestinnei Dobrogei. Pentru Basarabia eram toţi de acord, de nu a zice că o cedăm, şi a lăsa să se ia, anto-risănd pe guvern, a se supune in aceasta privinţă tratatului din Berlin. Asemenea şi pentru chestiunea israeli-ţilor toţi eram de acord că numai Constituanta o poate deslega. Numai in privinţa Dobrogiel, mal ales era deosebirea intre noi, această cestiune majoritatea comisiunel credea că este com-petint Senatul a o resulta. Minoritatea nu era de această opiniune. Prin moţiunea ce vi se propune, nu se declară că se primeşte Dobrogea, ci că se ia numai in posesiune, in mod administrativ, pănă la convocarea Constituantei. Această a fost resnltatul transacţiunel dintre noi, dar se caută a se suci textul şi a se bănui intenţiunea celor ce ah să eşecute această moţiune. Aceasta d-lor nu o putem şti noi. Eh cunosc litera şi spi- FOILETONUL „TIMPULUI “ PESTE CAP de EMILE QABOBIEAU PABTEA A UOA Generalul .Delorge (urmare — Veil nrul....al .Timpului") Tabăra resculaţilor era pe ţărmul riului Isly, nude oştinle lor ocupai! un spaţiu de mai bine de două leghe. In fie ce zi nouă contingente adăogaQ la numărul şi la măndria lor. Fiul impăratului Marocalui se credea sigur de biruinţă, şi chiar alesese dintre căpitanii săi pe mai mulţi, cari să guverneze in numele lor Tlemcenu! Oranul şi Mascara). Atâta numai ca uu se gândise şi la eroul, la mareşalul, sa ii cum se zicea pe atunci, la tata Bugeaud. Recunoscând pericolul de a sta tnai mult in defensivă, simţind foarte bine că inacţiunea oştirii sale exalta fanatismul şi speranţele tribnrilor barbare, mareşalul se hotărise se atace. Unindu-se cn diviziunea Bedeau, el se grăbea să’şl strângă toate oştirile ce le avea la indbinănă, aţa incit colonelul De- aj nu gem atunci? Senatul era să aibă două proiecte de moţinnl, al majorităţei şi al minorităţel comisiunel sale. Din profetul majorităţei era să resulte competinţa acestni Senat, ji poate că nici se vorbia de Constituantă. Prin proiectnl minorităţii era să se declare că Constituanta să se convoace indată, şi era să resulte că Senatul ar face nn act neconstituţioual, ar viola Constituţiunea votând proiectul majorităţii comisiunel. lată-ne dar divisaţl iu un mod aşa de grav, in faţa străinului, care cere să res-pnndem la nn act internaţional; iată-ue acusăndu-ne unii pe aiţii de violatori ai Constituţiei, de trădători, de molte alte u faţa străinului, ect.! Frumos spectacol am oferi celor ce ar privi! .. Pe de altă parte, să nn uitaţi că tot proiectai majorităţei comisinnel era să se adopte să dea majoritatea acestui Senat. Astfel in căt prin acea moţiune, era să se adopte nn principiu falş şi era să se facă nn precedent periculos, acela ca nişte camere ordinare pot să resolve definitiv nişte cestinuT, cari sunt numai de competinţa unei Constituante sau Adnnări de revizuire, de şi d. Bosianu insuşi este de o altă opiniune, D, Bosiann merge pănă a crede ca A-dunârile de revisnire sunt in aşa grad A-dnnărl Constituante, ia căt ele pot revi-sui şi modifica şi alte articole din Cons-tituţinne de căt cele indicate de Adunările ordinare. O asemenea doctrină, nn numai că este absolut contrarie art. 129 din Constitnţinne, care a prevăzut modal de revizuire şi prescrisă ca să se indice anume Camerele ordinare articolele care trebne să se revizuiască dar insă ăncă dintre cele mai periculoase. Constituţiunea noastră ar fi atunci espusă la cele mai mari incertitudini, la capriciul partidelor. Atunci sub pretext.de a se revism un singur prticol din Constituţiune, s'ar con voca o Constituantă; şi aceasta ar lna să modifice mal multe părţi saQ iutreg testul din Constitnţiuue! Aceasta ar fi o carată nsurpaţinne, o dictatură! EQ unul nn primesc o asemenea teorie, fi 0 voi ii combate totdeauna. (Aplanşe): S’a priimit dar şi s’a recunoscut de toţi membrii comisionei, in unire cu d-uil miniştri cari eraQ faţă, competinţa Constituantei şi trebuinţa convocărei ei. Ce este mai mult, această convocare nu am laşa o a se face intr’un termen indefinit, aşa in căt să depindă de guvern saQ de majoritate a chema Constituanta cănd va voi, peste cinci luni, peste un an, peste duoi ani. la calendele Grece. Nu. S’a precizat fi s’a fixat termenul. S'a zis că guvernul este angajat ca să convoace Constituanta cel mult in termen de trei Ioni, al viitoarei sesiune ordinare. lorge n’apncă să stea nici două zile la Oran, şi primi dela ,tata Bogeaud ordin să pornească nnmal decât cn regimentnl seQ.* Acest ordin ei sosi pe la 4 ore după amiază, şi colonelul fu silit să se intoarcă degrabă acasă pentru a’şl lua cele din urmă măsuri. In fundal sufietulni ăl părea bine că sosise tocmai la vreme pentru a porui in potriva vrăşmaşilor; totuşi insă, cănd fn •i spue nevestiî sale această gravă ftire, incepo să’I cam bată inima. — La noapte trebue să plec cn regimentul ! ăl zise el, cn nn aer căt pata mai Vesel. - Se aştepta la o emoţie grozavă, la-crămi, o scenă sfâşietoare, poate... Nimic insă din toate astea. Nevasta colonelului se iugălbeui, ochii el frumoşi se intunecară, insă, cu un ton hotărit, ea răspunse numai atât : — Bine. Şi totodată, fără reflecţinnî deşarte, fără iutrebărî nefolositoare, ea incepu să ingri-jască de cele trebuincioase pentru plecarea bărbatului BăQ, luând aminte, pe căt putea, să nu'i lipsească nimic, să nn uite ceva, şi pregătindu’î scamă şi fâşii şi toate cele trebuincioase pentrn legătura provi-eorie a unei raue pe câmpul de bătaie. Colonelul, mult mai mişcat du săugeet Guvernul aderă fi se angajează ; el ca şi majoritatea, vor fi legaţi de onoare executa acest angajament. Un alt principii! esenţia coprins in mo ţiune, este că se recunoaşte competinţa Constituantei in moilnl cel mai intins. Mo ţinnea zice anume că asupra ,cestinnei Dobrogiel numai Constituanta are să dea 0 soluţiune definitivă*. Şi apoi se mai a daoge că tot ea ard să se pronunţe defini tiv asupra tutulor cestiunilor, cari rezultă din tratatul de Berlin. Ca voiţ, ceva mal clar şi mai pozitiv de căt aceasta Unde vedeţi că in moţiune se limitează in ceva competinţa Constituantei ? Consti tnanta nu are, şi un poate avea, dup ii moţiunea noastră, alte margini de căt cele impuse de art. 129 din Constituţiune: de acea am şi voitiuadins se citez acest arti col, pentrn ca să nu credeţi că constitu anta este iu drept a lucra altfel de cum ăi prescrie art. 129. In faţa moţinnel noastre d. Sturza, ca şi d. Carp, aQ făcut ia realitate, mai mult uu proces de intenţiuui guvernului, cu el nu are acea intenţiune a convoca Constituanta la timpul fixat, că el ia Dobrogea de finitivă, măcar că se zice altfel iu moţiunea la care a aderat. Dar aceasta, d-lor repet, nu este treaba noastră celor din comisiuna! Noi nu suntem siliţi a presupune cugete rele pănă nu vor veni faptele. Nu trebue, credem noi, după o bănuială saQ o partidă, să evităm de a face un act bun, şi să incn-rajem,să mărim, să escităm acele desbiuări şi sfâşieri, cari uu pot de căt a demoraliza, slăbi şi nimic o naţiune. Să nu uităm d-lor, că aşa s’a urmat in Polonia! Acolo sfâşierile şi orele intre partide aQ făcut să se nite binele şi interesele ţărel. Influenţele străine nu fuceaQ de căt se intreţiuă să se încurajeze acele sfâşieri, căci numai prin ele 96 puteaQ satisface interesele străine şi aduce peirea acelei ţări (aplause vii). Concesiuuile reciproce ce ne am făcut in sinul comisiunel, nu ss chiamă nici fu-siune, nicicoucelieri de care se sperie d. Carp ele se chiamă mijloace practice spre a a-ajungelaun act de compromis pentru binele ţârei. Concesiuni trebuia să facem şi noi dio minoritate, precum ni s’a făcut de cei din majoritate. Căt despre majoritatea comisiunel ce concesiuni ne-a făcut ea ! Ea uea conce-dat recunoaşterea competinţef Constituan tel caracterul de administraţiune provizorie a Dobrogei pănă la convocarea acestei constituante intr’un termen limitat. Am auzit pe unii zicăud că am putea zice: că nn dăm, şi dar să lăsăm a să lna Basarabia. Insă a zice: ,nu daQ*, este un cuvănt grav. Gănd o ţară zice ,nu daQ* această denegare a sa trebne să o şi sus-ţie prin forţă armată: altfel ar fi o glumă, o fanfaronadă; lucruri uepermise unei naţiuni. Voeşte cineva ă zice ,nn dau*? -Şi liber este a o face. Dar atunci trebne să cugete că «ceasta ar insemna resbel cn Rnsia, cel mal puţin. Actul insă aj fi de nebunie trebue s’o recunoaştem toţi. Cel puţin dacă aceasta nebunie ar fi sublimă,'ăncă neam consola; dar mă tem că nu ar fi nici aceasta. AQ fost exemplu de naţinnl mici, cari saQ bătut cn imperii mari, cum aQ fost Danemarca, care rece al nevestei sale, decăt dacă ar fi întâmpinat lacrăml, se silea să o imbărbă teze zicăndn'i : — Ei, n’o să am doară nevoie de atătea Incrnri. Lasă sâ le pregătească mal bine Krauss. Bătrânul se pricepe mal bine la treabă ca tine. Cei doăzeci mii de locuitori din Oran eraQ in picioare in noaptea aceea, şi o imensă aclamaţie 9ălută regimentnl cănd ieşi din oraş cn steagul desfăşurat şi cu trimbiţele cântând. Doamna Delorge fusese stoică. Dominând emoţinnea grozavă care o strivea, cu surisul pe baze, ea ăşi sărată bărbatul, care ăşi şi pase piciornl in scară. Vocea el ca nn timbra atât de curat, nn tremură de loc, cănd zise tiulni săQ: — Sărotă pe tatăl tăQ. — La revedere, tată, găugăni copilul. Este adevăiat, că intrând in casă ea leşină. Bărbatul săQ ăî zisese: — N’ai teamă, mai nainte de sfârşitul lunei ne vom intonree, după ce vom fi tăiat pentru multă vreme pofta de răscoală a arabilor. Şi de astădată vorba colonelului a ieşit adevărată, căci peste opt zile, ‘tata Bu-geand, câştigă cn zece mii de oameni cou-Ira a treizeci de mii, bătălia dela Isly. Aiuncâudu-se cu patru tecadroane de nevoiud să dee Holstein, s’a bătut cn doe mari imperii, cu Austria şi cu Prusia. A fost Btrivită, dar onorată. Dar noi nu suntem nici in aceleaşi con-diţiunl, nici in aceleaşi imprejnrări ca Dantmarca: şi a ne arunca intr’un aşa resbel, ar fi simplu numai un ac de nebunie. Dar am putea zice: dam. Nici aceasta; căci acel dam ar avea aerul de uu con-simţimănt liber intim act bilateral, şi ni s'ar putea spune că noi înşine am consimţit In cedarea Basarabie). Nn putem dar zice nici nu dam, nici dăm. Nimeui uu aQ să se supere de aceasta. Ori ca patere, şi însăşi Rusia are să înţeleagă această reservă a noastră. Se poate chiar să’i displacă; insă ne va stima. De aceea dar, noi ne mărginim a zice guvernului că’l autorizăm în această privinţă, a se conforma tractatului de la Berlin, şi nimic mai mult. Lăsăm astfel responsabilitatea morală tot puterilor cari au încheiat acel tratat, şi nu schimbăm nimic la caracterul săQ de impunere. Vin acum la cestiunea Dobrogei. Ni s'a objectat pentrn ce autorizăm pe guvern a o lua în posesiune, căci aceasta este in realitate o acceptare deghizată. Se inşală d. Sturza, ca şi oratorii cari au vorbit ca d-lni. Noi nu propunem luarea posesiune! anima domini, ci numai cu scoţi de administrare. Avem dar dreptul, ca şi datoria să luăm posesiunea Dobrogei, şi să autorisăm pa guvern a o administra numai prin regulamente de administraţiune pnblică—ceea ce probează iucă natura acestei posesiuni— pănă ce autoritatea competintă, adicâ Constituanta, va decide dacă ea face parte utegrautâ din România. Dacă insă noi nn am lua Dobrogea, ce voiţi ;ă facem cu Delta Dunărei! întreb pe d. Sturdza, cum am merge atunci la insulele de la gara Dunărei? Negreşit că atunci ar trebui să renunţăm şi la delta Dunărei. Şi, dacă vom renunţa ori la Dobrogea, ori la gurele Dunărei, cine are să le ia in locul nostru ? Rusia ori Bulgaria? Curioasă logică de a se zice că este răQ pentru noi Românii că am perdut malul stâng al Dunărei; şi apoi ni se dă povaţă perde şi malnl drept? Apoi, atonei pericolul ar fi mal mic ori mal mare? Cefei! Stnrdza se teme de slavi pentrn că aQ numai un mal al Dunărei, şi apoi tot d-lni voeşte să le dea pe amăndoâ? (Aplanse) Dar ăl întreb ăncă odată, dacă nn am avea Dobrogea, cnru am merge la in3ula Şerpilor ? Cam am întreţine farul din acea insulă? N'am putea să mergem de căt cu vapornl pe Dunăre, şi ăncă nici aşa cănd Dunărea ar fi îngheţată. Vă preocupaţi de prosperitatea portului Galaţi şi Brăila; dar ce prosperitate mai pot să aibă aceste portari cănd gnrele Dnnărel nu vor fi sigure? Şi nu vor fi sigure cănd ambii ţărm! ui Dunărei vor fi posedaţi de alţii. Ace3te interese politice, economice şi comerciale sunt pentrn mine evidente; şi pe dănsele le-a avnt in vedere Enropa cănd ne-a dat Dobrogea. De aceea eQ sânt şi voiQ fi pentru luarea Dobrogiel, şi dacă ămi pare răQ de ceva este, vă mărturisim, că nn ni s’a dat mai mnlt!. .. (Aplanse) Dobrogia o iaQ nn cu schimb, ci ca anexare simplă şi această anexare o facem, nn * - ?! 1 răsboiQ în contra unei grămezi de zece mii de călăreţi Marocani, colonelul Delorge nn cn puţin contribuise la isbănde acelei zile. Intr’nn moment, regimentul săQ dispă rase ca şi inghiţit în mijlocul celui mal înspăimântător vărtej. Insă soldaţii franceji, comandaţi de nn aşa căpitan, snnt toţi nişte eroi. Soldaţii Ini Delorge să bătură disperaţi pănă când spahiii lui Insnf şi pedestri-mea lui BedeaQ se pntu restrânge la loc spre a le veni în ajntor. Chiar colonelul scăpase ca prin nrechile acului. Aruncănda-sc tocmai in mijlocul vârtejului, colonelul Delorge avusese doi cai ucişi sub dânsul. Hainele lui eraQ sfâşiate tăiate şi găurite, inşi căpătase numai c rană la braţul drept. Eram sigară că ui să te întorci, ăi zise femeia lui, căud se întoarse regimentul iu Oran. Oare n’aşi fi simţit eQ aici, dacă te-ar fi omorit pe tine acolo? Cu toate astea rana lui, pe care o obrin-tisera căldurile şi oboseala se tămădui foarte cu greQ. Şi ăncă ăi rămase braţul cam ţeapău, aşa ca nu'l mai putea mişca uşor. Purtarea lui insă ăl făcu să fie învestit cu o mare eomandă unde se vezură rarele Iul aptitudini şi calităţile lui de organizator. ca conchistă, căci noi nu ui conchiste, ci ca o recompensă as lor noastre. O ! dacă ni se of intre Dobrogia şi Basarabia, un singur român care să nn sarabia. Da, de vreme ce ni s bia, ar fi o gruşală şi o naivi til refosăm acest teritoriQ intic portari la Marej, adică două piraţie pentru comerţul nostru se măreşte şi mai mult intere iu România. Ţineţi minte şi cu profezăril tetelor hypotecare; şi graţie ci b’b împlinit. Şi atunci susţin' tnl presentat de guvern, — ba format de mine prin amendau A la mal toate articolele incât ; t-de bilete hypotecare pot zice t intreagă a mea ; — nn ştiu dti nu'im imputase şi atnnci că a cu guvernul, pentrucă nu’i fac|l cum voieşte, dar ceea ce ştiQl| Sturza zicea că acele bilete sm* că aQ să scadă cu 10, cu 50 I bine profeţiile d-lni nu s'aQ ic>i faptele urmate nu’i uu dat deci tute. D. D. Sturza. Finitul să vei< D. B. Boerescn. Deocamdată 1 in contra profetisiel d-voastră ; bonnri domeniale circulă cn cel* credit; şi dacă nn se vor face şinei, eQ cred cu faptele vor cot da mie dreptatea. D. Epnreann crede că, să aş, tăi să ni se Iacă o somaţinne ţârei, poate), şi apoi să ocupăm Prea bine. Dacă nu ne va face >41 maţiune? Dacă Europa va zice; nn tractat, vi l’am comunicat devenise obligator, şi voi staţii vă iaQ darul înapoi. Ce ar face Epnreann? Şi aceasta s'ar putea.»* saQ pentrucă Dobrogea ar fi in Ufc saQ pentru orice alte cuvinte, încheia poate nn protocol fi » brogea altoii. Ce am face atunci? Aceasta am mal păţit’o cn g«s$ nării şi insula şerpilor ; şi atone ta1 Moldovei nn b’u grăbit să le ia sinne; şi puterile cari, in 1856 dese nonă incheiă in 1857 nn p le dete înapoi Turciei. Vedeţi d crai nu este imposibil a se iută-Lăsând dar consideruţiunile d-j şi de persoane de o parte, cred moţinne este de natnră a respt principiile, a împăca toate sjsci ţile, şi a fi votată in uuaninrtalwl pentrnea astfel sâ ne mărim puţin) rală de care avem nevoie spre a t n > dificultăţile presantului şi a ne as torni. D. prim-ministrn, Ioun Brătia' senatori, ca ministru Bunt dator care este opininnea guvernului in acestei moţiuni. Ceea-ce mă intriartş mult nu este viitorul României am încredere mai mult de cât ori indoinţa ce observ la unii despre neamului lor. D-lor, iaQ cuvântai, mai cn i liniştesc oare-care ingrijire ce unii din oposiţiune, că poate să fi mitate in votul nostru : voiQ să I ■p i Astfel, ministrul de răsboiQ ii vorbind despre dânsul in oamera ţilor zicea : — Cu ofiţeri de felul acesta, aşi I de colonizarea desăvârşită a Algl[ zece ani. Repntaţiunea colonelului, ca sc ca administrator, nn mai avea n câştigat, căud isbncni revoluţia 15... Şi mulţumită lui DumnezeQ, t binecuvântată ăl depărta de Paris întreg, lu care răsboiul civil vărsă i sânge. Colonelul insă nn 9e ingrija i cam de aceasta pentru că avea nn mai bnD. Nevasta sa născuse o ficâ, pe botezară Paulina. Atunci d-na Delorge numai av<) O teamă ascunsă, nici o spaimă □ I rită, ca iu cale dintâi luni ale căsl sale. Obicinuită cu fericirea ei, dormer grije şi fericită, între copil săi. Biata femee !... Nenorocirea este un care trebne să sosească norocirea se apropia. creditor n odată. — . n (va ur TIMPUL d. Carp, oare a vorbit şide bil i ăpiuitate. Nu vă solicităm, onorab. v '«A, hil de indemnitate, şi fiţi incre-nn ne vom da inlătnri când va te, la ori-ce. Ast-fel cum a re. Boerescn şi d. BoBiann, n'am ransacţie innintea unei nevoi a s’a zis: ci ne-am făcut conce-. cnm aO făcut Românii in toate ănd nnmai prin unanimitatea vo-jastre am putnt atrage simpatiile şi a impune de mnlte-ori celor mici de căt noi, voinţa noastră, .c. am fi ckiemaţi să ne pronun-egislatorl, atunci aş inţelege atăta ie, şi puate că ar fi fost şi atunci >IoI suntem cbiămaţl insă azi să a act de oameni de Stat, şi prin nu aveţi să vă găndiţl nici la ce tâmpla cu legile viitoare ale d-v., i actul este juridic, cum am vă-1-au discutat mulţi; trebue să ve-mai dacă putem face alt-fel, şi al in sine are să vateme interesele naţionale, eată objectul adevărat iţiuneî. C&t pentru cestiunea de ««tituţională, aveţi tot d-v. de *mte să botărăţi cnm aveţi să pro-degimnl parlamentar nu iucetează rea acestei moţiuni. Camarile sin ■r hotâri cum se urmeze peutrn con-Constitnautei; aceasta e in compe-lor. Eu vă spuu drept, am făcnt o in ne <1-1 oi Bosianu şi d-lul Dimitrie, dară găseam cu total de prisos, it aceasta ca să se liniştească ingri-al multora din d-v., şi să asignre ă vis şi Cumerile de revizuire, inea Israieliţilor cum am pnteasă o 0 alt-fel de căt chiămănd Camera suire? Căci este un articol anume -tituţie; prin armare nr trebni să 1 lovitură de Stat pentru ca să itoia cestiunea alt-fel ; intr’alt mod • ■ ttee jţi face nu veţi putea face nimic. * Sinii nenorociţi la Berlin căci era ne-1 flfcfkC sitnaţinnea noastră, fiind-că con-ţesul vt» să se pronnnţe contra noastră. Mir mn. nenorocit mă simţ de două zile tUmclci 1b Berlin n'am veznt indoell a-ritllităţil noastre, şi aitl văz. văzut pe redactorul celni dăntăiQ n Berlin, care 'ml a zis ; ,am pieii Berlin ca cel mai mare dispreţ ani şi de căud m'ani dos şi am ,6-,daţii d-voastră in şanţurile Plevnei ol naţiune! in ţara, crtdiuţa mea sunteţi o naţince iu care Europa să aibă incredere, voi trebue să tra-,k ce.a d'intăiQ jaloane de civilizaţinne M Orii ot* ajFiwx licănd că, nu putem ca cel in-ici internaţional; in faţa Enropel, fsceţi azi, să fie nn act nesocotit 26 Congresul de la Berlin a pronunţa ţa sa, m’a intrebat unul din cei mai aţi din plenipotenţiari; >ce are să [România ?* Şi eă spăimăntut, fiindcă susţinusem atunci drepturile noastre, am răs-;■ : ,nn ştiă ce vor face romii in esas-ia loi.* t Ei \j mi-a zis, ce, se vor impotrivi şi -Hpinge voinţa Enropel intregt ? Se poate, am răspnns. Atunci el ămi replică : .Băgaţi de I, că de la sublim la ridicol este nana pas*. I fost sublimi incă geam, feriţi-vă de ol. «i veţi face Enropel intregl opoziţie dacă vă veţi ridica contra voinţei imd a'i turbura neliniştea, cădeţi cel liă. «i'.I signri că, dacă am putut să ne u- In n foţa unei nevoi am făcut'o, fiindcă fost toţi animaţi tot de acelaşi sen ti-f, a fuce nn act inaintea Europei, şi r că şi onor. d. Carp şi onor. d. Epu-ş uu şi Stnrza vor face acest sacrificii! al lunilor pentru interesai naţiune] şi vor ţi. moţiunea majorităţii comisiunel Şeii idol. ■ Viei. Închiderea dÎBcnţiun î. f 1. N. Cămăiăşescu. Am cerut cuvăntu^ 1 0. vice-preşedinte. S'a cerut de mal l Sţl închiderea discuţiuneî, prin urmare \ Bune la vot. Maioritate, a’a inchia dis-I punee. J. N. Cămărăştscn. D-le preşedinte, am lit cnvăntnl ca să vorbesc in contra a-tel moţiuni, şi fiind-că mi-1 aţi refuzat, declar că rol vota contra. «>. preşedinta al consiliului. Atăt atărnă ria că nu ţi s’a dat d-tale cuvântul. !>. vice-preşedinte. Se va pune ia vot S ăntăifi moţiunea d-lnl Epnreaun ca ' K depărtată. 1 Epureann. O retrag. re pane la vot prin bile • unei care annă aaţ-fel : BEL- M.. ■ CtT— moţiunea co- Domnilor Senatori, Comisiunea d-voastră a studiat corespondenţa diplomatică a guvernului relativă la tratatul din Berlin din Ki Inlifi H78. Kil a văzut, cu o adâncă mâhnire, că Puterile Europene, prin voinţa lor colectivă şi intr'un interes al păcei generale, a impus liomăniei dureroase sacrificii. Co-misinnea d-voastră propune insă, ca guvernul să fie autorizat a se conforma tratatului din Berlin in această privinţă. Totd'odată ea mai aste de părere a se autoriza, guvernul ca să ia posesiune de Dobrogea şi Delta Dunării şi să o administreze prin regulamentele de administra-ţinne publică, pună la convocarea Adn-uărei Constituante. In fine, comisinnea propune Senatului a angagia pe guvern, atăt pentru solnţin-nea definitivă a cestinnei Dobrogel, căt şi pentru celealte ccstiani care resnltă din tratatnl din Berliu să convoace, cel urnit in cursul sesiune! viitoare ordinare de trei lnnl, o Adnnare Constituantă de revizuire, conform art. 129 diu constitnţinne; dar sunteţi rugaţi, d-lor senatori, a vota aceste coucluziuul. llaportor, Q. Leca. — D-nil Senatori proced la vot priu bile. (78 pentru, 8 contra). CRONICA Ministernl afacerilor străine publică prin .Monitor*, orăndniala ceremonialului cărţii la primirea miniştrilor străini. Ceremonialul cu care se primesc in audienţă domnească miniştrii plenipotenţiari şi miniştri reşedinţ! ai suveranilor străini aer ditaţi pe lăngă A. S. R. Domnul 9e stabileşte precum urmează : La sosire, trumisul străin informează despre venirea sa pe ministrul afacerilor străine, fie printr’nn secretar al legaţinneî, fie prin scrisoare, şi ’l cere zioa şi ora Bpre a’l vizita şi a’i da copie de pe scrisorile sale de creanţă. Ministrul afacerilor străine ia ordinele A. S. K. pentru primirea solemnă la Palat. Zioa audienţei fiind fixată de A. S. ii., mareşalul cnrţeî previne de aceasta pe ministrul afacerilor străine, care, la rBudol sBQ, informă pe trămisul paterei străine In zioa hotărită pentrn audienţă, nn adjntant domnesc merge la ospelnl lega-ţinnel cu doue trăsuri ale curţel, din cari cea destinată ministrului străin va fi de mare gală, şi ’l conduce la Palat. Adjutantul invită pe şeful de misiune a se arca în prima trăsnră, pnncndn-ae la stânga sa. Ceilalţi membri ai legaţiunei. iau loc iu a doua trăsură. La Palat garda ia armele şi tobele sună. Ministrul străin este primit in josul scărcl de onoare de dout oficiări de ordonanţă. şi in capul scărel de doui adjutanţi domneşti cari '1 introduc imprenuă cu Bnita sa iu salonul de recepţiune, nude Se află ministrul afacerilor străini, mareşalul curţel şi casa militară a A. S. R. Mareşalul cnrţeî annnţă A. S. R. Domnului pe trămisul străin pe nomele şi titlurile sale, după care apoi ministrul străin este invitat a trece in apartamentul in care Be află Â. S. R. fiind faţă ministrnl de eBterne. Trăm.snl străin pronunţă câteva cuvinte şi depune scrisorile sale de creanţă iu manele Domnului, care apoi le remite mi-ministruluî străin. A. S. R. Domnul, insoţit de miuistrnl străin şi de ministrnl de esterne trece in armă in salonul nude se jlfiă mare alnl cnrţeî. personalul legaţiunei şi cesa militară domdească. Aci trămisol străin pre-sintă A. S. R. personalul misiunel. Când A. S. R. concediază pe ministrnl străin, acesta este recondas cn ceisşî ceremonie care a prezidat lasoiiirea sa. In timpul audienţei, ministrul afacerilor străine se ţine Ia stânga Domnulnl. Dnpă terminarea recepţionai la A. S. R. Domnul trămisul străin este condus in apartamentele A. S. R. Doamnei de mareşalul curţel, oare ’l va presinta A. S. R., fiind înconjurată de curtea Sa. Pentrn audienţe Îs oficiale ce afi de acop remiterea de decoraţionl străine A. S. A. Domnnlol de către trimişii străini, aceBtia mod, cd deosebire numai că reprezentantul euut primiţi in aceleşl străin este introdnB, in asemenea ocaziunl, inprennă cn personalul legaţinuel inaintea A._S, R. Domno-IqI, faţă fiind ministrnl a facerilor streine şi casa civilă şi militară domnească. "7 Circulară către d-nil miniştri. Domnule ministrn, Majestatea Sa Imperatorele Austriei Rege al Ungariei, Majestatea Sa Regina Mare! Britanii, Domnnl Preşedinte al Republice! Franceze, Majestatea Sa Impera-torele Germaniei, Rege al Prnsiei, Msjes-tatea Sa Regele Italiei şi Majestatea Sa Imperatorele tutulor Rusiilor nQ recunoscut titlul dn Alteţă Regală Suveranului României, şi consideră acest titlu ca dobândit pentrn toţi succesorii Sfii din Casa Domnitoare actuală. Vin dară a vă rnga să bine-voiţi a observa şi a fnee de a ee observa acest titln in actele oficiale emanând dela acel onorabil minister. VoiQ adăoga, terminând, că dorinţa Alteţei Sale Regale este ca in adresele Adunărilor Legiuitoare, precum şi in acele ale corpurilor constituite ale Statala!, să se mănţină tradiţionala denumire de * Măria Ta.. Primiţi, etc. Ministru, Cogălnlcearm. LITBRATOBA ROMANA IN AN" 18*74-70 Notiţe hililiogriitirc adunate şi aşezate in ordine ulfabetlciX (lupii numele uulorilor. -A- (urm a re) Cercetări asupra popoarelor, cari ati locuit ţSrile române du a stânga Dunărei, mai inainte de concuista acestor ţâri de către impfiratnl Traian, studie etnografice, filologice şi are-lieologice, op premiat de societatea academică română cu premiul Odobescu, In sesiunea anului 1877 de Gr. Tocilescu şi. Indice alfabetic general al tutulor motivelor cuprinse in cele 10 tomuri apărute (14(57—1877) din analele societâţel academice române, Bucureşti N. tip. a Lab. Rom. 1878 in 8°. Ananescu, D : Curs elemenţar complet de istoria naturală : a) Partea a II Zoologia descriptiva şi clasificaţia animalelor, cu peste 110 gravuri in text, Bucureşti Imprim, statului 1874 in 8° p. 314. b) Tomul IV Botanica, cu 160 gravuri, Bucureşti Imprim, statului 1874 In 8° p. 309. Anca Cosma: Istoria naturală, pentru pruncii şcoalel populare, partea I Zoologia, ed. II Sibid tip. 8. Filtsch (20 Kraft) 1876 In 12° p. 72. Andreescu, Em: Deprinderi in comptul din cap. Manual pentru învăţători rornănl de la scoalele populare, partea I Temişoara 1876 iu 12° p. 40. Angelescu G. E. curs de aritmetică raţionată, edit. III. Bucureşti adit. Socec şi comp. 1878 in 8° p.î Angelescu, B. Hora dorul, pentru piano, Bucureşti editura I Sandoro-vits et comp. in 4° Antineseu Zacbaria : Pharul sad j bune esemple ale părinţilor mult folosesc fiilor, edit. II, Ploeşti tip. I. G. Costescu 1874 In 12° p. 40. Geografia Romăniei şi a ţâri lor Învecinate, ed. II Ploeşti N. tip. I. G. Costescu 1878 in 12° p. 80. Antonelli loan : a) Programa gim-nazului superior, preparandiei, şi şcoalel normale greco-catolice din Blaş pe anul scolastic 1875—76, Blaş 1876 cu tiparul Seminarului archidie cesanu in 8° p. 94. Conţine intre alte matoril şi un articol intitulat; Spicuiri in istoria literaturei latine. b) Programa gimuasiului superior, preparandiei, normei şi şcoalel populare de fetiţe din Blaş pe anul şcolastic 1876/77, Blaşiu 1597 cu tiparul seminarului archidiecesan in 8° p. 88. Cu un breviar istoric al şcoalelor din Biaşiu şi^schiţele biografice a câtorva din cel mai insem-nnţl literaţi români dinTrunsilvaniu in secolul 18 şi 19. e) Programul gimnasiulul superior preparandiei, şi şcoalel populare de fetiţe dm Blaşiu pe anul şcolastic 1877—78, Blaşiu 1878 cu tiparul sem. archid.ecesanu. Acest program interesant din tonte punctele de vedere conţine intre altele şi un tratat istoric importatut asupra u- ----!----------------= riginel, continuitâţief, şi petrecerel Românilor in Dacia lui Traian până la anul 1309. Antonescu G. M. Dicţionar Fran-ces-român şi român-frances, cules din cele mai bune Dicţionare fran-cese 2 voi. Bucureşti, librăria G. Io-nide et comp. 1874 in 12° p. 337—589. Antonescu, M. Natura şi caracterele pedepsei, Bucureşti in Tip. a Lab. Roinăn 1875 in 8° p. 73. * Anuarul armatei române pe anii 1874, 1875, 1860 şi 1877. Bucureşti imprim. Statului 1874—1877 in 8° voi. pe 1877 p. 464. * Anuarul legislativ a ziarului .Dreptul* pe anii 1874 şi 1875, Bucureşti tip. Curţii 1874—1876 in 8° p. 171. Ardeleanu Iosif. Cuvântări bise-ceşti, 1 1875 in 8" p. î Argeşianu S. Câteva cuvinte asupra coeerei iu genere, Bucureşti tip. Dorot. P. Cucu 1878 in 8" p. 38. Aricescu C. D. a) Revista Archi-velor României. Indice de documente aflate in arebiva Statului, 2 broşuri. Bucureşti imprimeria Statului 1874 — 1876 in 4" p. 750—116. b) Istoria revoluţiunel române de la 1821. Craiova tip. G. Cliiţu şi I. Theodorian 1874 in 8° p. 379. c) Acte justificative la istoria Revoluţiunel române de la 1871, Craiova tip. G. Ghiţu şi I. Theodorian 1874 in 8° p. 225. d) Corespondenţa secretă şi alte acte inedite ale capilor revoluţiunel române de la 1848 şi ale adminis-traţiunei de la Balta Sirnan, 3 broşuri. Bucureşti, tip. Ant. Mănescu şi tip. Naţională 1874 in 8° p. 94 — 1 17—143. Arion Ant. 1. O datorie de conştiinţă către patria şi familia mea, Bucureşti tip. Thiel şi Weiss 1878 iu 8° p. 116. Arion, C. Dela puisance paternelle a Rome en France et en Roumanie, Paris 1878 in 8° p. 275. Arneth, A. Creaţiunea şi desvol-tarea spirituală primitivă a omeni-rel, tradusă de Teod. Ceontea Ara-du tip. Ştef. Gyulal 1877 in 2° p. 12. Arsenie, T. M. Noua colecţiuue de basme sad istorii populare Ed. II. 2 broşuri, Bucureşti tip Th. Mi-hâiescu 1873 iu 16° p. 199—124. Athanasiade : Michaib Viledid, Bucureşti tip. Al. A, Grecescu 1878 in 8° p. 61. Athanasiu I. M. Coima resplâtitâ sad justiţia, daamâ fantastică in 5 acte şi 8 tablouri, Craiova tip. Th. Macinca şi R. Samitca IS78 in 12 p. 99. Athanasescu Mihail; a) Noptea pe lnnâ, serenada p. v. şi p. piano, b) La harpa mea, romanţa p. v. şi piu-no, c) Dn adio, romanţă, Bucureşti Edit. I. Sandorovits et comp in 4°. Atiak C. N. lidovil la congresul din Berlin sad pretenţiunile lor de a dobindi drepturi egali cu Romanii, Bucureşti tip. A!. A. Grecescu 1878 in 8° p. 29. Aubert Elena ; Manualul sistemului metric zecimal, coprinzănd mul mult de unasuta probleme rezonate asupra transformărei măsurilor şi monetelor din vechi in noul şi viceversa, cu figuri in text , Ediţiu-nea II, Bucureşti ştab. in artele grafice Socec, Sander şi Teclu 1S78 in 12° p. 48. Aurelian P. S. a) Revista ştienţi-ficâ, ziar pentru vulgarizarea ştiinţelor naturale şi fizice, in colaborare cu Gr. Ştefântscu, 9 voi. Bucureşti n. tip. Români 1870—1809 in 4° a 384 pays 1356. b) Ecenomia naţională Buletin al intereselor economice, supliment la Revista Ştiinţifică 3 broşuri, n. tip, Lab Români 1873—1876 in 4° p. 9C—96-96. e) Catechismul economiei politice, cu âdaugere de ştiinţă patronului Richard, după B. Franclin, ed. II Bucureşti tip. lab. Români 1874 in 8“ p. 95. d) Economia naţioualâ ţara noastră, schiţe economice asupra României tip. lab. Rom. 1875 in 8 p. VIII—229. e) Bucovina, descriere eromică, însoţită de (harta Bucovinei, Bucu- reşti tip. lib. Români 1876 in 8° p. XXI—99. f) Economia rurală, revista bimen-sualâ de agricultură comerţ şi industrii agricole. Bucureşti n. tip. a lab. Rom. 1877 in 8° mare p. 576. (Va urma). "h MARJA SJMEON MARCOVICI, încetând din viaţă la l(j octombrie IS7d. fi ore dimineaţa, în etate de C9 ani, întreaga ea familie, pătre îeă de cea mai adincă durere, roagă pe amicii ;i cunoscuţii cari n’uQ priimit bilet de invitaţioue Bă binevoeaBcă a asista la ceremonia fa-nebru, care va avea loc marţi 17 octombrie 1378. la 1 oră din zi la domiciliul repansatel, strada Brezoianu2I şi de acolo la cimitirul Şerban-Vodu. l'eutrul Naţional. — Marţi, 17 octom-bre 1878, pentrn prima oară se va jnca piesa: Rav-Blas, dramă in 5 acte. 'l’lieatru francez. — Sala Bossel. Marţ 17 Octomvrie, deschiderea staginnel Lcs Cloc/ies tle CornevilU, opera comică in 3 acte şi 4 tablouri. BIBLIOGRAFIE LIBRĂRIA SOCEC & C “' annnţă ieşirea de snb tipar a următoarelor nvrage in ediţianl noni: Ah», Metodă pentrn învăţarea limbel franceze, după ediţinnea 129 a autorului, cursul 1-iQ, 1. n. 1 25. Ahn, Metoda pentrn învăţarea limbei germane, dnpă ediţinnea 83 a autorului, cursul 1-iQ I. n. 1. fi rea Uremia. Gramatica limbel româneşti partea etimologică pentrn clasele gimnaziale, preţul I. n. 2. Constantinescu Dt. 3., Abecedar românesc pentrn scoalele publice, ediţinnea 5-1, preţul 30 b. CiDcaneli Eustafiu G., Geometria elementară, ediţinnea 9-a, I. n. 1. CiocaneU Euita/m G., Aritmetica teoretică şi practică, ediţinnea 9-a, 1. n. 90. Gorjan A., Elemente de geografia pentru clasele primare, ediţiunea 16-a, 45 b. Gotjan A., Metod de geografie ca ilas-traţinni in text, partea l-a pentrn clasa 11-a şi IIl-a primară, 60 bani, partea 2-a pentru clasa IV 60 b. Sub tipar, spre u ieşi in curând : Comtanhnescn Dr. B. Confesiunea ortodoxă, un volum in 8°. Mica biAxotecâ pentru copil, o serie nonă, in patrn volume in 1* mare lucrate cn urnită ingrijire şi tutui cn mult ameliorat. La noi spre veozare : Cantemir Dr. Dimitrie, Consilii bigienice pentru creşterea copiilor, l. n. 3. (809-6-6 z. Enrico Croce. — La Romauia davant: alC Europa. D. Comisii şi Eugen ilrote. — Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se găseşte la librăiil pe preţ de lefi l. 50 b: .Soli* şi .Habeii* saQ Gestiunea Ovreilor in Honnluia, Studii politic şi social de Ion Slavici. Mărie N i ze t.—IIom itniu—Poesus roumaines. — Volum de lux, ediţie medievală, tipărită la Bruxelles. O. SiOIl. — Operile principelui Conlemir, tipărite de socetatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosând. Preţul 3 ). n, C. s. Stoiccseu şi I). St. Cilii, liescil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa ro-m/lnii, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. D. Mîroscu. — Aritmetic,1 cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi l-a ,secundară. Un voi. iu 8o de 163 pag. Preţul I I. şi 50 b timpul AnsrmsrciTJ U u stndent al fncnltăţel de drept şi al acolei de sciinţele politice, doreece a se an-igja la vro un domn advocat cn condi-Sţunile cele mal modest posibil. A se adresa ţrada Craiovei No. 44, sad la administra-sinnea acestui jurnal. I Un venti accesoriu destul de considerabil se asigurai persdnelor din t6to danele societăţii cari scie liuiba germanii şi cea românii. Oferte acrise sub D. T. 54t* priiruesc Haasenstein & Vogler. Wien. (SQG-6) I CERNEALA NOUA MATHIKtl PI.KSSY * NOUA INVENŢIUNE PABFDMER1E U0M BB01ESE ED. PINAUD Săpun................de IXOKA Eaaetipi pentru batiste ... de IXOKA Apa de toiletta......de IXOKA Pomadă...............de IXOKA Oliu.................do IXOKA Praf de orez.........de IXOKA Cosmetic ...»........de IXOKA .77. Jloulmird de Strnslxntrg, ,77. Singurul Deposit allu AspasioJ Miguot. MARE SUCCES. VELOUTINE « greme-oriza I Ansrxjnsrci este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, f6re fină, ne-simţibilă, preparată cu Bisnntt, fi posedă | calitatea cea fericită , a da feţei onmlnl. FRESC1TATEA NATURALĂ a tinereţel. CIL FAY, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Crucea Legiunei de Onoare la Exposijiunet Unirersala din 1867 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PENTRU COPIAT Adoptata le toate atalMstraiMe cella mar! Deposit la toti Papitiirj ji Dkocbiiti Katarrh, stringere de piept, se vindecă prin _ _ l'UBES LEWAS8EUR. I Depozite la Wte farmaciile mal bune. AYIS DirORTANT doctorul blumenfeld;; s a mutat Ca- lea Moşilor No. 27 vls-a-vis de Pomu-Verde ţTamis.) Eau et Poudres deutifrices du PIE5.RE de la facultatea de medicină din Paris. PARIS - 8 PLACE IDE L’OPERA Se găsosce la top larmaoişti, parlumoril şi coaferil. Medalia de merit decernată Casei Doctorului Pierre şi mal mare obţinută de dentifriccs. - PARIS recompensa cea O o^oo^QoŞo6ŞoQ^ry^nnŞcVTŞroŞv^rvitncŞoftŞnc^vi(nrŞrioŞooŞooŞooŞ[XiŞ(»^coŞooŞx)ŞooŞooŞooŞooŞola PHARMACIA LA „SPEBANTIA1 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. Obiecte de Cauciuc fi Articole de Toalete. — Asemenea se angajezi a efectua ori-ce comande din resortul medical. BBUS. Am onore a incuuoştiinţa pe Domnii Ingineri topografî precum şi pe Onor. Public că am aranjat nn Atelier Mecanic in Strada Berzei No. Ji dnpă sistemul cel | mai modern, primind comande şi repara-ţiduî de instrumente Geodesice, phisice,! astronomice, telegrafo-electrice, chirurgo-l medicale etc. etc. cn preciul redus de 50°/o precum şi efectuarea de Sonătore electrice ă 15 franci de camera. Rog pe Onor. d-nl Ingineri a mă onora cu comandele d-lor şi am fermă încredere in a i convige că pâne acum de şi aii plătit I îndoit nn aQ fost nici uă dată serviţi cu j lucrări spre deplina d-lor mulţumire; îu-sărcinându-mS dar a efectua lucrările cu cea mal mare exactitate,^solidiUte^şi prom-1 ptitudine. || ;£ ,Cu respect 1 AMANDUS de HAN5 UN DOMN cunoscând bine limbele franceză ita- | liană, germană fi spaniolă (paesabil), doresce a găsi o ocupaţie intr o casă de afaceri, sau intr un institut de educaţie. A făcut călătorit in tdtă Europa. j A se adresa sub iniţialele S. A. la redacţia Resboiului, sau strada Mihaiu-Yodu No. 86. «*■&■ INSCmTTIARE DEJA LA 2 OCTOMBRIE A ÎNCEPUT în Calea Mogosdieî, Uotol (Jar ni Lazar No. 42 vis-n-vis de casele Tiiriik MAREA UQUIDATIE DE MAI MULTE I000 BUCĂŢI t DE Lingerie de Viena şi Paris pentru bărbaţi şi dame mai mnlt de 1000 bucăţi costume elegante de flanela, Fegnoirs pentru dame, un asortiment colosal de pichet de iarna şi Bucăţi de pungă, articole de lină pentru iarnă, mare alegere de zestre CARE IN INTERVAL DE 30 DILE PANA LA 2 NOEMBRIE TREBUE TOTAL OESFACLJTK cu jumătate din pretiul fabricei de la o mare firmă din străinătate din cansa neasceptatei şi tristei crise comerciale. ASORTIMENTUL COLOSAL CONSTĂ DIN URMaTliRELE PĂRŢI: f(in duzine cămăşi brodate pentru dame, camisâne de dame, pan-JUU ta!6ne de 2 franci, 2.50 franci, 3 franci pănft la IO franci. rnn duzine rochii brodate pentru dame, de shirting gi flanelă, de jUUf2.50 franci, 4.50 franci până la 12 franci. 1.50 franci până 500 P^Rnoire elegante, costume, halaturl, de 12 franci, 18 I franci, 21 franci piuă la 40 franci. Innn bucăţi cămăşi pentru bărbaţi, cămăşi de ndpte, ciorapi fine UUU din Paris şi batiste englese. 500 bucăţi pâDijă cea mal escelenti de Rumlmrg şi din Belgia, bu- I căţl mari de 65 coţi pentru 40 franci, 50 frarcl, 70 pănă la 100 fr. I bucăţi pichet de iarnă, barchent, alb şi colorat, 35 coţi la 11.50 franci, 12 50 franci şi 18 franci. P(W7A Ppotrn cdrcefurl, 3 coţi lat fără cusătură, proedpe cele rflnZlA mai fine, Şervete, feţe de perne de damast, se desfac cu 8 franci 12, franci pună la 30 franci. ACESTA DESFACERE durâză numai 30 (Iile până la Sf. Dimitrie şi trebue să fie desfăcute până atunci tote depositele cele mari. Direcţiunea marel liquidaţiunl de la O rând Magasin de la Paix Calea Mogoşâet Hotel garni Lazar 42. vis-sVvis de casele Tfiriik. «os ■rw 7 *r7TirmTTr OîV DE LEN ll!i fe^ND.Pi plusieurs Co R U E SIhonore Sprf a albi, îndulciţi da palei lranspann|.i I*a,«lri,/n 1‘pIH uă necurmata junei* | dislrngindii Shiircllurilr. vşT - ' • -a Deposit în Bucurase! la farmacia d-luî | F. W. Zurner, şi la d-uil Appel C ie C. G. Nica doctor in medicină şi în chirurgie. Mânioşi gi medic specialist pentru botele de copil, dă consultaţii in t6te filele de la 3 până la 5 ore p. ui. în strada Colţii No. 14. In Institutul meu fondat li va începe cursul semestrului 1S,T Octomvrie a. c. Institutnlsecompnne: 1) Dii de copil, pentru copii din am etate de 3-0 anî: 2) Dintr’o mediară intre grădina de co} primară, pentru copii de am 3) din patru clase primare c totnl separate intre ele, nnd< se predă dnpă programa şc6le pa lângă limba ebreică pentrv tari şi limba germană după t lelor germane. î (807—0) ED. LU I Strada Sf. Ioană renumită esenţă jap» HU vindică îndată ori-ce cap se găsesce la farmacia d-j vis-â-vis de biserica Sărindar. IL'llîHlliL'Bililill higienicâ, ir. preservativi ră vindecat» o a-i adancra n iq ! găsesce iu tote farmaciile din Univers şi la Paris la JULES FERRB, fa • No. 120 Strada Richelien, snccessor a lui Bron; la BucnrescI la d-m ZURNER, farmacist. TxVxxxx x*xx««*x«x««««e««yvvWl|t Societatea Acţionarilor Căilor ferate Român PUBLIC ATIUNE Conform dorin (el Minixtoriilul «le eomercirt, va circula ca prol CU ÎNCEPERE DE DUMINECĂ u;,, OCTOMBRIE până la nn alt ordin CJrW TREM de la BUCURESC1 până la MIZIL şi de fa BUZEU până la BUIA Aceste trenuri vor avea ordinea următore de mers : Ilimin. Bncuresci..............Plecare 0 20 Chitila.......................... f, 48 Baftea......................... 712 Periş.......................... 753 Crivina........................... 8 22 Ploescl.......................... 0 38 V.-Călugăr£scă....................10 05 AlbescI...........................IO 22 Miz.il.................Sosire 11 02 Ante-mer. I BnzSn...................P)6ca Monteor Ulmenî Miz.il Albesc» V.-Călngărescă Ploescl .................... Crivina..................... Periş....................... Buftea...................... Chitila..................... Bucurescî.............Sosiri Venijarea biletelor de voiagiîl precum şi priimirea bagagialm şi a mări ’i mare vitesă se face ca la trenurile ordinare de voiagiorî. Bucurescî, “As Octombrie 1878. Direcţiunea dc Explof 16,600 RECOMPENSA NAŢIONALA 16,600 ELIXIR VINOS FERRUGIN0S ..*« QtrtHA larochk e<»t« nn Rlvrir »»noa oonjio«nd principiale celor 3 specii de quinqulna. De ua amaraciune plăcută el esie cu mult superior ▼inurilor seu siropurilor de quinquina şi lucrează ca ăpentif, tonic, sau febrifug, In contra aflectiunitor «lomacAutui. a sUbictunilor, a anemiei ji a fagurilor invidiile, etc. PAHIS, *9, Strada Urooot, al la pbamaelall. Deposite la Bacuresi la D-dh Ovessa, Rissdorfer, Ziiruer, Bruss, Schmtl Dimbovici. mllabila, Quina LarocAedertne unul din rrf| tuanii cei mai efticacl in contra taraciet un.ii a decoloratiunet lui, a cAforoaai, atymp/iafuT sleuziet. a eonra/e*rentelor prea lungi, «J % | tavoriseaz* digetliunt», atc. .................^ COMFTOIR DE COMMERCE ET DE COWSIOI €H. A M> A M h. Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge, 2- II se chafge de toutes Ies commissions commerciales et d’acbat des mar. ii dises aux prix de fabriques, de la vente des produits etrangers en F accompagne Ies voyageurs â visiter l’exposition et Ies curiosites de Pact parle franţais, allemand, russe et polonais. n n n n i SAMA MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şi ARTICOLE DE MODA iERE iiiii\R\ni A». Hi A». BELLE JOSBF FURNISORUL 20, COLTIUL BULEVABDULUI SI Face cunoscut onor. Clientele, că i a sosit pentru sesonul cele mai moderne, fasone elegante croite, dupe Costume complecte de Fantasie Redingote Hardington Jaquette Bospbore Sacco Coupe anglaise Pardessus Beuaissance §i diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priinieştc şi coimlmll de tote felurile do haine care se* elcctiicdil cil marc proiiiptitudiiic. CGRT1EI MOGOSIOATEI, CASA GREOUNTJ,l20 actual UN MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urmă jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de t6te felurile (’ravatte Plastron, R6gate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tdte lucrurile de modă MAI MODERATE josnrsr enCivBAUiif Furnisorul CnrţiI, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoiel Casele Grecenu. Si VWWSVîS VK7^xW>o«ăe'>*.: 'ur-y-—> „