VINERI, 13 OCTOMBRE ANUL III—1878. IsT AMENTELB IN TOATa ROMÂNIA IN STKA1NATATE : • NetK'flUNI Şl KKCLAMK: 30 iiu-r* pagina IV, 30 I>an1 a III, 80 hani, pe pag. II, 2 lei noi Reclame 2 Iei noi linia. jmfir In capitală 10 bani. E8K IN TOATE ZILELE UE LUUKtJ. Rinroul Reilaoţioi ni AdminiRtrn^iel: Palatul ‘I lacia,. AzsrTjisrcrTmi •. 8e priiin'.e In «tr&inataO- : La II-diI lltuuen-Uein 11 Vagler In Vienna, WalBichga»**- loo, A. Oppehk in Vienna, 8tul»enbaalei 2; H uri ui/ Motte in Vienna, SeileraUtLe 2: J'htlipp Lob in Vienna, Eachenbachgaaae 11 : J+. J.ang A Comp. in Peţta, Hacaa-La/fiU A Comp. In Paria, C. Ailam 2, Carrefour de la Croii-Rouge 2, Paria; OratnA Comp. Rite Dronol 2 Paria; Sug. Micaud, 139 — 14<), Fj*et Street Lonilon Scriaori nefrancate nu •« primeac. Artioolele nepublicate ae ror arde. Un număr In Districte 15 bani. ie Hocureecl, 12 octombrie. ■ale................105 104 . geniala .... 9#»|i 9» . icior rural . . 92'ln 92 urban . . B5 lj; 85 aicipal al Capit 95 — asii................ISO • a..................2oO — inia............... 80 — aicipal cn premii — nani................ — - uni................ 101 100' . .............. 25 60 — ! . . . . . 124 *| 124 Cursul de Viena, 23 octombre Renta ungari in aur .... 82 35 Bonuri e tetaur uig , I emia. 111 73 • » » II » 756 20 lmpru tul auatr, tn h&rtie . 60 6o » . » argint . «2 15 Renta austriaca in aur ... 71 30 Loee din 1866 ................lll 50 Acţiunile b&ncel naţionale . 789 — . , auatr. de credit . 223 25 . » ungare . 206 75 Argint.........................100 - Ducatul........................ 5 04 Napoleonul.................... 94 25 100 mirel germane..............58 15 Careul de Berlin, 24 octombre Acţiunile Ciilor ferate romine. 32 40 Obligaţiunile romine fio/» . . 8l 10 Priorităţile C. fer. rom. 8°/» 84 5o împrumutul Oppenheim ... 101 91 Napoleonul.................. I# 20 Viena, termen lung................ ... Paria , acurt .... 81 — Calendarul cjll«1 Vineri, 13 octoirbre. Patronul milei : Mart- Carp ţi Popii B£*&ritul soarelui: 6 ore 27 inin. Apusul aoarelul -. & ore 04 min, i Finele lunel: lună plină. PLEOA ' rptijisr LTPtXIjOPt Bucarescl - Hdohtb Uucureicl . . . . 8.15 n 10.— Ploeicl.........9.50 n 12.00 RrAila............1.53 n 5.45 Tecuci 3........4.38 n Roman............9.06 d Suceava,«oaire . .12.03 { Bocnreec — Verclorov Buoureael.............7.40 10.13 12.31 Craiora .... • . . 2 d0 Vdrciorova, aoaire Piteşti Slatina a.— n Suceava Roman . Tecuci . Brăila Nnoeafa — răcoresc! . ... 5.11 4 6.46 • 8.45 12.30 4 12.30 n 6.10 i] 3.08 n 8.10 n Ploeacl.........7.12 4 Bucuroaol aoaire 8.30 } Verelerova —Bacorescl Verciorova............11.25 Craiova .................3.— Slatina...............4.45 Piteşti...............T.Oi Bucureacl, aoaire . . 9.20 4 5.20 \ Itacnresel—Uiurgln BucurescI................9.15 d 6.05 n Giurgiu, sosire.........|1.35 ij 8.27 n Glargla—Bnoireacl Giurgiu..................7-26 J 4.55 d BucurescI, sosire.. . . 9 48 t 7.17 ta penttu o mişcare. Bazeicul e i ţat de către Bulgari. G nstaatinopol 23 octombre. le dtsordine aă avut loc la Seres iu inia. IWuţiile intre Poartă şi Bu-ţut tot încordate. Berlin, 23 octombre. tlăudu-se pe legea in contra sociali-| poliţia a disolvat patru asociaţii. Roma, 23 octombre. K tiroli o să iea portofoliul exterue- • Booelli pe «L răsboinlul, d. Actou iRiinel şi d. Spw.iale pe al Bgricul- BUCUREST1 • Toi, 1~ oc.'tombre .Presa” din 10 Octomvrie respun-de la articolul nostru din d Octombre, şi intemeiazA argumentarea sa pe o expunere istoricii a Întrunirilor ce afl avut loc inaintea desbate-rilor din Senat, prin care voeşte a intregi şi a indrepta istoricul dat de .Timpul*. Nu voim sâ primim ca disruţiu-nea se fie pusâ pe atest tfirim, care micşorea2& chestiunea. Puţin irnpor tâ dacă a ti fost dou& intrunirl şah numai una (Şi fie zis in treacăt că in realitate aO fost 4 intrunirl). Singurul punct important este ho târirea luatâ in faţa eventualit&ţel când guvernul, sub o formA oareş care, yfr proiect de lege, tie moţiune, fie ori-enre altA, ar introduce in Ca-merile hotârlrile Congresului din Berlin. Acea hotărire era de a susţine i ncompetinţa absolută a Adunfirilor ordinare şi imediata convocare a celor prevăzute la articolul 129 din Constituţia. De şi rectificările făcute de .Presa* nu rectifică nimic, noi consideram această chestiune de .proceduraprealabilă." ca fiind atât de secundară in căt spre a fi plăcuţi ziarului opo-ziţiunel transigente suntem gata a admite ori ce versiune 61 va plăcea să dea. Un amtnunt. insă din cele relatate nu'l putem lăsa să treacă neexplicat. D. Carp, zice .Press»*, este singurul care a protestat şi care a declarat că : atunci fie-care rămâne liber a lucra cum se va pricepe. D. Carp in adevăr la acea iutru-nire era singur de faţă, dar ,i ressa* ştie prea bine că nu mărturisea in acel tnonn nt numai o opiniune individuală ci opiniunea partidului la care aparţine şi al cărui organ este .Timpul*. Cât pentru declaraţiunea d-sale prea cu uşurinţă, .Pressa* o consideră ca o reziliare de angajament, pe cănd ea era din potrivă o demnă afirmare de statornicie in atitudinea ce se hotârtse a se păstra. Rfimâne insă in toată intregimea şi cu toate relele sale consecuenţe faptul compromisului, care constitue o mare greşalâ politică. Chiar Pressa recunoaşte implicit acest adevăr, când spre a justifica faptul se vede nevoită a invoca ilntoriu şi CllVfin-tul (le onoare !!! ai oamenilor de la guvern. (Ve/.I .Pressa* No. 218). Da, compromisul este o greşalâ politică şi astfel n fost judecată nu numai de noi, cel de la .Timpul*, dar chiar de bărbaţi foarte respectaţi dintre al .Pressel*. Compromi-sării, lucrând cu majoritatea guvernului. i-nă adus fără voia lor, cele mal insemnate servicii; afl ajutata! netezi calea, aă conlucrat la un quasi bill de indemnitate şi n definiitv nu aă obţinut resultatul ce’l urmărea 0. .Prissa* face minorităţii din Cameră imputarea, că dănsa a zădărnicit acel resultat fiind că a fost intransigentă. Imputarea pste nedreaptă in toate privirile. Chiar dacă un compromis cu dd. Rosetti şi Brâ-tianu nu ar fi prin sine deja o greşalâ sad o naivitate, ce putea face in Cameră minoritatea (se inţelege că vorbim totd'auna numai de minoritate conservatoare), care nu avea un singur reprezentant in sinul eo-misiunel. Nu, rolul acelfl minorităţi a fost frumos şi patriotic; admirabilul cuvânt al deputatului Maiorescu a expus programul conservatorilor in chestiunea la ordina zilei astfel, in cât şi interesele şi demnitatea ţâ ri I erafi de o potrivă scăpate. Mal avem ăncâ câteva cuvinte de adâogau inaintea de a pune un ca pât acestei polemice, pe care căt despre noi, dorim de a o vede curmată pentru totdeauna. Nu avem intenţiunl maliţioase mal puţin ăncâ facem insinuări maliţioase. Când desaprobâm compromisul, cănd zicem că d. Boerescu a părăsit târămul fixat, nu avem intenţiunea de a insinua maliţios că d-sa a fost condus de consideraţiunl de ambiţiune personală sad de interese prea strâmte de partid. Nu, credem că a fost mişcat de cele mal patriotice inten-ţinnl, numa! regretăm de a vede un bărbat cu capacitatea şi tsperienţa d-sale, lăsânduse a fi inşelat de aCel oameni pe cari d-sa trebuia să ’l cunoască destul ca să ştie, că iu toată viaţa lor politică, nu ad întrebuinţat alte mijloace de căt a înşela. Da, d-sa a fost inşelat, şi sperăm că aceasta va fi pentru cea de pe urmă dată. DIN AFAItl Ştirile din Roma spun că papa a a adresat unor pelerini spanioli un discurs, in care i a felicitat pentru dovedirea devotamentului lor. Papa a zis că nobila şi generoasa naţie spaniolă este ăncâ pătrunsă de credinţă şi de glorioasele tradiţii ale bisericii. Astăzi, a zis sfanţul părinte, ca tot-deauna este o luptă Înverşunată intre adevâr şi rătăcire nul trâid temporal al credlncioşi-şilor, va uni spiritele şi va asigura concordia şi pacea in familii. Duminica trecută s’a deschis parlamentul Ungariei, impârat.ul Însuşi a citit următorul mesaj de Închidere: .In ajunul acestei sesiuni legiuitoare, vâ salutăm cu atât mal mare bucurie de oare ce în împrejurările de faţă simţ mal mult nevoia sprijinului d-voastrâ înţelept şi patriotic. ,In faţa situaţiei În care se află guvernul ţârei, nu vâ putem expune afacerile de cari trebue să vâ ocupaţi; dar simţind importanţa lor, vom îngriji ca guvernul să fie pus cât mal de grabă în poziţiune să vi le expună şi să poată lua parte la deslegarta lor constituţională. ,Cu acest prilej vâ atragem luarea aminte numai asupra celor doâ cestiunl a căror deslegare grabnică şi provizorie e neapărată. .Cea d’ântftl priveşte dispoziţiile In privinţa oştirii, şi cea d’a doa Incheiarea convenţiei finanţiare cu Croaţia şi Slavonia, de vreme ce la sfârşitul anului expiră şi lucrarea legilor ce regulează aceste cestiunl .înţelepciunea d-v. va afla modu, pentru deslegarea acestor cestiunl aşa ca nici mersul lor constituţional să nu Întâmpine greutăţi, nici de finitiva lor deslegare să nu fie făcută cu o pripă, care nu s’ar potrivi cu importanţa lor. ,La Congresul din Berlin am pri mit un mandat european pentru ocuparea şi administrarea Bosniei şi Erzegovinel. .Trebue să regretăm că u’ain putut îndeplini această sarcină pe cale paclnieâ. .Mulţumită purtării vitezelor noa-tre oştiri, care merită cea mal mare recunoştinţă, partea d’ăntâl a acestei misiuul se poate considera astăzi ca terminată. Suntem mulţumiţi a vâ putea comunica âncă Înainte de a fi chemat ministrul nostru Je externe să dea explicaţii corpurilor competinte. că bunele relaţii ce le avem cu toată puterile ne Ingâduesc a spera că partea ăncâ neindeplinitâ a misiei noastre se va săvârşi cu cea mal rnnre cruţare a jertfelor iubitelor noastre popoare. .In această speranţă şi cn încrederea că înţelepciunea, patriotismul şi moderaţia d-voastrâ In sesiunea actuală vor afla căile şi mijloacele pentru fericirea şi înflorirea iubitei noastre Ungarii, declarăm Dieta deschisă.* GRUPĂRI N0UE ALE PUTERILOR .Neue freie Presse* primeşte din Londra o scrioasere cu data 17 oc- Trebue dar să lupte toţi credincioşii j to“vrie* al cârei‘l cuPrina- ,le va fi , , , . I adevărat, ne pune in perspectivă o cu virtute si fără se descuraieze ; „ . 1 , r * . noul grupare a puterilor, cu mult trebue să lupte toţi ca să rnănţie unitatea credinţei şi a religiunil, care in acel aşi timp va contribui la Ini- mal corfispunzâtoare intereselor europene. Corespondentul scrie : Multe s’afl schimbat in zilele din urmă. In Constantinopole influenţa engleză e iar deasupra. Anglia s’a invoit pe deplin cu Franţa. Dacă citiţi in unele ziare , mal ales in cele italiane. cărora turbarea relaţiilor anglo-franceze le-ar conveni tot at&t de mult ca şi cabinetului din St. Petersbnrg, dacă citiţi zic , cumcâ flota frncezâ va face o demonstraţie in Mediterana, să nu credeţi nici un cuvânt. In cestiunea Egiptului nu mal axistă nici o diferenţia intre Anglia şi Franţa. Dacă această din urmă ăşl va trimite corăbiile cuirasate in Mediterana , va face-o numai pentru a sprijini intenţiile engleze, pentru a degaja Eugli-tera, nu pentru a demonstra contra el. De mult s’auzea vorbind in cercurile franceze bine informate din Londra, ce toamna, după ce se vor fi inchis porţile expoziţiei , pasivitatea Franţei va ajunge la capăt. Acest moment a sosit. Nn voia să zic, ca Franţa are de gând a pro-cede octiv contra cuiva, insă pasivitatea a ajuns la capăt intru atâta, întrucât Franţa nu va inal suferi acţiunile altora sad sprijinirea unor acţiunr, cari colideazâ cu interesele tradiţionale ale sale. Comunitatea acestor cu cele engleze e mal învederată de cât ori când. Poate că Franţa s’ar fi învoit, ca lucrurile in Orient să ia forma aceea, ce voieşte să Ie o dea tratatul de Berlin, deşi nimeni nu s’a inşelat asupra nedu-rabilităţil — cârpituril berlineze. De când Rusia caută pe faţă să revie asupra situaţiei, care era dinaintea congresului, se simte şi in Paris şi in Londra necesitatea de-a se pune tot in puntul de vedere de atunci. Pentru puterile apusene situaţia a devenit mal favorabilă din cauză, că nu mal aăaţine seamă de alianţa cucelor trei impăraţl, alianţa care s’a ngropat de atunci in coace. Dacă executarea hotâririlor, pe cari le-aO luat Enropa la Berlin, nu va isbuti atunci toate puterile recâştigă libertatea lor de acţiune şi o nouă grupare e naturală. Politica devizei divide el irnpra , pe care a în-ercat-o Rusia in timpul din urmă, a suferit naufragiQ deplin. Nici intre Anglia şi Franţa nu s’aQ ivit o diferenţă, care să desbine căile politice ale aroăndoror statelor , nici intre Austria şi Poarta nu s’a ivit ruptura dorită. Evenimentele fac pe Austria să so întâlnească iar cu puterila apusene. Daca din partea rusească s’a crezut, cumcă greutăţile noastre din Afganistan ne-ar da atât de mult de lucru. In cât să nu mal avem grija Bosforului, saQ dacă s’a crezut, că Austria ar intra In resboifl cu Turcia, lăsând Rusiei mâna liberă In Bulgaria şi liumelia, atunci s’aCt înşelat tocmai. Oamenii de stat al Rusiei nu pot conta de căt cu două Împrejurări, ca saft Anglia sud Austria să fie ţinute In eşec din-tr’altă parte. Pentru eventualitatea aceasta reapariţiunea Franţei In areuă are un efect bun şi trezitor, şi cine nu voieşte a vedea întnul-ţindu-se complicaţiunile, de sigur că va sta mal ântâiă pe gânduri, TIMPUL până a da ;prij n direct siQ iudi rect R-i-uel. !’r.i ■ ni-i p- ntni lînsiii nouţe a fia 1 mul gr titu lin-' pro pr ader Ho I :tl^i l specule da grati tudin pro fnturo. dar şi d« o parti şi de !t.i a ■■ -stă gentili! iinr nu va fi :nd- st ti I de tar-, peni ni a ţinea in rumpenă condiţia propriilor int. rese pai inire. Această > wsideraţie va deveni insă LP .-a.iiii. in lată c • oa-ine di d- stat im r voi să ign î-1 e: v.tloar i nmi pţr\ijt:irr, de se r-alisenzâ in mod tir-s , c_o necesitate n- . nipl-■•■ată şi e analogă in -ea -iiii 1851... Mijloacele de-a îngriji la masa veni-, ca lilisia să fie restiîn<ă in marginile cuvenite, s’afi istovit şi uzat in congresul de la D-iTm. Ci ea ce are a se întâmpla dup.f o asemenea isbutire, e pilişi simplu o -estinne de put re. Lupta pentru liotărirea acestei cestinul se |i-.iat- circumscrie,. dacă se va lăsa in s-ama părţilor interesate numai, dar s ar inrm le Intr'o contiagraţiune gen- rală dacă vr'nnnl din statele, ce stan in a doua linie, ar părtini din et lupta in favorul uneia din părţde int-i es-itc. DIScrLSUL D-LUI COKSS 1). Cross. ministrul din iuterne al Augiiol, a fost invitat in seara de 17 Octomvrie la un banchet. pe care l-a dat clubul conservatorilor din Southport. Pupă iun toast pronunţat in sănătatea miniştrilor M. Sale, d. Cross a ţinut un discurs mal lung, in care a vorbit despre stagnarea afacerilor, sporirea dărilor şi in fine despre politicii esterioarâ. Acest pasaj ne interes""ză mar cn seamă. ,Ara vâzut - zise d. Cross — cum se apropiau nouri negri de grindină pe orizontul politic şi ne-am pus întrebarea, dacă suntem pregătiţi eu oştirea şi flota, in caz de-a se descarcă nourii. Respiinsul a fost negativ: trebuia să inplinim mun-curile. Aceasta s a făcut, şi fiota nea făcut m anul trecut s-rvicil foarte bun- şi e la iuâlţimea cerinţelor. Dacă n’ar fi aşi, noi miniştrii n’am mai fi astăzi la posturile noastre. N’-m de gând a vorbi mult despre Gestiunea orientului. Nu cred insă — ceea ce se susţinea in mod eronat — că diferitele seminţe şi po-pubţiuni ale balcanilor vor priimi cu entus'a^m tratatul ce la berlin. Am fost din c-ntra pururea de părere, că i x-cutarea acestui tratat vă întâmpina mari greutăţi. Şi incă nu ni'am inşelât. In deosebite părţi ale Europei aă resărit eumpli-caţiurii nouă. Silinţele noastre aveafi tot-deauna ţinta, de a ajunge la acordul comun al Europei şi la exe- cutarea tratatului de la berlin. Azi suntem mult mal aproape de aceea ţintă şi sperăm a o atinge p- deplin. Ni sad imputat aranjamentul nostru in privirea Ciprului ; contrarii noştri l-aă numit o intr-prindere nefolositoare, politiccşte-ne’nspuinată şi necostisitoare. Ne ţinem de judecata ţârii, care ne aprobă, fura poate fi sigură cit guvernul nu se va da inderît dinaintea nici unul mijloc pentru a face să se respecte drepturile, ce i le asi-gitrîi Tratatul, şi a asigura Armeniei şi celor lalte provincii, atât de neglijate in trt-cut. un regim bun E o misiune onorabilă pentru En glitera, pe care va ’ndeplini-o cu mănă puternică şi fără chMtueli pro prie ; nu-mi pot închipui o acţiune mai nobilă de cât de-a da provinciilor acelora libertatea şi un regim bun. Dar s'ă mai ivit âncâ o umbră N’am primit âncâ nici un respuns de la Eiu ruI Afganistanului. Nu veţi aştepta din partemi lămuririasu pra politicei guvernului in privirea Afganistanului; această politică reprezintă până acuma punctul de vedere, ca Emirul să fie puternic, nea-tărnat şi amical despus. N'am gândit nici odată la intinderea graniţelor noastre spre partea acea, presu-puind insă că acele condiţii rârnăn neschimbate. Din momentul ce Emirul incetează d" a fi puternic, neatârnat şi favorabil nouâ, guvernul cată să se intrebe de unde vine aceasta şi ce trebue să facă. Anglia nu are interes de a zgudui starea de lucruri. Poate că emisarul guvernului aduce ştiri bune din Ca-bul şi atunci chestiunea Afganistanului e înlăturată. Poate că ne a-tiăm insă pe un teren primejdios, poate că stăm pe un vulcan, despre care nu ştim nimic. In asemenea caz trebue să ştim limpede atitudinea noastră; influenţa noastră asupra marginelor de la Nord ale Indiei trebue să râmâe asigurată in toate imprâjurârile ; puterea şi superioritatea noastră nu trebue să fie nici când o cestiune. Aceasta e de ' o insemnâtate capitală pentru India, o cestiune de viaţă pentru regat şi nu cunosc nici nu comitat care ar fi mal gata de sacrificii pentru păstrarea impârăţiei noastre indice, ca acesta, in care mâ aflu acum. Ni s'a imputat imperialismul nu ştiu ce se înţelege prin asta ; dar dacă vor să zică, că astăzi Anglia e mal respectată la curţile europene de cât ori când , atunci n’avem cauză de a ne plânge. Dacă e imperialism, că insuşi colo nii e noastre, cu toitâ neatârnarea lor, ne-au oferit anul trecut voluntari , atunci şi eă sunt inţeles cu aceasta. Dacă însemnează, că India va rămânea cu noi, precum a râ-mas pănâ acum spre propriul sCtt bine , atunci asemenea nu am nimic. de obiectat. Eâ cred, că regatul englez e cel mal liber şi cel mal fericit care a existat vreodată iu lume şi cred tot odată că instituţiile engleze sunt cele mai fericite , pe cari le-a posedat vre-o-datâ un popor. Unii aâ voit să ne dovedească că alegerile din urmă aă eşit contra guvernului; contest hotâritor această părere. Meetin-gurl, ca acest de faţă, nu dovedesc că puterile noastre sunt risipite. Am deplină convingere că Lancas hire e mulţumit, şi când Luncas-hire e mulţumit nu mâ tem tocmai mult de rectul Engliterei. (Lancas-hire e comitatul cel mai industrial al Engliterei, care pe 89‘L mile pătrate are aproape 3.000,000 de locuitori; centrul industrial Manc/iesUr) SERBAREA (lela S OCTOMYRIE Zina de 8 octomrie, fixată pentru intrarea triumfală o trupelor in capitală, B’a anunţat, la revărsatul zorilor, cn 21 salve de tnnnrl.î La orele 111 2 dimineaţa, trnpele eraQ aşezata in rectungal pe cămpis de lângă Bănoasa, in coloane pe batalioane, in ordinea următoare : La aripa dreaptă, răniţii in număr de 400, 0 drapele lnate trofee in diferitele bătălii din Bulgaria şi pnrtats de câte nn sergent de fie-care armă. bataliounl de ge-niQ, bataliounl l-ia şi al 2-lea de vînă-tori, nn regiment mixt compos din detaşamente a celor 16 regimente de doro-bannţi, regimentele al 2-lea şi al 3-lea de linie şi regimentol al 2-lea de artilerie, formând diviziune I. Pe urmă, plutonul de marinari, batalio-nnl al 4-lea de vgnători, regimentele al f-le», al 5-lea şi al 7-lea de linie , regimentul l-in de artilerie, formând diviziunea II, in fine: nn regiment mixt com-pns din detaşamentele celor 8 regimente de călăraşi şi regimentele 8-lea şi al 2-lea de roşiori. In mijlocul rectangnlnl format do aceste donă diviziuDÎ 86 inălţa, pe o estra dă împodobită de flori acoperită de postav roşn, nn altar in jnrnl căinia eraQ aşezate tonurile lnate trofee in nnmăr de 46. La orele 12, M. S. R. Domnitorul , călare, înconjurat de nn nnmeros stat-major, in care sa afla nn însemnat nnmăr de ofiţeri străini, şi insoţit de M. S. R. Doamna in trăsnră de gală â la Daummt, crin ată de domnele Cnrţei Sale , a sosit in aripa dreaptă a trapelor, unde a fost primit de d. general de divizie A. Cernat, comandantul superior al trurelor, împre- ună cn Btatnl sed major, care imănâ Inăl-ţimel Sale raportul. In Rnnetnl muzicelor şi in urări entn-siaste, Domunl şi Doamna aQ treent pe dinaintea frontnlni trapelor. Ajongănd la aripa Btăngă, Măriile Lor s'au îndreptat spre estradă, unde aii fost întâmpinate de I. P. S. S. Mitropolitnl Primat, înconjurat de PP. SS. LL. Episcopii de Buzăfi , Râmnic şi Argeş, de Vicarul SănM Mitropolit, şi de nn nnnieroB cler in vesminte sacerdotale, faţă fiind d-uii miniBtri. Drapelele, in număr de 43, aQ eşit din front s’aQ aşezat in jnrnl estradei , şi a incepnt serviciul divin, oficiat de I. P. 8. S. Mitropolitul Primat, corni Săntei Mitropolii intonând un imn. Dnpă săvârşirea serviciului divin , Măriile Lor Regale s’aQ coborit de pe estrada şi aQ înaintat spre drapele. Fie-care drapel a fost apoi prizintat de către şefnl corpului respectiv şi decorat de către Prea înălţatului Nostru Domn cu crucea Tre-Ctrci Dnnărei. M. S. Regală Doamna puse pe fie-care câte o coroană de flori; iară drapelele regimentelor al 4-lea şi al 6-lea de linie şi al 9-lea de dorobanţi, cari s’aQ Inptat cn erois la Smărdand. s’aO mai decorat şi cu ordinul .Stelei RomăDieî., In urmă, drapelele, in snnetnl musice. lor şi in acluniurile entnsiaste ale trupelor, «Q reintrat in front, şi se dete citire pe corpuri următorului înalt Ordin de zi pe armată. Dravî ostaşi! Ţara, prin delagaţil ei, impreunâ cu capitala, împodobită ca nici odată cutn şi însufleţită de cel mai sacru simţimânt al patriei recunoscâ-toare, vă primeşte astăzi şi salută in voi nu numai pe eroii de la Gri-viţa, Plevna. Rahova şi Suuârdan , dară chiar şi pe a-'eea cari , prin sâng le lor, aâ pus pe fruntea României coroana independinţet. Am ales această zi memorabilă , spre a pună la drapelele armatei aducerea a minte neperitoare a tre-cerel Dunărei şi a decora drapelele regimentelor cari la Smârdan , aă lăsat o urmă mai mult despre vitejia română. Această amintire va îndemna pe urmaşii voştri a fi demni de voi, precum voi aţi fost demni de străbunii voştri, şi drapelul vostru va fi d’apururea respectat ca şi numele de Român. Bravi ostaşi! Fiţi de acum mândri, de numele ce purtaţi, păstraţi in voi credinţa bărbăţiei voastre şi amintirea entu-sismnlul patriotic cu care naţiunea vâ sărbătoreşte astăzi ; dară nu încetaţi de a vedea in steagul vostru talismanul care vă indeamnâ a păstra, cu cea mai mare sănţenie, simţi mântui de datorie şi disciplină. Sunt sigur dară că şi de acum înainte, ori unde datoria vă va chiăma, veţi fi un exemplu de ordine şi disciplină, mai cu seamă aducăndu-vă a minte că inima mea este cu voi şi că nu am mai mare fericire de cât aceea de a vă zice : Vă mulţumesc copil! Cu mândrie Mă pun acum ■ pul vostru, spre a intra in c H ţârei, unde poporul recunosc ■ aşteaptă cu nerăbdare să vă f dragostea şi iubirea sa. Dat in Bucureşti, astă zi Octombre 1878. CAI Acestea săvârşite, M. S. Duai.iă cat iu tiăsură şi s'a îndreptat sp dnl al doilea de la şoşon, unde 'şi loc in lojea Domnească. Urări una călduroase, buchete şi coroane de i tempinară pe graţioasa noastră Sit care a foBt primită aci de către d-niştri. Trapele, conduse de insnşi Angns trn Sa erau, s'aQ pus in mişcare cui de triumf in ordinea nrinătoar Un pluton de gerdarmi călări; Răniţi şi Drapelele lnate trofee peste Dod'i Măria Sa Regală Domunl ; Stat-majornl Domnesc ; Comandantul superior al trnpelo Statul major al seu; Musicele de la toate regimentele fanterie; Drapelele infanteriei de linie şi cji ritoriale; fi Comandantul divisiei I de inia Batalionul de guniQ ; Batalionul 1 de vânători: Batalionul 2 de vânători ; Tonurile lnate trofee (coudnse de ■ pieri); Regimentul mix de dorobanţi ; Regimentol 2 de linie : Regimentul 3 de liiîie Regimentol 2 de artilerie ; Comandantul divisiei II de iu fa işti Plntonnl de marinari; Batalionul 4 de vânători; Regimentul 5 de linie ; Ambulanţa ; Regimentul 7 de linie: Regimentul 1 de artitrie; Comandantul brigadei de cavalerief 13V Mosicel regimentelor de roşiori; |( I Stindardele regimentelor de călăra DivisionDl mixt de călăraşi; d Regimentul 1 de roşiori; Regimentul 2 de roşiori. Arcnl de trinmf, ridicat la ronda doilea de la şosea, era împodobit cn« cripţia numelor câmpurilor de bătăi:IM Bulgaria; d’asnpră’l se inălţa o jatatiiil presentănd geniol României intre AriM şi steagnrî, cn o girlandă in mănă, in josnl el având inscripţinnea : »Aw torilor Independinţei, Oraşului Bucnr-tâi Pe partea dreaptă, in faţa arcnlnfio afla loja M. S. Doamnei, tribnDele n se afleQ ; primăria, miniştrii şi corpnlll plomatic ; Crucea Roşie: doamnele, I mera şi Senatnl cărţile şi tribnnaJ-clernl şi profesorii; societatea aii mică şi geografică : militarii Btrăioi şi sa nii civili. Pe partea Btăngă eraQ tribunele; I trn delegaţii judeţelor, presă; antoritl administrative; comercial şi indastriMţ in fine tribuna publică. In intru! arcnlni format de tribnn-N raQ aşezaţi, pe partea stângă, elevii s>S FOITA ,TIMPULUI• LITERATURA ROMANA IN ANIM 1874-79 Notiţe bibtim.rralici‘ adunai* ţii aşezate in ordine aU'ahelieă după numele auto iilor. A. Ai-.lmrd Aiinok’e ; BMU Roşa. tradusă ilt* |[. Stil iij;ito|-ulo, 2 volume, laşi tio. Th. Balaşuri 187-1 iu 8° p. 216— Iii}. Acte justificative la meuioaiul iles-pr - fundarea s bitului român din Sân-t.ul-unint•• Athos stras din acte oficial", Bu nr şM tij>. Naţională 187-1 in 8" p. 187. Ailaluacbc, V.: Câteva cuvinte asupra mpositiilni venitului mobiliar, laşi tap. B i i .inului Român 1877 in 8° p. 18. A de vâr 1 şi ore totdeauna susţii-to'l, Bucii:'• şti lip. Al. A. (Irecescu IS7-7 iu 12" p. dO. A inail 1. V.: ' 1 11• u 1-1. a) l'u-tulactt S111jIui 1 csi-u, cânt-cel ornic 1874 imprimări.: Bot-'Şaiil in 10° p. 32. b) Ilin sil rile lui umoristice 187-1 lio-1 şanl. iii[-rimi-ria Botoşani in 12° p. 130. Adunarea Deputaţilor. Comitetul de acuzare a foştilor miniştri daţi in judecată. Anexe la Kepertorul prezentat Adunărei deputaţilor in z oa de 10/22 martie 1877, Bucureşti tip. C. Gobl 1877 in 4° 606. Report prezentat Adunărei deputaţilor in zioa de ,022 martie 1877, Bucureşti, tip. C. G<3bl 1877 in 4° p. 150. Apendice la actul de acusaţiune a ministeriului dela 1 martie 1877, dat in judecată de Adunarea deputaţilor, Bucureşti, imprim. Statului 1877 in 4° p. 250. Aegidius călugărul : Carte de visuri saQ explicaţiunea tuturor viselor, traducere din limba germană. Galaţi, tip. comercială 1875 in 12° p. 192. Agappi V. I, Doc or : Cercetări demografice asupra populaţitinel României, şi in special a districtului şi oraşului Iaşi, Bucureşti, tipog. Lab. Români 1876 in 8® p. 56. Ahn, Fr. l)r: a) Metoda practică pentru a invâţa cu inlesnire limba franceză, prelucrată după cea din urmă ediţuine a 192 a autorului, cursul I. Bucuri şti editura Socec şi comp. 1877 in 8° p. 134. Aceeaşi editura fraţilor loaniţiu et comp. prelucrată de G. M. Antonescu, Bu cureşti tip. C. GObl 1877 in 8° p. 176. b) Metoda practică pentru a invâţa cn inlesnire limba germană, cursul I, Bucureşti editura Socec şi comp. 1878 in 8°. Aceeaşi editură Mi hailescu şi Louis 1877 p. 144. Albulescu G. I.: Despre societăţile civile in dreptul Roman şi Român, Bucureşti, tip. Al. Al. Grecescu 1877 in 12° p. 174. Albumul de Bucureşti, coleiţiune de romanţe şi arii traduse din lira-be străine. Schubert: a) Serenada. N’auzI tu vocea?; b) lvots -hubey : O spuneţi, romanţă; c) Rothschild: O dacă n’al nimic a’rnl spune; d) I a-ladilhe: Mandolinata. Veniţi e noapte lină, romanţă; e) Mateiii Titto; Nu este aşa; f) Preyer: Veni-va oare dânsa?; g) Richard : Cunosc un ochiU; h) Dessauer : cânt spaniol •' Sevila la Sevila. Aldescu Ioan : Câteva cuvinte despre Irita sifilitică. Bucureşti, tip. Al. A. Grecescu 1875 in 12° p. 63. Alesandri Colonelul ; De L'âtablis-sement d’une bourse legale a Bu-cbarest. Paris imprimerie A. Iouau st.. 1875 in 8° p. 15. Etat economiipie et Financier de la Koumania, d'apres Ies documenta officiels, Bucan st imprim. Tbiel et Weiss 1877 in 8° p. 60. Alesandri Vasilie ; Opere complete .-•) Teatrul, 4 volume, conţinând 43 piese tiatrale, Bucureşti editura Socec şi comp. 1875 in 12° p. 1788. b) Po'sil, volumul 1. Doine şi Lu-crimioare (p. 251) voi. II. Mărgăritarele (p. 200) voi. Iii. Pasteluri şi Legende (p. 193 144), Bucureşti, editura Socec şi comp. 1875 in 12°. e) Prosa, Bucureşti editura Socec şi comp. 1876 in 12° p. 614. d) Ostaşii noştri, poezii, doâ ediţii uni, una pentru public, şi altă e-diţiune propria pentru ostaşi , Bucuri şti editura Socec şi comp 1878 in 16° şi 32° p. 47. e) Generalului Ioan Emanoil Flo-reacu, poezia, Bucureşti tip. Curţii 1878 in 8° p. 6. f) Peneşiâ der Curcan, von V. Alexandri, aus dem rumftnischen ins deutsehe , ilbertragen von einer hoch gestelten Dame , Bucarest , Druck von Tbiel et Weiss 1878 in 32° p. 11. g) Căntecul gintei latine , coronat la concursul de Montpellier, miisica de Mnrchetti, (autorul operei Ruy Blas) Bucureşti 1878 in foaia volantă. Acelaş tradus in limba fran- ceză de d, Frid. Damâ sub titl4 h) Le chnnt du latin, poezie ronâe au coucours de Montpelli*! traduit en vers. Bucarest loipriii rie del'Orient 1878 in 32° p. 16ţ Alexanlrescu Petru: a) CultnL toriul saâ agricultura practică , | conţine şi un apendice despre aijl liorârea animalelor domestice . II cureşti tip. Dorot. P. Mânescu 1SI in 8° p. 187. b) Noţiuni de horti-cultura : grâdinâria practică, edit. III. Bu reşti tip. Dorot. P. Mânescu 18 in 8° p. 113. e) Noţiuni de fisiră şi chimie, privire la agricultură , pentru u semiuarielor, Bucureşti tip. Dor. ' Cucu 176 in 12° p. 125. d) Noţiuni de zoologia agricol Bucureşti tip. Doretea P. Cucii 18' ' in 12 p. 134. e) Manual de agricultură şi gn dinârie, cu mal multe figuri, coi ţinând şi un indice despre insect. elaborat pentru şcoalele prinanj' Bucureşti edit. Mihăilescu şi Loii 1877 in 12° p. 98. (va urma) | T I M P U I. f, elevele asilnlol Klenu-Doamna uite ocoale primare şi secnn-dni capitali!, cu dirrcto «rele iele şi steagurile lor, pnrtănd i buchete de flori pe partea preş ut iuţii studerţilor facnltă-(e. gininasiele, scoalele primare, .gricnlturS, şi djf rita alte scoli, lOcirlâţile: de trag Tere la seim), i, de gimuAstiti!, lojeu francna-iifc/is, aso ’iaţiuuea francmacişti-societăţt naţionale şi străine, irieră până la arcul de triumf, niargici ale şosele1, si aflail tî] tutulor ocoalele primare şi se i băeţi, cu directorii, profesorii Idelor lor. l±m r;t apăru opul coloiueî trupei tei o veniră oftte-ra trăsuri cu i, cari coboriţi in mijlocul ură-■jnni, se aş-zară in tribuua ce le stă, apoi înmiea gardel orăşene-iuiuul, şi in urma plntonulnl B.î călări care deschidea niarşnl, r sub arcul triumful răniţii nşor, aea aii fost primiţi cu nrări ti cu o ploaie de flori. ^H’inPrea înălţatul ro-trn Domn, ^viatului S88 major, toată lumea ia picioare, buchetele şi coroenele o curge din toate părţile şi otrî lusiaste şi nesfârşite, aciuiuară pe prem al armatei. Duimtnscu, loc-ţiitorul de primar, Atuâ pe rnălţiutea Sa cu păne şi sire ntânda'i o coroină de stejar, ’L . numele oraşului, cu următorul Ta ! rile turceşti dala Vidin, Rus-Turtucaia fâctit'aG pe brava E& romani sâ 'şi părâseaseâ câ-, Jil. -1 incungiure Tronul şi având mp pe Marele el Căpitan, să a-fe la fruntarie pentru aparnrea ijiel itrimoşetl. Încercări grele, pajit îl de tot fe ul. jertfe genele aii format viaţa el departe de •1, irmata rouiftnă, sub brava re n Măriei Tale Ilegale, a şi 'şl-n vârant săngele cu a-rbăţie ca să asigure viitorul p 'Utlenţi patriei. Ţara dară |i uiăndră de oastea el, care \at fala numelui românise şi de sigur ’l va impleti cu drag nevutărel. «in eroismul armatei, iiubărbătat ipragiul şi devotamentul Marelui ipitaqj România a s -ăpat de uâ-tA pigănă şi a ajutat pe un vecin şi amic să 'şi scuture e sclaviei spre a se ineălzi ele libertăţel. iţa, Rahova. Plevna şi Smâr-ir Bpune in etern trecătorilor poporului român, pe care nu'l ea destul de bine nici vecinii, crăiuil. Aceste localităţi aă arâ-me) că braţul care a purtat ştie, pe câmpul de onoare, sâ î cu aceeaşi bărbăţie şi arma, ad sad la victorie, sid la moartea 'şi-a im plinit cu abnega-datoria. Sângele fraţilor no-firnaşl pe câmpul de luptă va ovadâ neperitoare de purtarea nulul in acest cumplit râsboid; intr’o generoasă hotărire, el a ca nişte locuri aproape neeu-sâ dobândească un renume teritate şi să tie teatrul glO' •noastre. V i o lungă despăiţire in care i» 1 urmat cu dor pe armata şi /nanul el, vitejii României rein 9 adu-se astăzi in capitală, 'I sa-tii cu recunoştinţă, respect şi jiment. £ trăiţi Măria Voastră Regală! trâeascâ Măria Sa Doamna' trfteasiâ brava oştire Română ! >|foI d. ministru de interne, in nume!» Waţilor tutulor jadeţelor, pronunţă ur-i,re la cuvinte: Prea înălţatul nostrn Domn, cn nn glas înalt şi tare, rosti apoi următoarele cuvinte, cari produseră in toţi asistenţii uu freamăt de entueinsm: Dragostea şi bucuria cu care ea pitala şi ţara întreagă, prin delegaţii sâl. primeşte astăzi armata, este cea mal frumoisă râsplâtire pentru tot ce ea a răbdat pe câmpiile din Bulgaria. In num> le bravilor oşteni, Vâ mulţumesc din toată inima pentru strălucita întâmpinare ce le faceţi şi pentru cuvintele pline de patriotism ce N^-aţl adresat. Da! mândră poate ti ţara de fii sfii. Cn încredere nd mers )a luptă : ca voinici s’ad int.ors. De aci inainte fie liniştită scumpa noastră patrie : un popor care ’şl-a vârsat săngele pentru indepeudinţa sa, cu eroism va lupta ca sâ intăreascâ şi să trâeascâ iubita noastră Românie de sine stătăto ire. Nenumărata mulţime îndesată in cartea Palatului şi pe stradă, la apariţinnea Mă- mânia, prin intradins delegaţi toate judeţele, salută cu respect, iubire şi devotament pe viteaza litâ şi eroicul el Căpitan, jâ trâeştl Măria Ta I trâeascâ Măria Sa Doamna! I ţipă aceasta, delegaţi! facultăţilor, li-r, scoalelor secomlare şi primare de . şi diferitele socieţăţl naţionale şi etră-t prononciănd câte nn discurs binesim-l tt oferit Măriei Sale Regale buchete •□ane de flori. Urări călduroase şi nemărginite acope-riră cele din urmă cuvinte ale Augustului nostru Suveran. Măria Sa Regală porni, după ac asta, in capul oştirei spre oraş. Trnpele aă defilat înaintea M. S. R. Doamnei şi a înaltelor corpuri ale Statuia-, IBiăn. u'şi intrarea tu capitală pe calea Victoriei. Pe tot parcursul casele eraB decorate cu drapele, ghirlande de stejar şi cnnoni de flori; la toate ferestrele atărnsQ şaluri şi covoare. 0 imensă mulţime de lume din toate clasele socictăţci, In vestminte de serbăfoare, acoperea trotoarele. Garda civică începând din piaţa Teatralul se Întindea pe ambele latnrl pănă la arcnl de triumf. F-r strele şi balcoanele erai! înţesate de doamne in toalete elegante şi mulţimea poporului pe stradă era aşa de mare, în căt Domnitorul ca greatate a putut înainta in mijlocnl nesfârşitelor şi călduroaselor arări, snb buchetele şi cnnnnele de flori ce se arnncaă asupra Măriei Sale şi armatei. La orele 3 şi jumătate, In&lţ mee Sa, insoţit de Btatnl săB major, ajunse iu piaţa Teatrului, nnde se vedeai! valuri de popor; balcoanele şi ferestrele erai! iuţesate de doamne şi domni. Un torent de nrări ' şi din piepturile imensei mulţimi şu o ploae di buchete şi de cnnuol acoperi pe Suveraunl nostrn. Aci, Măria Sa Regală a primit defilarea, in timpul căreia a sosit şi Inălţim-'a Sa Doamna, care a a-.istat la o parte din acest măreţ spectacol. După terminarea defilăreî, MM. LL. Domnnl şi Doamna aB mers pe Bulevard, nnde s’afl aşezat tunnriie luate trofee. Domnitorul a depns o coroană pe statna Ini Mibai Bravai, ca omsgiB către acest ilustra Domn-eroB. La orele 5, Iuălţimele Lor s'afi intors la palatul de la Cotrocenl. Seara, la orele 7 şi jumătate, Măriile Lor Regale aB venit la palatul din Bucureşti, unde, in saloanele de sus, er&B adnnaţl toţi d-nii ofiţeri snperiori. D. g.neral de divizie A. Cernat a întâmpinat pe Măriele Lor exprimând din partea armatei recunoştinţa el, salntănd in I. S. Domnitorul pe primai căpitan care, dnpă secoil de nitare, a condns oştile române la victorii, şi pe M. S. Doamna, care in timpnl resbslnlnl îndulcea, prin îngrijirile cele mal dnioaee, suferinţele răniţilor. 1. 3. Domnitorul a bine-voita răspunde: Sunt adânc mişcat de cuvintele ce ’Ml adresaţi In numele armatei şi vâ mulţumesc din inimă pentru sentimentele ce’Mi exprimaţi. Amintirea acestei muri şi frumoase zile va râmânea neştearsă In inimele noastre. Astăzi, armata este mândria Ţârei ; sâ facem sâ se păstreze Încrederea ce naţiunea ’şl-a pus tn ea, şi care pentru noi este un noă şi puternic Îndemn pentrn desvolta-rea el. Sunt fericit a vâ vedea pe toţi împrejurul Med şi vâ esprim satis-facţiunea Mea pentru tot ce aţi făcut In această memorabilă epocă pe care am trecut’o cu succes. Măriile Lor aB bine-voit apoi a se arăta in balcon, spre a nealt» serenada ce s’a eseentat in cartea Palatnlnl, cn mnltă precisinne, de către mosicele intrnnite ala tutulor regimentelor, snb direcţiunea d-lul inspector Iliibsch. riilor Lor, a iibucnit în entnsiaste şi nesfârşite nrări. In urmă s’a snnat retragerea şi rugăciunea de seară. După aceasta, Do nnitornl ţi Doamna, in trăsură d -schisă, aB străbătut câteva strada ale capittlel splendid iluminate, nnde «B fost aclamate, in trecere, de imensa mulţime voioasă, printre care tră-snra Djumoiscă abit a putut străbate. L» orele 9, Măr ile Lor Regale aB mers la teatral naţional, spre a asista Iu repre-sentaţinnea populară, pregătită cn ocasin-nea acestei zile memorabile de primăria capitalei. Înălţimile Lor aB fost intămpinate in vestibulul cel mare de d. ministru cultelor şi inBtracţinnei publice, de d. I.Ghica directorul general al teatrelor, şi de d-nii membri al comitetnluî teatral. La intrarea Suveranului in lojea cea mare Domnească, tot pnblicnl s'.t ridicat in picioare, salntăndu’I cu cel mai viB enttisissm. Representaţinnea a început cu Cântul ginţii latini de d. Alexandri, esecutat de corul operei italiane, şi a continuat cu nn act din Sonnambula, canţon ‘ta Barbut Lăutarul, esecutntă de d. M. Millo, şi s'a terminat prin jocurile naţionale, en^cutate de societatea de gimnastică sub direcţiunea d-lui Moceann. La orele 11 şi jumătate Măriile Lor Regale s’aB intors I» palatul de la Co-troceni. . I SENATUL (Urmare) Dară să zicem că vom trămite chiar şi mal nmlte trupe, apoi când se atinge de a lua in posesiune o ţară care ne a dat’o Europa , o ţară care ne pnne in contact cn Europa occidentali, care din zioa d’ăn-tei ne asignră avantage comerciale care nn le avem astăzi, ce ar fi dacă am face şi pnţine sacrificii băneşti? Aţi auzit ce v'a zis preşedintele consiliului; căte sacrificii nu a făcut , căt sânge nn a vărsat Muntenegru ca sa aibă un port pe mart? Ministrul Serbiei Ristici ne zicea la Berlin că ar da toată provincia care i s'a dat de congres, ncmal si aibă o bucăţică de mare, şi noi căror» ui se dă uu imens litoral de mare cu trei portari, şi de care avem atâta nevos, să zicem că nu ne tre-bne marea, să zicem cum ne propnne d. Starza că nn ne trebue nimic ? Eî, ia sâ punem casai că ’l vom agcnlta pe d-sa in astădată, cam din nenorocire de multe ori fam ascultat, şi să nu luăm Dobrogea ca să vedem ce va deveni România. Si această ţară trebne să aibă şi ea nn sfănt căruia să se închine , o stea către care să se îndrepte espiraţiunile sale, apoi daca nn la mare, dacă nu peste Dcnăre trebue să ne indreptăm privirile, ce aspiraţinni o să avem noi Rumânii ? Să le avem peste CarpaţT s»B peste Prnt ? Ar cuteza d-sa să sfătoesscă ţârei sale o asemenea politică revoluţionară şi cn asemenea politică credem noi a asigura viitorul patriei noastre? Domn zen poate in viitor să plece mnnţii şi sa nsnee rinrile, dară noi dacă voim să intrăm şi să trăim in pace in familia State'or europene trebne să ne rostim in lege de a trăi bine şi liniştit cn vecinii noştri, cu Ruşii şi cu Ungurii, reputiând orice politică de revendicare peste Prnt şi peste Carpaţl. Nu cred dară că însuşi d. Sturza, cartle se teme să nn ' intrăm iu ceartă cn insnşi Bulgarii, ar a-vua să ne povăţuiaBcă să intrăm iu luptă ori cn Anstro Ungaria ori cu Rusia ! D-!or, mai este altă cestinne rădicată ; de tratatul din Bsrlin. Este cestinnea eI galităţei drepturfor fără privire către . religinne, intr’alte cuvinte cestinnea is-i raelită cam din eroure o numesc unii din ' noi. | Da d-lor, Europa nu s’a ocupat in spe-I cial de israeliţi, Europe s’a ocupat de a proclama in România nn mare priucipiB, j acel al egalitiţei politice şi civile intre j fii ecelisşi ţări. Recnnosc că acest principia foloseşte israeliţilor. Dar acest pinci-piu foloseşte şi mahometanilor pe cari trn-tratatul de Berlin ’I trece snb dominaţin-nea de StatnrI creştine, adică in Munte-negrn, in Serbia, in Bulgaria, in Dobro-j geat EI bine, Europa nu vrea ca aceste populaţinnl odată dominante aă ajungă a fi iloţi in muma lor patrie. Iată ce Europa n’a voit a consfinţii Dar nn este la ordine» zilei regulare» acestei cestiunl. Această cesliuue va fi la ordinea rilel când se vor convoca adunările de revi-enire. Ptiu urmare eă nn intrăm in arnernn-ţiml, să ne mărginim a recunoaşte şi aicea principiul proclamat la Birlin , şi astfel să finim odată cu Europa. Să nn se zică insă că ţ»ra Românească nn a câştigat nimic prin (ratatul de la Berlin; afară de Dobrogea, România a câştigat recunoaştere» independinţeî sale ; şi să nu s> zică că aceasta este un mii: câştig, toţi bărbaiţl noştri care aB fost in capul trebilor cari aB avat misiuni in străinătate şt,3 ce poziţinne echivocă, n-milită avea ţara noastră in faţă cu cele-alte Stnte (nplause). Chiar pentrn sîmp i cetăţeuî, chiar pentrn simpla Român, este nn mare lucra ca ţara noastră să fie independentă ! Tratatul de Parie, ne spnnea de cnrănd d. Strat, in multe a fost mai umilitor pentru noi decât tratatul din Berlin, adn-ceţi-vă aminte că na ne da voie să revi-soim nici chiar legea electorală, decât cu consimţimăntul conferinţei din Stambul, aduceţi-vă aminte că ne refnsn şi nnirea şi principele străin, şi chiar o deplină an-tocomie. Ei bine, mnlţnmită patriotismului şi înţelepciune! Românilor, incetul cn iucetul im dobândit şi unirea, şi principele străin, şi deplina autonomie, şi acum curmăm edificiul cerut prin o iudependinţă recunoscută do toată Europa! Onorabilul d. Strat a zis mt mare cuvânt ; Europa uu a făcut politică de sentiment, cred cu u venit timpnl să facem acum acum şi noi politică de interes. Interesul nostru cel mai mare este ca să ne vedem cu o oră mal înainte deveniţi stăpâni in casi noastaă, şi recunoscuţi stăpâni de coalaltă Europă. D. P. Carp. D-lor senatori, nu este de căderea mea de a interveni in dnelnl care a avnt loc intre d. Sturza şi Cogălniceanu. VoiB admite, dacă voiţi, că tabloul d-lui Sturza era prea negru, insă nu pot sfi nu recunosc că d. Cogălniceanu n mere prea departe in descrierea optimistă a posiţiu-nei ce ni se crează astăzi prin tratatul de Berlin. D, Starza are in favoarea sa împrejurarea despovărătoare că in împrejurări atât de grele eBe fără de voie din peptul nostru un ţipăt de durere care poate merge prea departe. Nu Uitaţi că acelaşi sânge care a curs la Plevna curge şi_prin vinele noastre, şi era firesc ca chiar in sănal nnni corp, nnde predomneşte liniştea cugetărilor cumpătate, să se găsească cineva a da conştiinţei naţionale nmilele accente de indignaţie. Aceasta nn o înţelege d. Cogălniceanu, şi de aceea nu a văzut in cuvintele d-lui Stnrza decât nu atac aruncat in contra gavernnlni. Odată acestea zise, ăml voii! permite a rtveni la cestinne. Mai inainte de toate insă vă declar că nn ader la aşa zisa con-ciliaţinne, la aşa zisa fnsinne de partide ce a avnt Ioc şi al căreia resultat este moţiunea ce ni se presintă. Nn ader la dânsa, pentrncă oricare concesiune trebuie să aibă nn resnltat oarecare. In cestiouea de faţă ce resnltat are? Schimbă ea in ceva con-diţinnile dureroase impuse de congreeul de Berlin ? Nn. Primind noi moţiouea mo dificăm in ceva sitnaţinnea ce ni s'a creat de Europa? Nu. Prin urmare, ce obţinem ? Obţinem nu singur lucru, facem posiţiu-nea gavernnlni mai plăcntă dând nn bil de induninitate ; şi iu această privire poate că niminea no va găsi răB dacă mă refns de a uşura posiţiunea- guvernului. (va urma) CRONICA Vlrtutta militară. — Prin inalt decret Domnesc, s'a acordat dreptul de a purta medalia l-’irtutta militară d-lul colouel Ca-targi George, din armata sârbă, pentrn cnraginl şi devotamentul Ce a desvolt»t in laptele din Bulgaria, pe timpnl căt a fost in misiune pe lângă armata romănu. * M. S. R. Domnitorul a adresat d-lul primar a) capitalei următoarea scrisoare : Domnule primar, Primirea frumoasă ce Bucureştii a făcut armatei a fost demnă de capitala României, demnă de cei ce serbătoreaB, demnă de cel serbăloriţi ! Toate treptele popnlaţinnel bnenreştene s’aB intreent spre a bine-primi pe acel ce aB realţat atât de sos nomele şi drapelul României. Este o datorie sântă pentrn Mine de s mg» pe consiliul comnnal, de a tt rog» pe d-ta iu deosebi, să fiţi pe lângă Bucn-reşteni organul recunoştinţe! Armat I, organul recunoştinţei Mele şi a Doamnei, pentrn simţiiuintele de devota.aent, ce cu această ocasinue, 'Mi aB esprimat Mie şi prea iubitei Mele socii. Zioa de 8 Octombre va fi de acuiti odată neştearsă in analele României va rămânea neştearsă in inima Meu. Al d-tale afecţional, CAROL. Bncnreşti, 11 Octombre 1878. * L» 10 ale carenţei, MM. LL. RR. Domnitorul şi Doamna afi bine-voit a iutroni pe toţi răniţii aflaţi in capitală, in nnmăr de 400, la Cotrocenl, in cartea Palatnlnl, nnde li s'a servit nn prânz. Măriile Lor Regale au trecut pe dinaintea frontalul răniţilor înşiruiţi in gin-rnl bisericbî, adresăndnle ararea; Sănătate, voinici ! care a fost acoperită cn vine strigări de ; Trăiască M. S. Domnnl Trăiască M. S, Doamna ! Prea Iuălţatnl Nostru Domn a bine-volt a distribui, cu această ocaziune, medaliele Virtutea militari şi Apărătorilor Independenţei, precum şi crucea Trecerea Dunărei, acelor din răniţi cari nu le primise incă. M. S. Doamna, cu obicinuita Sa solicitudine şi afabilitate, a cercetat pe răniţi de starea ranelor, şi de împrejurări le in cari le-afi căpătat. Dnpă Hceastă răniţii g'aB aşezat la mese şi mal mulţi dintr’ăoşii afi inchiuat toasturi in sănătatea Angastilor noştri Suverani. La nrmă, Inălţimele Lor aB impărţit răniţilor diferite efecte şi haine de iarnă, v Luni, 9 ale carenţei, M. S. R. Domnitorul, la orele 8 seara, a presidat şedinţa consilinlni superior al armatei, ce s’a ţinut in localul Cercnlni oficiărilor. Prin cercurile militare sâ presupune douâ evenimente: 1. Câ luni satl marţi pleacâ trupele noastre spre Dobrogea. 2. Câ deşi pleacâ nu vor intra in ea, ci se vor opri in I?râila,câcl Ruşii sâ opun la ocupare din causa oa-reşl-căror conflicte din nod născute intre români şi el. TEATRUL IT A LI A N Vio^rT, 13 Octombre. 1878 Dramă lirică in 4 acte Societatea Acţionarilor Căilor ferate Române PUBLICATIUNE. Fiind-cil linia Galbeni-Bucaii cu începere de la 22 Octombrie a. c. st. n. S’A REDESCHIS pentru totalul trafic direct (însă locomotivele penă la altă disposiţinne nn pot trece peste podol Bistriţa) pi in presanta se annleză publicaţionea făcntă din partea no.tră in lâna Septeuibre a. c. relativă la stabilire» nnni serviciB provi-soriB de transbordare la BăcăB. Bucareacl in Octomvrie 1878. Direcţiunea da Exploatare. BlBLlOGlnAFIEj_____________ U. Sloil. — Ofierile principelui Contemir, tipânte de societatea •■•endemică. tomul V. Partea I. evenimentele Cantacuzemlor şi Urânc >-venilor. Partea II, Divanul, însoţite de un g’.osnrid. Preţul 3 1. n, C. S. Stoiccscn iji I). St. Cilii. iflPSfCll. profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa ro-miină, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. D. Miresei!.—Aritmetică cn mici deprinderi de rnţiouament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 1C3 pag. Preţul 1 I. şi 50 b N. Scurfoscil.—Istoria Rontănilor pentru clasele primare. Irimiu C'rt'll. — Gramatica hm~ bel Romăne. l)r. Bitrhu Coiisfaiitiiirscu - Limba şi literatura (imanilor am JSo~ tiiinia. TIMPUL A VIS IMPORTANT Am ooore a incuuoştiiuţa pe Domnii Ingineri topografi precum şi pe Onor. Pn bile că am aranjat un Atelier Mecanic in Strada Hrrzol \o. 25 după sistemul cel mai modern, primind comande şi repara-ţidnî de instrumente Geodesice, phisice astronomice, telegrafo-eiectrica, cbirurgo-medicale etc. etc. cu preciul redus de 50”/o precum şi efectuarea de Sunătâre electrice ;i 15 franci de cameră. Rog pe Onor. d-nl Ingineri a mg onora cu comandele d-lor şi am fermă încredere in a i convige că penă acum de şi afl plătit îndoit nu aă fost nici nă dată serviţi cn lucrări spre deplina d-lor mulţumire; io-suremându-me dar a efectua lucrările cn cea mul mare exactitate, soliditate şi promptitudine. Cu respect AMANDUS de HAN AZrSTTTlNrOITT In Institutul meQ fondat la anul IstU, va începe cursul semestrului de grilă la 13 ., Octomvrie a. c. Ilist ii ului se compune: 1) Dintr'o grădină de copil, pentru copii din ambele sexe în etate de 3-«â-vis tio fasolo Tiin'ik MAREA LIQUiDATIE DE MAS MULTE 1000 BUCA OR Lingerie de Vi eu a şi Paris pentru bărbaţi şi dame mai mult de 1000 bucăţi costume. elegante de (landă, Ve.gnotrs putini dame, un «sort ment colosal de pichet de iarn Bucăţi de patitfă, articole de lină pentru iarnă, mare alegere de zestrt _ CARE IN INTERVAL DE 30 DILE PANA LA 2 NOEMBRiE TRKBCJR TOTAI. ■lESFdr.inr^ ~T cu jumătate din pretiul fabricei de Ja o mare firmă din străinătate din causa neiisreptatei şi tristei crise comerciale. ASORTIMENTUL COLOSAL CONSTĂ DIN U R M a T ORELE PĂRŢI; Of] bucăţi piD ’â cea mal escMcntă de Ruroberg jj din beljjin, ; UU căţl mari de 65 coţi pentru 40 fraDcI, 50 fra- cl, 7u | ir |:l jnf: fin bucăţi pichet de iarnă, bvrnhent, alb şi colorat, 35 coţi UI UU franci, 12.50 franci şi 18 franci. fnn diirire cămăşi brodate pentru dame, camisâne de dame, pan-o'UU ta'dne de 2 franci, 2.50 franci, S franci pănă la Î0 franci £flfl ^ '«-'ne rochii brodate peDtru dame, de shirting şi flanelă, do JUU 2 50 franci, 4.50 franci pină la 12 franci. fnfib’căţl Peenoira elegante, coatume, halaturl, de 12 franci, 18 JoU franci, 24 franci pănă la 40 franci. (lAfl b.căţl cămăşi pentru bărbaţi, cămăşi de nbpte, ciorapi fine UUUd ti Pai ia şi batiste engleae. AUevk'i-ui» i..uic LicuvUh liiu se gusesec numai la. ih Bucurttd la d-nit (jobler Wartaaovltx Jt Cp-, a^eaţt r** I* Atbaaaala 1 I. Kl*,., A. FiaJkowakl, 1, Onaaa, J. Xaiarr. Drf«ciat>ţl lobia Anloniu, Dinu trie Marinasca. C. Sar ui, Fralfi G. A D. Tăatafacu. ii. CoDsi*ntiii**cu. U. Ridul «ac o & I. lonescu. conflsrrl; C, Răcoriţi, farmacUt, ţi la Iote Urmei» rrnumiU in celoU}(t oraş*. D A 1J17 A ppttra cercefurî, 3 coţi lat fără cusătură, prufcd;-* l ui\Lllx mal fino, Şervete, feţe Je pernede dtmaat, se Je»fac 8 franci 12, franci până Ia 30 franci. acesta desfacere dureză numai 30 ţlile până la Sf. Dimitrie şi trebue să fie desfăcute până atuncf fote depositele celema, Direcţiunea marel liquidaţinnl de la Brand Mayusin de la Pa' Calea Mogoşbef. Hotel garni I azur 42. vis-a-vis do casele Toriik ' J W • • 555 ■ T3S£f"' Rff > * _ *05 ROMANE ILUSTRATE Apare de trei ori pe septemână ; Duminică, Mercuri şi Vineri. UNTo. 1-23 INCLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AMIC de Ch. Paul de Kock se află de vtînilare la TIPOGRAFIA THIEL & WEISS şi Ia ioli litanii le liare alai ie Banei câl si in lislricle. Cu No. 24 a început romanul I O A JNT C, N, STEFANESCU SAVINY ARCIIITECT ELEV 3NiTEID A3LXA.X AL SCOALE! DE BELLE ARTE DIN PARIS Membru al Sooietă|eî centrale de architecţi din Paris şi Bruxelles, etc. Anunţă că a deschis un atelier de architecţi sub direcţiunea sa. Doritorii de a face construcţinni şi a comanda planuri, sunt rugaţi a se adresa Strada Cornet .lui No. 5ti, in dosul St. Visarion, safi Ia administraţiunea ac>stnî dinr. Am onure n aniinciu onor. Public, că unt deschis acuma o Magasie de tapete Mă voiu sili a putea oferi în tot-d’a-una mare asoitment do TAPETE şi fac CDDOScnt ci chiar de acuma Bont forte bine asortat. Cu totă stima Institution Francaise et Italienii I i Dirigee par MESDAMES MAZZANTINI 9, Place d’Aze^Iio, FLOKEXCE. Ces Dames , ajant quittt5 Ja France Jeur patrie apr^s la tfiierM 70—71, ont fond^ k Florence en J873 une Institution Franţaise e Iu< Jienne qui jonit de Jestime g^n^rale, et oii Ies jeunes filies reţeta uue instruction aussi solide que briliante. Lea directrices t^tant 1 dn diplome supt^rieur et second^es par de3 professeurs distmgktu Dans cette Institution l'enseignement est divis^ en 2 cours: t.c.'i ^lerueutaire et cours sup^rieur. Chacundeces cours comprend 2c]trjflf et cbaque classe est divisde en plusieurs sections. Selon son apt ţi-l’^lbve petit changer de section 2 fois par an. Le prix de la pension pour Ies internes est de 1200 frs. par ai tompris la niusique, le dessin et la danse. (793—3) 11. H O M € II Strsda Stirbev-Vodă No. 3. de GEORGES SAND. Dnpă dorinţa esprimntă din d ai mntte ) urţl s’a început cu No. 2li interesAtitnl roman. MISERABILII LONDREI DE PIERRE ZACCONE. Aceste din urmă dooă romane se vor publica aşa că câta o fasciculă va conţine, urmarea romanului IOANA şi cea 1-sltă nrmnrei romanului MISERABILII. CO NIlPU doctor in nudicină • ^ ’ AL Mk. netto. Opern-Gnllerie Cabinet 13.50 Mk. ord. 9,10 Mk. netto. , V'isit (i Mk. ord., 4 Mk. netto. Heine-Gallerie Cabinet 12 Mk. ord., 7,20 Mk. netto. > gress Quart 35 Mk. ord., 23 Mk. netto. fSnilpIureii-Gallerie Fclio 27 Mk ord., 17 Mk. netto. » . leere Mappe 5 Mk. netto. Musikci-Gnllcrie Caumct 12 Mk. Ord., 7. 20 Mk. netto. Anlikc Hiistcn I. Cabinet 9 Mk. ord., 5 Mk. netto. , M- » 9 Mk. ord., 5 Mk. netto. Anlikcn-Albimi 1. y 9 Mk. ord., 5 Mk. netto. . II. 9 Mk. ord., 5 Mk. nelto. Sdiipltireii-Giillprie i.! 9 Mk. ord., 5 Mk. netto. » ii. „ 9 Mk. ord., 5 Mk. netto. lihcin-AlImm 9 Mk. ord., 5,40 Mk. netto. Schweiz-Alhiim 9 Mk ord., 5,10 Mk. netto. A Hm in voii Rom fi Mk. oid , 3,fi0 Mk- netto. A se adresa, pentru comande d-lnl L. ROHN in LIP3CA. MARELE MAGAŞIN DE HAINE ■W -A. LA BELLE J O N VII' H tlMSnm I, 20, COLTIUL BULEVARDULUI SI Face cunoscut onor. CHentelo, că i a sosit pentru aesonul cele mal moderne, fasone elegante croite, dupe CoHtume complecte de Fantasie Redingote Ilardington Jaquette Bospliore Sacro (oupe anglaise l‘ardes8U8 Berai88ance diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priiineşte şi coimliidl de tote felurile «io haine care se efectue«Ja cit mare promptitudine. CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA JARDIUIEIîE 1 CURT1E 1 MOQOSIOAIBL CASA aHECUlSrUJ, 20 actual UN MAItE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tote felurile ( ravatte Plastron, Regate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tote lucrurile de modă MAI MODERATE Fnrnisoru! CorţiI, No. 20 Colţul Balei ardulni şi Mogoşdiel Casele Grecenn. ih 3J