\ 124 MIERCURI, II OCTOMBRE ANUL III—J878. ^ON AMENTELE- IÎI TOAl'/\ ROmANIa .................. L n. 47 ..................» , *4 .....................li IN STRĂINĂTATE : ................... > 80 sSkBflDNI ŞI RECLAME: I W lit*re petit, pomina IV, 30 bani }• IU, 80 bani, pe paK. J|, j jeţ „„ţ Reclame 3 lei noi linia. Iiumâr In capitală 10 bani. MPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Riuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ‘Daoia,. AISXXJIsraXLJPtI : 8e priimete In «trAinatate : La D-nil JIatuen-Han ă VogUr In Vienna, VValGach|(Ui" 100, A. Oppelik In Vienna, Stubenbaatei 3; KudotJ Mo*m in Vienna, Seileratiltte 3: Phil\pp L6b in Vienna, Eichenhaebtţaaae 11 : L. Lang <# Comp. In P«|ta, Havat-LaffiU ă Comp. In Paria, C. Adam 3, Carrefour de la Croii-Roug* 2, Paria; OraiatC Comp. Rue Oronot 2 Parii; Sug.Mi^oud, 139—140, Eleet Street London 8criaorl nefrancate nu ie primeac. Artioolele napublieate ie ror arde. Un număr In Districte 15 bani. d« Bncnresol, 9 octombrie. ||-ale............104'Jî 104*1. ineniale .... 99’L 99>|2 91 843|* «iar rural . . 92*|t urban , . 85 raieipal al Capit. 95*|> il........... — — 4 ............... 200 — li Inia .... 80 — licipal co premii 30 — nici......... — — «A............. W1» — ......... 25 12*|î— 123 — Cursul da Vleua, 31 octombre Renta ungari In aur .... 83 70 Bonuri e teaaur unjţ., Iernii. 111 50 . , , II , 73 75 Impru,votul austr, In hArtie . 61 — > , > argint . 62 60 Renta amtriacA In aur ... 71 60 Lote din 1868 .............. 111 50 Acţiunile b&nce! naţionale . 769 — . . auatr. de credit . 227 50 . » ungare » 208 75 Argint........................100 — Ducatul....................... 5 61 Napoleonul.................... 9 406ji« 100 mircl germane.............58 — Cursul de Berlin, 2i octombre Acţiunile Ciilor ferate rom&ne. 33 — Obligaţiunile romane 6Q/a . . 81 25 Priorităţile C. fer. rom. 8»/# 84 75 împrumutul Oppanheim . . . 100 — Napoleonnl.................... 16 30 Viena, termen lung........... Paria . aourt .... 81 10 Caleadarnl ■, de frumoasa el înfăţişare, irea de ţară şi un aer bărbă-nălţat ăncă prin conştiiuţa da- toriei im plinite se zngrâveafl pe feţele oştenilor noştri, şi bună starea lor materială cel puţin a acelor ce ni s’aă arătat, ne a umplut sufletul de mulţumire. Da, in inima fiecărulom este o coardă de ,chaumnismuK care resuHlă fără voiă la vederea armatei ţărel sale intorcăndu-se in patria el biruitoare şi glorioasă. Ea a resuliat puternic la 8 Octomvrie şi in peptul nostru ; uitând 01 ce altă preocupare nu simţeam de cât mândria. Astăzi reintraţi in stăpânirea raţiune! reci, aşezaţi in liniştea cabi netului, mal avem ăncă alte cuvinte de zis in ocazia armatei. Aceasta oştire, de a cărei infâţo-şare ne putem mândri in faţă chiar a străinilor, şi de a cărei gloriă se impodobesc astăzi d-nil de la guvern şi cu al lor, cu ce inverşunare □u o combăteaă in vremea guvernului conservator. Această moştenire, o dinioare hulită şi de spreţuitâ, astăzi le slujeşte de treaptă pentru a se înălţa şi tot odată de mijloc pentru a ascunde mizeriile administraţiunel lor. Insă precum d-nil radicali totdeauna inconsecuenţl afi fost, astfel şi in ces-tinnea armatei sunt lipsiţi de şiru in lucrările lor. In loc de a păstra şi a desvolta, fără exagerare ,dar in marginile adevăratelor trebuinţe ale ţârei, această instituţiune a armatei pe care guvernului conservator i-a trebuit atâta vreme, atâta lucrare şi atâta statornicie pentru a o inte-meia, aceşti oameni, cari nu afi alt respuns, când le impută cineva nenorocirile stârel de faţă a lucrurilor, decât ; „vitejia armatei* aceiaşi oameni lucrează pe de alta parte a distruge ceeace avem. Fără a mal vorbi de planurile lor ascunse de reforme generale, vom aminti propunerea făcută de un călduros partizan al dd-lor Brâtiano-Rosetti, de deputatul Grigorescu. Raportul Băfi asupra budgetului ministerului de res-boifi nu propune nimic mal puţin decât desfiinţarea artileriei teritoriale, a acestei creaţiunf originale şi binefăcătoare, admirată de oameni speciali din străinătate şi care a făcut slujbe atât de însemnate in res-boiul de faţă. Şi, fiindcă ne aflăm pe acest tă-răm, de ce să nn spunem cum guvernanţii noştri de astăzi desgustâ şi de-moraliseazâ armata prin favoritismul nemal pomenit ce’l întrebuinţează in toato privirile. Nu meritul, capacitatea, bravura safi vechimea sunt titlurile cerute pentru înaintarea in graduri ; destul este să te arăţi devotat partidului radicali şi vel trece peste toţi camarazii. Dacă vom cerceta acum chestiu- nea decoraţiunelor militare ce vom găsi. La serbarea de Duminică am fost isbiţl de un fapt, pe care avu-serâm ocazia de a’l constata şi in alte împrejurări. Acest fapt este că mal toate pepturile erafi impodobite cu decoraţii, şi câ aceiaş tunică militară purta câte 5 şi 6 diferite cruci. Acest indoit fapt dovedeşte până la evidenţă ca făptuitor afi trecut cu mult peste scopul in vederea cărui s’afi creat decoraţiile militare. Să ne explicăm. De sigur ca nimeni nu va tăgădui Franţei, de pildă, certificatul de a avea soldaţi iuzestraţl cu bravura individuală şi cu simţimentul exagerat chiar a gloriei uniformei. El bine î Nu ne sfiim a declara ca la întoarcerea armatelor sale biruitoare din resboiele Crlmulul safi Italiei, nu ar H găsit cineva nici a 20 parte, proporţional vorbind, din totalul soldaţilor noştri decoraţi. Când vezi acel semn de onoare pe peptnl unui soldat francez poţi zice cu in credere: ,Pe câmpul de bătălie acest om s’a deosebit de camarazii sel prin o faptă de vitejie.* Pe cănd, cn sistemul urmat la noi, cu o armată decorată mal in totalitate, văzând un militar decorat, stai Ia îndoială şi te mărgineşti a zice; „Acesta a fost pe câmpul de bătălie.* Precum in rândurile civile asemenea şi in rândurile militare, semnele unul merit superior afi perdut interesul şi valoarea lor prin întrebuinţarea nemărginită şi necumpănită ce s’a făcut cu dănsele. In cât priveşte armata, răul nu se mal poate indrepta, din fericire; să nu creazâ cititorul câ a dat aici peste o greşeală de tipar; cu tot din adănsul am scris die fericire căci pentru vindecarea abuzului făcut singura cale s’ar putea găsi cu ocaziunea unul nofi războifi, de care rugăm pe provedinţa să scutească pe ţara noastră care are a resimţi multă vreme âucâ durerile gloriei militare. Daca aceste rânduri ar fi fost scrise numai in interesul partidului nostru, aici am fi avut locul de a rosti încă odată regretele şi simpatiile noastre pentru acel bărbaţi cari au lucrat cu energia adevăratului patriotism la crearea, putem zice şi la desvoltarea acestei instituţiunl ce ne dă astăzi motive de o aşa legitime mândrie. Dar am lăsat la o parte aceste consideraţiunl tocmai pentru a păstra cugetărilor aici expuse caracterul lor abstract şi desbrâcat de ver ce scop special de partid. .Românul* combate ideile emise de noi in privirea organizării viitoare a Dobrogel. Noi am cerut ca şcolile primare din Dobrogea să fie confesionale, să nu impunem popu-laţiunilor limba şi instituţiile noastre, in fine ca Dobrogea să fie tra-ţatâ ca o provincie deosebită respec-tăndu-se legile, datinele, individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdannbianâ. Cuvintele, pentru cari am făcut acele propuneri sunt multe şi varii; cel mal grav insă e — câ cu toate drepturile noastre istorice necontestabile asupra acelei părţi de ţară — ea este azi de facto o ţară străină şi nici nu putea fi altfel, de vreme ce dominaţiuuea română a încetat acolo de aproape cinclsute de ani. Al doilea cuvânt e, câ am voi să nu ne fie ruşine intr'o zi de starea, in care administraţia ineptă, immoralâ şi vândută a generaţiei liberale de astăzi a adus România întreagă. Da aceea unirea personală a provinciei cu România ar fi poate ex pedientul cel mal hun, pentru a o Bcâpa de lăcustele diurnaşilor, cumularzilor şi postulanţilor flămânzi, care cotropesc şi vestejesc in România totul — instrucţie, administraţie, advocatura, justiţia chiar. Acuma venim la răspunsurile .Românului*. .Românul* numeşte ideile noastre erezii. Să vedem ce erezii sunt: Ziarul guvernamental zice că noi nu ştim safi uităm, câ deja Luther a stigmatisat identificarea ştiinţei cu biserica, o identificare , la stâr-pirea căreia n’a încetat, nu încetează de-a lucra pedagogia modernă. înainte de toate Românul trebue să ştie,căşcoala primară n’are a face nimic cu ştiinţa, precum pe de altă parte ştiinţa n’are a face nimic cu pedagogia. Şcoalele primare nu sunt institute pentru propagarea ştiinţei, ci institute de creştere, (educaţiune). Pe de altă parte biserica este asemenea un institut de creştere şi influenţa el asupra şcolii primare este cea mal folositoare. Cititul, scrisul şi Bocote&la nu sunt ştiinţe, sunt mijloace numai cele de'ntâifi pentru a'ş! fixa memoria şi a ajunge la cunoştinţe, cea din urmă pentru a uşura judecata asupra valorilor. Materia adevărată ce caută a se preda in şcolile primare, trebue să fie educativă. Tocmai acesta e defectul şcoa-lelor din România, câ atât cele primare cât şi oele secundare ingreuie memoria şi judecata copiilor c’o mulţime de cunoştinţe nefolositoare — nici o programă de studii nu-I aşa de ic&rcAtă ca cea din România lăsând caracterul şi sentimentele paragină. Ştiinţa începe abia acolo, unde judecata e coaptă, disciplina caracterului deplină — înainte de această epocă nu există de cât creştere, prin deosebite mijloace, din cari religia e cel mal puternic. Partea pur-dogmaticâ a religiei se pierde cu vremea, dar simburul e! moral remâne şi formează tăria caracterului. Institutele noastre de educaţie — interconfesionale — pro -duc pehlivanii şi papugil, cari de la 15—16 ani Încep a aspira la funcţiile statului, Implu — privelişte greţoasă — localele obscene de petrecere şi ne inspiră de pe acum desgust şi o mare nelinişte In privirea viitorului României. Dar dovada cea mal limpede, câ tocmai idea .Românului' este o erezie, sunt şcoalele confesionale din Austro-Cngaria, singurele institute vrednice de toată lauda, care disciplinează In mod riguros caracterul populaţiunilor ramăm de acolo. O altă dovadă Bunt şcoalele catolice din Bucureşti, vizitate de copil români, ba de evrei chiar. Şi de cel Pentru câ şcoalele interconfesionale corup. C’un cuvânt şcoalele elementare sunt institute de educaţie, iar mijloacele sunt cunoştinţe fie practice, fie religioase. Indealmintrelea .Românul* greşeşte râfi, citând in această privire pe Luther ca autoritate. Iu realitate obscurantismul introdus in Germania prin reformaţi a fost mult mal mare şi mal cumplit, de cum 1’afi introdus vre-o-datâ catolicii. Reformaţii afi ars şi spănsurat eretici mal râfi de cât catolicii, şi tocmai contra acestui obscuramtism barbar catolicii afi introdus şcoala primară populară, care este o in-venţiune a lor, dacă se poate întrebuinţa acest cuvânt. Tocmai ordinul cel mal calomniat — JesuiţiI sunt creatorii şi respânditoril învă-[âmăntulul popular gratuit, care înaintea lor nu exista. Lăsăm la o parte pedagogia d-lor modernă, care se vede câ e atât de modernă, in cât n’o cunoaşte Ancă nimenea. Pedagogia nu are a impune materia cutare ori cutare, ce e a se preda, ci numai modul de-a o preda pentru a inriuri asupra caracterului şi a disciplina mintea. E o ştiinţă formală safi mal bine o artă pentru a face mal priceput copilului ceeace voim sâ’l spunem şi a’l imprima mal adânc ideile morale , şi câte puţin a deveni directivele \ieţil sale. In materie chiar ea nu decide nimic. De aceia am ruga pe .Romftnul* să nu confunde pedagogia adevârată cu ideile secăturilor republicane , TIMPUL cari vor să pue mâna pe şcoala primară şi a căror pedagogie consistă intru a nu avea nici o pedagogie. Atât pentru instrucţia publică a dobrogenilor. Ideile .Românului* sunt greşite ori tendenţioase, in tot caşul idei, din care nimeni nu va putea să tragă folos. lată ce zice insă .Românul* despre limba administraţiei din Dobro-gea : .Fiecare ţară are o limbă a statului. o limbă a cetăţeanului, un instrument de inţelegere comună, care poate să difere de graiul naţional al individului cutare sad cutare. Statul n are dreptul d’a persecuta grăbirile locale. Ele pot şi trebue chiar să figureze in scoalele respective. Turcii din Dobrogea vor invăţa turceşte, tătarii tâtâreşte, mal bine âncă decât sub dominaţinnea otomană. Toţi cetăţenii români insă, fără distincţiune de origine sad de religiune, sunt datori a cunoaşte limba comună a statului, limba prin intermediul căreia cl se pot înţelege unii cu alţii, ca membri al unei singure familii politice. Aceste idei nu sunt greşite, nu sunt tendenţioase : ele snnt primejdioase. Asupra acestor idei nu mal in-cape nici un fel de discuţiune : este in vecinătatea noastră un stat, in care ele sunt aplicate şi nu avem decât să căutăm urmările acestei aplicaţiunl, pentru ca să ne incre-dinţâm despre aceasta. Cuvintele pe car: le extragem din .Românul, par a fi estrase din foile maghiare; din cuvânt in cuvânt argumentele, cu care .Românul* combate cererile noastre, sunt argumentele cu care politicii maghiari combat cererile Românilor din Ardeal. Intr'nn cuvânt politica pe care „Românul* ne sfă-tneşte s’o urmăm faţă cu Dobrogenii este politica pe care maghiarii o urmează faţă cu .Românii* din Ardeal. E inţeleaptă această poliricâ? întrebaţi pe Ardeleni, că el să vâ respundă. .Românul* zice : .România trans-danubianâ există ; dar trebue să ştim a o iubi ca şi ea să ne iubească.* Aşa este, trebue să ştim a o iubi, pentru ca şi ea să ne iubească. Dacă insă vom procede faţă cu dobrogenii cum maghiarii proced faţă cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi, cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mal avem nevoie de alte dovezi 1 Rusia urmează aceeaşi cale a Introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia In provinţia Posen, In Alsas şi Lorena, c’un cuvânt toate statele cuceritoare. E o armă periculoasă aceasta In mânile celui slab, căci se ’ntoarce mal In genere contra lui la urma-urmelor. Pasajul din .Românul* e evanghelia tiraniei maghiare, ruseşti, prusiene. Noi con-cedem ca limba românească să fie obiect de studifi obligatoria, Insă predarea tuturor obiectelor să se facă In limba maternă a copiilor, căci numai aşa vor pricepe ce ’n-vaţâ, şi numai aşa vor Invâţa a iubi România. Acum venim la instituţiile noastre liberale, pe cari n'am voi să le vedem Introduse In noua provincie. Am voi să se respecte adică statu-cjuo ante bellum, relaţiunile de proprietate şi de posesiune administraţia comunală cum a fost, juris-dieţiunea matrimonială exercitată de cler, sentinţele de pace dictate părţilor prin persoane clerice, c’un cuvânt toată organizaţia primitivă, Insă morală şi de bună credinţă a unul popor primitiv. Pentru aceasta ar trebui un studia îndelungat făcut la faţa locului, asupra obiceielor pământului, asupra acelui drept viu, recunoscut de toţi şi necontestat de nimenea, care cuprinde puterea sa coercitivă In sine ânsuşl şi In conştiinţa omului. Dacă ,Românul* se teme de veacul de mijloc, să ’şl a-ducâ aminte, că amândouă ţârile noastre Dunărene n’au avut de la fondarea lor, şi până in suta a optsprezece nici un cod scris (codicele Vasile-Lupu şi Matei Basarab nu s’ab aplicat nici o dată) şi că abia Fanarioţii, stricând ţara din temelie şi corumpând până In măduvă simţul de drept al românului, aO fost siliţi să ’ntroducâ norme scrise în-tr’o societate, In care totul era putred, iar şiretlicul, sofisma şi neadevărul se Introdusese In locul sentimentului innâscut de dreptate şi de adevăr. DIN AFARA Intre candidaţii pentru tronul Bulgariei, se vorbeşte prin ziarele străine, că ar fi şi generalul Ignatiev. 0 corespondentă adresată din Rus-ciuc, du data de 7 octombre, câtrâ .Corespondenţa politică* din Viena, zice că un comitet bulgar, instituit pentru a discuta asupra candidaturilor, a adoptat candidatura diplomatului rus. Foaia austriacă nu spune insă prin cine era instituit acel comitet bulgar. Se scrie din Constantinopol către .Pol. Corresp.* că in şedinţa din 12 octombre a comisiei internaţionale pentru organizarea Rumeliel răsăritene, s'a ivit o nouă neînţelegere intre Rusia şi Poarta. Comisarul rus a cerut Porţii să comunice comisiei proiectul de regulament, ce are de gând să aplice celorlalte ţinuturi ale Turciei din Europa, conform stipulaţiilor tractatului de la Berlin. Comisarul turc a refuzat declarând că, conform articolului 23 din tractatul dela Berlin, această cestiune nu va intra in desbaterea comisiei decât când Toarta va fi adoptat regulamentele de cari e vorba. Se scrie din Constantinopol câtrâ «Polit. Corr.“ din Viena: .Spusele prinţului Duducov-Kur-sacov, care este acum in Constantinopol, fac sâ prevedem complicări noue in Rumelia. După cum ăl este obiceiul, prinţul Duducov vorbeşte la toată lumea cu atâta francheţâ, câ ori trebue să fie indiscreţie din parte'l, orlcă este un calcul dibăcia. El ia in bătae de joc lucrarea comisiei internaţionale, şi zice câ ea lucrează pentru o Rumelie resâritea-nâ. care niciodată nu va exista. ,In realitate, a zis dânsul, este peste putinţă de a mal pune din noa aceste ţinuturi sub jugul otoman.. Musulmanii nu pot trăi pe un picior de egalitate cu creştinii; el trebue sâ fie stăpâni. Congresul din Berlin n’a cunoscut deloc această trăsură caracteristică a musulmanilor impârţind Bulgaria in doă părţi şi decretând crearea artificială a Rumeliel răsăritene. — îndată ce noi (Ruşii) vom părăsi ţara, o luptă de viaţă şi de moarte va isbucni intre bulgari şi musulmani. Bulgarii mi-ab declarat insişl, câ vor măcelări pe Turci pentru a sili pe Ruşi sâ se intoarcâ inapol; şi când le am spus câ atunci voia fi silit să pun a'I împuşca, el, rni-aa răspuns câ vor muri bucuroşi de gloanţele creştineşti (?!), O sută şal-zeci şi doâ de localitâţel creştine, din spre miazăzi de Andrianopol mi-aa adresat pe- tiţii cerăndu’ml sâ le las oştiri ca să le protegeze, dacă nu, apoi vor emigra în Bulgaria.* .Prinţului ăl place sâ Înfricoşeze pe comisarii europeni, şi de mal multe ori, a declarat In gura mare, că el ar face tot ca sâ protegeze pe comisari, dar că nu poate răspunde de Bulgari, cari sunt foarte aţlţaţl. Cât despre finanţe, prinţul a trimes In Bulgaria toţi banii cari i-a găsit In Rumelia răsăriteană, şi e gata să predea In seama comisiei lăzile... goale.* Notiţele oficiale daa următoarele amănunte asupra oştirilor englezeşti adunate şi gata de răsboiO pe graniţa Afganiel: Coloana dela Kuram, suâ comanda generalului maior Roberts, se compune din trei baterii de artilerie , un escadron de husari, un regiment de călăreţi din Bengal, un regiment de linie şi şase regimente indigene. Divizia dela Moultau sub comanda locotenentului general Donald-Ste-ward : 8 baterii cu tren de asedia, un regiment de husari, doă de călăreţi din Bengal, doă de linie , şi cinci de pedestrime indigenă,— Coloana delaQuettah, sub comanda ge-neralulul-maior Biddulph : 2 baterii de munte şi una de câmp, trei regimente de câlărime indigenă, unul de linie, şi şase de pedestrime indigenă.—Fiecare coloană are saporl şi minori. Extragem dintr’o corespondenţă din Roma câtrâ ,J1. des Dăbats* următoarele : .Sfântul Scaun să găseşte azi in mare incurcăturâ finanţiarâ, in urma pontificatului reposatulul Piu IX.... Este adevărat câ Leon XIII se o-cupâ mult cu punerea in orănduialâ a afacerilor Vaticanului. Papa Leon este un administrator, şi s’ar putea regreta că, in loc sâ fia chemat la postul ce T ocupă acum, cardinalul Pecci n’a fost chemat şi destinat de Providenţă la ministerul de finanţa. Leon XIII, prin caracterul săâ, este pornit la ordine şi economie; s’ar putea zice câ este pornit chiar la sgârcenie, dacă n’ar fi nepotrivit sâ punem numele unul papă lângă numele unuia dintre cele şapte păcate strigătoare la cer. Oamenii de aşa caracter nu şi ’1 părăsesc nici chiar in gerarea averii lor proprie. ..... Se zice că Leon XIII, adânc ingrijat de mizeria, ce domneşte in Italia, şi mal cu seamă la Roma şi la Florenţa, şi privind ca o datorie de a mal uşura acea mizerie fără insă a compromite finanţele pontificale, are de gând sâ facă o, imensă vânzare a tutulor obiectelor de orl-ce fel ce s’aO fost oferit lui Piu al IX, şi dintre cari multe sunt de un preţ insemnat. Acele obiecte sunt astăzi incluse in sălile Vaticanului, nnde sunt date uitării şi unde s’ar putea sâ se strice in părăsire cum sunt. Acest proiect este in adevăr generos, şi executarea lui va fi cel mal bun răspuns, ce s’ar putea da celor ce invinovăţesc pe Leon XIII câ e sgârcit.* O depeşă din Roma către ziarele franceze spune : Se asigură că cele d'ântăl baze ale negoţierilor dintre Germania şi Vatican s’aa părăsit cu desăvârşire, in urma atitudinii deputaţilor-centru-lul in Reichstagul german. Cu toate astea, alte baze mal puţin radicale s’afi substituit planului larg de en-semble dela inceput. Pe cât se va putea, se va regula după legile actuale , raporturile dintre stat şi bi- serică, aşa incăt lucrurile sâ poată merge inainte fără conflict. Guvernul francez a primit aderarea guvernului egiptean la aranjamentele hotărî te intre guvernul englez şi cel francez, cu privire la ministerul finanţelor Egiptului. RUSIA şi ENGLITERA Reproducem sub acest titlu următoarele consideraţii, ce le face ,JI. des Debats* asupra situaţiei dintre Englitera şi Rusia, şi cu privire la evenimentele ce se desfăşură In Asia lângă graniţele acestor doâ puteri : Conflictul dintre guvernul Indiei şi Emirul din Cabul atrage fireşte luarea aminte asupra negoţierilor schimbate de mal mulţi ani Încoace Intre Englitera şi Rusia, cu privire la situaţia respectivă In Asia centrală. Acele negoţierl aa fost expuse într’un document supus Parlamentului englezesc In 1873; şi acum foarte de curând, cu prilejul expediţiei generalului Kaufmann prin Bokbaria câtrâ partea de sus a vâiel Oxulul sad Amu-Dariel, acele negoţierl ah fost obiectul a fel de fd de apreţuirl. ,Pall Mall Gazette* a reprodus trăsurile cele mal de căpetenie ale acelor negoţierl, de oare ce împrejurările de faţă le dafi o nouă Însemnătate. „In 1864, după invazia Rusiei In chanatul Kokandel, se deşteptară fireşte neliniştea şi susceptibilitatea Engliterel. Această putere nu putea consimţi sâ lase pe puternica el rivală a înainta mereâ în spre India. Pentru aceea se văzu in acea epocă ivindu-3e, In capul guvernului englezesc, ideea de a ajunge la un schimb de vederi cu Rusia, spre a hotări o zonă ueutrâ, prin bună inţelegere, a cărei ocupare să fie o-pritâ şi uneia şi alteia dintre aceste doă puteri. La fie-ce pas ce făcea Rusia in Tataria, ea protesta contra acuzării că vrea sâ cucerească acea ţară. Intr’o circulară importantă, cu data de 21 Noembre 18G4, şi care este coprinsâ iu corespondenţa diplomatică, de care se vorbeşte mal sus, prinţul Gorciacov jse silea să demonstreze câ Rusia ceda unei necesităţi imperioase, ce i se impunea prin caracterul turburător al populaţiilor turcomane limitrofe cu posesiile sale. El daclara că Rusia, sosind odată in vecinătate d'a dreptul şi nemijlocită cu Kokandul, are sâ se afle de acolea in colo in faţa unul stat mal solid şi mal compact, nu aşa de nestatornic şi mal bine organizat din punctul de vedere social. Cancelarul rusesc adâoga: .Acolo găsim limita geografică hotârltâ, pe care trebue s'o ajungem, insă, la care trebue să ne oprim: a mal merge inainte, ar fi sâne impunem silinţe considerabile şi sâ ne condamnăm a merge din anexare in anexare.* Cerneala cu care fusese scris acest menifest rusesc d’abia se uscase, dupe cum zice sir Henry Rawlinson, şi ostilităţile reîncepură pe riul Iaxarte sad Sir-Daria, cu mal multă energie de cât orl-când. In luna lui Iunie 1865, Ruşii trecuseră cu mult peste linia fixată in circulară din Noembre 1864, şi puseseră măna pe Taşkend (28 iunie). Acest eveniment dete Ioc la o proclamaţie a guvernatorului general din Orenburg (septembre 1865), in care se zicea câ ţarul n’avea nici o dorinţă sâ ’şi mal intinzâ stăpânirea şi aşa destul de vastă. Insă această nouă declaraţie nu linişti terne- / rile guvernului englezesc, ( câ fusese conhrmată in nun intrevederl ale ambasador 1 glez de la Petersburg, sat -a pârâtul sab cu prinţul Gorc adevăr, cu toate protestări* Rusia âşi urma cucerile in l , punea mâna pe Samarkandiţ pe Emirul din Bukhara să cunoască tributar. Rusia i astfel cu desăvârşire stâpâj isvoarelor Sir-Dariel, şi intş şi India engleză nu ma nea decât numai partea »; âugustă a Tâtariel răsăritene natele cele mici, Karategicţ was, cari se mărginesc cu I Atuncea guvernului englu in minte proiectul d’a statrn cea faimoasă zonă neutră ţi a cărei iniţiativă pare câs i lord Clarendon , şi după cid zonă trebuia sâ corăspunzăî* Afgania. Rusia se grăbi sâ phJ această propunere, şi la , i 1869, prinţul Gorciacov sc:sr ambasadorul Rusiei la Lonk ronul Brunnov, urmâtoareliR voiţi a repeta principalulu. ’> tar de stat al M. Sale briti sigurarea pozitivă câ M. i râtul priveşte Afgania ca m desevărşire in afară din iii care Rusia poate fi chema i . exercita inriurirea*. Trebue»! astea că această concesie fi către lord Clarendon a fos| nergie criticată de către ii d’Argyll, de atunci secretarii!* la departamentul Indiei, şi i H tre guvernul din Calcutta, rt> ale cărui priviri Oxul de ijM trebuit sâ fie desemnat c" tt estremâ pentru invaziile Rifi. notăm apoi in treacăt că vtt pe atunci era acelaşi sir loWL rence, care acum a scris o i< foarte tare in contra pob mate de guvernul actual di-i faţă cu Emirul din Cabu i Clarendon, mal lămurit deuft incepu negoţierile pe acest cr» teineia, şi in luna lui apnl> ş propuse baronului Brunnowou xeze Oxul de sus ca linie d«*| care. Aceasta propunere det noue „pourparlers*, şi fu mtfj cutată intr’o intrevedere c ,»l lord Clarendon şi prinţul Goii la Heidelberg, in luna lui a bre acelaşi an. Cancelarul r c Iară intrevorbitorulul săO, | preferi ca Englitera sâ seş ântâia el propunere, după nnct nn om atăt de învăţat ca onor. Strat ne-a zis o enormitate, d-sa ne-a ;irat că populaţiunea Dobrogeî este 100,000 suflete. Aci să’ml permiteţi /in cn date certe oficiale. Ele provin di trei autorităţi necontestate, şi a căii cărţi sunt tipărite. TnBtrele coneor-S nnele cn altele, ceea ce probează litatea lor. Cifrele ce voiQ cita provin Inatistica Bulgariei, publicată in Bu-tl in anul 1877, de generalul Bo-_>v, care a foşt special însărcinat de • 1 major rns cn această lucrare; din Turciei, şi care a avat la mână -jî?' documentele ce există in privinţa .jţita; şi din etnografia Tnrciei de d. U, consul austriac la Filipopoli, cel din Ană scriitor despre acest obiect, şi care Alispos de materialul cel mal complect Şa treent prin mănele cnivu. După a-4i a o tor I eangiacnrile nnite a Tnlcei •sa Varnel la nu loc na afi mal mult de dl,800 locuitori. Prin nrmare na cred î Dobrogea cn partea din sangiacnl Var-ce ni ee oferă să numere mal mnlţl itorl de cam sânt iu Basarabia care e ia. Ambele sangiacnrî aO 111,000 liometani şi 60,800 creştini. Dacă vom loa numărnl romănilor din I rugea dnpă d. Lejean, a cărnia date li snnt foarte nesigure, el nn se sne | mnlt de 20,000 suflete, pe cănd in •arabia românească, dnpă datele ofilii ale guvernului, snnt 19,000 de Roii. Jedeţi că nici în privinţa popnlaţinnel • ivsm date pozitive, ezacte. Nu ştim <1 locuicori are teritorul ee ni se oferă. A< c< nit Cum voiţi d-voastră ca, orbi cum suntem astăzi, să decidim asupra celorlalte cestinnl importante ce Se ivesc ? Uşor este a zice noi, cari avem putinţa de a veni şi a şedea in capitală : uă meargă armata iu Dobrogea, să cheltuească guvernai pentrn Dobrogea. Dar cn ce drept dispuneţi de banii altora fără să’i consultaţi? Căci cănd ar fi vorba nnmai de bani şi de buzunarele d-voastră nu aş avea nimic de zis. De ce să nu consultaţi pe contribuabilii, dacă vor sâ’şi impună sarcini noul pentru conchiste incerte ? Nu sunt ei in drept să ceară de la gavern, care le propune această couchistă, să le explice avantagele el? Dar mai este şi altceva, cauţiunea Do-brogei atrage dnpă sine alte cestiuni importante pentrn viitorul economic al ţărei. Aud de dramuri de fer uoui ce se proiectează şi cari poate ni se vor impnne ca o consecinţă a acestei conchiste. Dramul de fer de la Uucurtşt! la Cernavoda trage după sine pod peste Dunăre şi clădirea nnni pod la Kinstenge. Cn ce aQ să se facă acesta ? De geaba? De sigur că nu. Avem să le plătim, şi să le plătim ecump. Dar să examinăm pnţin, dacă un drum de fer care ar conduce de aci la Kius-tenge ar putea fi în favoarea României. Ce ? De căDd cn Dobrogea, Romănia-ve-ch», permiteţi’ml a o nanii astfel, nn mai merită nici nn fel de consideraţinne ? Ce va deveni Galaţnl şi Brăi!a, cănd vom face port la Kinstenge şi drnru de fer care condnce direct acolo mărfnrile indigene saO străine? Este drept ca dornnia-voastră să ruinaţi două porturi cele mal importante ele ţărei pentru ca să faceţi nn port intr’nn teritorii! care nn ştiţi căt timp avem să’l menţinem. încă o consideraţie foarte însemnată care aş fi dorit să fie foarte desbătută. De ce ni e’a dat Basarabia ? Pentrn că am cernt’o ? Pentru că Europa a vrat să ne fie plăcută? Pentru că ne tragem de la împăratul Traian? Nici de cum. Basarabia s’a dat la 1858, pentrn că puterile cele mari ale Europei aQ crezut că este de un interez european a depărta pe Rusia de la Dunăre, şi aceasta este espres, tu mod formal, iu mod categoric, tractat şi io protocoalele tratatului de PariB. Pentru ce ui se dă Dobrogeu? Pentrn cu ni b’b făcut o nedreptate mare. O putere mare ne-a promis printr’o conven-ţinne că nn se va atinge de teritorial noBtra pentrn că aceastră patere nn s’a ţinnt de cnvent, şi pentrn că a avat unele pateri să ne indnlcească dnrerea şi amărăcinnea, ni se ofere Dobrogea. Dacă voiţi să vă încredinţaţi despre aceasta, nn aveţi de căt să recitiţi protocoalele 9 şi 10 ale congresnlnl de Berlin, veţi vedea acolo cum reprezentantul generoasei Franţe a cerşetorii pentro noi generaeitatea Rusiei, ca să ni se dea pămentşi peste valul lui Traian ; veţi vedea acolo că Rusia se opanea foarte zicănd că destul ni se dă Dobrogea pănă la valnl Ini Traian, adăo-gănd aceste cuvinte însemnate: ,0a greO s’ar putea esplica Rusiei, de vreme ce Dobrogea ar fi mărită iu dauna principatului Bulgariei, care este redau intr’nn mod atăt de considerabil.* Nn e greQ de a vedea jinde ne conduce cestiunea Dobrogeî. Şi d-voaetră voiţi ca printr’o simplă moţiune, care nn poate evea caracterul unei legi, să anexaţi Dobrogea; şi chiar dacă moţinnea ar avea caracterul nnei legi, totnşl d-voastră no snnteţi competinţ! pentrn a o vota, căci actele Adnnărel nn mai pot avea această misiune, dnpă cnm chiar comisinnea, chiar guvernai recunoaşte. Tot ce se va face in acest mod nn va fi nn Incrn regalat, va fi o carată fantasmagorie, va fi nn lacra nedemn pentru o representaţiane naţională independentă. (Aplanse). Voiă Bfărşi cu nişte cuvinte foarte elo-cinte, cari s’aă zis de nn mare bărbat al ţărei de anal din bătrânii noştri, şi curo s’afi repetat de onor. d. Cogălniceann cn o-cazinnea convenţinnei de la I aprilie 1877, Eată ce zicea Miron Conţin in vremea Ini .Să nn dăm, Măria Ta , acest păniăut, căci el este stropit cn sângele nostru.* Eară d Cogălniceann a adăogit: ,Nn vom da pământul nostru Turciei.* Eă astăzi voiă mai spune: ,nn’l vom da nici Rusiei.* Dacă ni se răptşie Basarabia din noă , aceasta este o necesitate tristă ; guvernai a avnt nn curaj pe care nu’l râvnesc de ioc. El a făcut lucruri eă dea Dumnezeă să iasă bine la capătă. Dară e timpul să ne oprim, eăci arnneaţi pe nonl povârniş Bpre care suntem împinşi, cine ne TIMPDI. poate zice unde vom sta şi dacă nn na vom sdrobi înainte chiar de a ajunge la capăt? Lnaţi seamă, d-lor cn sistemul de schimbări ter torinle de astăzi, cn sistemul de moţinnl de natura celei de faţă, astăzi dând nna, mâine poate va veni Oltnl şi poimăne Siretnl. Şedinţa s’a suspendat până la orele 8. Şedinţa din 28 Septerobre 1878 (seara) Şedinţa se deserhide la 8 ore seara, sub preşediuţa d-lnl vice-prepinte Dini. Bră-tiand. D. vice-preşedinte. Şedinţa e redeschisă. D. min stru de externe are cuvgutnl. D-lor, s’a criticat foarte mnlt opiuinnea majorităţeî; ei! d-lor, opininnea majorităţii, permiteţi-inî bh o spnn , seamănă cu tratatei de Berlin. Ce eete tratatul de Berlin? O tranSacfiune! De aceea nimenea in parte nu era mulţăinit cn dănsnl. Cu toate acestea tratatul de Berlin a pas capăt rezbelului, şi a dat Inmei pacea care poate să se menţină na ştiă căt, căci viitorul este al lui Dumnezeă , dară in fine a dat lumei de O cam dată pacea. Tot aşa este şi opininnea majorităţei: faţa ţărtl ea reprezintă Întrunirea bărbaţilor cari pan ţara mal presus de partide, cari se închină tratatului de Berlin, şi net-fel daQ ţărei pacea din afară. Singnr onor. d Dimitrie Stnrdza a fâ-ent o excepţinne, Bingur d-sa, ca totdeauna, s’a snit la tribnnă si donă ore n’a făcut alt nimic de căt se arunce recontenite a-cnzărî şi diatribe să |predice discordie in intra şi in deafură, să facă Rusiei nn ne-impăcabil resbel. D-lor, cănd zic că d-sa declară Rusiei reBbel, mă exprim răă ; atacând convenţin-nea din 4 aprilie, care B’a votat de ambele Corpuri, d-sa declară resbel insusuşl asigurări ce prin acel act >n făct instito-ţinnilor noastre naţionale. Nenorocire mare că n’a treent opininnea d-lnî Stnrza, insă să’nil permită a’î spnne că dacă este nn bărbat care a beneficiat de acea conven-ţinne, eate d-sa. Mă esplic, d-lor. Nu este a ataca de de loc marele imperii! vecin , □ u viă a intgrita animosităţile intre am-b-le ţări, cari pentrn binele României, nn trebne a fi improspătate, dară snnt silit a face şi e& isteria, căci nn pociQ permite să aibă numai d. Strurza monopolul cunoştinţelor istorise. Eă pretind că in ţara aceasta fie-care din noi cunoaşte niţel istoria trecntnloi naţinnei sale. D-lor, de cate ori era nn resbel intre Rnsia şi intre Tnrcia, aQ auzit tinerii dela părinţi şi bătrâni, ’şi adne aminte ca înainte ca Tnrcia să sufere, sufere i România. Cum snferea, d-lor ? Cel ăntăiQ Incrn ce ee făcea era de a se rădica ţărei guvernai 'naţional, ba chiar şi legile; venea nn preşedinte rne al chezie! Moldaviel şi Valacbiei, şi aceasta in locnl legilor impnnea sabin şi toate consecnenţele voinţe! arbitrare şi a săbiei. Şi ştiţi, d-lor, ce libertate avea ţara snb nn asemenea regim ? Ştiţi ce bogăţie trăgea ţara din ocnpaţinnea rosiană ? N’aveţi de căt să deschideţi istoria noastră de la Petru-cel-Mare pană la ultimul resbel din 1854, şi vă veţi convinge că pentru ăntăia dată de 160 ani, acum in 1877 s’a văznt spectacolul mare, admirabil , nepomenit ce’l avem Bnb ochi: o ţară mică călcată de armată de peste 600 de mii de străini, in mijlocul unnl resbel fără milă, intre donă State mari, resbel nn de la guvern, ci de la naţiune la naţiune, de la relieiune la religinne, şi areaBtă ţară mică trecătoarea invasinnilor seculare ale Rusiei, păstrăndn'şl individualitatea si naţională, constitnţinnea sa. legile sale 1 Da d-lor, libertatea cea mal mare ne a fost garantată, parlamentul a fnneţionat in linişte, fiecare din no! şl-a 'spuB cnvăntnl sgO cnm a voit, fără presiune, fără pericol. Pr,8a o sil'gură zi n’a fost stăvilită. S’a văznt nn lncru şi mal curios; nn im-părat rosian, care de la Petro-cel-Mare pănă aztăzî, nn pnsese piciorul pe pămăn-tnl nostru, s intrat in ţară o parcurge in Iot lungnl şi nn B'a luat nici o măBurâ respectivă, ospitalitatea dată străinilor de orice naţionalitate şi partit s’a respectat împăratul a trecut de două ori prin Bucureşti, unde se găsesQ refugiaţi din toate ţările, şi M»jestatea Sa s’a aflat in liniştea cea mal mare, in siguranţa cea ma! deplină. Un singur soldat român nn era in Bucureşti. Majeetatea Sa a treent prin mijlocul nuel instituţinni din cele mal democratice, pe care molţl monarchl nn o voiesc, garda naţională. Aţi mai văznt ăncă capitala ţărei care este, pot zice, chivotnl naţionalităţel,T ferită de ocnpa-ţiune, de garnizonă rusii D-voastră in libertatea cea mai mare, o mal repet, in tot timpul resbelnlnl, aţi discutat, aţi vo- tat, aţi hot&rit; onor. d. Sturzi, de la aceaBtă tribună, nn este acusaţinne care să nu o fi aruncat, fie gnvernnlnl nostru fie guvernului rusesc. D-bb a declarat resbel Roşiei, ’i a lovit trecotnl, ’i a acnsat tendinţele el, şi cn toate acestea o mască măcar un s'a atins de d-sa! Cui datoreşte d-sa acestea toate? Acele! blestemate ded-lul convenţiune din 4 (IC) Aprilis 1877. D-lor, d. Stnrza se foloseşte de această libertate, in astă seară, spre a continua misiunea de acUBator, fără ca nn minnt să judece lucrurile cum ele snnt şi să vină cu o conclnsiune ca nn om de Stat, ca om care de atâtea ori a fjBt in capul afacerilor ţărei. ca om care a fost agent diplomatic , ca om care a îndeplinit misiuni chiar in timpul resbelnlnl, care trebne prin nrmare să cnnoască politica deosebitelor ţări; să ştie de ce resbelul s’a făcnt de ce Rueia a mers aşa departe , să ştie cum şi in ce împrejurări s’a (acut tratatul de San-Stefano, să ştie de ce şi cnm congresul dela Berlin a convenit să sfărâme tratataI de la San-Stefano, să apere Turcia, cnm congresnl de la Berlin a făcnt Turciei o Boartă mai rea de eăt ’I se fa-cob6 prin preliminarele de la Adrianopoli Nn uitaţi asemenea că tot d. Stnrza v'a zis: Slavă Domnului că a venit tratutal de la Berlin, care a sfărâmat pe cel de la San-Stefano. Si d-voa8tră ştiţi că la Berlin ni s’uâ impus condiţiunl grele, condi-ţinnl umilitoare cri nc se găsesc in tratatul iuchiat direct intre Rnsia şi intre Tnrcia! Citiţi d-lor, protocoalele să vedeţi vedea daca poterile occidentale ne-avenit in adjntor cătnşl de pnţin ia cestinnea Basarabiei, cnm ne asigură d. Stnrza, dară ue a impas emanciparea israeliţilor cn con-diţinnea recnnoaşterel independinţel noastre. Ei bine, nzaţl de dreptnl d-voastră ziceţi: Nu ne convine tratatnl de la Berlin, nn T primim Dară atnnci veniţi in faţa Parlamentnlnl cn o resolnţinne francă şi bărbătească. Bpnneţl : Miniştrii de faţă snnt fricoşi, nn sunt Ia locnl lor, efi iafi sitnaţinnea, efl voii! merge la hotar, eQ veiQ face pe Earopa să se adune din noQ la Berlin să modifice tratatul, să ne conserve Basarabia 1 Spuneţi aceasta franc şi carat. Vie apoi majoritatea să se rostească in favoarea d-v. şi dacă astfel veţi fi putut păstra ţării Basarabia şi veţi fi pntnt scăpa ţara de nenorociri, atunci înţeleg să veniţi să ne acosaţi şi noi să plecăm capul, eă primim eeutiuţa. Vă mal adnceţl amite, d-le Stordza. că in lâna Ini MaiQ, intr’o şedinţă de noapte' la consiliQ, ’am arătat grijele mele că congresul va interveni iu fiovarea ^sraeli-ţilor. D-voastră, şi earăşl d-voastră aţi strigat, aţi asigurat că congresul avea altceva de făcut de cât de a se ocupe de afacerile jidovesc!. Ei bine, eacă ’a ocupa.', şi B’a ocupat spe jicniroa autonomiei noastră. EI bine, vă zic şi acnm : Aflrmaţi-vă, arătaţi’ml drnmnl, nn criticaţi nnmai, pentrn că dacă nnmai criticaţi, nu faceţi de căt a vă repeta ! In adevăr, şi as-tă-dată dupe ce aţi vorbit doă ore, n’aţi venit cn o singură ideă noă, marginindn-vă numai in eternele d-voatră acnsatinnl! D-lor, anii din oratori aQ criticat foarte mnlt opininnea majorităţei, ’I-bQ criticat chiar şi redacţinnea, i B’a făcut imputări chiar şi in privinţ. greşelilor gramaticale. Permiteţi’ml să mă Thc şi eQ apărătorul acestei opiniuni, ea are meritul că este epriniată de o majoritate, că ea dă ţărei puc a, desleagă nu numai ceetinnea de afară, dară şi pe cea din intru. Acesta este meritul ei, căci, d-lor toată lumea vrea pacea, fie-care face atunci sacrificii pentrn aceasta ! Aşa este şi cu tratatele. Şi intr’a-devăr, fie-care naţinne a făcut sacrificiile Berlin : Rusia chiar a făcut mai multe sa-criticil de căt toate cele alte state; căci ea afară de Basarabia şi de Batnm, a sacrificat păcel Europei mai toate victoriile sale 1 Sacrificii! acel tratat ne îndeamnă şi pe noi Românii a face păceî lamei! Ei bine, nimic mal mnlt, de căt, d-lul nn este in posiţinne să ştie lncrnrile, să ştie grelele impregiorărî Bnb care s’a iecheiat acest tratat. El bine, D. [Stnrdza, in loc de a vă lumina, ar vrea să intnnece opi-ninnea ţărei! ’Mi aduc aminte că nn o-dată d-nia-sa, şi aici şi aiurea, a tăgăduit, a protestat că in privinţa Basarabiei a fost inţelegelrlla R"inst*dt. El bine, astă-zl şi copii ftiQ că cele mai înalte cestinnl orientale, şi in deoBcbi cestinnea Basarabiei, aQ fost tratate şi chiar resolvate de alianţa celor trei împăraţi. Şi d-lni vine şi face pe ministrul micei Românii responsabil de hotărârea Europei! Apoi chiar de la început, şi insnşi de la aceasta tribnnă, un snnt oratori cari v aQ spus că ei ştiaQ că incă do In 1868 Basa- sarabia era in pericol de a fi dată Rnsiel cedarea jadelelor noastre de peBte Prut? Şi d. Sturz» face patra cinci oameni responsabili pentrn ceea ce de alţii aQ hotărit in consilia! earopean ? Cănd se atinge de interesele mari ale ţerel, cănd ennt oameni cari se încearcă d’a împinge ţaia intr’o direcţinne, fie aceştia la guvern, fie ei afară de guvern, a ceştia afi şi eî p.rtea lor de respnndere. D. StarJza a fost nnnl din Benatorii cel mal energici in impunerea opinnnel care împingea "nocontenit inainte. Dacă prevederile d-sale nn s’aQ împlinit, dacă sprijinite ce ne promitea nu l am găsit, dacă lucrurile ’şl-a aflat o altă faţă de eoni vă predică d-sa de ce d lui vine şi aruncă scozaţinnii esclusiv asnpra ministerului ? EI 1 d-le Stnrza, d-ta vorbeşti şi noi a-veni acte! D-ta fiind in străinătate pretinzi că al vorbit cu osmecl de stat, că a-ccştia v’aQ promis sprijin energic, numai şi noi Românii să avem energie! Dar n'am arătat in destulă «Dergie ? Dar n’am făcnt tot ce aQ cerut ? Şi cu toate acestea nude am găsit energie, spre a ne apăra! Şi noi am foBt in străinătate; şi noi am entreerat Enropa ; şl noi am vorbit cn oameni de stat! Singura deosebire este că noi am vorbit nnmai cu guvernele, numai cn miniştrii de esterne, pentrncă aceştia numai reprezintă guvernele şi politica lor! D-voastră aţi socotit că naţiunile, că guvernele pot vorbi şi prin alţii, şi prin armare aţi crezut că AuBtro-Ungaria vorbia prin gara d-lni Ignaţ Helf , şeful de partidă eetre-mă din Ungaria, carele mai deunăzi in-tr'ou meeting a:uza pe comitete Andrassy şi pe ministrul Tisza că snnt nişte hiene cari aQ scos cadavrul Turciei din mormânt ca Bă roază oasele sângerânde ! Să ne iertaţi, noi nn puteam a ne adresa la d. Helfy şi la Boftalele din Pesta ! Noi am voit să vorbim cu alţii, şi cu alţii mal îndrituiţi am şi vorbit.... (aplanse.) Ne vorbiţi, d-le Sturza, necontenit de puterile occidentale. El bine, vă desfid să ne dovediţi că una din puterile occidentale ne-a consiliat să urmăm politica de resbel pe care d-voastră de nn an neimputaţi că noi am primit'o, să n’am urmat’o! Şi acnm când toate poterile s’aQ rostit in contra acestei politice, cănd avem inaintea noastră nn tratat de pace subscris in urma unui congres european , d. Sturza tot nu eete mulţumit. D-sa tot nu Be opreşte in drum, tot merge cu resboiul înainte, şi, fără a se iuţi la nimic, nu ne sfătuieşte de a nn ne supune tratatului de Berlin. D. Sturza ne împinge inainte cn un sfat al lui Miron Costin din alte timpuri, in alte imprejntărl, şi dar precum marele cronicar zicea odată lui Daca Vodă, mi se pare, să nn dăm din pămăntnl nostru Turcilor, d-sa ne strigă acnm să nu ăl dăm Rnşilor. Dar noi l'am dat? D»r noi ăl dăm? Nu l’am dat noi, nu ăl dăm: ni se ia, şi de cine? de Earopa. (Aplanse). Dr. Bărbii Constantiiicsăi — Limba şi literatura (imanilor din România. Enrico Croce. — La Romauia davanh alt Europa. D. Comşii şi Ensrcn Brote. — Calendarul bunului econom pe anul 1870, cu mal multe ilustraşiiml intercalate in text. A ieşit de sub tipar şi se gAseşte la librAril pe preţ de lefl 1. 50 b: .Soli* şi »Baboii* sao Ccstin-nca Ovreilor Iii Homilnia, Studii politic şi social de Ion Slavici. BIBLIOGRAFIE G- Sioil. — Operilt principelui Contemir, tipArite de soc’etatea ca-demicA, tomul V. Partea I. evenimentele Cantaciuenilor şi BrAnco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosând. Preţul 3 1. n. C- 8. Stoicescn şi D. Si. Citii liescil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa români!, pentrn şcoalele secundare, e diţiunea a doua. D. Mircsen.—Aritmetică cu mici deprinderi de raţionament cuprin-z6nd peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundara. Un voi. in So de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b TIMPUL Librăria Ch. Stefânescu & Barashc A **jit de sub tipar ELEMENTE I>E CALIGRAFIE de Ha^iliu Stef&ne*cu REVOUŢIA Şl REVOUŢI0NAR1Î de D, 1’. Teulescu. Volumul I-iQ trei lei noi- ELEMENTE DE ARITHMETICA pentru ueul clamelor liceale fi gimnaziale de Dimitrie Petreacă profesore la Universitate PRODUCTE SPECIALE PARFLIMERIE AIJX VIOLETTES K Pilii ED. PINAUD Sipun . ... DE MICSIUNELE DE PARMA Essenta pentru batiste .... DE MICSIUNELE DE PARMA Apidetoilettă . DE MICSIUNELE DE PARMA Pomadă .... DE MICSlUNELE DE PARMA Olm.........DE MICSIUNELE DE PARMA Praf de orei . .DE MICSIUNELE DE PARMA Cosmetic ... DE MICSIUNELE OE PARMA .97, Boulevard de Strasbounj. 73. 8inguru1 Deposit allQ Aspasinl Mignote. PARfU MERiE ORlZA L LEGRAND Pn-L imorr. Ftirm^oro o l)p**«y *>. Mkvf.il ( ■U lii: Oltl/l (a Nmorb do l.endos) 411(1/4-1.14' I »•. (lopuno emulsivi) enrlos) pentru a alţii, a îndulci, .1 ria transparm^i peliî 9‘a-îi conserva uă necurmaţii junele distrugându sbărciturilo. pontru a da peliî netezire, a distruge pistruii® sa evita sbirciturile obraziului- FUI TOUOIIF QHIMiVR I.. LFIilUMI & mwm AII BAU MB DET.tpiK Pentru a curâji capiilu şi perii ş*a-u face so crcascfl in forte pucinu timpii (succesu sicuru)^ Aceste producte se gâscscu la principalii' vindctorT de parfumdriă si la coaforT. Cari kraiLsr, Kunstverlag 11. Frunkfurt a. M. Ovorheck, Evangelieu fio resp. 75 Mk. ord., 40 resp 50 Mk. netto, kuulluir h'.s tVandgeruălde geb. .‘io Mk. ord., 20 Mk. netto. Tliorwaldsru Album Cabinet lfi Mk. ord., 0,115 Mk. netto. > Visit fi Mk. ord., fi Mk. netto. Uporn-Uallork* Cabinet lfi,50 Mk. ord. 8,10 Mk. netto. , Fisit fi Mk. ord., 1 Mk. netto. Heine-tiallerie Cabinet 12 Mk. ord., 7,20 Mk. netto. > gross (Juart 35 Mk. ord., 23 Mk. netto. Sctilptureii-Uullerio Folio 27 Mk. ord., 17 Mk. netto » , leere Mappe 5 Mk. netto. Cănind 12 Mk. ord., 7.20 Mk. netto. Cabinet 9 Mk. ord., 5 Mk. uetto. > fi Mk. ord., 5 Mk. netto. MuMker-Uallern> Antike BiLsten 1. , 11. Antiken-Alliuiu I. . 11. Sclupturen-Uallerir renumită esenţă japoneză, care vindică îndată ori-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-lni F. Bros via-â-vis de biserica Sărindar. » fi Mk. ord., 5 Mk. netto. . fi Mk. ord., 5 Mk. ne to. 1. » fi Mk. ord., 5 Mk. netto. II. • U Mk. ord., 5 Mk. netto. Blieiu-Album 9 Mk. ord., 5,40 Mk. netto. Selnveiz-Album fi Mk. ord., 5,4fi Mk. netto. Alliuin von Bont fi Mk. ord., 3,fi0 Mk. netto. A se adrtsa, pentru comande d-lni L. ROHN .n L1FSCA. KXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXI cxxxxxxxa nu nflMU cun0,('®D DEJA LA 2 0C10MBR1E A ÎNCEPUT în Calea Mogoşdicf, Hofol Găini Inzar No. 12 vis-a-vis de casele Tdrdk MAREA LIQUIDATIE DE MAI MULTE 1000 BUCĂŢI Lingerie de Yiena şi Paris pentru bărbaţi şi dame maî mnlt de 1000 bucăţi costume elegante de flatulă, Pegnoirs pintru dame, nn asortiment colosal de pivhcl de iarnă şi Bucăţi de pdntţă, articole de lină pentru iarnă, mare alegere de zestre CARE IN INTERVAL DE 30 D1LE FANA LA 2 NOEMBRIE ZZTREBUE TOTAL OESFACLTE______________________________________ cu jumătate din pretiul fabrice! "•f de la o mare firmă din străinătate din cauBa neasceptatei şi tristei crise comerciale. ASORTIMENTUL COLOSAL CONSTĂ DIN URMaT O RELE PĂRŢI: fon durine cămăşi brodate pentru dame, camisdne de dame, pan-dUU ta fine de 2 franci, 2.50 franci, 3 franci până la 10 franci. ton dur ne rochii brodate pentru dame, de shirting flanelă, de jUU 2 50 franci, 4.50 franci pănă la 12 franci. LjUI bucăţi Pegnoirs elegante, costume, halaturl, de 12 franci, 18 I franci, 24 franci până Îs 40 franci. I bucăţi cămăşi pentru bărbaţi, cAmăşl de ndpie, ciorapi fino d n Paris 31 batiste euglese. Lflf] bucăţi pămjă cea mal escelentă de Rumbarg şi din Belgia, bu-jUU câţi mari de 85 ooţl pentru 40 franci, 50 franci, 70 până la 100 fr. irflf1 bucăţi pichet de iarnă, barebent, alb şi colorat, 35 coţi la 11.50 tllUO franci, 12.50 franci şi 18 franci. p . VI7 i pfntrn cercefurl, 3 coţi lat fără cusătară, proadpe cele lârlLia mal fine, Şervete, feţe de perne de dsmaet, se desfac cu 8 franci 12, franci până la 30 fratcl. 11 ACESTA DESFACERE durâză numai 30 ţiile pănă la Sf- Dimitrie şi trebue să fie desfăcute pănă atunci tbte depositele cele mari. Direcţiunea tnarel liquidaţiunl de la Brand Magasm de la Paix Calea Mogoş6eî. Hotel garni Lazar 42, vis-a-vis de casele Tdrok. (B05-20 ____________________________ ROMANE ILUSTRAT! Apare de trei ori pe septemână : Duminică, Mercuri şi Vinei TNT o 1-133 INCLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AML de Ch. Pani de Kock se află de vâslire la TIPOGRAFIA THIEL & WEISS şi la toii Uitaiti Os im M io Bocirssci cât si io distriif Cu No. 24 a început romanul I O A. IST A. de GEORGES SAND. După dorinţa esprimată din mal mnlte părţi s'a început cu No. 2t> interesantul i MISERABILII LONDREI DE PI ERRE ZACCONE. Aceste diu urmă două romane se vor publica aşa că câte o fasciculă va efr I urmarea romanului IOANA şi cea 1-altă urmarea romanului MISERABILIÎ. It J MERSUL TRENURILOR PE LINTA BUCURESCl- GIURGIU (Smârda .1 Valabil de ia. ‘îo'mmr 1878 dana la noi dispositii Bl CntESCI-GH BGlt Gll BGlC-Bl(UHF.SCI' Tr. No I Tr. No . 3 Dimin£|a S4ra Bucurescî . . Plecare 9 15 ■"> 05 Jilava........................1» 27 5 17 Sinteştl (Halta) . , , 9 33 5 23 Vidra......................... 9 43 5 33 Grădişte (Halta) . . . 9 52 5 42 ,, ... Sosire IO 01 ii 51 tomana . . . Pltcare IO 11 li 01 Biliiesa......................IO 39 «29 ... IO 58 « 49 . Sosire 11 15 7 05 . Plecare 11 25 Şira . Sosire 11 35 Amiaţlâ-Şi Frâteşll Giuritiil Smârda Tr. No. 2 Smârda Giurgiu FrătestI Bânesa Comaiia Plecare Sosire Oimin4|a Plecare 9 05 ... 9 16 ... 9 .'.9 Sosire IO 03 Plecare IO 13 Grădişte (Halfa) . IO 18 Vidra...............IO 31 Sinteşti (Halta) . . 10 39 Jilava...............IO BuoiirescI............11 Dimin4(a LEGA A. CU LINIA QE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. 1. la ora 8 şi 15 minute, sera la Brails-Galatz, Rouibd, lassy-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Petersbnrg. II. Trenul No. 1: Cu trenul accelerat No. 2, care sosesce diu Vi* na, I.em-berg, Stceva, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 şi 30 minute dimmeţa. IU. Trenul No. 3: Cn trennl No. 6 de călători rare sosi sce din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi 30 minute, dnpft ameijă-iji. T TT IR X Şl B CU VAPOARE DANUBIENE la Gl :Jt Cu Vapdre de pottă la Giurgiu. I 1) Sosind la GinrgiQ din sus: Miercuri şi Vineri, cn Trennl N 2) Plecând de la GiurgiiS în jos t Meircuri şi Vineri cu Trenul No li 3) Plecând de la GinrgiQ ia sus: Vineri şi Duminică cu Trenul Ni 4) Sosind U Giorgifl din joi ! Vineri şi Duminecă cu Trennl Nij BB. La gara Filaret se vând ^ pentru vapdre. pentru tote staţiunile până la Viena şi in jos până la ( MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA «dilAllttU -A- X.J-A- TH P iT iT-iTn J O S K F FURNISORGL 20, GOLTIUL BTJLEVABDULTJI SX Face cunoscut onor. Clientele, cft i a sosit pentru sesonul cele mai moderne, fasone elegante croite, dupe Costume complecte de Fantasie Redingote Hardington Jaquette Bosphore Sacco Coupe anglaise 1‘ardessus Recaissance şi diferite alte fasone PREŢURILE CELE So priimeste şi comiţii dl de tdte feltirile do haine care se efectueilil cit mare promiititudine. C U R TI E I MGGOSIOAIEI, CASA CTR.ECUlSrTJ,' 20 actual UN MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tbte felurile Cravatte Plastron, R6gate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tbte lucrurile de moda MAI MODERATE JOSGF ertCWBAUM Fnrnisorul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoiel Casele Greceuu.