ANUL III—1878-
                                                                                                                   AlNjxjrsroiT. - ki
8'* priiiu'sc In «triinatat- : La l»-nil llaate»-stftn <t Votjler in Vipima, VV.»Jlu<j, A Oftpelik in Viemi», Btubenb.ifei 2; Jhulol/ Moim in Vienm, 8eiler»UUe 2: 1‘hiiipp 1-ob in Viinna, K«rliei.l>.tr|jg;m<- ll : ],. l.nmj A Comp. in l’ejta, linta»-La(fUt <t Comp. in Paris, C. Ailam 2, C! irrefuur <le Ia Crois-lt-'iiiTO 2, Pari.; Oraintt lin» Dronot 2 Pa-
rii; Kug.Mifoud, 139 — Ho, Kleet Street London
                                                                                                                Scrisuri nefrancute nu se primise.
                                                                                                                Articolele republicat* an ror arde.
    Un număr In Districte 15 bani.
       'il Bncnrescl, 5 octombrie,
       laie..........104>|* 104
       fjfniale ....    09*1., tty'f»
       ei ar rural . . 92    91*1.
             urban . .  85    811
    ^uicipal al Capit.  95
    B-tsii............ 180
    Ha............... 210
       ;lsia.......... SO
       nici pal cd premii 2-4 J_. iniei
    n i ual........... 99 75   —
    -.............. 2515      "
■# ..................»
    Cursul de Vleua, 16 aeptembre Renta ungari in aur .... 82 60 Bonuri da teaaur ung , I emia. 110 75
  .        ,     » II ,      73 50
împrumutul auatr, In hârtie . 60 80
                . . » argint  82 115   
Renta austriaca in aur . .    70 95 |  
Lone din 1868 .......        170 75    
Acţiunile bâncet naţionale . 784 ---   
      . . austr. de credit . 219 55    
        . „ ungare ,         205 75    
Argint..........                       
Ducatul.........               5 62    
Napoleonul........               46*|, 
100 na&rcl germane ....          50    
     Cursnl de Berlin, 16 ootombre Acţiunile Câilor ferate române. 30 87 Obligaţiunile române 6»/» . . 8o 50 Priorităţile C. fer. rom. 8°/a 84  50
împrumutul Oppenheim . .      100 75
Napoleonul.....................18 23
Viena, termen lung..............—  —
Paria , acurt .... 80 95
                                                                                                                                   Caleailaral 11«I
Vineri, 6 octombre.
Patronal ailel : AposL Toma. Ros&ritul soarelui : 6 ore 18 inia. Apus ui soarelui : 5 ore 12 min.
Pasele lunel : prim cuart.
PLEC^ ^tEA TT^BIST URILOR
                                                                                                                                                                                                                                                           Kuourescl Hoceara
                                                                                                                                                                                                                                                  Bucurescl . . . ,8.l5n 10.—
Ploescl . Brăila . Tecuci Q , Roman .
. 9.50 n 12.00 . 1.53 n 5.45 . 4.38Jn . 9.05 d
Suceava,sosire , .12.03 j
                                                                                                                                                                                                                                                                Bncnresc -Verelorova
Bucurescl...........7.40    d
Piteşti.............10.13   d
Slatina ...............12.31 <j
Craiova .... ■ .      . 2.20 g
VSrciorova, sosire .  . 8.— n
7.15 11. 0 4.45 9.55 n
10,40 J 3.-4 8.30 n 3.15 4 6. n
a . . . . 5.11 d 6.40 I .......... 8.45 4 12 30 .)
                                                                                                                                                                                                                                                             Snoeara — uncnrencl
Suceava Roman
Tecuci..........12.30 n
Brăila ..... 3.08 n
Pioeacl..........7.12 1
Bucurescl sosire 8.30 )
                                                                                                                                                                                                                                                          Verclerova—llncnrescl
Verciorova . ............11.25 J
CraioTa ...............3.—    0
Slatina..................4.45 ’i
                          7.03 a 9.20 g
Pitejtl ..........
Bucurescl, sosire
8.58 2.45 (
4.30
6. — |
6.30
9.30 .
1.08 i
5.20 i.
                                                                                                                             Jlocnreuel—(Jiu rele
Bucurescl...............9.15 4 605 n
Giurgiu, aoaire.........11.35 •] 8.27 n
                                                                                                                             Uinrglu — llaeurescl
Giurgiu..................7.26 d 4.55 4
Bucurescl, sosire.. . . 9.48 4 7.17 4
                                                                                                                               Ga|g|I—Bărboşi
Galaţi...........1.20 n 8 25 d 7.
Bărboşi, sosire. . 1.55 n 9.— 4 "
                                                                                                                               Barbojl— Galaţi
Bărboşi..........2.55 n 6.25 n 7. n
Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7— 8.n. 25n
                                                                                                                                                                                                                                                                         30 n 8 06 n
                                                                                                HUC’URESTl
                                                                                          .Joul, ~j (ÎT1) octombre
   Pe arborul tăcerii creşte fructul el, pacea — zice un frumos proverb arab, care se aplică intru cătva la atitudinea modestă de astăzi a presei romane.
   Intr’adevăr pare că s’ar fi dat un mol u'ordre ziarelor liberale şi afiia-ţilor de a păzi un silenţiu tăcut saO o tăcere solenţioasă, după cum ar zice d. Pantazi Ghica, asupra activităţii acestei sesiuni estraordinare, in care s’a pus la cale cestiunile cele mal grave pentru viitorul Ro-măniel.
   Această tăcere se manifestă prin deosebitul interes etnologic, ce ’l a-ratâ ziaristica pentru regiuni depărtate, unele pentru Bosnia şi Erţe-goviDa, altele pentru Afganistan şi pentru indrâsntţul Şir-Ali, incăt urmă ndu-se acest metod de-a discuta cestiunile, vom ajunge mal departe, pănâ ce concertul penelor oficioase va ajunge la o simfonie asupra descoperirilor din Africa centrală ; iar triburile negrilor vor avea onoarea de a intuneca prin importanţa lor pierderea unei bucăţi am pământul patriei.
   Astfel pe cftnd Turcii impresuraft Bizanţul, in lâuntru se discutafl şi se certaă asupra unor subtibilităţl teologice, iar azi cănd slavismul loveşte cu talazurile sale de iuvaziune corabia statului romăn, pasagerii a-cestel corăbii fără busolă şi fără ancoră, corupta generaţie de astăzi începe a avea un semnificativ interes pentru cestiunl de pură etnologie. In zadar s’afl ridicat glasuri spre a arăta, că intr'altâ direcţie ar fi trebuit să pornească corabia, că văs-laşil aă apucat pe un le talazurile sunt mal mari şi stâncile mal primejdioase; societatea din corabie, superficială şi plină de zădărnicii, nu încetează sad de a se certa pentru cea mal bună formă a organizaţiei omeneşti, pe când nu are nici pe cea mal rea, sad tace, atărnându-se de câte o cruciuliţă rusească.
   Deci Basarabia s’a dus de unde nu se va mal Întoarce in sănul negrei străinătăţi. In zadar moldova-nnl va mal privi in zile senine din vărful Ceahlăului in zarea depărtată Ismailul, Caliulul, Bolgradul şi ţărmil mării Negre—in zadar va vedea departe ca margine a orizontului sed Cetatea-Albă şi Chilia; ceea ce va vedea din punctul, din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a’şî măsura ţara cu agerimea lor ; ceea ce va vedea va fi pământ instrâinat In zadar ăşl va aduce a-rninte omul cunoscător de cele trecute, cum că tari ori slabi, in tre-
cut nu s’a găsit unul dintre noi, care să consfinţească pierderea pământului sfânt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleşi in sfatul ţârii, cari ad căutat zile intregl formula, ca să scape de acel pământ, căutând a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie şi de bărbăţie, lipsa lor de adevărat gi energic patriotism.
   Iar poporul î Poporul tace, petrece cu jucării, cu pârâzl, cu intrări trium fale; poporul, care şi a vărsat sângele şi aurul pentru a ţine pe umere o politică nesocotită şi criminală, va găsi in fraze jurnalistice, in laudele linguşitorilor sfii, in pan-glicâriile demagogiei făţişe şi a celei mascate o despăgubire meritată pentru pierderi reale şi ireparabile.
   Aceeaşi oameni, cari vorbesc tot-dauna de dânsul, se numesc repre-prezentanţil lui par excellenu şi găsesc neapărată consultarea lui, dacă un profesor ignorant a fost dat afară sad un cetăţean beţiv a mânca bătaie la alegeri, aceeaşi oameni găsesc cu totul de prisos de-a'l consulta, când e in joc soarta lui întreagă. Pentru România cestiunea că d-nil Vizanti sad Daniileanu ăşl perd posturile, sad că uu guvern a avut candidaturi oficiale, sunt lucruri de zece ori mal importante de cât pierderea a trei ţinuturi şi anexarea unei ţări , a cărei cultură va costa minimum două sute de milioane.
   Şi care e motivul, că nu se consulta ţara tocmai cănd e mal mare trebuinţă de aceasta?
   Pentru că sunt Ruşii in ţară — respunde d. Holbau, viitorul prefect din Dobrogea cu 1500 de franci pe lună.
   Pentrucâ sunt Ruşii in ţară. Dar oare Senatul n’a fost dizolvat asupra intrării Ruşilor, iar actualul Senat n’a fost ales pe când talazurito invaziei acoperise. Moldova? Oare nu tocmai corpul acela , care ar fi putut resista, care ar fi putut împiedeca acţiunea fatală a unul guvern vitreg, a fost disolvat spre a se convoca altul intr’un termen mal scurt, de cum prevede legea şi sub imediata impresie a invaziei?
   Fost-B cineva care să spue poporului în cc stare vor ajunge fraţii Iul din Basarabia cedată, pentru a’l trezi instinctul de conservare şi bărbăţie ?
   Rusia a intervenit cu generozitate In neliniştele agrăril din Bulgaria şi Erţegovina, căci substratul material al neorinduelilor din Turcia, a fost, ca totdeuna, o ces-tiune economică. Dar oare ştie d. Holban. prefectul de Tulcea ce e in Rusia?
   Nu e acolo poporul supt şi isto vit de tot felul de dări nedrepte, nu a devenit ţăranul rusesc chiar o adevărată raia? Nu e abritrariul agenţilor guvernului mal mare de cât a celor turceşti, nu lipsesc toate garanţiile siguranţei şi libertăţii personale ?
   Relele Turciei moscovite, sub care Încape Basarabia, sunt cu mult mal mari de cât ale Turciei balcanice. Neliniştele din Bosnia, Erţegovina şi Bulgaria sunt pe zece părţi întrecute de cele din ţinuturile Cirigin din gubernia Voroneş, Cernigov şi altele din Rusia. E destul, ca ţăranul să fie acolo nemulţâmit cu soarta lui, pentru ca guvernul rusesc să prefacă ţara într’un pustiii. In momentul, In care Ruşii aO plecat spre a elibera Orientul, limba polonă se alunga din oficiile Poloniei; tipărirea de cărţi !n limba ruteanâ ern oprită; era oprit chiar de-a cita In note la scrieri istorice textul unor documente vechi, scrise In limbă malorosianâ; era oprit cu asprime de-a căuta In concerte ani malo-rosiane.
   Sub forma monarcbiei absolute domneşte cel mal mare abitrariO administrativ; se rusificâ cu sila tot ce nu e moscovit; bisesica adevenit o poliţie a conştiinţelcare întinde intemniţl mii de oameni de altă religie; pentru o vorbă liberă sad un şir liber, tribunalele dictează pedepse neomenoase, condamnă la munca silnică in minele de plumb fete in vărstâ aproape copilărească şi bă etani de pe băncile şcolii pentru nimicuri, pentru credinţe, cari ab trebuit să se nască ca idealuri nerealisabile in întunericul acelor internate, in care semicultnra şi pospăiala e un mijloc pentru o mal adâncă barbarie de căt aceea a unul popor primitiv.
   Si acestea nu le spunem noi; le spune un rus chiar, un profesor de universitate, d. Dragomanov, care a fost destituit din catedra sa de la Chiev, pentru că a ineereat a scrie asupra limbii ra.ilorosiane.
   Şi dâca o asemenea soartă aşteaptă pe Slavi chiar in impărăţia Moscului, ce soarta va aştepta oare pe bieţii români din Basarabia!
   Cu toate că o străinătate neagră şi neudurătoare, barbară şi robită şl-a intius ghiarele asupra unei părţi din ţara noastră — camerele actuale aft autorizat, neautorizate ele ănşile, cedarea provinciei, fără a crede de cuviinţă de a consulta poporul. La ce trebue să ştie poporul sub ce Boifl de stăpâDl va ajunge o parte a tul, sub ce stăpâni e ameninţat dea cădea întreg ?
   Căte-va numiri schimbat* ale u-
liţelor Bucureştilor, câteva cântece ale muzical militare, o reprezentaţie gratis la teatru şi căpătuirea patrioţilor in Dobrogea ii vor lua o-clnl. Apoi mal e cestiiin?a Afganistanului şi a Africef centrale, care ne interesează pe toţi intr’un grad cu mult mal mare, alcazarul Iouescu, unde vor veni celebrităţi, care să netezească neplăcutele încreţituri ale frunţilor sibarite şi să readucă risul pe buzele stâlpilor de cafenele, care pun la cale ţara şi soarta naţiei.
                                                                                      DIN AFARĂ
   O depeşe a agenţiei TTavas ne vesteşte că împăratul Austro-Ungar a chemat pe d. de Pretis şi l-a însărcinat cu formarea unul nod cabinet. Se speră, prin urmare, In cercurile înalte din Viena, că criza ministerială se va sfârşi In cele din urmă.
   Aceeaşi agenţie ne dă ştirea, că un ziar vienez publică răspunsul contelui Andrassy la depeşa ce Poarta i-a adresat cu data de 8 octombre.
   Ministrul austriac, In răspunsul pe care’l trimete Porţii, protestează cu energie In potriva învinovăţirilor ce se aduc oştirilor austriaco, cum că ar fi săvârşit cruzimi In Bosnia; el respinge cu iudignare aceste învinovăţiri, şi arată că aci este o conivenţă Intre Safiz-paşa şi aţlţâtoril turburărilor din Bosnia. Răspunsul ministrului austriac susţine că ocuparea ţinuturilor de câtră oştirile anstriace s'a săvârşit după spiritul, ce reiese din mandatul dat Austriei de Europa prin botârlnle luate in congresul dela Berlin.
   După ştirile ce le primeşte „Times”, guvernul rusesc o informat oficial pe puteri despre ordinul, ce a dat oştirilor sale să nu se retragă mal departe in direcţia Andrianopolulur ; le-a comunicat asemenea cuvintele cari afl silit pe Rusia să ia această măsură. Comunicaţiunea guvernului rusesc zice, că resultâ din raporturile comandantului suprem, generalul Totleben, că in ţinuturile deşertate de oştirile ruseşti, şi mal ales la Silivri, s’ad intămplat grave tnrburărl, şi că populaţia creştină, văzăudu-se aproape să oază in mâ-nile acelora ce-ad săvârşit atâtea grozave cruzimi, emigrează cu grămadă şi merge pe urmele armatei ruseşti, rugind-o să nu o părăsească unei asemenea 9oarte; prin urmarea acestor raporturi deci, ambasadorul rus diu Constantinopol a fost însărcinat să facă reprezentări energice Porţii, spre a o îndemna să i» măsuri grabnice pentru a pu-
                                                                                                                                         (Agenţia Havaa)
                                                                                                                                    (16 octombre, 4 arc îeara)
                       Raguza, 16 Octombre. irjii ai! consimţit a da Muntene-ţinntal Gonişi şi Serbiei ţinotul
                       Cherbourg, 16 octombre. rta cuiras&tă roşească * Prinţul Po [,, ancorată in portul d’aicl, pleacă (.naţie la Piren.
                            Viena, IC octombre. freie Preese» şi *Fremdenblatt. că rfopnnsnl gnvernnlnl austriac pieli îaţiile prezentate de cătră Cara-loii-nja ra fi in cnrSnd iumăuat Porţii.
                                                                                                                                                                                                                                                                    cl acest răspuns na ra conţine •beninţlrl in potriva Turciei; insă că va ■kffwrol in termeni precişl şi catego-
        uia Kladus a fost impresurată de ri\e amtriace.
      bj erl e5 tâlhăriile din acele ţinutnri fi ol desăvârşire stârpite in cnrănd.
      I fll Octomvrie 9 ore dimineaţa)
                        P«rii 18 octombre.
      » Franţei a ridicat başul scontului la entă şi başul dobânzii pentru a-ki la patru la sută.
                      Londra, 16 ocbombrf* nes, zice c’a aflat că rSapnnsol con-Andrassy cătră Poartă s'a telegraBat nstautinopol.
                        Viena, 16 octombre.
      îener Abendpost, publică răspunsul ni Andrassy, cu data de I I octom-depeşa ce’i adresase Poarta la 8 eloiaşl luni.
                                                                                                                                                                                                                                 acest răspuns ministrul austriac reşca indignare inviuorăţirile de cracare se pretinde că le-ar fi săvârşit le de ocupaţie şi demonstrează coni-lui Safiz-paşa cu instigatorii desor-cari aii avut loc in Bosnia. El a-că ocuparea s’a săvârşit potrivit duî mandatului ce F.uropa incredin-AnstrisI prin hoturîrile Congresului.
                        Roma, 16 octombre,
   Ip1 r'un discute ce l-a rostit la Pavia, ‘iroli, vorbind despre politica străină, iitat că vremea a adus îndreptare mnl-greşeli. Opinia publică in Italia tr -să aprobez.e purtarea plenipotenţiari-vitalieni trimişi 1» Congresul din Berlin ' mărginindn-se |cn ] scrnpnlositate in -ci lor de conciliere, n’atl silit să apere iSsnra putinţil şi mal ales pentru Ro-a şi Grecia, principiale cari sunt te-rile chir ale asistenţei naţionale iu I: el att sprijinit asemenea cn tărie ^tizele privitoare la egalitatea culte-| iar căt despre ocupaţia austriacă, deşi «I i’all Împotrivit prin un vot unanim, j afi formulat nişte cereri, cari aă a de scop să statornicească mal bine aderai ocnpăril.
   flinistrul italian a sfârşit cuvântarea, tnănd că Italia voeşta a urma in de.* Brşiti prietenie cn toate puterile, şi a l ţine o politică in afară depărtată de 1 'a veleitate îndrăzneaţă.
                                                        VINERI, 6 OCTOMBRE
1£SK IN TOATE ZILELE UE LUCRU.
   BIPEŞI TELEGRAFICE
   liL £ .TIMPULUI”
      ?rafnl a însărcinat ieri pe d. de Pre-fformeze un cabinet.
       (IC octombre, 8 ore seara) al. — Pacificarea ţinntolnl Kraj-!*aproape sfârşită, de oare ce s’a in-hsistenţa insurgenţilor din parte a
   ; )XvT AMENTELE-[R TOATa romAnia
    .................L n. 47
    .................... > 24
    ..................... 12
    IV STRĂINĂTATE :
■.......................60
  [StRŢIUNI ŞI RECLAME :
                                                                                                                                                                              PO litere petit, pagina IV, 30 bani III, 80 bani, pe pa*. II, 2 tel noi
■
| Seclame 2 lei noi linia,
  imăr In capitală 10 bani.
>
TIMPUL
ue capăt uuel asemenea stări de lucruri. In acelaşi timp, comandantul suprem al oştirilor a primit ordin să oprească mişcarea de retragere a oştirii.
    împărtăşind puterilor aceste fapte; guvernul rusesc le Invită să se asocieze cu dânsul şi să facă şi ele reprezentări la Constautiuopol, şi exprimă încrederea că şi ele vor vedea căt e de important castipula-ţiile tractatului de la Berlin să fie executate, şi să se dea acestui tractat tot respectul ce se cuvine unul asemenea act solemn,
    Raporturile comandantului suprem rus emanează, este adevărat, de la o parte interesată in cauză, şi chiar dacă acele turhurărl s’ar fi ivit, ar fi uşor, ca de obiceiO in asemene a cazuri, să se atribue unul alt motiv oprirea de retragere a oştirilor. Şi de sigur alt motiv nu poate fi de-căt nevoia guvernului rusesc de a ameninţa pe turci şi a i face să nu se mal tocmească asupra stipulaţiilor tractatului de pace ruso turcesc.
S E X A Tl'L
D. I. Strat.
(Urmare)
I>-Ior Senatori,
daca iad
•a
    In partea de meazăzi a Turciei europene orizontul se iutunecă ine reă: ieri o depeşe ne spuuea că mi nisterul grecesc a cerut de la ca mere un credit de 30,000,000 franci, pentru a putea ridica armata gre ceaşcă, la un număr mal mare de oameni, avăud de scop să esercite presiune asupra Turciei, şi s’o facă aT ceda de nevoie pământurile de spre care pomeneşte tractatul de la Berlin.
    In cercurile turceşti, ca şi in cele greceşti, necontenit se lăţeşte convingerea că fără răsboib nu se mal poate. Poarta este hotârită să nu facă Greciei nici o concesie, afară decăt numai sub o presiune puternică din afară , şi turcii sunt convinşi că nici o putere din afară nu va face această presiune.
   In consiliul de miniştri turci sunt doS curente; unii susţin că, din consideraţii diplomatice, Turcia tre-bue neapărat să se ţie in strictă defensivă ; alţii pretind că, pentru cuvinte militare, o politică defensivă e peste putinţă. Gazi-Osman, care in acest moment are mare in-riurire la palatul Sultanului, este şi el de această din urmă părere.
  cuveutul in cesţiunea de faţă, vă rog credeţi că na o fac nici cn intenţinne de a crea dificultăţi garerunlai, fi încă, mal pnţin inspirat de vr’nn interee de partid pontrn a adnce vr’nn element de discor die in opera de conciliaţinne, care a dat naştere acelei moţiuni a nmjorităţel, pa care o discutăm astă/.I. Eă d-lor, vă de clar mal dinainte că nu voi vota acea moţiune, şi ştiă cat de puţin efect vor avea cuvintele mele în Senat: insă, dacă iaă cuvântul, este că sunt convins că ces-tiunea este atât de gravă în căt avem h care datoria, ori-căruî partid, ori cărui grup politic, am aparţine, să elucidăm pe căt se poate situaţia, să punem cum -d zice, punctul pe /, să vedem partea de râs pondere care ne incumbă fiecărui, să ştia şi ţara care ne ascultă, ce vrea guvernai, eă priceapă, ce vrea majoritatea, să înţeleagă şi ce vor şi ceilalţi căţiva isolaţl cari snntern aici in Senat, şi formănd opi-ninnea minorităţel. Nu cred de prisos se face căt se poate mal multă lumină, şi a se şti esact ca vrea fiecare, şi ce parte de responsabilitate ii incumbă.
    D-lor, eu cred că tractatul de Berlin, de care este vorba, are doă momente care trebue bine distinse unul de altul; este mementu primirel acelui tractat in principia, şi momentul esecutărei sale.
    Acum, d-lor, în privinţa primirei acelui tractat, văd după actele diplomatice, că aceasta s’a şi îndeplinit de către guvern. Şi ed, d-lor, am citit ca d-vonstră, toate actele diplomatice care s’ad presentat de gnvern, şi pe căt mintea mea mă iartă de a pricepe un lucru, văd că din actele diplomatice resnltă într’un mod categoric că gnvernul a şi declarat paterilor sub scriitoare tractatului de Berlin că primeşte acest tractat, şi că il va eseenta.
    D-lor, în privinţa acceptărel unui act care ni se presintă de către nna sad mai multe puteri, vâ rog să ve aduceţi aminte că este o mare deosebire între principial dreptului internaţional. Dacă d-lor, vorbind iu thesă generală după dreptul comun, cineva nu este ţinat a esecuta o obligaţiune cănd această obligaţiune nn este făcută după lege, şi după procedura indicată în legea care regulează materia, apoi d-lor, nu este tot astfel în dreptul internaţional. Dacă în întru ţârei nn ce-tSţian nn este ţinnt să se supnnă de căt dispoziţinnilor legale şi nnmai atunci cănd aceste dispoziţiuni se eseentă in modul prescris de lege, nu este tot aşa in dreptul internaţional. In dreptul internaţio nai guvernul represintă ţara vis-a-vis de pn-terile străine. Declnraţiunile guvernului sunt obligatorii. Puterile străine nn ad trebuinţe a se preocnpa nici de cum de modul confecţiunei legilor noastre, nici de marginile competenţei guvernului.
  Vis-a-vis de străinîjministrnl de esterne represintă ţara şi numai ceeace zice guvernul prin organul sfid este va’abil şi obligătorid. Se înţelege că pe urmă guvernul e dator să 'şi dea seamă către acei
ce nd drept să’l controleze ducă a lucrat bine sad râd, insă nn e mal puţin adevS-rat că această respundere este o chestiune cu totul interioară care nu priveşte intru nimic pe guvernele străine către care ne-arn obligat. Prin urmare pentrn ce ni se cere noă astăzi se repetăm acea dtclarnţiune a guverunlnl că primim tractatul de Berlin? Vă declar ăncă odată in conştiiţă că na pun nici un spirit de partid, in cuvintele mele, dar aş vrea se mă luminaţi, se ştid care poate fi efectul practic al declaraţiunel care o facem in sensul acesta? Oare schimbă in ceva nu fapt îndeplinit? Faptul îndeplinit, este că tractatul de Berlin Va primit de guvern şi s’a primit fără condiţiunî şi fără nici o reservă. EI bine, orice discuţiune am face in privinţa acestei cestiuni nu ar schimba nimica din ceeace este odată făcnt. Este in adevăr ceva care b5 mai poate ăncă discuta. Se poate Bnsţine că guvernul a lucrat poate in un mod cam pripit dând un respuns atăt de categoric in privinţa acestui tratat de Berlin inainte d’a fi convocat Corpurile legiuitoare şi d’a fi întrebat pe aceste corpuri ce cugetă şi ele despre acect tratat de Berlin? Se poate susţine d-lor, că in maniera aceasta de a proceda nu găsim un respect esagerat pentrn formele constituţionale şi că aceea ce s’a făcnt nn e tocmni corect din punctul de vedere parlamentar, dar cestinnea aceasta este o afacere cu totul interioară a noastră este o treabă care trebue să o regulăm noi ca guvernul, cănd ne va veni la socoteală.
   Prin urmare d-lor, de ce guvernul ar avea trebuinţă de o nouă declaraţiune de primire din partea noastră? Ori aceasta nn ar semăna ca un fel de bil de indemnitate care ’l am da intr’un mod pieziş ?
   Apoi d-lor, chiar guvernul ar trebui să nu primească moţiunea ce se propune; căci nu e in interesai sâă.
FOILETONUL „ TIMPULUI “
TEATRUL ROMANESC
                                                                                Deschiderea stagiunii 1878—79.
   Dumineca trecută, 1 octombre, Asociaţia dramatică şl-a deschis stagiunea, cu reprezintaţia .Fiica lui Tintoretto*, melodramă in 5 acte.
   Ca toate melodramele „de bou-levard*, după cum se zice in termeni de teatru, şi „Fiica lui Tintoretto* este un spectacol interesant, in care o intrigă incălcită şi presărată cu situaţii enigmatice , ţine loc de tot: patimi umflate câte vrei, dar la caractere să nu te aştepţi, minuni inrhipuite destule, dar adevâr lumesc de loc. Eroii se nasc, trăiesc şi mor, umblă, se mişcă, Intră şi ies, totdeuna ex-ma-china, fără altă noimă de căt spre a sluji imălcirir melodramatice. Un intrigant, cel puţ n nn om mărşav şi spurcat, (lupă fapte numai, că aminterl, după vorbele lui naive se vede a fi băiat bun) incurcă şi turbură fericirea şi liniştea a o sumă de alte persoane cinstite, ori din ambiţie, ori din dragoste, ori din „sfăn-ta foame* a banilor, ori din cine ştie ce altă netrebnică pornire, saii şi mal bine din toate deodată, ca să fie melodrama şi mal grozavă.
Ba ăncă, mulţi intriganţi de melodramă, daca i-al intreba la o adică, nici el n’ar şti să spue pentru ce fac atătea mişeii! şi supără pe oamenii de treabă buni nevinovaţi; dar ăl supără pentru că T supără ; aminterl ce fel de melodramă ar fi aceea fără un „infam intrigant* ?—-Intrigantul umblă ce umblă, patru acte d'a rândul, dar in sfărşit, in actul al cincilea, i se infundă şi lui; ori că T ia şi 1 duc la poliţie; ori că victimele lui chiar ăl răpun ; ori că se ucide el iusuşl de mustrarea cugetului; ori, dacă nu i se intămplă una din astea, apoi trebue neapărat să T cnză apoplexie saii tavanul in cap, pentru satisfacţia inaltel nobi-liml şi onor. public.
   Acesta e calapodul literar, pe care e turnată şi „Fiica lui Tintoretto*, şi in adevăr, in această molodramă, mişelul Arezzo, după ce a făcut a-tătea ticăloşii, moare la sfărşit trăsnit de o incurcătură galopantă de intestine, şi astfel se descurcă toată comedia.
   Ast-fel dar, pentru deschiderea stagiunii unul mare teatru naţional, noă ni se pare că alegerea unei bucăţi de soiul cam rococh al melodramelor „de bulevard*, nu este tocmai nemerită.
   Traducţ’a raelodrami I „Fiica Iul
   Apoi d-lor, nn gnvern ca acasta de astăzi n’are trebuinţă de asemenea mâsnrî piezişe; guvernul acesta d-lor, a dat probe de un cnraj politic imens; căci d-lor, nn cred eă că s’ar fi găsit in ţara aceasta veri-un om sau verl-un guvern care Ba cuteze a face ceeace a făcut guvernul actual pe respunderea sa, fără concursul şi consim-ţimâutul Camerelor. Prin urmare d-lor, un guvern care a făcut toate acestea, trebue eă ’şî cunoască forţe sa in ţară, favoarea opininnei pnblice de care se bacara, şi el trebne să fie pe deplin convins că la viitoarea Constituantă va fi absolvit de toate păcatele sale mari şi mici, şi prin urmare şi de acela că a primit tratatul de la Berlin, fără Camere. Prin armare, guvernul ştie că va avea şi vot de încredere, şi bil de indemnitate şi tot ce va pofti inima sa, căci va veni cn esplica-ţiunl şi revelaţinni cari vor satisface pe toţi partisaniî sâî, şi va fi absolvit in a-planse generale.
   D-lor, spniud acestea, eă nn vin ca veri-o găndire ascunsă ca să reserv poate viitornlni deschisă o cestinne din care ar putea eşi veri-nn conflict intre guvern şi ţară. Snnt convins că guvernai actual şi in constituanta viitoare va avea o majori-
Tintoretto* se datoreşte unei pene strălucite, ce nu pentru ântâia oară păcfttueşte numai de hatirul muzelor romăneştl. (Vorba ceea : — El iubeşte muzele româneşti. — Dar muzele pe el î — Şi el pe ele.) Şi se poate zice intr'adevăr că e o tra-ducţie minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric Dame, nu ştie, nu poate să ştie româneşte.
   Onor. Comitet teatral are in frun-te’l, ca Director General, pe d. Ion Gbica, prezidentul Academiei române, şi in sinuT pe d. G. Sion, membru in aceeaşi Academie; — nu mal pomenim şi de mult-iscusitul d. Pseu-do-Ureche, membru şi in comitetul teatral, care se zice c’a părăsit jeţul academic, fiind-câ, din nenorocire şi din potrivă cu speranţele'! legitime, nu s a dat premiul-Năsturel operelor d-sale spurii, tipărite ad-hoc. — Prin urmare, dela acest onor. Comitet teatral, bucăţică ruptă din Academie, suntem in drept a cere puţin respect pentru limba romanească. Antăiul teatru romanesc din ţară, cârmuit de membri din Academia românească, pe a cărui scenă se vorbeşte o limbă ce numai romănească nn’l, e cam ciudat lucru, ce T drept. Şi de aceea, nici nu putem crede, că onor. direcţie generală a avut ceva
tate mare, care nu’l va snpâra intru nimic. Dară pentrn ce atunci, ni se cere as tfizl a ne pronunţa şi noi in privinţa aş-tept&rel.
     Tratatol de BerliD, cănd după cum v’am spus la incepet, posiţiunea noastră, in faţa paterilor streine este pe deplin regulată prin declaraţinnile guvernului fi cănd intru cele din lănntru acest guvern n’are a se teme de nimic ? Pentrn ce in mod gratuit, mal repet, să venim să năduşim un drept ce n’il dă Constituţiunea noastră?
     Lăsaţi, d-lor, străinilor ce este al lor, şi ţărel ce este al sStt ! (aplause).
     Lăsaţi ca cestiunea aceasta de răfnială intre guvern şi ţară să se trateze in deplină libertate fără a o prejndeca de mal nainte, şi nu băgaţi aci o moţiune care n’are loc, fi cp re nn poate fi destinată a fi un document vis-a-avis de străini, căci străinii aB declaraţiunea gnveruului şi nici aii trebuinţă de mal mult. (aplause).
     Acum, d-lor, vin la partea a dona relativă la tratatul de Berlin, adică la esecu-tarea sa. D-lor, eB cred că in privinţa ese-cutăreî sale s’ar putea impărţi tratatol in trei părţi: este o parte pe care eB o numesc partea fatală, şi aceasta este cestinnea Basarabiei; apoi vine partea facultativă care este cestiunea Dobrogieî şi cea din armă parte este partea obligatorie, adică drep tarile ce se cere pentru o clasă de oameni, cari pentru cauza de diferinţă de religiune aveau pănă acum la noi in ţară o poBiţinne escepţionalS.
     D-lor, intru căt priveşte partea fatală, adică cestinnea Basarabiei, eu d-lor, in-ţeleg prea bine opiniunea onor. d. Voinov.. D-aa este consecinţe cănd ne zice: Con stituţiunea nu permite ca teritoriul ţerel să fie înstrăinat; prin urmare, pentru ca să respectăm Constituţinnea, adică să nu alienam, evident că nu avem trebuinţă de Consituantă. Discuţiunea aceasta e foarte logică, daca ar fi caşul aşa cum ’l pune d. Voinov, dară dacă va fi altmint-rea ce Bă facem ?
    Dară, d-lor, onor. d. Voinov cănd zice că nn dă nimic, e ca cum cestiunea ar fi pusă pe tărâmul dreptului: ea acum este pusă pe terămul forţei brutale. Daca ar fi pe tărâmul dreptului, daca ar fi vorba aci de o adevărată obligaţiune Binalagmatică, dacă ni s’ar zice; daca voiţi să daţi Basarabia vă dăm Dobrogia ca compensaţia-ne, oara dacă nu voiţi, atunci eată ce vi se va intămplă ; in cazul acesta ar putea veni d. Voinov să ne zică; Constituţinnea nu ’mî dă voie să daQ nimic, prin urmare nu daB nimic. Dară aci, d-lor nu este vorba de dat, căci ceea-ce a fost de dat s’a şi luat prin urmare, d-lor, ce putem noi să facem astă-zî? Nu putem să facem ceeace zice d. Voinov ; pentru că atunci daca guvernul ar voi să esecute un asemenea vot dat de o majoritate care s’ar uni cu ideile d-nulul Voinov; atunci, domnilor, guvernul, pentru a se conforma unei asemenea decisiuni, ar avea trebuinţă de altceva de căt de votai meB şi al d-lul Voinov, cu care in principia aş fi, vă repet, de acord dacă cestiunea s’ar găsi incă pe tărâmul dreptului. Numai aste insă, D-lor, cestinnea Basarabiei pusă pe tărămnl drep
tnlnl, ea este pusă pe acel t|« care dreptul comun are un Acel nume este forţa-majoră, i M stiunea se află in 'momentul ţa.r tărămnl forţei majore.
   D-lor, cănd vine |o nenoroc capului omului, cănd ii arde m semplu, aaB cănd vine o fartti* piatră ,i ’l bate holdele, ce ■ Tace şi se inchină lui d-zeă. ■ să facă să treacă mal cnrănd v b sta trebne să facem şi noi.
   Onor. comisione ne propnm ■ măm regretele noastre pentri,
Inat Basarabia. Dară de ce să .
in ştire despre traducţia minunată a d-lul Fr. Damă, cu care s’a deschis alaltăieri seara stagiunea teatrală.
   Deschiderea unei stagiuni nu tocmai un prilej pentru a se critica fiecare actor in parte, mal ales cănd toţi sunt cunoscuţi din trecut publicului. Insă o observaţie saă doă, chiar de pe acum, intru căt priveşte aceea ce in franţuzeşte se zice ten-sembU, credem că şi-ar găsi loc in această dare de seamă.
   Este elementar intr’un teatru, că toţi actorii trebue să vorbească tot intr’un glas, adică să aibă cu toţii nndiapason statornic. Duminică seara multe scene s’aâ jucat aşa, incât părea că un actor vorbeşte din pim-niţă, şi altul din podul casei; iar cănd vorbeau mal mulţi era şi mal ciudat. La o întrebare şoptită, un actor poate respunde intr’un glas căt vrea de tare, insă nu intr’un glas mal inalt saă mal adănc decât glasul căruia ’l răspunde.
   Apoi ar mal fi de dorit ca figuranţii, coriştii şi rolele de a doa şi a treia mănă, să se arate ca fâcănd pnrte vie din comedia ce se înfăţişează pe scenă; adică, la moartea vreunul eroă, jalnici să fie, iar la nuntă cheflii; şi daca s’ar putea să nu mal stea drepţi şi la rănd sol-
primSm regretele ? d-lor, astă a ştiţi cu toţii na mai are treceri# politica de sentiment; politica life astă-zî politica de interes, cai • să ştie de regretele noastre; if sa ne plângem la cine nn vrea.-culte.
D-lor. e un vechiB proverb zice: vorba este de argint, iar A aur, şi eB cred că tot ce aven b mal bine in cestiunea Basarabii «l ţelepţl ca Arabil să nn zicem >i D-lor, acum la cestiunea Dobrţj*
D. Voinov, care a vorbit inaits a zis: ce mai trebue constituatioA Dobrogea ? Dobrogea o putem fitil constituantă, căci nu este nici in Conetitnţinne care să ne opiooă anexa o parte da pSmSnt streii ,M un avem nici nn articol care s. km aceasta, dar, D-lor. acnm este >» de a aplica ceea ce zicea mi r D. CogSlniceann, că litera acid- i> ritnl de viaţă. Nn trebne să esam v stituţiunea in modal acesta, i Jâ pentrn cnvântnl că na e,te an ICC ticol in Constitnţinne să zicem cisS stitnţional de a anexa nn teritorii şi cred că imi va fi nşor a m aceasta.
   N’aveţi de căt să vedeţi cnmeiu -cede in asemenea cestinni in altiifafc stitnţionale model din Enropa:     Iţe
tera şi Belgia, vedeţi care snn a: 1 cari provoacă acolo disolvări de p iipf şi alegeri noi.
   D-lor in Belgia s’a disolvat p; j tnl şi s’a făcnt apel la ţară penii tinne de instrneţione publică, cestinne de program şcolar.
   O voce. Fiind că s’a |Bchimbat«v tatea.
   D. I. Strat. Nn pentrn aceasta <si că a voit capul Statnlni şi gnv N consulte ţara aBnpra nnei cestinn a strucţiune publică. Ia Belgia e’a H solvat parlamentul pentrn cestinmda trebne clernl să aibă o inrăarire n saă na şi s’a disolvat incă de dch* o repet, nn pentrn căn’avea gnvraţ joritatea, ci fiind-cS nn se [cddosm este voinţa ţârei in această eestia: >■ luaţi istoria Engliterei şi veţi vil pentan cestinne de minimă impoFlţ ca aceia pe care o avem noi astă- U trn cestinni de cler, de o mică mll de făcnt in censul electoral pentrn ■ de Organisare municipală, s’a disol* lamenta şi se făcea din noă apel I D. Zisn, Nn constituantă!
■1
dâţeste, că doar disciplina draB se deosebeşte de cea dela ca;M
__Un eroii zelos asudă in faTI
nel in agonia ceasurilor din O iar tovarăşii Iul de luptă, li. seamă, pecari el ăl conjură edil de moarte sâ’l resbuue şi să« patria de vrăjmaşi, voinicii bil drepţi la linie, fără să’l asend se gândesc, unul că s’apropie SfŞ Dumitru, altul că n’are palton fi ’a rupt ghetele, altul că n’a abonamentul la birt,— fel de li nevoi, mă rog, cum are tot I. măcar corist să fie. Toate acest voi insă, fiecare şi le ştie, şi r vesc deloc pe public, care ard: vază pe „tovarăşii de luptă* i roulul ce moare, puţin mal mi de pierderea căpitanului lor. 1 Direcţia de scenă ar trebui i cam gândească la îndreptam cestor cusururi inveterate in td românesc.
   Sfârşim, sperând că la locurile petente din teatrul românesc, rile criticei cinstite vor fi citit» car cu aceeaşi luare aminte, cui se citesc măgulirile şi laudele I nale, gratuite safl nu.
                                                                              TI M P n L
 I
    Mm- Este indiferent, numele nn face t.m'iţl sl le numiţi Camtre de re-i constituantă; cmn veţi vroi. să ne jucăm cn cuvintele. Ces-e că snnt moment in viaţa unei ind un guvern are nevoe eă iuţiră ce gândeşte asupra cutărel i guvernul aşteaptă iu asemenea pnnsul ţărei. Şi dacă in acele titnţionale să disolvă parlamente, tiuni de minimă importanţă, iar ea care o avem noi astă-r.I. apoi r, cum ar putea cine-va in mod susţină că o prefacere radicală nismnl ţărei ca aceea care ar jientru noi din anexarea Dobrogei foate insenmntă, care schimbă eţinnea geografică a ţărei adaogă ţiuune de 300,000 snfiete com-elementele cele mal disparte. Ei te acestea Bă nn aibă mai mare n ochii d-voastră de căt valoarea k deslipirea nuni cătun de 10 fami-eşti şi lipirea sa către o altă co ;r»lă? Şi d-voastră ştiţi că nici a a se poate face de căt in virtu t. kt i legi. Astă-zi după legea noas Htlă nn cătun de 10 familii pan se alipească către o altă comună e consimţimăntnl consiliului co-[al cătunului care se alipeşte, tre-îobarea ministerului de interne şi in (jtnl Corpurilor Legiuitoare snb for f lege. Istă filiera cure se urmeazi desmembrsrea unei simple comnne şi d-voastră susţineţi că a lua Do şi a o alipi către noi şi a face infasiune in săngele roman le streine nn merită mai multă .6 de căt dacă ar fi Torba de o [comună rurală. D-lor, en cred că rom scobori ia interiorul conştă-’»stre şi ne vom desbrăca cu de______Irs de sentimentele de partid nu va
                                                                                                                                                                                             .«•■re una din noi să nn mărturisească • fţpn când ne-a trămÎB aci, nicl’î a •v/biŞpnn minte că va Veni căzni ar» taxam Dobrogei şi a tuturor reformelor
i iu
io- reclamate ca consecinţi ale unei ►■a prefaceri şi d-lor, ca să vă cou-Ş> mai mnlt de ce va să zică o ds teritorii! priviţi ce se intăm-fr’nn puternic stat vecin, că cestinnea ocnpărei Dosnel şi ivinei este o cestiune care a adns ..-thaţiune colosală în toată Anstria, l&ţiune atât de mare, in căt ame-liă sgudue chiar baza pe care este monarhia Anstro-Ungară, adică leipinl Doalismulni cn Ungaria.
                                                                                                                                                                                              ,<£"md d, chestiunea ocnpărei Bosniei -al *J£rjV°v>neI s’a discutat şi să discută punctele el de vedere şi în da P.bertate a engetărei şi de presa iaca. şi de parlamentele monarhiei, eă să vă spui aicea că ea este con-Ită de majoritatea popnlaţiunilor A n-îgare ca nn adevărat desastrn, căci ’obat cn cifre în mâni că Bosnia şi ovina, afară de săngele austriac, care în şiroae pană acum pentru a le aQ să coste pe Anstria vr'o 30 mi-
   Sde fiorini pe an, tn cnrs poate de ate secol şi mai bine, cănd va veni lunea civilizărel aceetor ţări, şi cănd sepe Anstria a face căi ferate şi şo-;i poduri şi canalnrl, şi administraţie, kiţie, şi In fine tot ce trebue pentru ee aceste provincii la nivelul celor-provincii ale monarhiei, aceea, vedŞj- d-lor, emoţinnea gro-1*8 ce s'a făcut in ţările Anstriace iza acestei ocnpaţinnl; vedeţi că nn late constitui nn minister, vedeţi la felurite cestiunl a dat loc această o-W mue, cestiuni şi de natură politică ţa natură socială. Ce sunt insă Bosnia vÎBavis de marele imperii!
Cănd veţi compara ilalaţiunea Bosniei şi a Erţegovinel cn 40 aţinnea marelnl imperii! austriac şi ■o compara şi popnlaţinnea Dobrogei ca ^. ŞBlaţiunes României, veţi vedea că Do-..jjia este o cestiune de 50 ori mal im-ţjttntă pentru noi de căt sunt Bosnia Irzegovina pentrn Anstra. ii.re, la noi iD ţară, credeţi d-voastră ie găsesc oameni cari cugetă şi el la 1 tă cestiune ? Se poate ca cei cari sus-i lnăm Dobrogea să aibă dreptate,
I ce nn permiteţi şi celorlaţi, cari cred iranul, să demonstreze că ar fi poate | şlesastru a lua Dobrogia. De ce nu sun-imparţiall şi nu voiţi să ascultaţi şi Şiunea unora .şi altora, î bine, d-lor, dacă n’ar fi de căt mă-|pentru a ne pntea pronunţa la cnnos-► de canzfi, pentru a cunoaşte ţara a-ita, despre ce nu posedă nimeni cele mici noţiuni statistice, de căt pentru
  culege aceste noţianl elementaro, ăncă trebui şi guvern şi majoritatea in Senat şi in Cameră, să dea nn timp de re-paos şi să zică : să amânăm această ces-tinne pănă cănd vom poseda acele elemente pănă cănd ţara, in dreptul el enveran să vio si să zică cuvăntnl săQ. Dară , d-lor, mi veţi face 0 obiecţiune, — şi recunosc că aceartă obiecţinue are mare importanţă,— mi se va zice Enropa:—după cum am declarat şi eă la iDceput — nn să prea o cnpă de mecanismul interior al legiferărbl statelor, mai cn seamă a statelor celor mici, nu va aştepta Europa pănă ne vom îndeplini formalităţile noastre constituţionale, ca să dăm nn răspuns, dacă primim sad nn Dobrogia, se poate intămpli acest caz: atunci vine propunerea onor. D. Ma nolache Costachi. Ce zice onor. D. Mano-lache Costachi? l'.ată vă daQ nn mijloc, cănd Enropa vă va soma, să luaţi posesiune de Dobrogia, să vă dnceţi să o stă păniţl. Cam s'o stăpâniţi? »Auimo Domini ? Nn, ci animo conservandi.* Numai să menţineţi ordinea in Dobrogia şi să daţi timp Constituantei a se pronunţa
     lată cum inţelege d. Mauolache Costachi ocuparea Dobrogei, şi ast-fal o înţeleg şi eQ.
     De ce eă plănge guvernnl? Dacă va fi somaţiune, are s’o ocupe, dacă nu va fi eomnţiane nn o va ocupa. De ce guvernai nn se mulţumeşte cn ocuparea nn in numele şefnlni statalul, ci in nnmele unui general care va comanda divizinnea |in Dobrogia, şi care va sta cn puşca la braţ. pănă cănd organele constitutive ale acestei ţări vor zice ultimul lor cuvănt?
     D-lor, despre partea obligatorie a tratatului de la Berlin nomal vorbesc, pentru că mi eă pare că aci este unanimitate de vederi, toţi snntem de aceeaşi părere nn se poate atinge articolele din constitn ţinne care stabilesc o deosebire in privinţa drepturilor politice şi civile , o deosebire reznltănd din diforenţe religiunel, că nn ne putem ntinge de aceste articole fără o constituantă. Unde difer de opinin nea comisinnei, este in privinţa articoln ini 3 nade vorbeşte de art. 129 din con stitnţinne; recunoaşte că este necesitate de a se convoca o constituantă, insă amănă această convocare pănă la sesiunea ordi nară viitoare. Nn vid d-lor, de ce eă nn venim noi astăzi cu o propnuere in scris, să ce reni Camerilor de revizuire prevăzute la art. 129 al constitnţinnei, să , arătăm anume articolele din constitnţinne cari trebneec revizuite, să citim propunerea din 15 in 15 zile, să indepliniin toate forma lităţile cerate, şi cănd va fi sesinnea or dinară, să vie Camerile nuol.
     Ei bine, d-lor, dopa cum văd cn propunerea comisinnei, Constituanta nu va veni de căt peste nn an , căci calculaţ termenul necesar pentrn a ss citi de 3 oii pnpnnerea din 15 in 15 zile, apoi a îndeplini celelalte aondiţinnl cerute de coustituţiune, şi veţi vedea că vom ajunge tocmai pe la Ianie, cu alte cnvinte peste mi an. EI bine, timpnl acesta de nn an, mie'mi pare prea mare in faţa noni stări de lucruri creată nouă prin tratatnl de Berlin, care a schimbat cn deosebire faţa ţării şi in privinţa socială, şi in privinţa economică. Acest tractat constitue o eră cn total nou pentrn noi. El bine, in faţa acstel stări de lncrari de a aştepta un an ca să vină acei cari sunt singuri compe-tinţi eă hotărască definitiv cestinnile pen dinte, aceasta nu o înţeleg. Eă dar mă nesc cn opinia onor. d. Iepnreann care prescrisă şi nu amănă consultarea ţărei legale la calendele greceşti.
     Sfărşind, nn pot d-lor, de căt să-mi es prim dorinţa sinceră care o am, că eă
şi instrncţiunel publice, la Cameră, aii dat citire, in numele M. S. Domnitorului, următorului mesaj de includere :
     Domnilor senatori,
     Domnilor deputaţi,
   V'ani chiemat in sesiune extraordinară , spre vă rosti in privinţa situaţiunel făcută Ilomăniel de marile puteri europene întrunite in congres.
   D-voastră, ţinănd seamă de grelele imprejurărl in cari se află Orientul in general şi tara noastră in deosebi, aţi primit voinţa colectivă a Europei.
   Ast-fel, poziţiunea României in faţă cu marile puteri este regulată ; ast-fel România intră in familia statelor de sine stătătoare.
   Europa, am ferma convicţiune, ne va ţine seamă de sacrificiele ce am făcut in interesul pâcel lurnel, şi na-ţinnea va fi recunoscătoare pentru patriotismul luminat şi prudenţa politică ce aţi arătat spre a feri România ne nouă complicaţuinl.
   Nedespărţindu mă in nici un caz, de ineteresele ţării, ed v’ani manifestat de la convocarea d-voastră toată încrederea mea in d-voastră, şi v’ani zis că liotărirea d-voastră va fi şi a mea.
   Vă mulţumesc dară, d-lor mei, de liotărirea dată, pe care guvernul mefi va executa’o cu lealitate pe calea constituţională , atăt in dea-farâ căt şi in intru.
   La curăndă revedere, d-lor şi Dumnezeii să vă aibă in a sa săntâ pază.
   Sesiuneaextraordinarâ este închisă.
                                                                                                                                                                                                                 Curai.
• jirţegovina „tiriac? Puţin luern.
                                        CRONICA
    Noua numire a următoarelor etrnde,— după decisia Primăriei Capitale’, este: Calea Mogoşoael, in calea Vido riel
y y Dorobanţilor, a    »   Călăraşilor.
, strada Gririţd. y    ,   Fletna
y calea Rahrna.
> strada Smărdan y y 13 Septtmbre
y    y   11 luttlU.
                                                                                                                                                                                                                                             vale de la strada Bre-ni Balz-
                                                                                                                                                                                                                                              Strada HerăstrăQ,
Calea Vergulnî,
                                                                                                                                                                                                                                              Strada Tărgovişte , Belvedere,
Cilea Craioveî,
                                                                                                                                                                                                                                               Strada Germană,
   , Spirei,
                                                                                                                                                                                                                                                  , Filaretnl,
   Bulevardul din zoianu spre CotrocenI, se va nardul Indcpcndtnfet.
cerca guvernului ni bs pare foarte nein-ţelează cn atăt mai mult cănd ştie că a-ceştl bani sunt publici, că e dator eă dea socoteală despre intrebuiuţarea lor, şi că această socoteală dacă nn voieşte a o da, ea se va cere intr'un moment dat. Naţiunea doreşte să ştie ce s’a făcot cn aceşti bani? s’aiî comparat sa3 nu arme? saQ s’a cheltuit in alte trebuinţe? Să ui se spne.
    Motivnl care ne autoriză a roga pe guvern să vorbească iu această privinţă este că circulă diferite versiuni care de care mai alărmutoare.
    Unii zic cu, d. ministru de răsboiu ar fi aruncat o însemnată samă din aceşti bani in lăzile unor fabricanţi nemţi cumpărând nişte arme de un sistem foarte învechit şi care saă plătit intreit decăt costă astăzi arma I’eabody — Martiny care s'a constatat in uttimnl resbel cn cea mai perfecţionată.
    Alţi mal pesimişti ne ridică şi această tnăugăiere zicănd că nu mai esistă o singură centime din banii oferiţi pentrn arme, parte dintr’ănşii strecurăndn-Be printre degetele celor ce ei a3 adunat, iar restul impărţindu-se ca recompensă oştenilor celor ce afi alergat şi aQ purtat de grije iu acest răsboiQ pentrn aprovizionarea şi întreţinerea armatei. Noi nn pntem lua de ( intemeiato aceste sgomote am crezut insă că este bine a le adnee la cunoştinţa gn-vernului rugăndu-1 ca priutr’un comunicat să facă ca această afacero să nn mai fie un mister pentrn poblic.
    M. S. Domnitorul, a bine-voit e acorda înalta antorisaţinne pentrn a primi şi purta insignele ordinului St. Arta, clasa 111, ce Msjestatea 8a împăratul tutulor Roşiilor a conferit d-lnl major l’araechi esca Al., şi aceea St. Stanislas, clasa 111:
    D-lui căpitan Dnmitrache loan.
     >     >      Urziceann Al.
     „     ,      Negel Domitru.
     ,     y      Drăgnlânescn Afannsie
    D-lnl locotenent Parapeann Dimitrie.
     >     ,      Dobrescn Ştefan.
     .     »      Daca Georgbe.
     ,     a      Papaznl Constantin.
    D-lni Bnb-locot. Angustiu lonescu.
     ,     ,        Nisipeann .Nicolae şi
     »     -        Bncsann Nicolae, toţi
din regimentul 5 de călăraşi
    Măria Sa Domnitorul a bine-voit a acorda d-lul Senator Nicolae Drosn inalta autorisaţiane pentrn a primi şi pnrta insignele ordinnlni St. Vladimir, classa III.
    D-lul profesor D. Maz pentrn St. Ana clasa III.
    D-lni Ionesca Gama pentrn medalia de bronz a resbelnlni ruso-tnrc 18o7—1878
-
                                                                                                                                                                                                                                                      să
fiii cel greşit in aprecierile mele, că ma joiitatea comisiei să facă bine cnm face, — să dea DumnezeQ aşa să fie. — dară mă tem, că va veni o zi in care cel care aO f&cnt această moţiune, şi mal ales acel cari intr’nn spirit de conciliaţiune , dnpe mine, ră2 inţeles, a’ad nnit cu ea, mă tem zic, să nu vie o zi in care iarăşi sl recn noască că aQ fost o tristă experienţă , a lancea va fi poate prea tărziQ şi Ii Be va pntea zice ceea-ce a zis Thiers in Camera Iul Napoleon: ,il n’y a pios de fantes comettre.*
                               (vn nrma)
   MESAJUL DE ÎNCHIDERE
   Mercur! 4 octorabre, a’a închis sesiunea extraordinară ;i Corpurilor Legiuitoare.
   1). ministru al afacerilor streine, la Senat, şi d. ministru al cultelor
    .Românul* spnne că a sosit in capitală un trimes extra-ordinar al preşedintelui republice! Statelor-Uuite, cn o scrisoare autogrefă către M. S. regală, Domnul Românilor.
    Preşedintele republicai americane fdlicită pe M. S. Carol I, pentrn proclamarea in-dependinţei României şi urează prosperitate ţărei noastre.
                                                                                                                                    *
    , România Libera* allă că pregătirile pentru primirea armatei la 7 ^Octombre. se urmează co multă activitate. Trnpelt vor trece pe snb măreţul arc de triumf ce se ridică pe podnl Mogoşoael, care de la acea dată se va nami calea Victoriei, vor defila pe dinaintea M. S. Domnitorului pe piaţn teatrului, vor trece pe bnle-vard pe dinaintea statnei Ini MihaiQ viteaza! şi apoi pe calea Craioveî, vor eşi la Filnret, nude primăria capitalei le va da o masă.
                                                                                                                                          NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
mare utilă şi chiar foarte intrebninţată contra gnttcl, a reumatismalul etc...
    ,In resnmat pntem zice, că o cură cn struguri, regnlat făcută şi bine combinată, poate snbstitni o cură cn ape minerale şi de multe ori este preferabilă nnor ape, cari prin temperatura lor, ori prin com-poeiţiur.ea lor chimică incărcată, prodne, pe lăngă efectele necesare şi alte efecte, cari le fac a nn pntea fi suportate de toţi pătimaşii...,
    •Urmată intr’un chip metodic şi raţional, şi daca este ajutată de o dietă şi o igienă convenabilă, cura cn strngnri favo-riaează jocnl de metamorfosare şi transmutare organică, aduce materiale noi şi determinând prin sudoare etc. aliminaţionea materiilor viciate, n‘ate şi vătămătoare, şi prin nrmare este in stare a produce cele mal frnmoaae modificaţiunl in corpul o-mnlni.
    •Mnlte şi variate snnt dnpă cnm vedem, efectele ce pntem obţinea prin cnra cn struguri.
    *In adevăr, ei prodne efecte: 1) ca aliment, prin substanţele albnminoide, azotate saQ respirătoare ce conţin; 2) medicament indnlcitor, allerant, derivativ etc.;
3)  prin citatea sângelui şi snbetitnindo-1;
4)  prin diversele elemente minerale ce atrag din pămănt; 5) in fine prin mnlta cantitate de apă ce se introduce in corp şi care trece in sunge, circnlează cu el şi scoate astfel afară, prin sndoare etc. materialele intrebuinţate, cari nn mai pot servi.
    Cnra cu struguri amelioreaz.fi răpede sănătatea, şi snb influinţa sa, apetitul creşte, devine mai viQ şi omul nn intărzia a ae ingrăşia. 4—C kilograme s'a constatat că creşte totdeauna prin cura cu strngnri, greutatea corpului.1
    Apoi autorul inşiră boalele in contra cărora cura cn struguri este recomandată, şi a nume contra boalelor organelor digestive, a afecţiunilor gastro intestinale, a umflătorilor cronice ale viscerilor abdominale; ficat, splina; contra gălbioirii, dys-pepsiei, etc. etc.
    Antornl arată cnm trebue aplicată cura cn strngnri la feluritele boale.
    BIBLIOGRAFIE
                               G. Sioil. — Operile principelui Conlemir, tipărite de soc'etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brănco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosariă. Preţul 3 1. d. c. S. Stoicescu şi D. St. Cilii,
                             IIeseu, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa ro-mitnă, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua.
                                                                                                                                                                  D. Miresei! —Aritmeticit cu mic Manual pentru tura eu deprinderi de raţionament cnprin-
                                                                                                                                                 000 exerciţii de calcul graţioasă şi frumoasă capsulă, şi probleme rezolvate şi enunţate,
                           1 pentru uzul claselor primare şi I-a [secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b ' Dr. Barbu Coiistiintinoxni — Limba fi literatura ţiganilor din Bo-m ăni a.
                                                                                                                                                                                Enrico Orocc. — La Romauia
   Dr, N. Garoftid^             t                  .
simţuri. Ploieşti 187^. Broşară 16° (51 pa^. z6nd peste
   ‘lutr’o —                ------* -------’* Di
in boala de strngnr, providenţa natnră a inchis nn suc miraculos», — incepe autorul prefaţa sa, apoi tratează despre struguri ca nutriment şi ca medicament in felurite boale.
   .Consideraţi ca aliment, strugurii — zice antornl — conţin principinrî azotate, albnminoide, respirătoare, zabar etc. săruri J davanti alt' Europa. minerale, fosfate, carbonate, var etc. toate Aflăm că in curănd va ieşi de sub materii cari snnt necesare la intreţinerea tipar şi se va găsi la librării pe preţ
    Ce s'a făcut cu banii contribniţi pentrn arme? Iată întrebarea ceopnne guvernului .Descentralizarea* din Ginrgin.
    O cestinne foarte naturală şi legitimă, zice acel ziar, ăşi face astăzi fiecare, ce vn fi făcnt gnvernnl banii oferiţi pentrn cumpărare de arme? Şi in adevăr ne aducem aminte cn toţi că, îndată dnpă intrarea noastră in răsboiQ cn Turcia naţiunea in-treaga s’a grăbit a’şi depune obolnl săQ pe altarul patriei pentru cumpărarea de arme necesare bravei noastre armate. Din pnblicnţinnile făcute chiar prin .Monitorul Official, ştim că a'afi adunat suine însemnate pentrn acest sfârşit; ceea ce ne snr-prinde insă este, că păuă astăzi gnvernnl un n apns nn singnr cnvănt, ce e’a făcnt cn aceşti bani, saQ dacă el mai esistă in nan tezaurului pnhlic. Mărturisim că tă-
vieţii, pentrucă in composiţiunea orgauelor no-Btre, a oaselor, a săngelnl etc. zeama de 8trugnri este nn lapte capabil de a întreţinea şi nutri corpul.
    •Considerând snb pnnctn! de vedere al principinrilor fixe şi n sărurilor minerale ce conţine, prin pot a să ferul, mangnesnl, chlornrile, Bulfatele. carbonatele, fosfate!-e. a. zeama de strngarl este o apă mine. rală naturală, tot aşa de activă şi chiar superioară la mnlte ape destnl de renumite.
    •In virtutea acestor principinrî vegetale şi minerale ce conţin , strugurii snnt nn aliment plastic şi respirator, reparator şi reconstituent; nn modificator puternic al organismului, nn agent de nliminaţiune şi de transformaţinne, in fine nn medicament preţios şi susceptibil de a primi o mulţime de aplicaţinnl in arta de a vindece, medicament, care dirijat de o mană abilă poate produce, dnpă cnm nr voi cineva, efecte resolntive, derivative, diuretice, es-citnnte şi reconstituante, cu alte cnvinte, un medicament care reuneşte proprietăţile terapeutice cele mai întinseşi mal variate.
   •In adevăr, prin principinrile alcaline ce găsim in zeama de strngnri, in propor-ţinnl destnl de inaemnate, ea are cea mal mare analogie cn apele minernlejdela Viciiy, Toeplitz, Coutrexviile etc. şi este prin ur-
ile leO 1. 50 b:
   ,Soll“ şi .Hitben* sau Gestiunea Ovreilor in Roniilnia, Studii politic şi social de Ion Slavici.
   D. Coinşa şi Entreii Jlrotc. Calendarul bunului econom pe anul 1879, cu mal multe ilustraşiunl intercalate in text.
Librăria Ch. Stefănescu & Barashc
                                                                                              A eşit de Bob tipar
ELEMENTE DE CALIGRAFIE
                                                                                                     ds
                                                                                            Hasiliu. Stel&neişcu
   REVOUŢIA Şl REV0UŢ10NARIÎ
                                                                                                     de
                                                                                              T\ I\ TouIpsou.
                                                                                            Volumul I-iQ trei lei noi-
                                                                                     TEATRUL ITALIAN
                                                                                Vineri 6 Octomhre. 187S Debutul d-şuavel M VIG A MKXMEJI
       prima dona a»olula
                                                                                   F A U S T
                                                                                         Drunt id 5 acte.
TIMPUL
INGINERUL-CONSTRUCTOR
                                                                          >. A. SOUTZO
Vechiul elev ui sco'el Ceutriile diu Paris, care a fost S aul fn serviciul Statului, lucrând la studii ţi la esploutaţiunea cailor ferate, inginer hotaruic diplomat, stubiliu-da-se acum in BucurescI, Strada Drepţii, No. 4, e gata a priimi orl-ce lucrări de inginerie, arhitectură, construcţia))! esper-tise, ?. c. 1.     (7DD—S).
                                                                                Am «mire u anuncia «nur. Public, că am dichis ac uimi o
   Magasie de tapete
Mă voia sili a putea oferi îu tot-d’a-nna mare asortrueut du TAPETE ţi fac cunoscnt cS chiar de acuma sunt forte bine asortat.
(.793—3)
                                                                                                                        Cu tută stima
    II. II O N I C II
Strada Stirbey-Vodă No.
gxxxx
                                                                   -•-xxxxx-«-xxxxx-«-xxxxx^
                        X X I
                                                                                            î
                        X X X I
                                                                                            T
                        X X X
                                                                                            1
                                                                                            i
                        X
X X I •
I
X X X
l
I
X X X I
T
X X
ocxxxx-«-xxxxx~*»xxxx-«-xxxxx:
PLANTE DE FRAGI
   Acum fiind timpul pluntăret fragilor, recomand fragil subscrisului, din cele mal frumcse specii fraucese ji englese, fructul forte mare, gustul admirabil.
   Pentru plantele vfndute anii precedenţi, am priimit laude ţi mulţăniirl. Mal puţin de 30 plante nu se espediază Iu provincii. Rugăminte a se adresa la
                                                                                                       JEAN VERMEULLIN
                                                                                                     Grădinar la D nu Q. C. P Iii lip pene u StriuU Dioninie No. 42.
C. N. STEFANESCU SAVINY
ELEV ME1DALIAT
SCOALEI DE BELLE ARTE DIN PARIS
                                                                                                             Membru al Sooîelâ(ei centrale de architecţt din Paris ţi Bruxelles, ele.
                                                                                                             Anunţd că a deschis un atelier de architecţt sub direcţiunea sa.
   Doritorii de a face construcţiuni ţi a comanda planuri , sunt rugaţi a se adresa Strada Cornetului No. 5(J, îu dosul St. Visarion, sad la aduiiuistraţiunea acestui Şiar.
DH.TIO rennD1't*’1 esenţă japoneză, care aU HM vindică îndată ori-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-lui F. Brus vis-â-vis de biserica Sărindar.
De tem si Minat
                              l '«.suit din Strada Ca-sarmei No. 27. Cusselle nd două faţade, una în Strada Casarmei în lungime de 18 stânjeni ţi alta in Strada Justiţiei, in lungime de 12 stânjeni. Doritorii se vor adresa la proprietarul în localitate.
                              (804—2)
Ad eţit de Bub foto-litografie es3cta h erlă a ţinutului Dobrogel ţi DristoriornloI (moţie vechie a românilor,) prelucrată după aceia cu care s'ad servit d-nii Ambasadori al înaltelor puteri la Congresul de la Berlin arătându-se pe dânsa forte esact oraţeleţi cetăţile, porturile Mării Negre ţi ale Dunărei. Insula şerpilor, Delta Dunărei totă cu ostr6vele ei, pădurile, bălţile, drumurile de comunicaţie, calea ferută, Cernavoda-Chius-tenge, ţi peste acesta ilustrată cu marca României ţi a lui Mircea cel bătrân despotul Dobrogei ţi domn al României 1382, asemenea s’ad sustras pe hartă ţi o pagină a titlurilor lui Mircea pe când stăpânea acel bogat ţinut. Doritorii de a poseda harta va cere de la mine ori-câte eaemplare vor dori trimiţâud iu mărci poştale Bad timbre, preţul de câte doi lei noi esemplaru. Calea Văcârescl No. 151. Bncnrescl. L.-Colonel D. Papazoglu editor, — din care a 4-a parte se va da pentru ajutorul familielor orfane ale morţilor soldaţi pe câmpul de luptă precum s'ad dat până acum ţi din alte ediţiunl snma de 4783 lei noi în de-nrs de 10 Innî de $i!e. Şi le vor priimi fără |Stă de transport. L.-Colonel. 0. Pjpazoglo.
                                                                                                                                                                                                                                                   doctor în ijjţ şi in chiri Si moţi ţi medic specialist pentru i copii, dă consultaţii in tute <JiI« I pâuă la 5 ore p. iu. in strada Colţ |
VENDAR
   Sub-semnatul in calitate de proir d-lui Gastner din Pesta, fac cnuo Şina de 1 Septembrie a. c. pe la oi voi vinde prin licitaţie In Subnrb leaea Strada Mântnleasa No. 17 D-lui I. Laugoţi; 17 diferite tră. elegante sistemul cel mal nod i bricele cele mal renumite, doi ci 16 •/, pumni, sunt în etate de 5 murgi, ţele englezeşti, hamuri, i altele, nedisfăcănduse la 1 Sept. t citaţia va urma la 2 ţi 3 Septem cunoştinţa amatorilor care vor v curele se publică acesta de sub--
                                                                                                                                                                                                                                                                      L Orove
   (787—0)          Strada Baterielor
c
TTU DDMM cun0l,‘'Snd bine limbele/Vancesă iia-
Ull Du Ulii itntiă, germană şi spaniolă (pajuabil), doresee a găsi o ocupaţie intr o casă de afaceri, sau intrun institut de educaţie. A făout călătorii in tCtă Europa.
  A se adresa sub iniţialele S. A. la redacţia Baboiului, sau strada Mihaiu-Vodă No. 86.
  ROMÂNE ILUSTRATE
                                   Apare de trei ori pe septemânâ : Duminică, MercurI şi Vineri.
                                        ISTo. 1-S3 nsrCXjTJSIAT-
                                              conţinând
DOMNUL SCUMP-AMIC
   Ad eţit de sub tipar şi se află de ven-dare la fote librăriile din Capitală ţi in PIoegci la librăria Kârjan ţi la autor:
   Manual pentru cura cu struguri
                                                                                                            de
                                                                                                      N. GAROFL1L.
                                                                                                 Preţul 1 Left no il.
INSTITUT HIDROPATIC KALTEtJLEUTDEBEL
           LĂNaĂ
VIEISTA
Cura do lanul începe Ia 1 Octombrie (Preţurile de ia3*
   Prospectele şi desluşiri la administraţia institutului bidropatic Ealtenleutgeiuf
Asemenea se pot căpăta desluşiri şi la Tipogralia Thiel ,V Weiss.
'utgs iul
£i


-J
    COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMMISSIOII
                                                                                  c:. a. n m. n®
                                                                         i Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge, 2-
  II se charge de toutes Ies commissions commerciales et d’acbat des maiizt dises am prix de fabriques, de la vente des produits etrangers en F ,i ■ accompagne Ies voyageurs ă visiter l’exposition et Ies curiosites de Pari (* parle franţais, allemand, russe et polonais.

immi


de
                                                   Ch. Paul de Kock
                                                       se află de venjare la
TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
si Ia
toii debitam de diare atât ii Bncorasci cât si io districte.
                           Cu No. 24 a început romanul
  IOANA.
                    fHHSCIINTIARE
                   DEJA LA 2 OCTOMBRIE A ÎNCEPUT in Calea Mogoşbiel, liotei Garni La/ar No. 42 vis-â-vis de casele Tdrdk
 MAREA UQUIDATIE DE MAI MULTE 1000 BUCĂŢII
de
                                             GEORGES SÂNI).
După dorinţa esprimată din iral multe părţi s’a început cn No. 2G interesantul roman.
  MISERABILII LONDREI
DE
                                                    PIERRE ZACCONE.
  Aceste diu urmă două romane se vor publica uşa că câte o fasciculă va conţine, urmarea romanului IOANA ţi cea 1-altă urmarea romanului MISERABTLlI
F
DE
                                                 Lingerie de Yiena şi Paris pentru bărbaţi şi dame
mai mult de 1000 bucăţi costume elegante de flanelă, Tegnoirs pentru dame, no asortiment colosal de pwhet de iarnink
                                              Bucăţi de pdntfâ, articole de lină pentru iarnă, mare alegere de zestre
                                                 CARE IN INTERVAL DE 30 D1LE !PANA LA 2 N0EMBR1E
                                                TREBUi! TOTAL DESFĂCUTE
                                                              cu jumătate din pretiul fabrice!
                                            de la o mare firmă din străinătate din causA neasceptatel ţi tristei crise comerciale. ASORTIMENTUL COLOSAL CONSTĂ DIN URMaTORELE PĂRŢI;
roflduzine cămăşi brodate pentru dame, camiadne de dame, pan-oUU ta’âne de 2 franci, 2.50 franci, 3 franci pănă la 10 franci.
£f)fl dut’ne revbil brodate pentru dame, de shirting şi Hnnelă, de vHJU 2.50 franci, 4.50 franci pănă la 12 franci.
£[]n bucăţi Pegnoirs elegante, coatume, halaturl, de 12 frânei, 18 JUU franci, 24 franci până la 40 franci.
Ifintl bucăţi cămăşi pentru bărbaţi, cămăşi de ndpte, ciorapi fine IVWU lin Paris şi batiate englese.
fon bucăţi pâmjă cea mal eacelentă de Rumbarg şi din Belgii, (01, JUU eăţl mari de 85 coţi pentru 40 franci, 50 franci, 70 pănă la 100 £.4
IbuciţI pichet de iarnă, barchent, alb şi colorat, 35 coţi la ll franci, 12.50 franci şi 18 frencl.
                                                11____
                                                PAN7A PeDfrn edrcdfurl, S coţi lat fără cusătură, prosbpe im lalv/ia mal fine, Şervete, feţe de perne de damast, ee desfac 4 8 franci 12, franci pănă la 30 franci.
                             ACESTA DESFACERE
                                                                                             dureză numai 30 (Iile până la Sf. Dimitrie şi trebue să fie desfăcute până atunci tbte depositele cele mai
                                                                                                                           Direcţiunea mar ei liquidaţinni de la Or and Mag asin de la Pat
                                                                                                    Calea Mogoştfol, Hotel garni Lazar 42, vis-â-vis de casele Tdriik. (gos-s1
MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA

                                                                                       W LA BELLE
                                                                                                J I* N ti V
                                                                                                        FliHNISOHUL
                                                                                    Î20, COLT IUL BULEV ABDU LUI SI Face cunoscut onor. Clientele*, cfi i u sosit pentru sesomil cele mai moderne, faaOne elegante croite, du pe
     Costume complecte de Fantasie Redingote Hardington Jaquette Bospliore Sacco Coupe anglaise
                                                                                     Fardessus Renaissance şi diferite alte fasone
                                                                                                   PREŢURILE CELE
                                          So priiineşte şi eointlnili dc tdtc felurile de Jialae care se efectiieijâ iii mare promptitudîue.
CT.A.IRiIDIIsriIEI^IE
4nltl\lli(TI
CURTIKI
MOGOSIOAIEI, CASA O-FIEC^LTU,! 20
actual UN MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra.
  Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tote felurile Cravatte Plastron, Regate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tdte lucrurile de modă
MAI MODERATE
                                      •VOSEF «rs CrIV HA. KT1M
FnrnÎBorul Curţii, No. 20 Colţul Bulevardului ţi Mogoţoiel CaBele Grecenu.