MARŢI, 3 OCTOMBRE ANUL III—1878. i. ,|»'N A.MENTTEI.E. ' " !N TOA r» KOM\NIa .................L n. 41 M......................n m...................... » ii IS STRĂINĂTATE -. .................... > 60 LŞERflUNl Şl RECLAME: lilert petit, pagina IV, 30 bani i III, 80 bani, pe pag. 11, 2 lei noi lileelame 1 lei noi linia. Btnftr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LOCIiU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul «Dacia». AUNTTJIM'OITJPtl • Hf priiuiPic in itrAinatate: La D-nil Jluattn «ton A Vogler in Vienna, Walfi»chga»«r Itu, A. Oppelik in Vienna, 9tubenba«tei 2; HudolJ AIouc in Vienna, SeilentiUte 2: Phtlipp L<}b in Vienna, Eţchetbacbgajie 11 : L. Lmf A Comp. In Pe|ta, IlavafLa/fUe A Comp. In Păru, C. Adam 3, Carrefour de la Croit-Hoiige 2, Pari»; Croind Comp. Rue Dronot 2 Pari»; Eug. Mieoud, 139—110, Fleel Street London Scri»orl nefrancate an te primeic. Articolele nepublicate te vor arde. Un număr In Districte 15 bani. i Bacorescl, 2 octtmbrie. ktie . . . geniale . . aar rural urban •icipal al Capit k fii ... . binta . . . ».dpal ca prem J licl .... Lai........... l04«/a 10t>» 99‘jj 99»|» 91'/. 91 'U 851 [a 65’u 95'l» 961 [4 175 — 80 - 90 70 — 25 07 — 121*14 - Cursul de Vieua, 28 septembre Renta ungarii In aur .... 83 55 Bonuri de teaaur ung., I emit. 111 75 . , , II , 73 75 împrumutul auttr, in h&rtie . Si 10 , , » argint . 62 60 Renta austriaca In aar ... 71 45 Loee din 1860................110 50 Acţiunile b&ncel naţionale , 784 — „ . auttr. de credit . 226 — . , ungare , 307 75 Argint.......................100 — Ducatul ...................... 5 58fi|o Napoleonul . ................. 9 36 100 mărci germane............ 57 90 Carnal de Berlin, 13 octombre Acţiunile Căilor ferate rom&ne. 32 — Obligaţiunile române 6o/« . , 8l 50 Priorităţile C. fer. rom. 8°/t 84 50 Imprnmutul Oppenheim . . 101 25 Napoleonul...................... 9 39 Viena, termen lung...............— — Paria » teurt .... 1003/i Calendarnl Şllel Marţi, 3 octombre. Patronul silei : Mart. Dionisie. Răsăritul soarelui: 6 ore 12 min. Apusul soarelui : 5 ore 20 min. Paiele lunel : lună plină. PLEOA t-EA. TRENURILOR Bucnresol - Hnceara BucureacI . . . .8.15n 10.— d Floetcl..........9.50 n 12.00 4 Brăila...........1.53 n 5.45 ] 7.15 d Tecucia..........4.38|n 11. 0 â Roman............9.05 d 4.45 Ş Suoeava,sosire . .12.03 j 9.55 n Bacaresc—Vercloror» BucurescI............7.40 <} 7 0,40 4 Piteşti..............10.1SJ 3.— ij Slatina..............12.31, 6.30 n Craîora .... • , . 2.20 d 3.15 4 Vârclorova, sotire . . 6.— n 6. n Snoeara —Bucarencl Suceava. . . . 5.11 d 6.46 , Roman............8.45 ş 12.30 1 Tecuci..........12.30 n 5.10 >] Brăila...........3.08 n B.10 n Ploeacl........7.12 d BucurescI sotire 8.30 4 Vercloron—Bacorescl Verciorova.............11.15 Craiora ...............î.- Slatina.................4.45 pitejtl.................7.03 BucurescI, sosire .... 9.20 8.58 ) 2.45 ] 4.30 ] BucurescI—Ulnrglo BucurescI..............9.16 d 6.05 n Giurgiu, sosire.......11.35 4 8.27 n Giurgiu—Boeuresel Giurgiu................7.36 d 4.55 <1 BucurescI, sosire......9.48 ţl. Im întărire de la Cladns, ocupată de laţi, a fost inconginrată de nn bata-I le vSnătorl. (13 octombre,9 ore dimineaţa) Londra, 13 octombre. zice că in Bnlgaria este o mare iere. Popor&ţiunea ar fi voind să aleagă *Cipe pe principele Nichita din Mnnte- I Paris, 12 octombre. » telegramă din Londra ne informează cursul englez Inmea financiară in-ljF« redeschiderea chestiunii orientate, îiice asemenea că cercările oficiate snnt îjpmate de pansa care s’a făcnt in retraşii armaţii rnee. Berlin, 30 septembre. Ijja Reichstag s’a respins moţinnea de-i»tulul lianei, prin care cere să nn se Wndă aplicarea legii socialiste şi asupra plinirilor electorale. Viena, 30 septembre. tim in Pol.-Coretp. că comisia instala ministerul de Externe pentru a . un proiect de organiBaţie provisorie Irn Bosnia şi Ilerţegovina, a terminat Iii «raţiunile. Comisia »’a ocupat aseme-de repatrierea grabnică a refugiaţilor. Ial punerii in lucrare»'a incnvinţat in Jcipid, R «pat narea, se supune. cR n’ar incepnt iucă pentru ceea ce priveşte ller-ţegovina. C nstastinopol 20 septembre. Căţi-va ambasadori aS semnalat lui Sa-fet-Paşi impresia neplăcută, produsă de manifestările diplomatice din urmă ale Porţii către cabinetele mal multor poteri marL (13 octombre, 8 ore seara.) Roma, 13 octombre, Ziarul Italia zice că Italia iacă ar fi reprezentată in ministerul egiptean. Ea are interese tot aşa de insemnate ca şi En-glitsra srQ Francia şi, daca negocierile începute vor reoşi, portofoliul Dreptăţii va fi încredinţat nuni italian. Pesta, 13 octombre Oficială. — împăratul a inBărcinat provizoriii pe Wenkhtim cn ministerul de Interne şi pe Tisza cn cel de Finance. Demisia Ini Szell a fost primită definitiv. BUCUREŞTI Luni, 12 (14) octombre Camera ca şi Senatul, prin moţiunile ce s’aQ votat Ja 28 şi 30 septembre expirat, atl indeplimt opera ce li se cerea de guvern. Soluţiunile date sunt departe de a fi identice, şi ne propunem a cerceta in articolul de faţA cari sunt motivele ce pot explica diverginţa esenţiala, ce exista intre cele douS voturi, la cari amândouă guvernul a adherat fâra rezerve şi fâra obiec-ţiunl. Spre mal buna înţelegere reproducem aici ambele moţiuni : Moţiunea Senatului. „Comisiunea d-voastrâ a studiat corespondenţa diplomatică relativă la tratatul de Berlin din 13 iulifi 1878 ; ea a vfizut cu adâncă mâhnire, că puterile Europene prin voinţa lor colectivă, şi intr’un interes al păcii generale, a impus României dureroase sacrificie. «Comisiunea d-v. propune insă ca guvernul să fie autorisat a se conforma tratatului din Berlin in această privinţă ; tot odată comisiunea d-v. este de părere a se autoriza guvernul ca să ia in posesiune Dobrogia şi a o administra prin regulamente de administraţie publică până la convocarea Adunării Constituante. «Comisiunea in fine angajează pe guvern ca, atât pentru soluţiunea definitivă a cestiunil Dobrogel, căt şi pentru celelalte cestiunl care re-sultâ din tratatul de Berlin, să convoace cel mult in cursul sesiunii ordinare de trei luni o Adunare Constituantă de revizuire, conform art. 129 din Constituţiune.* Moţiunea Camerei. «Adunarea deputaţilor, luând cunoştinţă de disposiţiunile din tratatul dela Berlin privitoare la România, 6şl esprimâ duierea pentru grelele sacrificie,la cari ţara este îndatorată; .Silită insă de hotârlrile puterilor şi nevoind a fi o piedică la consolidarea păcii, autoriză pe gnvern a se conforma voinţei colective u Europei, retrăgând autorităţile civile şi militare din Basarabia şi luând in posesiune Dobrogia şi Delta Dunărei. Celelalte cestiunl se vor regula pe cale constituţională.* Cu câte-va zile inaintea dezbaterilor din Senat, membrii oposiţiunil de toate nuanţele, intrumndu-se spre a fixa programul atitudinii lor in acele desbaterl, hotârlseră a declara absoluta incompetiDţâ a Adunărilor actuale şi a nu vota decât convocarea imediată a acelor prevăzute de articolul 129 din Constituţie. OrI-cari puteaQ fi dealtmintrelea deosebirile de păreri individuale asupra punctelor amănunte, aici era o cestiune de principia, o cestiune constituţională asupra căreia inţelege-rea era deplină. Puţine zile după această întrunire, comisiunea Senatului a depus proiectul el de moţiune, şi din cel trei membri al opoziţiunil, cari făceai parte din acea comisiune, am văzut pe doi, şi anume prinţul D. Ghica şi d. B. Boerescu, acceptând un corn promis şi iscălind moţiunea majori tâţil. Nu ne vom permite a suspecta in tenţitmila patriotice ce atl insufieţit pe aceşti doi bărbaţi, şi cari i-aâ îndemnat a părăsi tăremul ales in înţelegere cu membrii tuturor parti delor ce compun opoziţiuDea. Ne vom permite insă a declara că afl comis o greşalâ. Ni se pare că guvernul le-a intins o cursă perfidă, in care a fi căzut, orbiţi de convingerea ce aveafi că o învoire era absolut necesară. Orice s’ar putea zice1 orl-cum s’ar întoarce cestiunea, moţiunea Sena tulul implică un vot de iertare pen tru guvern. Căci ce alta decât un bill de indemnitate poate insemna a ceastâ procedură de a toriza pe guvern să facă aceea ce a şi făcut f D. Strat a demonstrat in Senat, cu verva sa călduroasă şi cu experienţa sa diplomatică, că miniştrii afi legat valabil ţara către puterile subscriitoare ale tractatului de Berlin D. Maiorescu, la rândul săfi, in Cameră, cu nemilostiva sa logică şi cu admirabila sa elocuenţă, a probat până la evidenţă că guvernul, prin circulara sa de la 28 August, a primit pentru România hotârlrile Congresului de la Berlin. Ţara este angajată, şi intru cât priveşte situa-ţiunea internaţională, guvernul nu poate cere decât CXCCllturCli acelor hot&rlrl, şi aceasta numai dela adunările speciale prevăzute de articolul 129 din Constituţie. Bine inspirat a fost prin urmare d. Carp când a respins categoric verl-ce solidaritate cu acel compromis ce nu a isbut.it decât la un vot inutil, incât priveşte poziţiunea ex- ternă a României, ÎDSă foarte util in privinţa poziţiunii interne a dd-lor miniştri. Dar nu este numai acesta resul-tatul votului moţiunii. Nu ne va fi cu grefi a dovedi că acel compromis, care in aparenţă nu priveşte decât procedura, a compromis (să ni se ierte acest joc de cuvinte) insâşl cestiunea de principii!. Adevărata voinţă a guvernului nu stă in moţiunea Senatului, ci in aceea a Camerei; Senatul a pus un termen, deşi neprecizat, pentru convocarea adunărilor revizuitoare, (deşi cu drept cuvănt d. M. Costachi a calificat acest pasaj de vană iluziu-ne.) Camera insă a fost mal categorică, şi vorbeşte de calea constituţională pentru un viitor nedeterminat. Din aceasta rezultă evident că moţiunea Senatului, pentru guvern nu era o (ransacţiune, ci o transi-ţiune pentru a veni la moţiunea Camerei. Daca guvernul s’ar fi raliat sincer la ideea de a convoca Adunări revizuitoare intr’un termen ho-târlt, el poseda in Cameră o majoritate destul de compactă şi destul de supusă, pentru a fi făcut să se propuie şi să triumfe o moţiune i-denticâ ou aceea a Senatului. Zadarnice afi fost dar concesiunile făcute guvernului de dd. D. Ghica şi B. Boerescu. Compromisul a a- tâm cu toţii acea politică energică sigură, inaltâ, pe care primul ministru de externe al României independente era chemat a o indica ţării întregi. Ne aşteptam cu atât mal mult, cu cât acel ministru de exsteme este un bărbat, a cărui in-treagâ viaţă politică a fost inple-titâ cu soarta acestei ţări, şi căruia de sigur istoria noastră T va păstra o memorie insemnatâ (aplause). In loc de aceasta, in situaţiunea grea in care ne aflăm, am văzut că discursul săfi semăna in cea mal mare parte cu apărarea unul ministru acuzat. Voci. Era acuzat. D. T. Maiorescu. Era acuzat, aşa este. Constat dar numai, că inaugurarea acestei ere a noastre in-cepea prin acuzarea ministrului, care a condus politica ţării. Ministrul astăzi se vede acuzat in sinul aceleiaşi adunări, care până acum cu unanimitatea el insoţise actele lui. Si la intrebarea guvernului: «Ce faceţi cu tratatul din Berlin?* ăl in-treb la răndul mefi, văzănd această desarmonie intre dv.: «Spnneţi-ml, d-lor miniştri, sigur şi lămurit după părerea d-voastră, ce este bine să facem cu tratatul din Berlin*. Res-punsul la această intrebare nu ni s’a dat âncâ positiv; căci sunt multe păreri in discuţinne. Pe care din aceste anume o primeşte guvernul şi o crede salutară pentru ţară ? Pănâ alaltâerl ’mt inchipuiam, că cestiunea s’a lămurit. In senat am văzut guvernul primind o moţiune. juns la un rezultat, pe care credem atunci mi-am zis: fără a discuta că nu’l căutat) d-lor, adică acela de cele petrecute in senat, mă voifi a da un bile de indemnitate minis- ţiu® de această moţiune, căci este torului, şi pe de altă parte n’a a- Pr>mRă de guvern şi acum ştii! nude juns la rezultatul căutat de a asi-ţ*14 P^J8» luf* Această moţiune in drumul de la senat până la cameră gura convocarea adunărilor revizui- j Ş1_a pjerdut un alineat {lIaritate) toare intrun termen fix. Guvernul jn senat se zicea, că guvernul voieşte ăşl păstrează deplina libertate de a şi consimte să fie autorizat de cor-face după cu ăl va conveni mal bine. I purile legiuitoare să se supună tra-E1 va convoca safi nu acele adunări, tatulul din Berlin, să lase să i se ia dapă cum ăl va plăcea de a 9e supune moţiunii Senatului saQ moţiu nit Cameril. D. Brâtianu, care este mal fin de cuu ar crede cineva judeiăndu’l după discursurile sale, a simţit aşa de bine victoria însemnată ce câştiga, că nu s’a putut opri de a a runca, in răspunsul săfi către d Carp, o strigare de triumf şi de ironie : tFie încredinţat d. Carp, a zis d. prim-ministru, că li rlmăn ţi beiza-deaoa ţi d. Boerescu ţi toţi, nul luăm pe nimeni. * Pedeapsa este prea aspră pentru o simplă greşală. de care se foloseşte d. Brâtianu. Nişte victime afi drept să fie tratate cu mal multă menajare. DISCURSUL IMiiI MAIORESCU relativ la tractatul dm Berlin (Şedinţa CamerM de Simbăt& 80 Septembre) D-lor deputaţi, când am auzit pe ministru de externe cerănd cuvântul, mă aşteptam ca să ascul Basarabia,să ocupe proviaorifi şiadmi-nistrativ Dobrogea cu delta Dunării şi pentru cestiunea Evreilor şi regularea definitivă a Dobrogel să convoace singura competentă constituanta — nu in mod indefinit, ci să o convoace Înaintea sfărşitulul sesiunii ordinare, adecă pănâ la 15 Fevruarie să se inceapă lucrarea de convocare. Această limită era importantă pentru o parte din senat, şi asupra el s’a făcut o transacţiune, safi daca acest cuvănt nu se primeşte, s’afi făcut un compromis, safi poate o compromitere (ilaritate). Dar in orice caz aceasta era hotărlrea. In cameră s’a schimbat cestiunea. Noi ne aşteptam să vedem, că părerea acolo adoptată va fi şi aici adoptată, căci vedeam că majoritatea co-misiunil noastre din Cameră este compusă din oameni, cari afi Încredere In guvernul de .azi şi In cari guvernul de azi are încredere, şi sper că mă esprim In modul convingerii d-lul raportor Costinescu. dacă zic că acest d. raportor al majorităţii eate un om de încredere al guvernului. D.ar acum. din contră, ce se constată? Vedem că se lasă o TIMPUL parte esenţialii din acel compromis al senatului, se lasă nehotilrit ter menul când să se convoace constituanta, şi din compunerea majorităţii comisiunil noastre de delegaţi sunt autorizat a crede, că această din urmii părere este părerea, ce o preferă guvernul. In faţa acestor schimbări si acestor diferite moţiuni, să vedem care este şi care trebuia să fie decisiunee noastră, cel puţin după părerea opo-siţiunil din care fac parte. D-lor deputaţi, d. N. [oneâcu, fostul ministru de esterne al acestui guvern, antecesorul d-lul Cogâlni-ceanu, a inceput prin a lua in mână şi a vâ citi corespondenţa diploma ticâ, depusă pe biuroul Camerei. In adevâr, in şedinţa de la 23 septemvrie când a inceput desbaterea aceasta, d. ministru de esterne s’a referit la acele acte, şi in privinţa lor a zis: ce hotâriţl? Ia să vedem şi noi aceste acte? Căci după mine fostul ministru de externe a discutat numai partea neinsemnată a lor, iar nu a luat partea cea caracteristică, cea decisivă pentru discuţiunea noastră. Tratatul din Berlin ni se notifică la I August al anului curent prin ministerul de esterne al Imperiului german. Ni se zice : Iată, Gomânio. ce s'a hotârlt prin tratatul din Berlin. Acea notificare ne-a apucat, ne-a .sezisat* cum zic franţejil, de ho-târirile congresului din Berlin In privinţa noastră. Se Înţelege, că guvernul trebuia să respundâ. Şi intr'adevâr la 7 August âncă, d. ministru de esterne dă primul sâă răspuns la acea notificare, răspuns care, după părerea mea. este cu totul deosebit de un al doilea răspuns ce '1 dete la 28. La 7 august se trimite o circulară câtră agenţii diplomatici al Ro mâniei pe lângă curţii- străine in care se zice: ,Les modifications ap-portăes par ce trăită tant â la si-tuation territoriale qu’au regime po-litique de la Roumanie doivent ătre prăsentăes â l’examen des Corps lăgislatifs.* ,Lss chambres seront convoquees das le plus bref dălai possible.* Ce insemnerză aceasta ? Ultimele cuvinte ale d-voastrâ, Cameră şi Senat, fuseseră un vot foarte categoric dat in materie. Se zisese mal inainte de tractatul de Berlin: Voinţa ţeril este să nu dăm Basarabia şi să nu luăm in schimb Dobrogea. Cu acest mandat s'aâ dus miniştrii noştri la Berlin. Tratatul de Berlin nu a primit acest vot; din contră, a zis : să vi se ia Basarabia şi să vi se dea Dobrogea, şi să aboliţi şi articolul 7 din constituţiunea voastră. Ce face guvernul nostru ? guvernul, ştiindu-se constituţional responsabil, răspunde imediat: Eti am un mandat de la ţară; mandatul acesta este contraria deciziunil congresului, prin urmare , ,les modifications apportăes par le Trăită doivent ătre prăsentăes â l'examen des Corps lăgislatifs. Insă gnvereul nu ne convoacă la 7 august saă indatâ după aceasta, poate pentru a respecta timpul fiecărui din noi, poate din alte motive. Ne convoacă de abia după o lună , insă in interval ăşl schimbă atitudinea cu totul. Eatâ la 28 august altă circulară a sa cătră agenţii diplomatici al noştri, şi situaţiunea cu totul modificată,— şi vă atrag serioasa d-voa-stre atenţiune asupra acestei modificări, care este de cea mal mare importanţă. Un preopinent, pe care am avut deja onoarea a’l cita, insuşl onor. d. Ionescu,—şi părerile d-sale, tot-dauna foarte preţioase pentru mine, Bă devenit in deosebi preţioase, de când ’l am văzut ca un ministru de externe al acestuiaşl guvern, pe care avem fericirea al avea âncă pe banca ministerială,—acest fost ministru de externe dar, d. Ionescu,iatâcenezi cea in şedinţa de ieri: .Angajamentul guvernului, in relaţiunile, internaţional este totul; căci raporturile dintre guvern şi ţară sunt presupuse regulate.* .Europa cea mare, care este ar- bitrul dispunător de statele cele mici nu poate să presupună că in sinu săă este vre o ţară organizată in tr'un mod politic , fără ca să aibă organele sale regulate. Prin urmare când un guvern constituţional din Europa vorbeşte, ţara a vorbit.* Aşa este. Intru căt priveşte străinătatea guvernul e angajat, şi dacă nu făcut nici o rezervă, el a angajat şi ţara intru cât o pvate angaja in relaţiile internaţionale. Acest guvern, care in 7 august scria prin agenţii săi diplomatici .Modificaţiunile aduse prin acest tratat trebue să fie prezentate mal ăntăia examenului corpurilor legiuitoare*, acest guvern la 28 august trimite o altă circulară aceloraşi a-genţl şi declară puterilor signatare a tratatului din Berlin , fără rezervă : .quelque douleureusesque soient pour la Roumanie quelques-unes des condiţiona du Trăită de Berlin, et bien que, â conaidărer l’ensemble de ces condiţiona, l'attente de la nation Rournaine, qui avait manifestă ses droits et ses voeux, soit par Ies vo-tes de ses Corps Lăgislatifs, soit par Ies actes et Ies paroles de ses De-lăguăs au Congrăs, n'ait pas ătă remplie, le gouvernement Boumain ne peut que conformer aux resolu-tions suprlmes de f Europe et est de cidee ă Ies executor dans un esprit cTentiere loyante. Ca consecuenţă a acestei declarări categorice de aceptare, fără altă rezervă decăt rezerva simţimin-telor dureroase, vine apoi fraza finală pentru punerea in lucraie a aceptâril: ,Le gouvernement Rou-main procfede dâs presentâ Cexecution rcelle du Trăită de Berlin et aprâs tou tes ses dispositions pour la reunion des Corps Legislatifs au 15 (27) sep-tembre prochain*. Doă lucruri dară sunt de deosebit la un asemenea tratat interna-naţional, acceptaţiunea şi executarea. Acceptaţiunea in principiu este o declaraţiune că te supui, executarea este numai punerea in lucrare a a-cestel declarări prin mecanismul intern al statului: daca ecestiune constituţională— prin mecanismul constituţional; dacă e cestiune simplu legislativă — prin mecanismul legis laţiv; dacă e cestiune administrativă—prin mecanismul administrativ. Cred că am inţeles acum cu toţii deosebirea intre cele doă circulari. Am văzut că pe când in cea d’ân-tâl guvernul nu prejudeca nimica, prin cea d’a doa guvernul a acceptat tratatul de la Berlin şi ne-a convocat numai spre a ’I executa. Saft e altă părerea d-v, in privinţa acestor circulărl ? Vă rog să mă in-trerupeţl dacă este altă părere, căci, domnilor, n'aşt voi, ca in această cestiune să facem o discuţie dialectică pentru a susţinea numai cu ori ce preţ un punct de vedere izolat şi contestat. Dacă aşi fi din nefericire izolat asupra acestui punct capital. eă l-aşi părăsi indatâ. Să stabilim dar acel punct, in care suntem siguri cu toţii. întreb dar ăncâ o-datâ: Guvernul a primit, sad nu, trâtatul de la Berlin cu această circulară ? A făcut un pas mal mult de cât cel din circulara de la 7 August, care zicea că cestiunea are să se supună mal ăntăl examinării corpurilor legiuitoare ? Este sigur că la 28 August, guvernul a declarat cumcă ne supunem tractatului) Este sigură acceptaţiunea saă nu ? Tăcerea d-v. generala este un semnde aprobare. Prin urmare, la intrebarea d-lul ministru de externe: ce faceţi cu tractatul de la Berin ) ăl primiţi sad nu) — ed ăl respund; ’l-aţl primit d-v.; ce ne mal intrebaţl pe noi a cuma) Aşa dar, guvernul a acceptat tractatul din Berlin. Şi remarcaţi un lucru. Aci nu e vorba de un tractat sinalagmatic, unde şi o parte şi cealaltă trebue să consimţâ, şi dacă o parte nu consimte, conven-ţiunea sad tratatul nu poate exista, Couvenţiunea comercială, de exemplu, incheiată intre Ausro-Ungaria şi Ro raăuia, s’a făcut mal ăntăl de guverne ; dar se zicea in actul incheiat ăntăl de minister: sauf ratific a tum. Este o incheere suspensivă; dacă corpurile legiuituare nu o primesc, con venţia e căzută. Dar aci nu este tot aşa. Aci este un areopag european din care noi nu facem parte, un areopag in privinţa căruia se putea mal nainte susţine, că resoluţiunile lui, dacă nu voim, nu le primim ; dară in zioa de astă-zl este mal gred a zice, fiind ca am trimis delegaţii noştri ca să presinte cererile noastre ina intea acestui areopag. Am trimis şi ast-fel am recunoscut, că este acolo o autoritate arbitralâ supremă pentru relaţiunile orientale in Europa şi in Asia. Şi guvernul, care era in sărcinat de a spune acolo ce voim, noi, acelaşi guvern vine şi, indiferent dacă a intrebat sad nu părerea Camerei, declară că primeşte tractatul de Berlin şi pune oare-cnm iscălitura sa pe acea sentinţă a tribunalului din Berlin. Dară acuma ce insemneazâ moţiunea majorităţii d-voastră) Daca aţi primit tractatul din Berlin, dacă ne convocaţi pentru-ca să-l executăm, ce mal veniţi cu moţiunea? Ce inţeles să aibă) Este oare acceptaţiunea prealabilă? Apoi am acceptat, guvernul a acceptat! Ori nu primiţi d-voastră acceptaţiunea aceea, şi atunci daţi un vot de neîncredere şi, daţi ministeriul in judecată; ori, dacă nu-I daţi un vot de neincredere, apoi accepaţiunea este deja făcută şi moţiunea remăne un act de prisos. Apoi poate d. ministru de esterne să facă astăzi, după ce aţi fi votat moţiune aaceasta, o nouă accepţiune, să zică puterilor străine : Moi gouvernement qui vous ai deja declare que je me conforme aux decisions supmimes de Berlin, sans reserve de ratificalion ulterieure, je viens vous declarer de nouveau, que Ies corps legislatifs m'autorisenl â foire celle cteclaraiion ) Apoi aceasta nu se poate. Dacă guvenrnul a făcut declaraţiune, este presupus că are ţara in urma lui, cel puţin că are consimţimântul majo-rităiţl d-voatre. Aşadar cead’ântât critică, ce’ml iad voe a face, este aceasta: Moţiunea e de prisos. Este un act desprecare bine s’a zis, că nu poate să aibă alt inţeles şi alt scop de de cât de a fi un bil de indemnitate pentru miniştri. Apoi cestiunea personala a miniş-rilor este aci in joc) Am fost noi convocaţi In pripă pentru un bil de indemnitate) Ori am fost convocaţi ca să facem un pas mal departe in cestiunea cea mare) Guvernul cănd ne-a convocat, ne-a spus prin agenţii săi, pentru ce. adecă pentru ca să executăm tratatul de la Berlin, căci după ce acceptaţiunea este făcută, vine esecuţiuneâ reală. Ed, d-lor nu acuz pe guvern pentru c’a acceptat; şi mi-a părut din contra râd de a ’l vedea acum şovăind, a vedea că nu este aceeaşi hotârlre, aceeaşi decişiune a guvernului, spre a merge mal departe conform acestei circulărl ce et ănsuşl făcuse. Căci, d-lor, se poate amâna mal mult o asemenea hotârlre) Se poate lăsa in suspensiune o zi mal mult situaţia ţârii, mal ales acuma in urma circularii, făcută de guvernul român după insitsenţele Rusiei ) Cred că aci oratorul şi apărătorul majorităţii, d. P. Grădişteanu a avut dreptate, când a susţinut, că nu poate ţara să stea intr’o posi-ţiune nehotârltă c&t pentru executarea tratatului din Berlin. Am fost, domnilor, foarte surprins când am auzit ieşind din gura acelui d. ex-ministru de externe,—a mult-lâudatulul d. [onescu, ale cărui cuvinte sunt totdeuna preţioase pentru mine, — că daca nu ne-am supune Europei, d-sa vede că nu am fi In niclnn pericol. Am auzit pe un alt deputat de aceeaşi valoare, pe d. Misail, adept al aceleiaşi teorii, zicând, că şi alte ţâri nu s’aâ supus deciziunil Europei, de exemplu Belgia şi Italia, şi că situaţiunea ţârii nu ar fi gravă de nu ne-am supune. Să examinăm puţin lucrul. Fiind că cuvântul .grav* este o abstracţie, daţi’ml voie a’l cobori In realitate şi a arăta una cel puţin din gravitâţile, ce cred eă că ne apasă. Fiindcă suntem In regim parlamentar, am convingerea că publi- citatea şi expunerea francă a tutu-lor opiniumlor legitime In privinţa situaţiei ţârii este unul din foloasele şi totodată din scutnrile ce dă regimul constituţional, (aplauze) Articolul 22, necitat pân’acum. din tractatul de la Berlin, vâ aduceţi aminte ce zice. VoiO cit) traducerea română, şi sunt dator a face omajele mele d-lul ministru de externe saă biuroulul sâă pentru buna traducere românească ce ne-afl dat. D. ministru de externe. — Este foarte rea, vă înşelaţi. D Maiorescu.—Eo o găsesc foarte bună, şi’ml pare bine că sunt mal papă de căt papa in această cestiune. (ilaritate) (Citeşte). ,Art. 22. Corpul rusesc de ocupaţie In Bulgaria şi Rumelia orientală se va compune din şase divizii de infanterie şi din doă di vizii de cavalerie, neputând trece peste 50,000 oameni, şi va fi întreţinut pe socoteala ţârilor ocupate. Trupele de ocupaţie nu vor comu nica cu Rusia numai prin România, după Învoielile deja făcute Intre aceste doâ state, dar şi prin porturile Mărel-Negre, Varna şi Furgas, unde, pentru timpul ocupaţiei, âşl pot stabili depozitele necesare. .Durata ocupaţiei Rumeliel orientale şi a Bulgariei de cătră trupele imperiale, este fixată la nouă luni, cu începere de la zioa ratificării prezentului tractat. Guvernul imperial rus se obligă d’a termina trecerea trupelor sale prin România şi evacuarea completă a acestui principat Intr’un termen ulterior de trei luni.* Tractatul de Berlin s’a subsemnat la */is Iulie. Va să zică trei luni înainte de ăntăiă Iulie anul viitor va trebui să fie deşertată ţara de-a treapta Dunării, şi la ăntăl Iulie anul viitor va veni ziua fericită, când va trebui să fie evacuată şi România de armata rusească. D-lor, nu ştiO, dacă mulţi din d-voastră eraţi aci, cănd în anul trecut aO venit primii soldaţi ruşi In apropiarea capitalei; eraă Insă mulţi alţii din public, cari s’afl dus să’I vază şi mulţi dintre aceia, cari lmpârtâşeaă In totul politica guvernului Inaugurată prin couvenţiunea de la 4 aprilie. El bine, d-lor, am văzut pe unii dintre aceştia chiar, cari la apropierea primilor soldaţi ruşi aă isbucnit In lacreml, atât le venea de grefi de a vedea semnul unei armate străine pe pământul României. —D-lor, cea d’ăntăl reintrare a noastră In noi Înşine, cea d’ântâl siguranţă de pace pe teritoriul nostru va fi atunci, cănd nu va mal fi soldat străin pe acest pământ cu dreptul de a fi pe el (aplause). Mal înainte, d-lor, de la 1828 până la 1835 ne-afl ţinut Ruşii ocupaţi In timp de aproape 7 ani, şi apoi la 1856 Austriacil aă stat mult şi le venea greâ să iasă de aci, o ştiţi bine aceasta. Cănd Franţa In urma resbelulul de la 1870 a re-mas ăncâ ocupată de Germani, şi s'aă ţinut In această stare câteva departamente până cănd va plăti colosala sumă de miliarde, ce i se impusese prin tratatul de pace, cea mal mare năzuinţă a el a fost de a scăpa cu o zi mal nainte de soldatul inamic ; şi Thiers, daca e astăzi binecuvântat de mal toată Franţa, e mal ales pentru silinţele patriotice, ce şl-a dat, ca Înaintea terminulul prevăzut să scape Franţa de ocupaţiunea străină. Şi noi, d lor, am putea oare să nu voim a scăpa cu o zi mal nainte de armata străină, de armata unul imperiă, care In secolul acesta ne-a mal ţinut ocupaţi âncă vre-o şase ani? De sigur, cu toţii o voim. Dar vâ întreb, care e titlul, cu care veţi cere Rusiei să ne părăsească la 1 Iulie anul viitor) (aplause) Tractatul de Berlin nu a numit o eomisiune esecutivă pentru totalitatea dispoziţiunilor sale; aceasta e lăsată la iniţiativa şi ho-tărlrea puterilor, pe cari le priveşte ca să execute ele tractatul. El bine, cine va executa clauza 22 din tractatul de Berlin) Rusia şi cu noi. Apoi, credeţi d-voastrâ, că Rusia va fi generoasă cu noi la 1 Iuliă anul viitor ? Ne va servi, In aceasta, de do- vadă modul cum ea a convenţiunea de la 4 Aţtl gur, că daca nu ne supu; tatulul de Berlin, ne liptg titlu de-a cere evacuaţiu ţ niel la 1 iuliă anul viito: i Voci. Aşa e! D. Maiorescu. Apoi dac || eă vâ întreb, care va fi • noastră, dacă nu vom pr . tul de la Berlin I El, d-lois că Rusia s’a grăbit de-a noi un ministru reşedinţe ne-a făcut onoarea de n ministru plenipotenţiar ; : totuşi, de sigur, de cât i noscâtorl guvernului im) i pentru această bunăvoin, grăbit a ne arăta. Am au că şi guvernul austro-ungi mit la noi un ministru p ţiar. E curios lucrul acest I de-a vedea graba, cu care "1 puteri vecine numesc miniat denţl In ţara noastră, fâr I tepte să vază, dară noi 4 tractatul din Berlin saă n 4 puterile mal indepârtate, >.1 sunt scutul nostru şi poat I torit mal fireşti al noştr | Franţa, Englitera, German ^ cum am aflat, refuză de a il cunoaşte independeuţa pâra vom esecuta in intregul seu tul. Apoi dacă pânâ-ce nu ' \m cuta in totul tractatul, ace ■ protectoare naturale, nunei cunoaşte independenţa, nu k susţine drepturile noastre ■ ne vom adresa oare la 1 I Ir a cere ca să se efectueze sii-teritoriulul nostru ? Nu potM nici un cuvânt mal mult tărâm. Cu toţii ne inţelegeiTI numai conclusiunea, că est t rios a se zice, că putem să u* cutăm tractatul dela Berlin tfc că situaţiunea ţârii s'ar lămu. .Jfc bine şi fără aceasta. Nu; sitiJfcl ţării va fi compromisă fără S(l şi, neexecutând complet to'Jf Ţara e in pericol. Acea g # abstractă, anunţată mal nai dar o primă realitate, are «tipare pipăită, şi acest corp ri ţol imbrâcat in uniforma soldat ■ 4 care ne stă pe teritoriul nou-' m mm 1 mal am trebuinţă să ating pericole, pentru muntele At< i Eu intru in privinţa aceastaj)* tul in vederile circulăril guvrţp de la 28 August. Să revenim dar la chestia ii’Jt la atitudinea noastră faţă cuc puncturl ale tractatului din Basarabia, Delta Dunării cu gia şi emanciparea Evreilor. A Ce putem face noi acum) • Pentru Basarabia cred «I ne vom înţelege cu toţii. Prir • circulara sa dela 28 August nul a declarat, că pune dis «1 autorităţilor imperiale ruseşt:] toriul, a căruia părăsire ne esfll pusă prin tractatul de Berlin.'.-! mâne la 1 Octomvrie, inainte» | se termina poate discuţia n ii de astăzi, Basarabia va fi pii( Rusiei de cătră comisiunea ’j adboc de guvernul român. Mifl rul, lucrând astfel, a făcut ui patriotic şi nimeni din noi nu iţi potriveşte. Prin urmare, asupr» sarabiel acţiunea parlamentarăţi inchisă ; a dispărut obiectul diai' unii; să trecem acum la chesti raeliţilor. Ea se resumâ in m carea art. 7 al constituţiunil, şi i tru aceasta cu toţi suntem dt(l rere, că se cere convocarea c i relor de revizuire. Moţiunea i rităţil şi orice altă moţiune saăl a camerei de faţă nu poate să plinească niciodată, — şi in i| sta suntem unanimi cu toţii, —■ « cedura constituţională indicată art. 129. Niciodată. Competenţa» gativâ, de a zice nu la toate, i vem negreşit, şi orice modificai' constituţiunil urmând a ni se I* pune nouă, spre a se vedea 'i consimţim in principiu la rnodili rea cutârul anume articol din ii' stituţiune, este evident că sun i liberi şi competenţi a ne pronui cum credem mal bine. Daca vom zice din capul loci nu, atunci nu se vor convoca a< camere de revizuire; va să zică ci potenţa negativă, de a zice nu IV TIM P OL [ceasta vrea guvernul? Nu, j el primeşte tractatul de şi acum vrea ca sâ exe-i. ei tractat. Apoi, atunci ce moţiunea aceasta ? Ţine le declarare din 15 in 15 sil ne disolvăm pe urmă? anei ce este? Este amânarea iii, executării aceleia, pe care [i a spus câ vrea s'o facă şi care ne a convocat; este |:giul acela de a voi sâ lase reazâ câ se executa ceva, calitate nu se executâ (inii, desaprobârl). că simţimintele multora din sunt aici altele decât ale (Dar cu simţimintele nu ina-1 hestia ; aici trebue argumente. Sâ revenim la argumen- am văzut odatâ, la ce ne 0 neesecutare a tratatului de Efl unul — şi sunt dator a castă declaraţiune personală gestiunea israiliţilor am vederi deosebite de acelea ale frac-Ibere şi independente. Le am totdauna, le voib avea in şi cred câ sunt bun pa le am aşa Cu toate astea eâ mă văd chemat a vă delii am fost foarte dureros atins am văzut tractatul de Berlin »tecându-se in această cestiune nă a Doastră. Lrare de altmintrelea sunt de i câ art. 7 nu era bine ca sâ de loc in constituţia noa pare râd câ afl venit străinii 1 pună ce sâ facem cu acel ar Foiţi d-voastră, după ce această dureroasă ni s'a dat odată mal repete âncă odatâ? Voiţi Strâ sâ vină o notă ori un res *■ % la o uotâ a noastră, care sâ fk diu nod : regulaţi cestiunea is Voiţi ca la cererile guver Mlol 'nostru de a se recunoaşte a >- Şfil noştri diplomatici ca miniştri dentf, să vină din nod un mi ■ de externe şi sâ zică : nu vă tic independenţa, până ce nu edea ce aţi făcut cu o parte fcituţiunil voastre? Voiţr ca cel I vor ren să profite de această poaştere a independenţii? Ne-câ nu puteţi voi aceasta. A-^aştept dela guvern următoarea raţiune: „Luăm asupra noastră, «voui fi recunoscuţi independenţi tb a ne 9upune şi acestei condi-tşinl » i/actatulul de Berlin"; atunci Ifcu d-voastrâ pentru amâna-efiiunil. Daca guvernul ne poate laată declarare, fie in public, i( potrivit in mod confidenţial, o spun cu toată sinceritatea : i:a guvernul respunde, câ este câ vom fi recunoscuţi, câ „a-noa3trâ politică in mijlocul jloaselor complicaţiunl orien-astăzi va fi stabilită fără mole» art. 7 din constituţinne, a-e& mă unesc s'o amânăm, IA nu voiesc, ca străinii sâ se lece in chestiile constituţiunil ke interne. Dat guvernul tace; lonfidenţial, nici public nu ne-a ^aimic in această privire. Apoi K, pentru motivele de pericol, lui arătat deja, convicţiunea "te câ patriotic ar fi de a ne ti imediat tractatului de Berlin acest puDct, cu riscul de-a a-rt6 asupra noastră impopularita-^Jouiciouită in asemenea lucrurr. I găsi răsplata intr’ua viitor mal ittat, o găsim deja in asigurarea jtiunil noastre internaţionale. 4, dar, domnilor, ca consecinţă 'rulării d-lul ministru câtrâ a-■ I diplomatici la 28 august de executa tractatul dela Berlin, j«ebui imediat* convocare a Contantei, remâDănd ca dânsa si de-^îllaca vrea să consimţi Ia modica articolului 7. Aceasta nu se •f prin moţiunea majorităţii, ci • unecâ peste cestiune, lăsând in nesiguranţă politică faţă cu nitatea. ne acum cestiunea Dobrogel. In 4 tă cestiune, cum executâ guver-‘ractatul dela Berlin? Este bine eB, domnilor, ci daca nu voim âm Dobrogea, prin aceasta nu Im lipsă de respect către Eu-procum am arăta cu celelalte c.estiunl : retrocedarea Baaaca- ;vi- ,• v v biet şi cestiunea Evreilor. Aceste din urmi sunt obligaţiuni ce ni Be impun, insă luarea Dobrogiel este un drept ce ni-1 dă Europa, şi dacă cineva nu poate refuza o obligaţiune, poate insă să refuze acceptarea unul drept. Sunt departe de a voi să intru in fondul acestei discuţiunl foarte importante. Din punctul nostru de vedere, nu voiO sâ prejudecâm intru nimic chestia Dobrogiel, ci vo?6 ca ara să fie consultată asupra el. Nu cercetez contraversa, pe care cu multe argumente şi cu talentul sâCi recunoscut a susţinut-o d. Daniileanu intr’o şedinţă anterioară, dacă am fi saă nu am fi noi competinţl conform articolului 2 din constituţiune să facem acea rectificare de fruntarii. Ceea ce este statornicit, este, câ o lege nucnal poate sâ facă, fie in a-Iceastâ cameră, fis in camera de revizuire, o rectificare de hotare. Apoi, domnilor miniştri, aţi venit cu nn proiect de lege pentru Dobrogia? D-voastrâ, care aţi avut patriocul curaj de a declara, că 6xecutaţltractatul faţa cu străinii, pentru ce nu aţi venit cu proiectul de lege necesar faţă cu noi?— Cum? 0 simplă moţiune?... Apoi primul pas constituţional al României independente ar fi astfel o netăgăduită violare a Constituţiunil, căci prin o moţiune ar voi sâ înlocuiască o lege. Bă vă rog sâ mă domiriţl asupra acestui punct, fiind-câ sunt foarte nedomi-rit. Poate, că d-voastrâ vă este indiferent, dacă e moţiune sad lege? Dar nici unul om politic, nici unul membru al unei adunări legislative DU-I poate fi indiferent, dacă trebue să vină guvernul cu un proiect de lege, sad dacă este destul o moţiune şi âncă o moţiune, care, după cum vedeţi, şovâieşte dela Senat la Cameră şi se modifică când aşa, -căţid aşa. Aci este toată legalitatea Lucrării d-voastrâ in joc. Eml veţi da voie, d-lor, sâ ilustrez cestiunea in practică şi sâ las teoriile. D-lor- este un punct, care nu s’a atins âncă jn discuţiunea noastră.... D, preşedinte intrerupe, pentru i» pune in vederea Camerei, câ ora reglementară a sosit şi o consultă dacă voieşte să prelungească şedinţa. Du pâ propunerea d-lul preşedinte al consiliului, se pune la vot permanenţa şi se primeşte. D. preşedinte roagă pe d. Maio rescu sâ continue. D. T. Maiorescu. D lor 'Imputaţi, aţi văzut graba, ce pune guvernul prin simpaticul săfl ministru d. Ion Bră tianu, ca să se hotărască cestiunea cu o oră mal nainte. Mă felicita de aceasta, fiindcă şi noi din opoziţi une voim tot aşa. Daţi’mi voe dar dd-lor, sâ ilustrez o consecinţă prac ticâ a acestei moţiuni, şi daca re gulamentul ar permite, aşi fi fericit când acel ce ar fi de altă părere m’ar întrerupe îndată, ca astfel Bă ne putem lumina imediat. Domnilor, o moţiune este o lege saă nu? Nimeni nu poate zice câ este lege. Fără o lege se poate rec tifica hotarul, după constituţiimen noastră? Voiţi să ziceţi câ este indiferent, daca pentru aceasta ^otn vota o lege conform constituţiei safl nu ? Nnninl nu o poate susţinea. A-cnm dar, dd-lor, intăriţl prin nsen timentnl tutulor, sâ venim la cestiunea practică. Ocuparea provizorie a Dobrogel, ce o doreşte majoritatea şi prin urmare guvernul, va reclama infiinţarea unei administraţii; această administraţie va avea un buget. El bine, bugetul acesta oum remâneî Veţi da carte blanche guvernului ca sâ facă. ori ce cheltpeli in Dobrogea? Ve rog, spuneţi on. sâ şti0 dacă este altă părere, căci moţiunea dv. are acest sens, de a se ocupa Dobrogia, şi prin urmare de a se înfiinţa o administraţie, de a se cheltui. Ce e drept, dv. ziceţi, câ Dobrogia să se ocupe numai provizoria, dar cheltuelHe se fac definitiv. Apoi astfel o Cameră constituţională autorizeazăcheltuelile? Prin moţiuni? Apoi dv. ştiţi câ fundamentul constituţionalismului este ineu-vinţarea banilor publici, şi banii publici nu se pot cheltui de cât in virtuteaunel legi constituţionalraesto date. Aşa dar guvernul in sesiunea viitoare, dupe ce va face cheltuelile va trebui sâ vină ca un bil de indemnitate pentru cheltuelile făcute, şi să vă prezinte o lege bugetară. Apoi admiteţl dv. ca accesorul, care sunt cheltuielile, sâ se facă prin o lege, iară principalul, care este ocuparea, sâ se facă numai prin o moţiune ? Acesta este primul pas, ca’l face România independentă pe calea constituţională? (Aplause) E netăgăduit, dd-lor, câ este o greşeală de-a lua Dobrogea cu o moţiune, şi răft a făcut guvernul, că n’a venit cu un proiect de lege, dacă părerea sa este sâ luăm Dobrogia. Acesta e, d-lor, al treilea şi cel din urmă argument de critică, care trebuiam sâ o fac opiniunil majorităţii. Acum permiteţi-mi a zice, că noi, cei din opoziţiime, cart suntem foarte puţini la număr şi cari in tot timpul cât s’a petrecut această politică a guvernului, inaugurată prin convenţia dela 4 aprilie, am tăcut, trebue sâ ne dăm şi noi părerea noastră. Părerea noastră, pentru ca să fie un obiect clar de discuţiune aci, am depus-o intr’o moţiune, care zice: „Avlnd tn vedere corespondenţa diplomatică depusă de guvern, relativă la tractatul de Berlin, Camera declară că este cazul a se aplica imediat art 129 din constituţiune pentru convocarea Adunării legiuitoare de revizuire' . Ştifl, dd-lor, şi nu 'ml fac niclo iluziune, că poate această moţiune nu va intruni nici măcar acele 5 subscrieri cari se cer pentru a fi pusă la vot; şi de sigur, daca va fi pusă la vot, nu va fi primită de majoritatea dv. Noi totuşi o depunem aici in dis cuţiunea dv., fiiindcâ suntem convinşi, că numai această moţiune rezultă din spiritul angajamentului, ce a luat guvernul in numele ţării, şi ea arată singurul mijloc legal, prin care putem consolida situaţia României faţa cu Europa. Esenţa propunerii noastre este, ca sâ se facă imediat alegeri nouă pentra ca ţara, şi nu mnnal dv., sâ se pronunţe. Cum v’a spus foarte bine d. Grâdişteanu, nu va 0 vorba nici odatâ de o constituantă, care sâ schimbe toată constituţiunea; va fi vorba in chestie numai de art. 7 supus unor adunări legislative de revizuire, Cameră şi Senat. Aceste camere de revizuire, după ce ar fi terminat intr'un sens sifl in altul chestia constituţională deferită kr de către dv., vor lucra mal departe ca nişte camere ordinare, după interpretarea ce dăm noi articolului 129 din constituţiune. Acestor doă Camere atunci, fără a intra mal departe in cercetarea competenţei asupra rectificării hotarelor, va fi bine să le deferim in orice caz şi cestiunea Dobrogel. r'entru ce? Domnilor deputaţi, un lncru, un fenomen neobijnuit până acuma in politica română faţă cu străinătatea, s’a petrecut pentru prima oară sub guvernul de faţă. Eml aduc aminte nalâ siseresolve de un singur partid, pe când capii unul alt partid eraţi trimişi sub acuzare, eraţi in* câtuşaţf, gln9ul lor era înăbuşit. Preşediutele. VS rog, d-le, libertatea aO avut-o toţi deputaţii sâ intre, toţi aft putut sâ vorbească, nimeni n a fo- şi 7. Cămăşi bărbătesc!, cn pept, gulere şi manchete de Olandă (şi gnlere) a fr. 7, 8, 9.50.________________________________ Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15. Cămăşi de Oxford EngTefTescI color, garantate I Cămăşi pentru dame, de Chiffon cn garnituri şi brodărie a fr. 4, 5, 6, l.\ Cămăşi pentru dame de Olandă semple şi cn broderie a fr. 5.' 7.50, 8.50, şi 10.50.________________________________________________ Cămăşi pentru dame de Olandă cn broderii sâO cn dantelă finăif fr. 12, 15, 18, 23. Cămăşi de nfipte dd dame sfia de barbaţl a fir. 5, 7, 9, 11 şi 7ţ Camisâne simple garnisite a fr. 3.50, 4.50 şi 5.50. Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisfine cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi < Pantaloni pentru dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi Pantaloni pentrn dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. 3 Pantaloni pentrn dame, de Olanda fină cn broderie săQ dentele a 7.50, 8.50, 10.50, şi 12. ____________ ! Foste de Costume cn plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8,50, Fuste Costume cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9,11.50,1^ Fuste cu şiep cu plise, cu broderie şi cu dentele a fr. 8.50,11,15, 18,1. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Gulere bărbatescl calitate bună In 4 iţe a fr. 3 şi 4. 6 Manchete calitatea I-a a fr. 5.50, 7.50 şi 1.50. 6 Gulere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7,50. 6 Batiste albe de Olanda a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. ori superiori mie prin esperienţa lor; şi el, ce cred despre Dobrogea. Ce? — iml fac scueele mele âncâ odată , Nici acum nu voiţi sâ lăsăm Roraâ-dar n'atn ce face. Sunt lucruri, cari niel independente votul alegătorilor? trebue odată spuse inaintea ţeril ... S’o angajăm, sâ incepem direcţiunea Apoi bine, domnilor, s'a mal văzut- cea nouă a viitorului ţării şi sâ n’o odată un guvern trirniţănd armata ţeril sâ-şl verse sângele, fără nimic? fără o convenţiune ? fără un act ca să ne arate pentru ce ? Şl daca ne declarăm independenţa, cum a zis 1. Fleva, atâta măcar n’am do- intrebâra? Şi guvernl care a avut politica ce o descrisesem până acuma, tot el, fără nici un apel la ţară. sâ meargă mal departe? Sâ vă facă el Afl eşit de sub tipar şi se aflu de ven-dare la tote librăriile din Capitală şi în rloescî la librăria K&rjan şi la autor: 6 Batiste de lină adevărată cn tivul lat a fr. 7.50, 9.50 şi fl 6 Batiste de lină cn litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. 6 Batiste de copii a fr. 2, 3 şi 4, Manual pentru cura cu struguri de N. GAROFLIL. Preţul 1 I, e a no ă. 5 Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. 6 Batiste de Olandă, tivite şi cu rnargin colorate a fr. 5, 7 şi 9. Feţe de mese de Olandă albe de 6 pnrsfine a fr. 5.50, 7 şi 8.5i Feţe de mese de Olandă albe de 12 persâne a fr. 15, 18, 26, 34. INGlNERUL-CONSTRUCTORl N. A. 80UTZO Feţe de mese de Olanda albe de 18 persbne a fr. 16, 28, 36, 48, 5ij Feţe de mese de Olandă dainast 24 persâne a fr. 33, 54, 69, 7lif 6 Şervete de masă albe de aţa a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. 6 Şervete de ciaiă a fr. 2.50, 4. şi 5.50. Vechiul elev ni scolel Centrale din Paris, care a fost 8 an! tn servicînl Statnlnl, lucrând la studii şi la esploataţinnea căilor ferate, inginer hotarnic diplomat, stabilin-dn-se acum în BncureacI, Strada Drfiptă, No. 1, e gata a priimi orl-ce lucrări de inginerie, arhitectură, conetmcţiunl esper-tise, ş. c. 1. (799—12). 6 Prosfipe de aţă cnrată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. 1 Bucata de pânză de casă 36 coţi a fr. 16, 18, 24. 1 Baca ta de Olandă Rumbnrg 62~cotl a fr. 4S, 56, 68, 78, 90 j 1 Bucată de Olandă de BolgîiTa fr. 62, 75, 110. 1 Bncată de Olandă de Rumbmrg 3 coţi de lat, 21 coţi de lungfi a fr. 35, 48 şi 63. 1 Bncată de Chiffon franţnsesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. La trite librilriliilc: S-M ARMNOl 1 Bncată de percail franţnsosc de 45 coţi a fr. 23, 28, 34 fi 42.1 1 Bucată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 coti resturi de pânzl. Chifon Oilord ji Pichet In cupone de 5, 6, 8.10 fi 15 coţi, se vinde mai ales I6rte eftin, insă numai până când se va sflrţi depăşitul aeastora. "V^IiDIINrTTILu pe d-voastră sâ vâ resgândiţl şi să Poemă de V. RUSĂNESCU, fost grefier le intoarceţl opiniunea ce aţi dat-O la I Consiliul de resbll #1 Diviziei a 2-a uctivă. J Miiitasliml de lingerie din Viemt f * , Calea Mogoş6ieI, Palatul ,Dacia», (a doua prăvălie de la colţul Lipscani»!. Tipografia, Thiel k Wejss Palatul .Dacia*.