DUMINECA, 31 SEPTEMBRE ANUl-riII 1878. AMETSTTELE. x V TOAI'a ROMÂNI A L I [JJ STRĂINĂTATE : » » > » 47 24 12 «0 jittflONI Şl RECLAME : litere petit, pugin» IV, 30 bfuil MI, BObanl, j.e juifţ. II, 2 lei noi JeelMUf 2 lei noi linia, r fer In capitală 10 bani. i- ■■■ Hmurescl, KSE IN TOATE ZILELE DE LUCIUL Biuroul R«;dr»c\i«;l si A <1 m i n in t n\ \ ie I: Palatul 'D.ioiit,. a PTUisrai uri •. S* priim^iC ia «trAin itat* : l»;t P-niî I/aosm itcxn *t3^n **i 2, Iludolf Moşit in Vi*nr»Jk , 2: L6b in Vionni, Ku’hCbhuAhyiîs** ]] . J*. Lan^ â Comp. in IVyiii, Ilavag-Lajfitt d Cwfp. in Paria, C. Aflam J, C' rr*f'mr »!«• la llou/t* 2. Paria; Oraimdt CompAia* Dronol 2 ri ■; 7>uy. Micottd, 139—140, * e • *^tr** t orul »n 9oria I d ântăl nu ne-am ■ .t Umil crtştini'or, cnri u reince- j un pas i na pol, daca ar fi o perspec-ntuiile deşertate. Ea indeBmnă tivft de succes , care să ni 8e de-b- guurue b3 adreseze, impreonă g^-mneze ÎLtr’un mod determinat, fr/nrentaţii cătie Poartă in această _perspectivă} nu 8iguranţă. w*- t8 t d Afganii aii o artilerie foarte Dar impr4jurarea,că un asemenea I jrede că i.tt intrat in etiimtorilo Scandal e cu putinţă şi 1 putem fa--■r, 115,000 oameni oştire regnlntă, ' ce noi, oricât de slabi suntem, a-fuutraţi iu j'rei jcna PfşavoruluL . rată cnmcă voiuţa naţiei est» li- [c octombre, 9 ore dimineaţa) bt-iâ, pe deplin liberă, şi că trebue Londra, 12 octombre. i n^aj graţ g0 r03teagrjţ a fi Teltgrapb» este informat că in I , , . . ieri intreeederl a d-Iui Wadding« | legată prin voturile unor adunări, sisterol de externe ai Franţei, şi d. c"ri nu nQ nicl un drept de-a vorbi A» Wilion, ceetinnea administraţiei 'B cestiune. Apoi fiindcă rffuztll noi ane nerge pe cale bună cătră isbăndă. 1 stru ar fi o nouă ameninţarea jiâ- in cnrăud se va găsi o dtsle- 1 cil europene, de aceea nu e de loc ^(4b\ ă a cestiunii acesteia. ja jnteresul puterilor apusene de a ■ ne duce la eBtri m prin cereri exa-ISUCUUEST1 gerate. ktA, :30 Sc'pjt. (ILi ootombre) Ni 3e Vft z>( e, că suntem liberi J de-a muri. Da, liberi de a muri, [spus iu rondul tr -cut, cnmcâ pentru că o moarte cu arma in lea propueâ in Senat e o a- mfinâ e preferabilă de căt un i& Jujilâ , pentru a paraliza traifi ruşinos. Nu ne dâra in lături ,u! liberei hotârirl a naţi-1 . n'cI dinaintea consecue nţelor estreme di poziţiiinilor respective din a voinţei noastre libere, numai li de la Berlin. j voiuţa aceasta să se rostească. Ea adevăr, pentru a se supuue nu se poate insă rosti prin slugării provizoria dispoziţiilor tra | nicele 'minere actuale, prin servi, guvunul n’.ire ni voie d* torit plecaţi al Ruşilor, autorizare. Asemenea căzu-! Afină de asta, camera şi guvernul l' forţă major.) cestmnea exte- j actual uO atâtea crime pe sufl t, incăt cesiunii se poate impune ' dd ne indoim, că tot. < e e neatfe nat |U bstârtlf cri trebus să fiu ener gice şi susţinute fără a se da un pas înapoi, nu mal putun fi reprezentaţi prin uşurinţa şi laşitatea, aglomerate in dealul Mitropolit-!. Şedinţa Senatului de Joi, 2S sep-tembre, in care s'a primit moţiunea, ce autorisează pe guvern a ocupa Dobrogea şi a ceda Basarabia, obli găndu’l indi şi la convocarea unei constituante in termen de trei luni, acea şedinţă a fost însemnată prin atitudinea clară a opoziţiei, prin acea neclară a partidului guvernului. N’avem nevoie a adâoga cumcâ cel cari ad combătut moţiunea sunt tot oameni, cari afi ce pierde , cu nume istoric şi cu greutate, pe când partidul guvernului a fost reprezentat prin gura d-lul Yoinolf. E dreţ t, că moţiunea a fost admisă cu 48 bile albe pentru şi 8 negre contra ; insă voturile opozi ţiel nu se numără, se cântăresc. imperios, şi guvernul poate şil necesari — pe a sa res-f-4 — pentru a ocoli primejdii ^'esîifl complicaţiunl ameninţă-Acesta e un drept al gnver- [rtotul alt fel 9tâ in-â cu ces-legiuiril unor asemenea mă ţinea pur şi simplu seamă de Itţuie acelui ucizător tract.it, a tea necondiţionat şi imediat sti-junilor lui, ar însemna a re-j cu desăvârşire la suveranita-| î inst.ră in afară şi inlâunbru , emna că suntem nişte păpuşi fină. pe care aţa inriuririlorstrâi-I pun in mişcare după cum vo-Sad insemnăm ceva, 3ad sun-b* rl iclâuntrul ţării noastre, iQcea liberă trebue să fie şi a asupra acelor stipulaţiunl; ii insemnăm nimic.şi atunci sunt ■ hos şi adunarea de revizuir-- in ţara aceasta trebue sA-i urască de moarte. Una singură din crimele lor ar ajunge să-i facă vrednici de spăn-zurătoare, dar ftncă imensitatea tuturor căte ad făcut. Nu pomenim de ex. de căt de infama vănzare a efectelor oştirii, cumpărate sub gen. Flo-rescu, (pentrucă ajung.-ad pănă la 18(10, după a d-lor părere). Ce urmări complite a avut acea vănzare de efect» ! Cum s’a trimis soldaţii gol in câmpul de luptă, iar parte îmbrăcaţi ca armia lui Ealstall, adică soldaţii de infanterie cu mantale de cavalerie şi viee versa. Să mal pomenim apoi uşurinţa de cartofor, cu care ad declarat râsboifl Turcilor ■ uşurinţa do cartofor, cu care a pus fără dici o compmsnţie bine hotârltâ toat« drumurile de fier pe măna Ruşilor? Uşurinţa şi laşitatea ad fost busola acestor oameni; stfizl cănd ţara e in ajunul de a din afaiiA Criza ministerială in Austro-Ungaria împăratul Austriei a prinvt de misia cabinetului cisleitnn. Ca şi in Ungaria, vechil miniştri sunt insâr-cinaţi să gereze departamentele lor respective pănă la numirea urmaşilor, j D. Bitto, unul dintre bărbaţii de ,stnt unguri pe cari i-a consult it Im-j pârâtul asupra crizi-f, i-a dat mşte ; imîormaţi! cari, daca ar fi exacte , |ar putea face să se prevazâ posibi-. litatea reconstituirilcabinetulul Tisza. După spusele d-lul Bitto, greutăţile actuale nu s'ar fi ivit, daca de la inceput guvernul ar fi cunoscut scopul ce urmăreşte in Bosnia şi iu Erezegovina. D. Bitto crede cu toate astea că ruaioritatea parlamentului unguresc, după ce a blamat guvernul pentru lipsa lui de francheţâ, nu va merge aşa de departe in cât să ceară revenirea a9iipra faptelor implinite şi impunerea unei politice, care ar aduce pagubă demnităţii monarhiei. Bărbatul de stat unuur a arătat, afară de aceasta, iinpăra-tulul linia de purtare, care, după dânsul, ar fi mal nemerită pentru linişt irea Ungariei şi alipirea el de finiţi vă la politica cabinetului dm Viena. . Pesther Co' respondenz *. d- la carp ziarele franceze iuoprumutâ aceste amănunte interesante, mi spune mal mult de cât atâta asupra poveţelor d-lul Bitto, rare adică să fie acea linie de purtare recomandată de dânsul. .Lo Nord*, ziarul rusesc din Bruxel. se intreabâ in privinţa a-aceasta: .Nu cumva o fl vorba do anexa rea curată şi simplă a celor doă s a până uzi »Q fă uf mar- râd \ A ţiunea asupra ambelor projecte. D. ministru de culte Chiţo. ă dator a vă esplica, că dacă guvern | clarat că ţine la projectul săfi, a . că aceasta să fie fiă bază a disiţl * eară nn că este in contra osebit niuni care s'afi emis, disenţinnea m r cide care din acestea se priimesc. D. P. Gbica. D-lor, ce este aceas 11 • Este ea eBplicarea legeî civile? Nn-legea improprietărirel locuitoriloi şi mai pnţin, căci, cu toate o raportator s'a referit la căte-va ir din lege şi mai cu seamă la art. i legea improprietărirel sătenilor, ea $ tue o deviare de la |intenţiunea t> legea pentru împroprietărirea săbii fost concepută. Un principii! stabilit in dreptul Kt ■ comun, şi la care nu se poate dev i că proprietatea nu poate să fie ii bilă, şi D-v. o faceţi inalienabilă formaţi societatea in clase, dnpe o«t clarat in Constituţinne perfecta e> de drepturi; D-v, veniţi şi, deviinnj| principiul dreptului comun, stabilii lienabilitatea proprietăţel, devisăncse tatea in clase de oameni, nnillibe;«i ţii interzişi.,.., O voce. Legea rnrală. D. P. Ghic. N'a fost in Cameră. D. P. Ghica. Aşa este nu s’a vot decreta Desfid pe ori-cine să 'mi lit legiuitorul s’a preocupat de alt-cev ti ca să asigure iF pământurile date ea rilor despăgubireo cuvenită propria* lui... (Sgomot). . | In zadar vă revoltaţi d-v. contre va tei idei, căci, dacă nn ar fi aşa, p.^4 tatea rurală ar fi inalienabilă şi nu ekii trebninţă de acest project de lege, a ie avea trebuinţă de erndiţinnea D-U • portator şi de toate amendamentele *4||i traprojectele ce s’a propus; nu aţliaitf de căt să vă referiţi la legea rurală,! iflţ urmare, ministrul de interne şi de et.^l; să ia dispoziţiunl a nu se instrăin'^Wl prietatea inalienabilă a sătenilor. i* Oare credeţi D-v. cum că acea an fost in adevăr scopul legeî rurale sâtr. admit mai mult, merg pănă acolo şaru că legea rurală face ca proprietateeŞial. nilor să fie nealienabilă, şi nu pen « termen oare-care care, ci pentru etern Totuşi, in favoarea principielor’demoonş in favoarea principielor libertăţel, in *.rX rea interesuluiegalităţel, aştept calc lăsaţi sătenilor deplina! ibertate de aduis de proprietatea lor, şi să le deslegaţu nele din lanţul in care se găseafi Afli prin legea rurală. D-lor, din două lucruri unnl: oriili-nul este un interzis, şi atunci trebr* saj rădicaţi neapărat şi drepturile pcjt1 căci, dacă un om nu este in stare ţi dirige afacerile lui, cum se poate inda că e capabil să dirigă afacerile Stadă Şi consecinţa naturală este că daca w ziceţi pe sătean să dispue de moşia saaa cutară, apoi trebue să’i interziceţi şiş* tul de a dispune de moşia generală,» este ţara, şi prin urmare să’I rădicaţtn tul de a vota şi a alege senatori putaţi. Dacă din contra ’l recunoaşte este capabil, atuncea nu aveţi treb* să faceţi această lege. Apoi unde ma d-v. cănd stabiliţi nn asemenea prino t» Nu vedeţi că, cu toată frumuseţea o*’ taior ce să găsesc in acest raport,:* mergeţi direct la interdicţiunea sătean.» Oare acesta ar putea să fie scopnl o? * Camere liberale şi democratice condei t nişte principie cari sunt stabilite in »i ţările civilizate? Dacă aceasta este st >t unei Camere ce se conduce de princti democratice, civilizate, apoi atnncia e închin înaintea acestnl proiect deleg,: căt mie, care sunt reprezintantnl col -lui al 4-lea de Teleorman, nu'mlesten mis să zic că aceşti oameni sunt tău-» că sunt oameni cari trebue să fie int<» de a dispune de proprietatea lor. Afară de aceste consideraţinni, nu . deţl d-v. că mergeţi mai departe şi i dicaţl libertatea convenţiunilor ? căci, căt se vede In această lege, nici con . ţiunl pe 5 ani nn pot să’şi facă săi pentru ca să’şi angajeze proprietatea A ’ cn mod de închiriere. Şi lucrul este I tural, căci, dacă admiteţl că nu poat» dispună de proprietatea sa nesupărat poate să dirpună nici de venitnl ei; li interzisul nu poate să dispună nici de 4 prietate, nici de venit, de asemenea ft | ’ şi cn săteanul. Apoi, d-lor, d-voastră prin aoeastă faceţi situaţiunea săteanului imposibili 1 privaţi de binefaoorile legeî rurale, ' TIMPUL pa sătean proprietar şi ca jlpln pe porţiunea de pimănt | Vomai in an stat caro na (io şi na se conduce de prin-I' şi egalitare, săteanul este .stă protecţiane a guvernului i se poate mişca iu afacerile »şa cnin voieşte autoritatea bine, legea rnralii a voit să oontrarinl acestei aituaţinni. fă, acnm, cn acest proiect, t i.ite conservator, şi care vine inistru de interne, ale cărni irincipie conservatoare le cn-rnlt, faceţi ceva contraria tn-fielor democratice, tntnlor prin-l»le, şi e3 cred că libertatea de |) averea sa nu ss poate lua nimeni, afară nnmai dacă ţeran ’şi a vândut proprietatea lui in contra dispoaiţinnel lege! rnrale ; merge la tribunal, calea ordinară, dreptul comun, şi cere ca tribunalul să facă aplicaţinnea art. 7 şi Bă declare nulă această instrăi-nare. Justiţia nu poate să se pronunţe de căt in modnl următor; să zică: se anulează actul, dară totodată condamnă pe acela care a primit preţul instrăinărel directe saă străvestite să inapoească valoarea primită; aşn in căt tribunalul cn o măuă dă şi cu alta ia, aşa şi ţăranul care trebne să fie proprietar pe pămăntul Iul 30 de ani, pe acel pămăt inalienabil, va fi desmoştenit in virtutea urmărire! care se va face de acela care are să ia baul de la el indată ce va fi investită hotări-roa cu formula esecntorie, căci va zice : foarte bine, nu este bună vănzirea, dară Tot alto camcro. Atu zis şi vom zice că trebue9C alte camere pentru a vedea ce ho-tăreşte ţara in vederea tractatului de la Berlin. Camerele actuale nu se pot pronunţa asupra schimbărilor ce s'ail precugelal a se aduce in e-vistonţa şi in organisaţiunea Statului romăn fără a face nu o lovire de Stat ci o Ucidere a Stalului . . . Cuvintele noastre le am expus, zilele trecute, intr’un articol cărui «Vocea Covurluiulul* (No. 704 din 19 Septemvrie) i-a dat ospitalitatea, şi pe care .Presa* (No. 209) ‘Timpul* No. 208) 1-aă reprodus. Ne-aă mişcat dureros argumentele preconisate de unii cari dispută ţârei dreptul şi este cuvinte, eB voiB respinge 'Usideraţinne a acestui proiect >1 Oesc să 63 fidel princi-:r»tice pe cari le-am profesat . şi nu voesc, chiar in inte-dsse a societăţel noastre, să acestor principii. •Idişteann. D-lor, onorabilul tl colegiului al 4-lea de Te-in contra luării in conside-roiectulnl de faţă pe motiv a-I9t poate să fie conservator, dară emocratic, nu esta in acord cu j» ţtranilor, pe cari d-sa ’I repre-ir ul acestui parlament ; nu este ideile democratice, nn este in .ertatea oamenilor, cn liberta-r, de a faca transacţiunile pe ;»ge ’i op reşce de a le face. dează d. Pantazi Qhica şi pe că guvernul ar veni artăzi proiect de lege să restoarne pe care o aveafi locuitorii ţă-iprietărişl in virtutea acelei după d-sa, legea rnrală, care a it pe locuitori, le-a dat drep-fikpuuă de această proprietate, s’o >o nrtrimeze in mod absolnt. - Qhica. După ce se va termina i-penm plata pămăntulul. iGfădijteanu. Onor. P. Ghica este tă eroare şi pe tărămnl econo-terămul legislativ, şi in princi-texte...... Ca totdanna. (Aplanse). rtiiataann. Libertatea ţăranului e de munca sa, de a dispnne Iul 7 Dară, mi se pare că mă ijlocul comiBiunei centrale de la li, unde repaosatnl intru fericire ti veiM tocmai să susţie că nu tre-eotnea proiect de lege, şi acea-ii iu numele liberţăţel mancei şi i ţăranului. Si atunci, cei cari 3 democraţia răspundea d-lni Oară această ar fi libertatea de intru ţărani! (Aplanse). orul acela care a făcut legea ru-a dat ţăranului pe care 'l-a chiă-Rucest mare drept de proprietate, de veacnri, nu ’i a dat numai irertatea absolută de a dispune de tea sa, nu ’l-a oprit nici numai căt este ipotecată această avere la trn despăgubirea bonurilor rurali, ani ţăranul acesta, declarat pro-nu va pntea dispune de proprie al luat banii ,i al să ’mi restitui;,i astfel trebuinta de a 36 Cbiema alte ca* d-lor, ceeace a căutat legiuitorul să evite, I mere prin cuvintele. ,1° S4 se con-cn modul acesta nu se poate evita. 1 voace 0 Constituanta pentru a re- Afară de aceasta, căţi oare din aceşti 9olva Gestiunile resolvate deja de locuitori Ştia ei, saB moştenitorii lor că areopagul european de la Berlin ? in adevăr poate să se ducă la tribunal şi 2° Decisiunea de a se convoca o la ce forme, la ce cheltuell se espun pen-1 Constituanta după art. 129 nu a trn ca să’şî poată recăpăta un drept care Part>“« nici guvernului, nici Dom-era înscris in lege, ca să i se restitue un nulu‘> ci numar corpurilor legiui-pămănt care âra inalienabil? La acest in- toare = a?tePtâm In linişte dec.zmnea convenient are să răspunză acest proiect camerelor, şi ne vom supune el, ori de lege, şi de aceea, cănd vom veni la1 ar voi sfl zică, in suveranitatea el, ca o dinioarâ prin Stefan-Cel-Mare: De c&t Moldova ’n lanţuri, mal bine moarta Gel De căt o viaţa moarta, mal bineno moarte viei.. Cu ce drept i s'ar inchide gura?.: cu ce drept i s’ar pune căluş, şi i s'ar impune un ucigâtor : taci !... Astăzi nu este vorba ce este mal bine de hotărit ; vorba este : cine are drept să hotâreascâ; vorba este, dacă stăpânul are sad nu drept să se indeletnicească şi să se rostească despre ale sale, dacă el trebue sad nu iutrebat, cănd este a se înstrăina moşia sa, sad dacă un vechil, cărui nu i-a dat voe şi putere a primi instrăinarea, poate instrăina !... Cestiunea dacă e bine, dacă e necesar, dacă se poate, dacă e prudent a nu se supune, este secundară ; ceea ce primează este că numai stăpănul are drept se hotărască. Cel al doilea argumentjcâ numai Camerele ad drept, după art. 129, a declara că este nevoe de Constituantă, şi că guvernul aşteaptă cu linişte decisiunea Camerelor actuale şi se va supune el, orl-care va 8, este de natura acelor argumente discnţiuusa pe articole, voiB avea onoare Cel intăl din aceste argumente cari se explică prin fabula lui La perfide nu tinde la mal puţin de căt de a face din această ţară un energumen, o fiinţă fără cugetare, fără mimă. Cum? Această ţară, care l a dovedit că are sănge In vinele el, nu mal poate avea astăzi alt drept de căt acela de a zice amin, de a pune cenuşă pe capul el In faţa verdictului de la Berlin, ca in faţa unei decisiunl a destinului: inexorabile Fatum?... Această ţară, fără să fi fost măcar Învingă, şi de şi învingătoare, nu mal are astăzi alt drept de căt de a se presupune in-vinsă, tupilată şi ticăloasă, de a’şl să puiB şi eB amendamente, ca b& complectei acea idee. Ceea ce mi se pare că voieşte să facă legiuitorul, este ca acest principia pus in lege să devie de o esscnţinne efectivă, imediată, necostisitoare peutra ţărani, Bă nu fie el espnşi, cănd se vor duce să inten teze acţiune, la toate formele, la toate cheltuelele de procedură, cari adesea întrec puterile lor. Prin urmarj nu crez eB căintr'uumod serios se poate zice că el e prea laconic ; că ceea ce voieşte să dobândească, nu va putea dobăndi cu această redac ţiune laconică, că el trebue amendat: dar . ,|(a cu gmerenie Dl,mnezeiI 8gt (Pe. amendarea nu impedică luarea inconsi- , R..nr„h:„ ij deraţiune. Aci trebue s& facem ca principiul edictat de legea rurală să nu fie o litera moartă, scrisă numai în lege, ci Bă fie o realitate, aă facem ca acel ţărani să fie proprietari jefuiţi de toţi aceea cari aQ voit să'i jăfneagcă. (Aplauce). Voci. închiderea disenţiunei. D, preşedinte. Pun dar la vot, prin sculare şi şedere, luarea in conBÎderaţiune proiectului gnvernnlul. D. ministru de interne. Cănd se nrmeaza discoţinne apro şi contra aBupra luărel in considerare a unui proiect, regulamentul cere, să se pună la vot cu bile. Voci. Dacă nu este nici o contestaţiune se poate vota prin sculare şi şedere. O voce. A contestat d. Pantazi Ghica. D. preşedinte. D. Ghica contestă? D. P, Ghica. Nu contest nimic, d-le preşedinte. D. preşedinte. Atunci luarea in considerare este pTÎimita in unanimitate. Trecem acum la discuţia pe articole. Se citeşte art. ] din proiectul guvernului precum şi art. 1 din contraproiect. Dd. cestorî declară că Adunarea numai este complectă, că du sunt decăt 57 domni deputaţi presenţî. «'ară, vedeţi că avem cuvănt să tărâmul economisesc, pe tărămul or, ca şi pe tărămul legei prac-kstricte, onor. d. P. Ghica era in f Kra in eroarb cănd afirma dreptului de a dispune de acest pă-15 ani, de oarece art. 7, pe putut hV\ citească onor. d. ăi in termeni espreşi in contra •Js d-aale. J, d-lor, este o altă obiecţiune pe .»’. făcut’o onor. d. P. Ghica, care jfur putea face in contra luăreî in Raţiune a acestui proiect de lege a^pre voifl avea onoarea a o formula odată instrăinarea şi ipotecarea sclarate nnle de către art. 7 din arală, la ce mal este bun acest proiect ? lată o obiecţiane serioasă. D-lor, latăroplă cu legea esiatentă ? De ş ţinnea formală există injege, totuşi itrăinărî, fie directe, fie străvestite in mă servesc cu termenul deghi jbe nu e romanesc, s’aîi fâcnt lega către instanţele judecătoreşti? U* legalisat, altele nu, dară puţin 4 aceasta, căci legalisarea nu este |tnă da căt pentru cel de al treilea, îtru părţi pot actele să fie valabile ceară Executarea lor fără nic! nn |- legalisare, cănd nu este vorba de iote unde se cere o solemnitate. Ce dară? Care este conştiinţa? Un Şedinţa se ridică la 4 ore. REVISTA ZIARELOR Resolvarea cestiunilor ridicate de tratatul de Berlin, in ce ne priveşte pe noi, este adevărat cft pare a fi luat altă formă in sinul Adunărilor, dar fondul rămăne acelaşi, adecă: trebueşte o Constituantă, — teză continuă susţinută de foaia noastră — spre a resolva definitiv pOBi-ţiunea noastră faţă cu cele stipulate la Berlin. S’a găsit insă un mijloc — după căt ne spune , Romănul* — de către d-nil Boerescu şi Bozianu că : fără a se prejudeca drepturile Constituantei, să se ia măsuri pro-visorie, din punct de vedere numai militar şi administrativ, in respectul Dobrogiel. înţelegem importanţa linei atarl soluţiunl, menită a ne salva de gravitatea momentului; dar ce' rem ca chiar de pe acum, Camerile actuale să proclame principiul necesităţii unei Constituante, iar nu să rămănă indefinit, şi timpul anume, din care punct de vedere noi, găsind cestiunea fondului incă uelimpezită, dăm loc cu o deosebită plăcere articolului următor şi atragem atenţiu nea cetitorilor asupra lui : naţl) din Basarabia, zicăndu'şl, ca după o extremă cădere şi umilinţă .Una salus victis, nullam sperare salutem ?...“ Areopagul de la Berlin!... dar areopsgul de la Paris, la 1856, de şi bine făcător Romăniel, pentru că ’I a adjudecat Basarabia revendicată, totuşi n’a fost ascultat In cestiunea unirii Moldovei cu Valahia. cănd el a hotărit să fie doi Domni, doă Camere, să nu fie Unirea. Şi Cuza a făcut Unirea ! 1). Areopagul de la Berlin!... Dar la 1866 conferenţele de la Cons tantinopole (alt areopag) a0 hotă-rlt ca deputaţii Moldovei şi al Va-lahiel să se adune separat, şi nu la Bucureşti, ci la Focşani, spre a vedea de mal vor Unirea. 2) Totuşi ţara nu s'a supus areopagului, şi voinţa ţărel a triumfat!... Ce fel ? Romănia, consultată, nu poate avea, nu are drept de a avea alt sfat, altă părere de căt voinţa acelora ce vroesc să găsească o patrie lui Isaac Lakedem : Toarne la terre oh moi jo conrs, Toujour», toujoura, toujours, toujours!... să ia Dobrogia spre a avea un nod isvor de a da concesiuni şi a face Împrumuturi, a găsi de lucru la noi StrusbergI, la noi OppenheimI, să pună In spatele Romăniel o primejdie şi o luptă cu tendenţele de unire slavilor, cari nu vor suferi acest zid de Impedecare... ? Şi dacă un om are dreptul a fi arbitru soartel sale in momente extreme, dacă are dreptul de a lua o determinaţiune, cum acest drep-se neagă unei ţări de cinci milioane inimi?... Aşa dar, să ne inţele-gem bine: Alte Camere, consultat rea voinţei ţărel in libertate, ca ea să hotărească ce are de făcut, ea singură fiind stăpănâ pe soarta el ; dacă interesele el, dacă cugetarea el, dacă voinţa el sunt de a se supune sad nu Pentru ce să facem injurie ţărel 8usţiind că numai noi posedăm toată prudenţa omenirii, inchisâ in capul nostru singur, ca in cutia Pandorei ?... pentru ce să credem că Voltaire are mal multă minte de căt hlout le monde* ?... Dar să presupunem că Romănia Fontaine: Bertrand avGc Rat)xi, l an ringe el l’aatre chat, Commensaux d on logis, servaient un commun maitre. Bertrand dit a Raton: Frure, il faut aujourd’hui Que tu fasaeo un coup de maltre j Tirre-moi cea marrons... “ AuisitOt fait que dit; Raton, »vec sa platte, D'une manihre delicate, ficarte nn peu la cendre et retire le# doigt# ; Puis le roporte h plusieur# foia; Tire un marron, pui# deux et pai# trois en es- croque, Et cependant... Bertrand le# croque... Dar oare guvernul nu are nicl-o datorie in cestiunile constituţionale? Atunci ce insemnează jurâmăntul constituţional ?... Romănil sunt|chiemaţl de azi dreptul, de interesul lor suprem, să cugete. De secole cugetarea ţărel n’a fost mal trebuitoare: să luăm seama bine! Măne ni se va mal găsi poate ăncă o Basarabie de luat... şi se va zice, cu puterea precedentelor, că este o rectificare de hotare, şi că ţara n’are ce hotări unde un areopag ar fi hotărit!... „Errudimimini qui judicatis ter-ram.“ 1) Vezi TrActixtil de Pari# şi Conrenţiunea, 3) Vezt „Archiyo# diplomatica##, an. I86fl“ şi şedinţele cameral In .Monitorul oficial* pe iJJdd (.Vocea Covurluiulu*!). CRONICA Copii găsit. — Ieri, s’a găsit prin coloarea de verde un copil in vărstă ca de 5 ani şi, neputgnd da desluşiri asupra locuinţei părinţilor săi, a fost dus la despărţirea IV din «cea coloare, spre a i-se da ingrijirile cuvenite. * HoţI prinjl. — Ni se afirmă că s’a prins incă nnnl dintre indivizii care afi spart magazinul GrigoriU şi Tomeacn şi aB fn-rat bani. Acest individ e nnmit Sachelarie. Azi noapte, nn făcător de rele a pătruns prin spargere in casa d-lni Petra Olteann, din strada Vitanul No. 12, şi a forat bani. Hoţul s'a introdus mal ăntăi intr’o magazii ruinată şi fără încuietoare, care se află aproape lipită de numita casă, a scos apoi patru cărămizi dintr'o fereastră a casei, care era astupată, şi a intrat. Suma banilor furaţi nu este cunoscută, de vreme ce proprietarul se află dus in străinătate; dar furai a fost prins, mnl-ţămită măsurilor grabnice şi nemerite luate de poliţie. Asupra lui s'a găsit bani. Acest individ se numeşte llie Dobre Olteanul şi se află arestat. (.Romănul.*) DIVERSE Miliţii elvc(iane. In Basilea (Bale) a fost de curfind o inspecţie a miliţiei. O foaie de acolo face următoarea dare de seama despre acest act mal mult comic, decât solemn. .A trebuit sA fie o serbare pentru noi, locuitorii din Basilea, de a vedea iarăşi un batalion de soldaţi, căci daca n’am avea pe adiutantul in uniformă al ministrului de rfis-boifl, care reprezenteazâ armata statornică a BasileeI, generaţia mal t6-nârâ nici n’ar şti ce fel de fiinţă e un soldat. Deci, am fost şi noi pe tăpşanul tragerii la ţintă şi am sosit tocmai la partea cea mal interesantă. Să revizuiau şi să inspectau răniţele şi imbrâcâmintea. Auzirăm acolo de pildă următoarele conversaţinnl: — Unde ’ţl-e a doa pereche de pantaloni? — De, i-a făcut nevastă-mea lui Luis o jachetă din el. Alt discurs. — Domnule, raniţa dumitale e in doi perl. — Vezi de trei ani a fost spânzurată in pod, dar tot a mâncat o gândacii. Al treilea. — Unde ’ţl-e a doa pereche de cisme ? — La cismar. Un al patrulea, neavend o a doa perech9 de cisme, a impachetat frumuşel in raniţă o pereche de papuci de-al nevestil invSliţl in hârtie, pentru a cruţa raniţa, precum observa c’o mutră de ingrijitoare importanţă. Exerciţiul a mers bine, n’avem ce zice. Un caporal, plin de zel in serviciă, repetând cu despărţirea sa şcoala de companie, esclamâ: «Ia staţi niţel, abia am comandat, acuma să mă uitin reglement.* BIBLIOGRAFIE G. Sioil. — Operile principelui Conlemir, tipărite de societatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosariă. Preţul 3 1. n, c. S. Stoioeseu si D. St. Cilii, ncscil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa română, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. D. Mircscu. — Aritmetică cn mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b Dr. Barbn Constantinescu — Limba şi literatura ţiganilor din Romănia. Librăria Ch. Stefânescu & Barasho A eşit de aub tipar ELEMENTE DE CALIGRAFIE de TBasiliu Stef&noBcu ELEMENTE DE AKITHMETICA pentru usul claselor liceale şi gimnaxitle <3e Dimitrle Petrescu profesore la Universitate REV0UŢIA Şl REVOUŢIONARlI de TJ, P. Teulesou. Volumul I-iB trei lei noi- TEATRU NAŢIONAL Duminici i Octombrie 187 8 Deschiderea stagiune! FIICA LUI TINT0RET0 Dramă in 5 acte şi 6 tablouri. Şansă de căşlic extraordinară. După o anunţare a biuroulul principal Jeeutbal & Co. in Ilambarg, ultima tragere a loteriei de Stat HambnrgeanS, se incepe la 23 Oc-tombre şi ae termină la 13 Noembre. In coreul acestor 20 de zile ee trag in această lotăriă circa 9 milioane de franci. Această samă enormă se împarte aenpra 28,100 căştignrl. — Această loterie mal continuă nnmai 69,500 loee. Şansa de a face nn căţ-tig principal extraordinar e dară foarte importantă, căci ma! mnlt ca jumătate a tntor losurilor trebne să căşti ze. Guvernai german de la Hambnrg, dnpă cnm e cnnoscnt aparţinând statelor germane celor mal bogate, garantează cn toată averea grandioasă a Statalul, psntrn plata esactă a câştigărilor. Se oferă dar din toate pnnetete de vedere pentru fie-cine o siguranţă perfectă. In fine atragem atenţiunea asupra anuncinlul biuronlul principal de lotărie Hamburgian Isenthalft Co. publicat in ziarol nostru de astăzi, de unde ee pot lna toata desluşirile necesara. T I M P D L MARE SUCCES. VELOUTINE este o FĂINĂ DE OREZ de o deosebită specialitate, fore fină, ne siroţibilă, preparată cn Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei oninlnl, FRESCITATEA NATURALĂ a tinereţel. PTT T? A V uJtli r xjL 11 Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Deposit in Bucnresci la farmacia d-Inl F. W. Zurner, şi la d-niî Appel <£ G-ie CERNEALA NOUA MATHIEU PLESSY * Crucea Legiuitei de Ono u ■ la Ktposiţjunea Universala din 1887 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PENTRV COPIST Adopuiâ tic toate administrauauiie celle nan Dkposit la toti l’.pzruRi 9. Daocuizn ING1NERIIL-C0NSTRUCT0R N. A. 80UTZ0 Vechiul elev al scdlel Centrale din Paris, care a fost 8 ani In servicinl Statuii:!, lucrând la studii şi la esploataţinnea căilor ferate, inginer hotarnic diplomat, eti• bilin-du-se acum in Bucnresci, Strada DrdptS, No. 4, e gata a priimi ori-ce lucrări de inginerie, arhitectură, construcţinni esper-tise, ş. c. 1. (799—12). ±U. MS vel găsi Dumiuecă la 12 ore in tram-wayul, care merge de la teatru spre Sf. Gheorghe. (799—2) BATISTA. nu nnuu cunoscând bine limbele franecsă ita-U11 UUlllIl liană, germană fi spaniolă (pussabil), doresce a găsi o ocupaţie într'o casă de afaceri, sad intr'un institut de educaţie. A făcut călătorii in tdtă Europa. A ie adresa sub iniţialele S- A. la redacţia Resboiului, sad strada Mihaid-Vcdă No. 86. ARSENIAT de AUR Dinamizat de Doctorul ADDISON Acest preţios reconstituant, datorit comb nării a d‘ â medicamente eroice, combate victorios Anemia şi Oblele sistemului nervos precum şi Lipsa de sânge. Mnlţâmită proprietăţilor tonice şi prontitudinel acţiunii sale, n are rival contra slăbiciunii organismului ce resultă din b<5!e lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia GELIN, No. 38, uliţa Rochechouart şi la principalele fa macii. Trimis franco. Deposit in Bucureşti la farmaciile d-lor ZQrner, RisdOrfer şi la d. Ovessa, droghist. /ocxxx-^-xxxxx-c-xxxxx-c-xxxxxn x X X I • I X X X I • I X X X I • I X X PLANTE DE FRAGI X X X B 9 B X Loteria de Stat Hamburgiană ultima tragere cele mul mari şutise de câştig la 23 Octombrie. n. c. s. n. se incepe ukima şi principala trag re a loteriei de Stat H .mburgrană continuând fără întrerupere pănă la 13 No-embrie a. c s. n. In c .rsul acestor 20 de ^ile, se tr g 28,100 de căjtigurl in totul mal csistă inoă nuni :1 69 500 lise in acăstă loteriâ şanse ,.e oăştige dură forte însemnat căci mal mult ca jumâ-t ite a tutulor losurilor < cr «tente trebuie să câştige negre,.it 291,100 câştiguri să impart pr cum urmii jă: Lei noi I Castigu a I Castigu a I Castigu a I Castigu a Castigu a Castigu La ttfte llbnlriliile: S AI ARI) AON li L 5* VIDIKTUL. Poemă de V. RUSĂNESCU, fost grefier la Consiliul de resbjl al Diviziei a 2-a activă. C. G. Nica doctor în medicină şi in chirurgie. M i-moşi şi molie specialist pentru bolele de ! copii, dă corsultaţii în I6t« filele de la 3 până la 5 ore p. ut. în strada Colţii No. 14. DOCTORUL BLUMENFELDt'" a nin- _______________________ tat Cn- ei Moji’lor No. 27 vfs-rt-vis de Por-n-Ver 'e (Tumis.) j AYIS,1 In nrnm participării > sti s nare ■» pnhliculni român la ti di Stat H.mbnrgenă, priit» ti fie-care iji mereiî invitaţii partea nud multor firme de i cari vor să prL eseă di-tri ii acestor lese iu România i ncordărei unui provision. I nneî corespondenţi mare uşa do * gătdre, ne este imposibil de t pnnde fie-cărnl în part", şi det u prin acesta că nu institnim > agentnră pentru vâniprea a lost*, de dre-ce nn ne este f tinţă do a plăti pentru vâti» acestor îose ver’an provision, j că noi virdem numii losnrll-ginale. Humbiirg S •ptenibri® | Hiuroul principul de Iote Jsenthal & C. Hamburg. MERSUL TRENURILOR PE LIN TA Acnm fiind timpul plantărel fragilor, recomand fragil subscrisului, din cele mal frumdse specii francese şi englese, fructul fdrte mare, gustul admirabil. Pentru plantele vândute anii precedenţi, am priimit laude şi mulţămirl. Mal puţin de 50 plante nu se espediază In provincii. Rugăminte a se adresa la JEAN VERMEULL1N Grădinar la D nu G. C. Philippescu Strada Dionizie No. 42. I î X X X I î :xxxxx-#-xxxxx-*-xxxx-«-xxxxx* IVOUJL ATTKM^IJKM DE FOTOGRAFIE şi PICTURA X. F. MANDI <5c 0™P-21, Citea Mogoşioel 21; vis-â-ria de cofetăria Capaş. Se efectuează orî-ce fel de fotogiafie şi pictură , de ori-ce fel de mărime, modul cel inşi poB şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin care o- I feră un lucru solid frumos cn fidelitatea a natnreî. MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA 1 1 2 2 3 4 20 30 70 200 400 600 700 26065 500.000 333,333 165.667 106.667 bO.OOO 66.667 53.333 40,000 26,«67 20 000 13.333 6,667 5.333 3,200 1.600 667 333 184 BUCURESCl-GIURGIU (Smârd; Valabil de la 7 SIS* 1S78 bana Bl t I RKSd-GIl KGlC f) Câştiguri fie care câte Câştiguri fie care câte Câştiguri fie care câte Câştiguri fi» care câte Câştiguri tie care câte Câştiguri fie eare eâte Câştiguri fie care câte Câştiguri fie care eâte Câştiguri fie cire câte Câştiguri fie care câte Câştiguri tie care câte Castiguii fie care câte Toie 28,100 c istigurl fac in total suma de 8 Milione 649,293 Leî noî Contra transmitere! a priciului oGcial-mente hot&rit de l. n. îoo pp"tt:r'sc,n,reai ) pt ntru leşuri juma-OV" tăţi originale Ai\ pentru 1< snrl sferturi ttvf originale subsemnatul biroul principale de Loterie eapedieză aceste lose originale val .bile pentru tdte 20 de ^ile de trageri, şi investite cu armărele Statului, in t<5te pieţele Roman’ei prin poşte. Costul se p<5te transmite in monedă hârtie române. Fie care trimitere de lose va fi insoţită de prog>amul oficial tradus in românesce şi după terminarea tra-gerel, fie care posesor de lose primesce îndată şi fără ca să mal facă vre-o reclamaţie lista oficială a tragerel, din care listă resultati I tragerel ae constată intr'un mod fdrte clar. Pentru plataesactăa câştigurilor, guvernul german la Hamburg gurantizâ cu tdtă averea graudiâsă a Statutlul, a-seincnea şi achitarea sumelor câştigate se face sub controlul guvern Iul german şi prin intermediul nostru indntă după ce ragerea e t'rminaiă. Avem iu tete pieţ le mal mari din România Oores-pondenţ , incăt că putem plăti câştigătorilor sumele câştigate ci iar la domiciliul!! lor şi (v. in moneda de aur româna. A viind in vedere că mal este numai un timp scurt pont- la încep rea termenului de trageri, şi considerând circumstanţă că cuaiitatea losurilor care mal este de dnt c prea micii, rugăm pe onor. Amatoiî a espedui comande 1c lor grabnic şi direct călre: Biroul principal de Loterie JSENTHAL & C" HAM3URG (Germania de Nord). Correspordăm şi românesce. Scrisori din Românie in Hamburg sosesc In 70 ore. Tr. No. I Diminâţa Bucureşti . . Plecare 9 15 Jilava..................5) 27 SinteştI (llaltâ) ... 9 :«3 Vidra...................1) 43 Grădişte (Halta) , . . 9 52 Sosire IO 0J Pli care IO 11 Bănesa..................10 "9 10 58 11 15 Comuna Frăţeşti Gi urgii! S măr da Sosire Plecare 11 25 Sosire 11 35 Amiadă-di Tr. No. 3 Săra 5 05 5 17 5 23 5 33 5 12 o 51 0 01 « 29 6 49 7 05 Sera LA NOI DISPOS1TH GIlKGlC-BUllRKSC Tr. No. 2 » Smârdu Giurgitl Frăţeşti Comuna LEGi A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. I, la ora 8 şi 15 minute, sera la Brâila-Galatz, Rom un, Jassy-Suceva, Viens, Berlin, Paris, Pttcrsburg. II. Trenul No. 1: Cu trenul accelerat No. 2, caresosesce diu Vi* na, Lem-berg, Suceva, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 şi 30 minute dimineţa. III. Trenul No. 3: Cu trenul No. 6 de călători care sos sce din Gulaţî şi Brăila la ora 4 şi 30 minute, după an:e9 Jilavu................IO 48 llueurescl............11 05 Dimiueja TURI B CU VAPOARE DANUBIENE la Cu Vapârt de poelă la Giurp, I 1) Sosind la GiurgiO din sui; Miercuri şi Vineri, cn Trennl 2) Plecând de la Gitrgîil in j) Meircuri şi Vineri cn Trennl N 3) Plecând de la Giurgiu in sos i' Vinirl şi Dumiuică cu Tr nul 4) Sosind la GiurgiO din jos! Vineri şi Duminica cu Trennl NT?) La gura Filaret se tTn'd pentru rc-fore. ptnliutâte stafintie p unii la Vii na şi in jos până la, / j LA TYPOGRAFIA TH1EL & WEISS, PALATOL .DACIA.* şi la t.6te librăriile diu , | ac află de venŞare : REGULILE GE TTÎERUE PAţlITll METODIA DE CDEA ETDRALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE 8ingura şi sigura pază contra uiorţîl premature şi lânşezirol croDice de Aug. Wilh. Konig. P R E Ţ O L 2 LEI NOOI. pentru a ajunge Li o mmm inaint 1 PREŢUL 40 CENTIM. -A. LA BEILjXjE JOSEF FURNISORUL 20, COLTIUL BTJL.EVARDTJ U.XJ I SX Face cunoscut onor. Clientele, ca i a sosit pentru sesonul ctle mai moderne, fasOne elegante croite, dupe CoNtume complecte de Fantasie Redingote Hardington Jaquette Bospliore Saeco Coupe anglaise Pardessos Bei aisi*aiice $i diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se priiiueşte si comAiuJI ile totc felurile de haine care se erectu^dit cu mare promptitudine. J-J^FLJDTFrXFFLFl W ftilIIBAIiM CU RTIEI MOGOS.IOAIZI, CASA QEICÎ 3SI ~U, 20 actual UN MARE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tote felurile t r a val te Plastron, Itegate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fontasie Mănuşi şi tote lucrurile de modă «AI MODERATE JONitr «p«t7rwwA*ji%* Furnizorul Curţii, No. 20 Co'ţul Un’«t rJuln’ şi Mogoş6;el Cissle Grecdun. Tipograf*, Thiul & Weiae Palatul .Dacia*.