SAMBATA, 30 SEPTEMBRE ANULUI - 1878. r a M- isrrr vu., k. lO.U'ii ROMANI* ..................... 1. n. 47 ....................... , 24 ............................li sl'KAI NAT A IK ■j,......................... , «0 (HjlUNI Şl KKULAMK : ilFre pt'lit, piVKiou IV, 30 Imul |, gObaul, pe pHjţ. II, 2 tel noi /linie 2 lei noi linia. iSr in capitală 10 bani. b.SK IN TOATE ZILELE DE LIKJIIU. !*iuroiil NimI.ac^ic*I ki A <1 m i n istm ^ i 226 75 Argint....................... 206 — Ducatul........................ 5 59 Napoleonul .................... 9 39 100 mftrcl germane............ 57 90 Cursnl de Itorliu, 10 ootonibre Acţiunile Ciilor ferate române. 32 10 Obligaţiunile române 6c/» . . 8l 6o I Priorităţile C. fer. rom. 8°/« 85 50 împrumutul Oppenheim . . 100 75 Napoleonul.....................16 23 Viena, termen lung..............— — Paris , scurt .... 80 90 Caleudaral (Jllel Si nbiti, 30 Septembre. Patronul ailel : Păr. Urigorie ep. Rcsăritul soarelui; 6 ore ll mm. Apusul soarelui; 5 ore 2 2 inin. I Pasele luhel : lună plină. PLEC/ TEA TREJSnJKILOR llucurnscl Snceava Buciireicl . . . ,8.15n 10.— Ploescl..........9.50 n 12.00 Brăila...........1.53 n 5.45 Tecuci fi........4.38]n Roman............9.05 2, , > Mania Basiliu, » 3, » 9 Eraclide Leon, * 4, . * Ionescu Nicolae, 9 5. . 9 Misail George, > 8, , 9 Giaui Demetriu şi la 9 7, , 9 Floru Alunianu ; cari, intrnnindu-se in comitet, aQ proce dat mai ăntăl la eliminarea şi constatarea diferitelor opininni şi resoluţiunl care aQ fost rezultatul deliberărilor in secţiuni. Concluzia la care am ajuns după această operaţiune (care a fost precedată de alegerea d-lni Manlin ca preşedinte, iar a d-lnl F. Aluneanu ca secretar), este cea următoare: Secţiunea I aQ luat proiectul in con9i deraţinns şi 1'uQ admis cu modificarea a-censta:,ca inehierile făcăndu-se mai mult de un au, să fie proibite; iară pentrn in-chierile făcute pe timpul trecut, să fie valabile pentru trei ani.* Secţiunea II de asemenea a admis pro-ectnl propns de guvern cn această deosebire ca, după cum a declarat in comitetul delegaţilor representantul el, proiectnl la art. I să fiă complectat cu propunerea făcută la 2 Iulie 1876 de un însemnat număr de deputaţi, tot in această materiă; propunere care sună astfel : ,1. A se declara sub deplin drept şi ne-advenite toate instrăinările de părnănt rural şi case, fie ele făcute sub orice formă deghisată, onm, de esemplu, închirieri, hipotecări, gagiQ, etc. II. A se prelungi termenul de prohibiţiune prevăzut la art. 7 din citata lege pe alţi 10 ani dnpă ea-pirarea celor 30 ani*, Secţiunea III ■ luat proiectnl in consi-deraţinne şi in parte l'a modificat. Astfel d. Scurtat Pustia a propus următorul amendament primit de majoritatea seoţin-nel la art. 1 : să se adaoge: .arendările nu pot fi mal lungi de un an*. Tot la art. 1, din proiectul guvernuIni, d. Furcnlescu a propus un amendament care s’n respins de secţiune şi cară atestă astfel după cum se vede in anexă la c-cest raport sub litera A. La art. II, d. G. Rădnscu a propus un amendament care respingăndu-se de secţiune se alătură aci sub litera B. Majoritatea secţiunei a IlI-a a primit art. 2 din proiectnl guvernului fără modificare. D. Scarlat Pustia a propuB insă un al IlI-lea art. la proiectul gnvernnlnî caro s’a primit de secţiune, avănd următoarea coprindere: t Acelaş sătean nu poate comula mai mult de o parcelă*, D. Fnrcilescu a propus un alt amendament la art. III din proiectul guvernului. Secţiunea insă respingăndn-l, se alătură aci sub litera C. Tot d. Pastia a propus in secţiunea III un contra-proiect diu iniţiativa d-sale, cere, ne admiţăndn-se de secţiune, se in soţeşte aci sub iilera D. Secţiunea IV admiţăn I proiectnl şi ah-gănd de delegat al săQ pe d. N. Ionescu, l'a autorisat a face in comitetul delegaţilor modificările necesarii in simţnl dis-cuţiunilor preurmate in secţiune după amendamentul d-luî C. T. Grigorescu prin care se modifică titlnl proiectului, cum şi articolele din ei. Acest amendament pe care d. Ionescu ’1 a susţinut in comitetul delegaţilor, de odată cu cererea de a se reduce respectarea închirierilor la 5 ani şi respectarea se-paraţiunei puterilor Statului in aplicarea acestei legi,—se anexă aci sub litera E. Secţiunea V, admiţănd diferitele amendamente propuse de dd. T. Vergati şi G. Misail, a remaniat proiectai guvernului in modal nrmător; >Art. l._Orice instrăinaresaQ hipotecare, fie formală, fie particulară a pămănturilor cedate foştilor clăcaşl prin legea rurală, făcută ia contra prohibiţiunilor articolelor 7 şi 8 din acea lege, este de drept nulă ţi neadvenită*. De asemenea sunt şi remăn nule şi ne advenite şi toate înstrăinările făcute sub formă deghisată sub veri ce denumire fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit. Art. 2. Ministru de interne este autorisat a repune şi a mănţine iD posesiunea acelor pămănturl pe legitimii lor proprietari, fără prejudiţinl dreptului părţilor ce s’ar crede lesate, dea reclama la tribunalele de prima instanţă după cum se sta-tuiază la art. 3 de mai jos. ,Art. 3. Dela promulgarea acestei legi, eonsăteanul ce va fi posedănd deja un loc, nn mal poate cumpăra şi cumula un altoi. .Tribunalele de prima instanţă sunt com-petinte a pronunţa fără apel atăt SBupra vănzărilor şi înstrăinărilor făcute in contra literei şi spiritului legei rurale din 1864, căt şi asnpra materielor ce fac objectul legei de faţă,. Ia privirea inchirierilor, in secţiunea V a prevăznt iarăşi ideea termenului de 5 ani, peste cari ele să nu mai fie respectate. Iu secţiunea VI proiectul se admite. Art. 1 trece cu adaosul ca actele calificate de lege ca deghisate să fie impuse justiţiei ca *presumţiuni legale, fără ca să se poată admite contra lor proba contrară. Art. 2 se admite cu modificarea, ca ad-ministraţiunea să provoace reintegrarea ţăranilor in pămănturile avute prin organul ministerului public. Constructorii pe locnrile usurpate dela săteni să fie consideraţi după legea civilă, ca ‘constructori de rea credinţă.1 In fine : Secţiunea VII admiţănd cn majoritate proiectul guvernului, aQ introdus in el modificările acestea : La art. I s’a adăugat a se declara de nule şi închirierile. Ca art. 2. In loc de cuvintele : ‘ministerul de interne este autorisat,, B’a pus: .prin procurorii tribunalelor., In contra acestui proiect in secţiunea VII, s’a ridicat dd. George Dauielopolu şi Betolian Angelin. Demnilor deputaţi. Comitetul delegaţilor intrănd iu esami-narea tutor amendamentelor,! contra proiectelor şi modificărilor «numărate mal sus, însărcinat pe subsemnatul a vă aduce la cunoştinţă resnltatnl lucrărilor şi al con-clnslnnilor sale. înainte de toate, aceea ce a preocupat comitetul delegaţilor a fost de a remăne.x in perfectă legalitate atăt spre a remăne cn legea din 1864, căt şi in constitnţiune, art. 133 combinat cn 20. Numai legalitatea este forţa noastră şi in ea stă succe-ul măsurel de care ne preocupăm. O-dată ajuns la această conolusione, ne fost lesne a găsi şi titlul adevărat ce trebuia a so da acestei legi confirmativă i nnui drept preesistent, eară nic creativă de drepturi noi. Act-asts spiritul şi voinţa legei de faţă. Ea ză nimic nou. Ea reintegrează şi pe săteauul romăn in proprietates nabilă şi neprescriptibilă ce i s’a prin legea din 1864. — Ea reint ■ săteanul romăn acolo de nnde nun 4 da şi abusul aQ pntnt să’l smulgă parte de a crea disposiţiuni noul, : şi sancţionează pe cele vechi. No aduce in adevăr o stare anormală de : dar numai in răndurilo acelora ci case o normă din inşelăciunea şi ui săteanului. Pe aceia ’I sgndue ea, şi in loil noperielor ilicite, readuce legalitan 1864, legalitatea mare şi conslit e din 1866. — Cine nn ştie oare năşesc articolele 7 şi 8 din Ieşea rur Puterea acestor articole aQ fost < sacrosantă, atăt de majestoasă şi mutată pentru autorii constituţiui 1866, in căt ei, cari aQ rtfandat I meliă Statul Romăn, nu s’aQ pot păni de a nu noţiona şi sancţiona M consecutiv, drepturile săteanului asupra nnui părnănt care dacă i f prin legea din 1864, el nn mai ) rourase cn săugele seu, ’l cultiva conservase in măni Româneşti şi Romăni in curs de şeepte-sprezece ti 41 In adevăr, eacă textnl articolelor 20 din constituţinne. , Art. 20. Proprietatea dată ţărar a| legea rurală şi despăgubirea garanţi *■ prittarilor prin acea lege, nn vor p-ŞI nici o-dstă atinse*. .Art 133. Nealienabilitates pămiMA lor foştilor clăcaşl in timp de 30 <(&; prevăzută prin legea rurală, este nută*. Prin nrmare, legalitate pentru legaţii» — Legalitatea mare şi constituţiona mţi bue pusă in locul acel legalităţi rii| baBtrade, in locul legalităţei de şicţ'l speculă cu care s'a sustras, fie de orzul din mănele sătenilor, nn părnănt ' .* nabil. — Iacă consideraţiunile ce ■ dictat titlul legei ce avem onoare a s ■ deliberărilor domnielor-voastre, doi deputaţi, pentru restabilirea şi menţi disposiţiunilor articolelor 7 şi 8 din rurală conform articolelor 20 şi 131 constitnţiune. A ■ * 8 1 )i 1 Venind la art. 1 din proiect a t:9 ca comitetul delegaţilor să arate in:*E iect, măcar intr’un mod enunciativ, şi care acte, şi măcar parte din cele contribuit la deposedarea ţăranului, *4 actele calificate ca deghizate nn nunzeC vor înlesni calea dreptăţel dară se vc iii pnne ca presumţioni legale, juris e » jure, in contra cărora nu se poate ac-, ii; nici o probă contrariă, ca cele ce (t-i! cualificate) sunt virtualmente nule jiS i * advenite după legea din 1894 ca in frauda disposiţiunilor sale. (Codul |ş art. 1200) — Aşa dară, acte de nil aceasta spoliatrice, acte deghisate, a-forme şi costume neindoite, prefăcut u meştnşiug şi uneltire spre ascunderea n vărului (Ltitre II 1026) spre a comit delict saQ a scăpa de o prohibiţiune. loz V. Deguisement), comitetul delega J a găsit că pot fi: 1. Tocmelile de închiriere a pămă I rilor de hrană cari trec peste terni 1 de 5 ani permis In art. 4 din legea molilor de Incrări agricole de la 18661 1. Anticresa (art. 1697 din codul c, 3. Emfiteusa (art. 1415 din codul ci M 4. Gajul. 5. împrumuturile. 6. Locaţinnile de casă şi grădină în 4 mună. 7. Donhţiunl, testamente şi adopţ simulate şi înzestrări. In fine, ori ce instrăinărî, schimb t snb ort ce formă şi denumire. Dnpă aceasta, comîtetn! delegaţilor preocupat de cestinnea separaţinnel pi rilor. Astfel, cnm este redactat art. 2 proiectnl guvernului, ni s’a părnt că feră paterei eeecntivs nişte atribnţi prea arbitrarii, în aplicaţiunea legei s’a supus snfragelor d-voastră, de toţii dorim a o vedea aplicată cn o mai ’nainte. A fost nn moment cănd cugetat a nr reîntoarce la jurisdicţia) ce creează iu materii de natura acest art. 26 şi 27 din legea rnrală, redănd ei silielor judeţene şi comitetelor permaneijj atribnţinnile avnte inainta de definit j aplicare a faptului împroprietărire!. As : zi însă, cănd faptnl este consumat, că ■ legea rnrală este aplicată, şi atribuţinnli comitetelor delegaţilor a prevalat id» pusă Înainte de amendamentul delegata secţiune! II, d. V. Mania, amendament d» t *'• TIMPUL D lu-se majoritatea comitetului formează acnm art. 2 din )m nod redactat; ca o transac-5<ă in scop de a cruţa pe săli .rl cheltuieli şi de lungi stră-judecăţî; — de asemenea, pi- Ş> ca nn omagia adns prin-,separtţiunea puterilor statala înscrisa în constituţinne. I Eraclide, deUgltnl secţiunel pus nn contra amendament la |-lui Mania ennnciat mai sns. -xăm aci sub litera F. laniu a maţ propus nn omeu-bsubu! acelor ce s’ad inul pro-la alte secţiuni la «cumuluri de ce cere a se prohibi şi chiar lai.* Acest amendament nein-kisjoritatea, s'a considerat ca con-17 din legea ruralii şi s'a res- lor deputaţi, cari sunt consi-ce ne-a determinat a da pro-lege, adus prin iniţiativa gu-Măriei Sale, forma ce se vede în tţinne ce supunem deliberărilor jrilor d-voastră, cu adiosul nnul itiv la insnrăţeii cari, de şi în fes neîmproprietăriţi, dar o-in posesiunea pământului lor, ji drept ca să se bncnre de beget de faţă ca şi oellalţî săteni, n a intra in celelalte mici de-ale proiectului ce vâ snpunem, râ ca d-voastră, în suveranitatea ce apreţiaţt necesitatea indispensa-ovaţinnilor ce am făcut peste t guvernului. Tot ce ne mai râ-ris este că, cu puţină bunăvoinţă, i necesitatea legel de faţa. ,'erea ei va lăsa un gol desaetros noastră socială şi iconomică. astă lege, ca promptitudine şi isecatată, nici odată nn se va eă legea rnrală mai este alt fca Bit o literă moartă. Fără această sfci ®*h’ae* agrariă va reveni la ordi-, nti'nu mod, ale cărei consecinţî ca le poate calcula dnpă acum. hce act de un legiuitor prudent —J^ător notând şi aplicând imediat această aalutaiie. Fericirea a de agricultori români, respectai I şi al mancei, salntea unul trebne să plece capul înaintea ii rător-va speculanţi şi abuzatorl }re. îităm, d*lor, că nu pentru a ji p-‘ aceste lipitori ale săteanului , mii d* mii de proprietari nQ ret cu gsnerosit.ite la drepturile ce le acordase asupra pămău-piredate sătenilor prin marele act Nu pentru a’l prefaoe în paria ţăranul de sub tutela proprietă-care de multe ori a fost pentru facere. Ar fi, dar, o crimă de îalitate d’a înlocui proprietatea 0 o esploatare necualificabilă. Să 1 că această cestiuue luase fu 1858 ter internaţional şi că puterile s tratatului de Paris găsise că se amestice tn afacerile noastre enunciănd in act. «3 al eonii din 1858, ,necesitatea îmbnnă-•artel ţăranului romăn.* gă cousideraţiunile de ordine so-politică, sunt şi consideraţiuni de a totul economică care ne înda-|a pnne nu capăt epărtureî ce pre-pămănt romănesc a Ci făcut in I 1864. Ori-ce romăn deposedat ul sâă, devine nn proletar in ■>. Locul sâfl se ocupă de un ve-cănd el emigrează. Ca antorii şi r", do tribunalele respective, nulitatea tutor actelor de veri-ce natură , intervenite contra legel; precum şi ştergerea unor asemenea acte din registrele de inscripţinnl şi tran-ecripţiunl. Nulitatea va fi pronunţată fără apel prin procedară somară gratuită. Cei de al treilea, cari vor fi având făcute constrncţiuul pe pământurile inalienabile ale sătenilor, vor fi consideraţi dnpă art. 494 din cod. civil, ca constructori de rea credinţă. Raportor, G. Missail. Anexa A. Art. 1. Toţi aceia cari, de la punerea in aplicaţiune a legei rnrale şi pănă astăzi, aii cumpărat proprie'ăţî de la sătenii împroprietăriţi, trebne saşi legitimeze drepturile lor de achiziţionî legale prin autoritatea judiciară. Art. 2. Până cănd se vor face aceste legitimări, sătenii deposedaţi vor reintra de drept in vechia lor posi Biuue, ast-fel după cum se constată prin tabele că au fost împroprietăriţi. N. C. Furculescit. Ailexa B. Amendament PropniO reformarea art. II in modal următor : .Ministrul de interne este autorizat ca, prin comitetele permanente judeţene (autorităţi prin care g’ail aplicat legea rurală) să repne şi să menţie in posesinnea acelor pământuri, pe legiuiţii ]or proprietari. G. KsdultScv. Anexa O. Art. 3. Comitetele permanente judeţiace, prin autorităţile comunale, vor face de de urgenţă această reintregrare , in fie’şi care comnnă. N. FurcuItSiU. Anexa D. Proiect de lei;c Pentru neinsfrăinarea sau hipotecarea formală sau deghizată a pămen-turilor cedate foţtilor clăcaţI prin legea rurală. Art. 1. Oii-ce instrăinare saă hipotecare formală sad deghizată I pământurilor cedate foştilor clăceşl prin ligea rurală, făcute in coutra prohibiţinnilor art. 7 şi 8 din acea lege, este de drept nulă şi neavenită. Art, 2. Ministrul de interne este autorizat a repune şi a menţine in posesiunea ac dor pământuri pe legitimii lur proprietari. Ministru de interne, C. A. Fasetfi. Contra proiect Art. 1. Orî-ce instrăinare siă ipotecare formală sad deghizată a pămăntnri'or cedate foştilor clăcaşi prin legea rurală, făcute in contra prohibiţioailor art. 7 şi 8 din acea lege, rămâne de drept nulă şi ueavenită. Arendele nn pot fi mal lungi de 3 ani. Art. 2 Procnrornl jndeţnluî, provocat de prefectnl local prin corpul portăreiler , va soma pe detectori de a delăsi pământul ne-ilinabil. Dacă dententornl nn ’l ar de-lăsa in trrmen de 30 de zile, atunci procurorul ex oficio ţa sasisa tribunalul local spre a hotăra delăsarea şi tot odată spre a condamna pe detentori la plata unei amende minimum de 500 lei de fiecare pogon. Detentorul nu are drept a cere restituirea preţului pământului snd cheltuelilefăcute el. Art. 3. Judecătorii cari ar fi intărit sad ar întări pe viitor asemenea vânzări vor fi trimişi înaintea justiţiei ca că cători ni legel. Art. 4. Ace'aşI sătean nn poate cumula mal mult de o parcelă. Art. 5. Pentru toate vânzările ce s'ar mai urma in viitor in contra legei se va aplica aceiaşi măsură mai sus prescrisă. Anexa E. Proiect (lc leşo pentru reintoarcera sătenilor in pămentunle cedate prin legeo rurală Art. 1. Orî-ce fel de acte de instrăinare sad ipotecare, schimbări, ori închiriere pe termen mai lung de cinci ani, formale sad deghizate, a pământurilor cedate foştilor clăcaşi prin legea rurală in contra prohi-b iţi an ilor art. 7 şi 8 din acea lege, sunt de drept nule şi neavenite. Art. 2. Ministrul de interne, prin prefecţii loca'l, in urma inchierei comitetelor jndeţeane, va depune şi va menţine in posesiunea acblor pământuri ps cel iu drept. C. T. Grtgorescu. Anexa F. Art. 2. Ministru de interne este autorizat ca, iu termen de 3 luni, să repne şi să menţie iu posesiunea acelor pământuri pe legitimii lor proprietari , râmăind in armă la tribunalele respective se declare de nulitate toate actele făcnte in mod fraudulos şi contrarid art. 7 şi 8 legea rurală, /.. Eraclide. REVISTA ZIARELOR Iată emu caracterisează ,Steaua României* —ziar liberal — camera de astăzi: „Cum că marea majoritate a camerei va vota orl-ce-i va propune guvernul, despre aceasta nu mal incape nici o indoealâ. Sunt prea mulţi diurunşl in actuala Cameră, prea mulţi cari ştitt că toată poziţiunea lor este strins legată de existenţa Regimului actual, pentru ca să indrâsnească de a avea vre-o opiniuue deosebită de aceea a guvernului. ,Cum să nu recunoască unii ca aceştia capacitatea actunlelor corpuri legiuitoare de a decide despre orî-ce chestiune de existenţă politică şi teritorială a ţferef, cănd cea mal mare parte din această mulţime vo-tâtoare este incredinţată că, de se va disolva parlamentul de faţă, nu se va maf intâlni nici cu deputăţia nici cu bem ficiile nenumărate, ce recoltează astă zi prin toate mijloacele, per fas et nefas.* CRONICA Primarol municipiului laşi publică următoarele ; La 1 a viitoarei Inul Octorovrie, nr-mănd a se face serbarea comemorativă, KP1TKOPIA SEMINARULUI NIFON MITROPOLITUL Publicaţie . . B1 . Iu zioa de lij ale curentei, neprezentăn- pentru decapitarea llnstrulal Domn &I < nA .. . , . , * 1 dn-se concurenţi pentru arendarea mojiel Moldovei Grigorie Ghica VV„ se face cu- Ki„jnft dio jnd8ţol nfoT| Epitropm pn-enosent tntoror «utor.tăţilor din ţară care b,icS djn ,loQ 7joa d# 20 octon]bre viitor ar bine-vo, a Ian parte la aceasta solem- ^ dd B(liatorj Be TQr preBHnU ,a can. nitate de dol.d Naţ.onal. «daria Seminarnlui, strada F.laret, No. 2, Programa, pentru serbarea funebră co- do ,a ore,e 12_, p ra iQguţiţi fiind fj memorat.vă, ce va avea loc in.Iaşi io zioa de cnveniU|e gar.inţil in numerar saă ode 1 Octomvrie 1878 in amintirea deca- f()cte pcb|icf>i Bpre a concnra )a licitaţie, pitărel Marelui Domnitor al Moldovei Gri- cunoscând totd’odată că această moş e ss imrii' (ihica \ \. pentru că a protestat arendează pe termen de 5 ani cn incepere in contra răpirii Raoovinei (1 *77 Octom- de |a 23 aprilie viitor, inr condiţiunife se vrie) este următoarea : pot vedea jn orice zi de lucru la cance- 1) La 1. Octomvrie orele 12 meridiane se va savărfi in catedrală de cătră Eminenţa Sa Mitropolitul Moldaviei şi al Sucevei, şi de înaltul cler, sânta liturgie şi panahida religioasă in asistenţa tntoror aotorităţilor, a delegaţiunilor din ţară, şi a cGăţenilor. 2) Dnpă sevărşirea serviciulni divin cortegiul in snnetul clopotelor şi a căutărilor funebre ale chorulni vocal mitropolitan va pleca Bpre piaţa Reilicnlui, unde se află monumentul funerar al marelui Domnitor. Ordinea cortegiulni va fi nrmătoarea; înaltul Cler, Corul vocal mitropolitan, Muzica militară, Primarul Consilnluî comunal din din laşi, cn stindardnl şi cn toţi re presintanţil diferitelor comuna şi dele gaţiuni din ţară, Autorităţile civile şi mi litere, Universitatea, scoalele şi cetăţenii. 3) Coiteginl va trece pe strada mare la vale pănă la cplţul stradel Sf. Vinere, va strebxte apoi această stradă, pe aceea a ciginăriei, va intra in strada Ghica-Vodâ safl Brilic şi se va opri dinaintea monumentului funerar. 3) In fiţa monumentului se va face ceremonia religioasă. Dnpă 'sevărşirea ceremoniei pe treptele monnmetulul se vor rosti oraţinnile funebre, dnpă şirul de înscrierea lor prealabilă la oficinl comunal : după terminarea oraţiunilor se vor depune pe mormânt cunnnele pregătite pentrn a-ceastâ solemnitate. In urmă stindardele comemorative vor fi readnss in sunetul căutărilor choralnî vocal şi a mnzicel pe strada Sf. Vinere şi pe strada mare pănă la casa comunală, unde se vor pnue spre păstrare şi spre perpetuă amintire. * „Presea* publică următoarea depeşă din Târgovişte, 24 septembre, 1878. Domnule redactor, La puternicele argumente din demisia d-lul Senator G. Fâlcoianu, a-sociindu-se şi sub-scrişil alegători din Dâmboviţa, vft rugăm a da publici* tăţel această declaraţie a noastră, spre a servi de normă onorabililor noştri representanţl. I». Lereecu , alegător in cot. 1; Ştefan MSrculescu, aleg. in col. 2; loan Lerescu, aleg. in col. 2; 1. Ştirbnlescn, aleg. in col. 1; loan Şerbănescu, s’eg. in col. 1; G. D. NicolaQ, aleg. in col. 2; Gr. Zenide, aleg. in col. 3; M. Tănăsescu, aleg. in col. 3; I. Zoiuidi, aleg. in col. 1; Ales. Pennescu, aleg. in col. 3; I. MAiuescn, aleg. in col. 2; I. Angelescn, aleg. in col. 2: nedesci-frnbil, aleg. in col. 2; C. L^riscu, aleg. iu col. 2; Nicolaidi.... aleg. iu col. 2; N. Da-prenescu, aleg. in col. 2; G. Tighineanu, aleg. in col. 2; I. Bărbnlescu, aleg. in col. 2; P. N. Negoescn, aleg. in col. 3; I. Fili-pescu, aleg. in col. 2; N. Gr. Cbirculescn, aleg. in col. 2; N. lonrscu, aleg. in col. 3; C. lliescll, aleg. in col. 2; G. Constandi-neBcn, aleg. in col. 2; N. lonescn, aleg. in col. 3; Al. Predesco, aleg. in col. 3; [.Nicolaidi, aleg. in col. 2; V .silie George, al. in col. 2; A. Mibăescu, aleg. in col. 3; R. Stăuesen, aleg. in col. 3; K. Drngomiridi Ek. Tănăsescu, aleg. in col. 1; Costachs Gheorghin, aleg. in col. 3; Grig. Lerescu, aleg. in col. 1; G. Popescu aleg. in col. 3. * Dumineca trecută ild, avocaţi din Iaşi, intrunindu-se in număr mal mare, aQ procedat la alegerea decanulnl şi a membrilor conei iului de disciplină. Despoiudu-se scrutinul a eşit următorul re uitat: d. I. Mann, decan; dd. C. Cazimir, A. M. Şen-drea, T. Ciupercescu, V. Conta, V. Scnly Logothedides şi Gr. M. Buicliu, membri. Lihta fracţionistă, pe Care figura dd. D. Tăcu, N. Papadopol, etc. etc., a oăz.nf. larie. 1878, septembre 23. No. 131 810 3) Iu zioa de 16 octombre viitor se va ţine licitaţie la cancelaria Kpitropieî, strada Filaretu, Nr. 2, pentru vinderea a 130 pănă la 110 chile grăO din recolta annlnl curent şi 100—115 chile porumb din recolta annlnl trecut după moşia Kiajna, jud-ţol Ilfov. Aceste producte se predă cumpărătorilor pe loc de la magaziile moşiei, prin urmare amatorii de a le cumpăra se vor preseuta in arătata zi de la orele 12—1, spre a concura la licitaţie, fiind însoţiţi şi de cnvenitele garanţii in numerar saQ efecte publice. 1878, septembre 33, (801—3) No. 143. In zioa de 16 Octombrie viitor se va ţine licitaţiă la carcelaria Epitropil Strada Filaret No. 2 pentru vânzarea a 187 chile grăO din recolta annlul curent dupe moşia Băţcoveni diu jad. Vlaşca şi 2 >0 pănă la 250 chile porumb din recolta anului trecut tot dela zisa moşie. Aceste producte se află depuse in magazii la Giurgiu şi dar amatorii de a le cumpăra se vor prezenţi in nretata zi de la orile 12—4, spre a concura t i licitaţie fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in numerar sad efecte publice. (1878, Septembre 26 (803 — 3.1 (No. 142). Şausă de câştig extraordinară. După o anunţare a biuroulul principal Iseuthat & Co. in Uamburg, ultima tragere a loteriei de Stat Hambargeană, Be începe la 23 Octombre şi se termină la 13 Noembre. In cnrsnl acestor 20 de zile se trag in această lotăriă circa 9 milioane de franci. Această sumă enormă se imparte asupra 23,100 câştiguri. — Această loterie mal continuă nnmai 69,500 tose. Şansa de a face nn câştig principal extraordinar e dară foarte importantă, căci niai mult ca jumătate a tutor losurilor trebne să căşti e. Guvernai german de la Ramburg, dnpă cam e cnnoscut aparţinând statelor germane celor mai bogate, garantează cn toată averea grandioasă a Statnlnî, pentru plata esactă a câştigurilor. Se oferă dar din toate punctele de vedere pentru fie-cine o siguranţă perfectă. In fine atragem atenţiunea asupra annnciulni biuronlui principal de lotărie Hamburgian IseuthalA Co. publicat in ziarul nostru de astăzi, de aude se pot lna toate desluşirile necesare. BIBLIOGRAFIE ~ (3. Sioil. — Operile principelui Conteniir, tipărite de soc’etatea academică, tomul V. Partea I. evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosarul. Preţul 8 1. n, C. S. Stoictscu şi I). St. Cilii, liescil, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa ro-ntănă, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. I) Mir OSCII.—Aritmetică Q\\ mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentrn uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 80 de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b TEATRUL ITALI4N Sămbătă, 30 Septembre, 1378 S O 3ST jPx. TVI BULA MelodramA in 3 arte. Mmioa de V. Belinm INTRE ACTUL 2 SI 3 : B A L L E T TIMPUL TKATTU IM; I T A U A N Mcmiil Ia 27 St»pli>mbnti i>78 liKf'KKSST^ŢIU'iK KX I’UAOICM.VAK.\ J,;\ St)N J M U U 1, A Mulgilr nu in '• act, musira ,1 V. HKLLIM. AVIS. In urm» j‘tvTtî<*i| îîr. I . straordi-n:ir>- a pnblirulnî român la loteria <)« Siflt II mburgeiiă. priiţi im in fie-care iji nier.ti invit.iţiunl din partea mat multor bruin de acolo, cari vor să prii e». ă dOtribuir-m accstur lose in România contra icordărei nntiî provi.-ion. In f.ţt nnt-î rorespoudi nţ' mare aşa de cu;-gătore, ne este im; oribil de a res-pnnde fic-câriii in parte, şi declarăm prin ticesti că un iustitnim nici o ftgentnră pentru \rea acestor lese, de 6re-ce un ne este eu putinţă da a plăti p ntrn veatj.ir,a tirem teme, — a ii ol ru pompa. Au av int.i .•ele da nu dl g.nt rcu nptclji nici miros greu respiraţiei copilului emil şi acela d a nu Ir gr greii laptele [n bu -nr-arl Ia Zlrni'r d. Kami aci st. Fouderia de Tuciu ia Ini K K.E1L1IAUEIH STRADA 18 VOR. efectuezi orl-ic lucrare de fot.dărie ibijul nu dele, di slujiri şeii desemnări date. !Se a sigur c/A Luna csocutarc cu Materialul cel mai Imn. Orl-ce comandă p-ntrn conducererea lipăi, instalarea băilor cn tbte atenansele lor, pnţurl de cnrte, pompe ji-ntrn diverse tre-buinţi, stropitori do grădini, ş c, I. se ef. ctneijă gr;.bine şi bine la F. Mbaner, Stradd tarar No. 59 ni\/n V/ rn \is--i \/j p sr MAU ANIN Cil DIS M'iOKRIK IUN V1EKA ‘ «c Culca Moţjosi',i. Palatul ~Oaa«“ (a ilmut prârâlir r/e ta ro/ful J.ip.scaiiitf.) DKSFACElitf TOTALĂ cu mare scădere de preciu dlu cansa grainafliroi celei nari ale martirilor. Cele mal nuni şi cele mal moderne MT3G0Î1® ©3 IM-M p k :b c u M Fuste, Capote şi Cosslnmuri de timidă, Caniisime, Ciorapi, Gilctrr, Itrobode, de lână şi de bumbac. Plupăml de flanelă, Camisdne, l’aiitalonl si fuste de l*iajnet de ernă. Hăinuţe de copil, mantale de ploic de ilunclit. LIMiERIE PES1RU BĂRBATE DAME SI COPII A A Alegerea ce* urii hoR.ttft m.rc pentru tute c asele Soc t'lilţil. OLANDA, (HIFFON şi MAOA10LAM in tdtc lăţimi!», in bucăţi întregi şi .jumătăţi, proentad d’n fabriccle cele nu I renumite de lioemia (Rumlmrgi, Belgia, O unda, Franci i şi Eogliter». FEŢE DE MESE, ŞERVETE, PUOSOFE. Şl BATISTE llninb'iru Asemenea s« găst se tot-d’u-utîa in dee posit: Ţevi do vlnmb, ţevi de fer şi d-tuci iu diferite dimensiuni, [ recii in şi bucăţi confecţionate de tuci pentru dif rite cou „trucţiuul. Transmisiuni, cure eş. c. ' , un mare dt-posit cn preţurile cele n.a; «ftine. (777-1) ■ c-3 c«» o«o c^) o»» e»o -c o PICATURI RS^g REGENERATOARE ale d-lul SAMUEL THOMPSON Aceste picături aii o putere reconstitutivă care le pune în primul rend al descopf ririlor folositdre. Ele restabilesc puterile pier tuto , sau din pricina unul eices de tinereţe, ană » din priciră bălelor ind-1 ungate. Nici o doftorie nu li se pbte compara intru cât priveşte bilele femetşli, pierderile, cloroza, pola albă, neputinţele premature, spermaforea, ele. Fila- ? Î conul 8 franci. Farmacia Qelin, No. 38 rue Rochechouart, Paris. In Bucurescl deposit la farmaciile d-lor Risdorfer, Ziirner şi la d. Oressa droghistul. £?>C—O<}©«>©"O\>e~°OC«wOC^»»OC-C>»O0C>°t^.>©<”‘>0-©««»CO»O0©*>e«O',>©-O 0-0 Sf Eau et Poudres dentifrices du HDR PIEBRE da !» facultatea de medicină din Paris. PA IRIS S PLACE IDE L’OPERA Se yâsosce la toţi farmacişti, pariumoril şi coalerit. Medalia de merit decernată Casei Doctorului Pierre şi recompensa cea mal mare obţinută de dentifrices LAAAAAAAAAAAAAAA'-A-‘ .........................- * " T T * T *■■■■«» ► COMPTOIR DE COMMERCE ET DE C0MMIS2IQN CT. A O A M â, Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge 2- II se charge de toutes Ies con missions commerciales et d’achat dts marchan-dises aux prix de fabriqnes, de la vente dea produits etrangers en France; accon psgne Ies voyageurs â visiter l’exposition et Ies cnriosites de Paris. On pariu franţais, allemand, rnsse ft polonais. ■■MWMfllIltITT' ROMÂNE ILUSTRATE Apare de trei ori pe septemână ; Duminică, Mercur! şi Vineri. ISTo. 1-S3 ITSJ" CXjXTSXAT' conţinând DOMNUL SCUMP-AMIC de Ch. JPaul de Kock se atlâ de venjare la TIPOGRAFIA THIEL & WEISS şi la ditai ie diare atât ii Banei cât si iu ilslricle. Ou No. 24 a început romanul IOANA de GKORGKS SAND. Dnpfi dorinţa esprimată din mal mnlte părţi b’h început co No. 20 interesantul roman. MISERABILII LONDREI DF, PIERRE ZACCONE. Aceste di'1 urnă d. 11P imune se vor pi.b'ica i şa că cit. o fiociculă vu conţine urmarea romanului IOANA şi ten l-nliă urmatei ruina nulul MISKItAHILII de cri-ce calitate şi mărim , bar ste fianccse il« 1 no, batiste brod ite şi âe .ţ»r,-te> batiste colorate etc. ctc. GDLKBE SI M4NCHSTE PENTBD BAHBATI SI D4MS de orl-ce f.ison modern, dc orl-ce mâi inie, năruituri brodate, cravate, fichuB de dentele C’ORSSETTE DE FrANCIA Şl OeRMMAMA, RoHES DE ClIAMBRES, Demie-Capots, Loni.-Siiawls, Raluri de Caciiemir negru. Zestre comiilete de 800 fr. pană la 5000 fr. Orf-ce comandă in ramurile lingcritl ş broderiei se primesce şi se va escciita prompt in atelierul din Victia. ' NOUL PRETIU-CURâNT FICSAT Fuste de Ilanelâ francesft dif. col. a fr. S, 9, 11, Joşi 18. Ciorapi de lână Flanele de bumbac „ 1.50. 2, 2.50, 3.50 şi 4.50, . 1.50, 3.75, 7^ Flanele de lână 5, G, 8. 12. Brobdde de lânii finii franci 3.50. 5. 7.50, 9.50. Plapumă de lână curaţii 18 până la 45 fr. Hăinuţe de flanela fină G, 8.50, 10 şi 14 fr. Capdte petnru dame, de flanelă a fr. 8.50. 14, 28, 38. Camisdne de piqnet de drnft a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de ernă a fr. 4. G, 8.25. Fuste de piqnet de ernâ a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă francesă a fr. 32. 41, 58 şi 72. Mantale de pldie de ldDâ fină a fr. 30, 38, 48, 65 Cămăşi bărbăteşti, de Chiffon simple a fr. 5, Gf şi 7. Cămăşi bărbătesc’, cn pept, gulere şi n anchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15. Cămăşi de Oxford Englesescl color, garan’ate a fr. 4, 6, 8.50. Cămăşi pentru dame, de Chiffon cu garnituri şi brodârie a fr. 4, 5, G, 7.50. Cămăşi pentru dame de Olandă semple şi cn broderie a fr. 5 50, 7.50, 8.50, şi 10.50. Cămăşi pentru dame de ( landa cu broderii s6Q cu dantelă fir a, a fr. 12, 15, 18, 23. Cămăşi de ndpte dd dame s&l de barbaţ! a fr. 5, 7, 9, 11 şi 17. Camisone simple garnisite a fr. 3.50, 4.50 şi 5.50. Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisone cu broderie şi dantele de uielino fine a fr. 9.50, II, 14 şi 17. Pantaloni pentru dame, smple şi garnisiţi a fr 3, 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentru dame, hicdaţl a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantaloni pentru dame. de Olandă fină cn broderie seu dentele a fr. 7.50, 8.50, 10.50, şi 12. ___________ Fuste de Costume cu plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi S.50. Fuste Costume cn broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9. 11.50. 15. Fuste cu ş4ep cn plise, cu broderie şi cu dentele a fr. 8.50, 11, 15, 18, 26. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Gulere bărbâtescl calitate buDă în 4 iţe a fr. 3 şi 1. 6 Manchete calitatea I a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. 6 Gulere de dame diferite fasone a fr. ■>, G.50 şi 7 .>0. fi 6 Batiste albe de Olaudă a fr. 3, 4.50, G.50 şi 8.50. G Batiste de lino adevărată cu tivul lat a fr. 7.50, 9.u0 şi 14. G Batiste de lin) cu litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. G Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4._______________________________ Batiste colorate tivite, calităte solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. G Batiste de Olandă, tivite şi cu maigin colorate a fr. 5, 7 şi 9. Feţe de mese de Olandă albe de 6 pnrsone a fr. 5.50, 7 şi 8.50. Feţe de mese de Olandă albe de 12 persdne a fr. 15, ÎS, 2G, 34. Feţe de mese de Olandă albe de 18 persdne a fr. 1G, 28, 3G, 48, 50. Feţe de mese de Olandă damast 24 persdne a fr. 33, 54, G9, 75. G Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, G, 7 şi 8.50. G Şervete de Olandă damast a fr. 7.50, 9, II şi 15. 6 Şervete de ciaiă a fr. 2.50, 1. şi 5.50. G Prosdpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50. Şervete colorate de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 12. 1 Bucată de pănză de casă 3G coţi a fr. 1G, ÎS, 24. 1 Bucată do Olanda llumbnrg 62 coţi a fr. 18, 5G, G8, 78, 90. 1 Bucată de Olanda de Belgia a fr. 62, 75, 110. _______ 1 Bucată de Olandă de Rumbmrg 3 coţi de lat, 21 coţt de lungă a fr. 35, 48 şi G3. 1 Bucată de Chiffon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bncată de percail franţususc de 45 coţi a fr. 23. 28, 34 şi 42. 1 Bucată de Madapolam a fr. 1G, 19, 23 şi 33. Mal multe de 1000 coji resturi de pânză. Chifon Oxford şi Pichet In cupone de 5, 6. 8,10 şi 15 coţi, se vinde mai ales forte eflin, insă numai pânfi când se va sftrţi depositul acestora. iMagasiiinl tio lingcrio din Yieiia ;. Ouleii MogoŞoiel, Palutnl ,Darii*, (i don» prăvăli» ii* In coltul Linscanicl. JUJ. IP. M« vi găr*i Duniiit'-că In 12 or*’in u| iv ynî, r..r le mal mari din România Corea-pondenţ , iucăt că putem plăti câştigătorilor sumele câştigate oi iar la domi-ciliulu lor şi ev. in moneda de aur româna. Avend in vedere că mai CBte numai un timp scurt pine la incep re» termenului de trageri, şi considerând circ instanţă că cualitatea tasurilor care mal este de dnt e prea mic#, rugăm pe onor. Amatoil a espedui oomamiele tar grabnic şi direct către: Biroul principal de Loterie JSFNTHAL & C HAMBURG (Germania de Nord). Correspnrdăm şi rominesce. Scrisori din Românie in Famburg sosesc in 70 ore. Acel care cunosc //<*j rile purgative ale doctorn *| întrebuinţa inlutS ce vor vea trebuinţă de curăţeii;| Fie nu produc desgust n { slăbiciune, căci, in contra celur-alte t + răţeui), acesta nu lucretiă biue de cât câ » este luată cu nlirubnte bnue şi bSutnriia tăritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-ca *?î ab'iţe ora şi prâuijul când ’î convi nul biuo să le in, in conformitate cu oo paţiunile sale. Osteuela jiurgaţiniiel fiind deplin anulată prin ef ctnl unei hrane but eu se jiote repeţi pe cât va fi de trebninl Cutii de 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la do torni Dehaut şi la t6te farmacopiele. Să cerăcu fie-care cutie cărticica de 72 pagii care conţine instrucţiile iu t6te lini bele. f bo ceră şi manualul în limba francesă do torului Deliaut, volumul de 100 pagiue. D- posit in Uucurrscl la Domnit I. V Ziirrner, Oves-n, Schmettau, Bruss, KissJoi a f»r şi Diuibovi l. •• CO Vrâprt doctor iu timîici* . ’L. 1 v ICrt şj j„ chirurgie. Ma Ti» uioşi şi nielic specialist pentru boleto d copii, dă consultaţii in tote filele de la până la 5 ore p. io. iu strada Colţii No. 14 .O» ¥bial A Waian Ptrlshil llnoî *