MARŢI, 26 SEPTEMBRE ANUL III -1878. A NA HN-TEL^. ]N TOATa romAnia ................. L n. 47 ....................2* .................... > 14 IN STKAINATATE : • • • • ........... > no ţJgfcR’ţlCNI Şl RECLAME: litere petit, pagina IV, 30 bani '1 .[#111, 80 bani, pe pag. II, a lei noi •clame a lei noi linia. i&r In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE UE LOCKU. Biuroul Reddcţiel şi Administra ţiel: Palatul ‘Dacia,. ATTTJISrOI'CrRI 8e priimeec în itriinatate : La l)-nil llnanen-J«in <# VogUr In Vienna, Walfiwhga». Ido, A. Opjrttik in Vienna, 8tobenba«lf! 2; HwlolJ MotK in Vienna, SeilertUiUe 2: 1‘hilipp Ldb in Vienna, Eacbei,bacbgaaie 11 : J.. i.ong , U , 74 75 împrumutul auitr, in hirtie , sl 80 » . > argint . 63 25 Renta auttriaci in aur ... 72 56 Loae din 186» ........ I12 25 Acţiunile b&ncel naţionale . . 802 — . . auatr. de credit 235 80 . „ ungare , 211 75 Argint........................ 99 90 llucatul ..................... 5 66 Napoleonul..................... 0 30‘[2 100 m&rcl germane ..... 57 45 Cnrsnl de lterlln, 6 octombre Acţiunile Căilor ferate romine. 32 7o Obligaţiunile romăne 6O/, . . 8i 50 Priorităţile C. fer. rom. 8»/» 86 10 împrumutul Oppenheim . , . 101 75 Napoleonul.....................16 23 Viena, termen lung..............— — Paris , scurt . . . 80 90 Calendarul (filei Marţi, 26 Septembro. Patronal silei : Ador. St. loan Erang. Răsăritul soarelui: 6 ore 07 min. Apusul soarelui : 6 ore 30 min. Faţele lunel: ultim cuart PLECA 1EA TPtt3dNTTJPtII-.OPt, Kncnrescl - Suceava Bucuretcl . . . Ploetel . . . , Brăila . . . , Tecuci 4 . . . Roman . , . Suceava, totire . 8.15 n 10.- d .9.60n 12.00 0 . 1.53 n 5.45 c; 7.15 d . 4.38 n II. 0 >) . 9.06 d .12.03) Bacnresc —Verolorovn Bucureacl................7.40 Ş Piteill.................10.13 <1 Slatina.................12.31 â Craiova..................2.20 } Vârdorova, sotîre . . — n 4.45 j 9.66 n 10,40 d 3.-4 8.30 n 3.15 j 6.— n Sooeava — llncnrescl Suceava. . . , 6.11 4 6.46 4 Roman............ 8.45 ) 12.30 j Tecuci...........12.30 n 5.10 4 Brăila.........3.08 n 8.10 n 8.58 ‘J Ploeacl..........?.ll 4 2.45 'J Bucureacl sosire 8.30 < 4.30 ■ Verclorovn —Bncnrescl Verciorova..............11.25 d 6.— Craiova ................J.- j 6.80 Slatina.................t.tt , 9.30 Pitejtl.................. 7.03,1 1.08 < Bucureacl, sosire .... 9.20 4 5.20 llocurcscl—Glur.-ln Buouree.l. . ..........9.16 4 0.05 n Giurgiu, sosire.........11.35 4 8.27 b Giurgiu—Ilneureecl Giurgiu................. 7.26 4 4.55 1 Bucureacl, sotire. , . . 9 48 J 7.17 4 Galaţi — Barlioţl Galaţi............1.20 n 895 4 7.3o n Barbofl, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Bărboşi—Galaţi Barbotl............2.55 n 6.25 n 7. n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.25c ţine esposiţia, românii merii vor găsi ziarul „TIMPUL* iiids Magasins du Printemps, rd Haussmann 70. * SPESI TELEGRAFICE * LE „TIMPULUI" (Agenţia Havat) r(4 oitORibre. 5 ore seara.) Viena, 5 octomvrie ui* zilei onomastice a imjfrato-i«t in Bosnia şi in Erţegovina Sri nomeroasa şi drepte din parurilor de toate confesiile. Pe6te na ţinut Bervicil solemne. A fost o i j jw» tiare. AO venit deputaţii sS feli-omanduntii militari. S’aQ ilnmi Imtl urnite oraşe. fonstentlnepol, 5 Ooctombre. j^d Kdditi, trimis fiind diD partea iede a Manteni grenilor Podgo-Ist măcelărit împreună cn Bnita tfiţerî şi soldaţi.} Londra, 5 octombre. | Şir Aii a trimis infanterie şi jri» \n direcţia lamorodnlaf, unde te ergleze. a tul Roşiei a ordonat desarmarea iilor din Marea Neagră. (9 octombre, 9 ore dim.) Belgrad, 5 octomvrio. /atici ti fi numit ministru al Serbiei a slin apoi iipele s'a decis a chema in noal ca-Bat mulţi capi al partidului cod nai mulţi begl refugiaţi în Serbia natnralizaţia sârbească. Unal dintre cu sine 1,200,000 franci. (6 octombre, 8 ore seara) Pesta, 6 Octombre. |ta oficială* coprinde nrmătoarele: însoare a împăratului primrşte di-Maistrului de finanţe. împăratul şte in această scrisoare serviciile devotamentul ministrului ce demi-I, şi ’l însărcinează a şi păstra pro-t stol pănă la o hotărire ui teri- Hi foaie mai annnţă ştirea, că Imit primit demisia cabinetulni un-■donănd ca miniştrii să rămănă 1/ afacerilor pănă la numirea anelor, 7 octombre, 9 Or» dimineaţa) Cetinie, 8 Octombre. * JjVreţa Colaşin a’a supus. Qarnizoana Hi ă a plecat la Mitroviţa. Se aşteaptă ' aţiune din partea locuitorilor. Zvornic, 6 octomvrie. Iil ce a'aă refugiat in Serbia cer a fl barce in Boenia. S’aQ început nego-ţi d in această privinţă BUCUREŞTI ui, Uio S<"pt. (*7 octombre) Cogâlniceanu, ministrul de ex-a propus in şedinţa de sâm-ca Adunarea Deputaţilor să asoâ o comisie, care, citind ac-liplomntice inftţişate de d-sa, 4 o inebeiare asuprâ-le. Adu-inaâ, după propunerea d-lul ieacu, s'a constituit in comitet pentru a delibera asupra ce- lor hotârlte in privinţâ-ne prin tractatul de laBerlin. Cumcă Adunările actuale sunt lipsite de competenţă in materie de revizuire a Constituţiei, — şi ca să ne punem legea temeinică in acord cu starea ce ni s'a creat prin zisul tractat, trebue neapărat să revizuim şi să preschimbăm această lege in multe din dispoziţiile el — nu mai incape astăzi nici o indoială. Orlcătâ temere ar trebui s'avem de despreţul ce ab toţi radicalii in genere pentru legile statornicite, totuşi trebue să sperăm, că atât pe banca ministerială cât şi in şirurile .ne-vrâsnicilor cu duhul*, se vor găsi câteva capete cu o judecată relativ mal dreaptă decât a colegilor, cari să nu lase a se săvârşi o atare enormitate; cari să oprească adică Adunarea a se rosti f&ră competenţă in priviDţa revizuirii Constituţiei. Puţini, in adevăr, se găsesc in dealul Mitropoliei, cari numai şi numai de dorul legilor şi de dragostea Constituţiei, să se hotărască, bieţii oameni, a se despărţi de bunăvoie de purdalnica de diurnă ; — puţiDl sunt (şi niclunul fracţionist) ce, numai pentru respectul sfântului drept, să se lepede de bunâvoe de titlul de deputat, cu care se fac atâtea trebşoare, se pun rude şi prieteni buni in pâine, se arendează fără parale moşiile statului, se ia intre prinderi publice fără garanţie şi câte altele; — puţini sunt in dealul Mi tropoliel, cari, azi deputaţi, să se hotă rascâ aşa de uşor a se despărţi de deputăţie pentru a nu mal fi adoazi nimic..,. Insă trebue să sperăm, pentru respectul dreptului, pentru viitorul României, că tot se mal găsesc in Cameră câţiva inşi cum se c&de, deşi radicali, cari să deschizâ ochii imensei majorităţi, că de acum nu mal e de căderea el să facă politică in dealul Mitropoliei, şi că pentru acest patriotic sfârşit, trebue să se întoarcă iar la uliţă, de unde afi venit. După atfttea greşeli, pe cari Istoria nepărtinitoare le va boteza poate cu un nume mult mal aspru, ministerul sperăm, că va intra In sfârşit pe calea cea dreaptă, şi va căuta să iee In adunare aceeaşi direcţie. Cu toate strigătele opoziţiei, acest minister, luând solemn numai asu-pră'şl toată respunderea viitorului, afi încheiat convenţia cu Rusia, a trecut Dunărea, a risipit fără nici •i socoteală milioane publice şi private, aft rftpu8 aproape zece mit de oameni, oe-a făcut să pierdem trei ţinuturi româneşti, şi a prilejit amestecul din afară la treburile noastre din lâuntru ; şi acum Inchee, se zice, altă convenţie cu Rusia şi ne pregăteşte o bancă de fiţuici fără garanţie... Oare ministerul radical âncâ nu crede că şi-a îndeplinit cu prisos patriotica’l chemare? Vie’şl în bună judecată acum cel puţin, de şi cam târziii, şi gândeas-câ-se că nu e de căderea adunărilor actuale nici a revizui Constituţia, nici a deslega jurământul Domnesc pentru paza acestei Constituţii. DIN AFARĂ Situaţia militară in Bosnia şi in Erţegovina s’ail limpezit atât de mult, că nimeni nu mal aşteaptă cu febrilă nerăbdare raporturile de pe câmpul de râsboiO. Pe tot teritoriul ocupat de trupele austriace resis-tenţa insurgenţilor e înfrântă, şi poate că nu se va mal manifesta decât in unele aventuri sporadice. Dela Bielina pănă la Trebinie, de la BihacI până la Rogatiţa, toate poziţiile de oare care importanţă militară şi strategică sunt in mânile trupelor de ocupaţiune. Cu luarea Vişegr&dulul se ’ncheie inelul, care cuprinde in sine provinciile recucerite ordiiiel şi liniştel, şi se pot incepe lucrările proprii de reorganizare şi pacificare. Din mal multe părţi sosesc ştiri, că insurgenţii după înfrângerile din urmă pe cari le aâ suferit, nn gân dese la reînceperea ostitâţilor, ci la modurile cum ar scăpa mal bine spre a 6 in siguranţă. „Corespondenţa politică* află din Belgrad, că patru mii şi mal bine de insurgenţi turci din Tuzla, Zvornicul mare şi Vişe-grad afl fugit împreună cu materialul lor de resboiă pe teritoriu sârbesc, unde i-aă luat pe seamă trupele sârbeşti staţionate le margine pentru paza graniţei şi i-afl desar-mat. Intre aceşti insurgenţi seafla doi paşi, mal mulţi ofiţeri de stat major şi superiori diu armata regulată turcească. 200 de begi şi un batalion complet de nizaml. Li s’aQ luat trei tunuri Krupp, mal multe mii de puşti sistem nou, multe corturi, cal, muniţii, provizii, iar insurge^.i; fură internaţi la Ujiţe, Ciaţac, Vali-evo şi Şabaţ. In toats zilele aproape trec bande mal mici de insurgenţi cu femei, copil şi ni tot ce ah pe teritoriul sârbesc. Vitale aduse de el nu se primesc insă, pentru-câ in Bosnia e boală de vite. Din Muntenegru vin ştiri asâmâ-nâtoare. „Polit. Corr.* primeşte din Raguza un raport, in care i se spune, că insurgenţii rooametanl, fugiţi din Klobuc şi KorianicI, după ocuparea acestor locuri de trupele imperiale, afl fugit pe teritoriu! muntenegrean, unde afl fost desnrmaţl şi internaţi. După ordinul puţin ca valeresc a principelui Muntenegru-lul, toţi sunt avizaţi de a se afin la 6 Octomvrie la Bilek cu cetele lor, formate intr'un batalion, unde socrul principelui, Voievodul Petar Vu cotul, il va preda in mod formal au toritâţilor militare austriace. Comisiunea internaţională pentru organizarea Rumeliel râsâritene a ţinut la 10 octomvrie o şedinţă preparatoare in CoDstantiaopole. Prezident al comisiei a fost ales delegatul Turciei As9ym-paşa, secretar adjunctul delegatului francez, d. Ro zet. Din partea Francejilor s’a făcut propunerea, ca banca Ottomanâ 9ă fie însărcinată cu organizarea finan ciară a Rumeliel răsăritene. Delegaţii ruşi pretind, că o parte a ofiţerilor din miliţia Rumeliel să fie bulgari. Românii peninsulei Balcanice Unul din defectele cele mari ale noastre e, că departe de a ne o cupa cu fondul lucrurilor, credem că de deajuns să avem numai forma lor, asemenea copiilor cari voind a ’şl face o florărie, 9mulg plante din cămp, şi le aşează fără rădăcini in straturi, improvizându-şl pentru că teva ciasurl o grădină, in aparenţă frumoasă, insă fără de trăinicie. Ne răbdători cum suntem, nn ne-am deprins a cunoaşte, cumcă lucrurile luate din temeifl ar fi şi mat trai nice şi mal folositoare şi tot odată cu mult mal eftine, de cât mulţimea de forme goale, care neavând in ţeles şi vitalitate, cer rnerefl muncă de Sizif de a fi reinoite. Nestatornicia noastră, iubirea de schimbări, deasa resturnare a tutu lor temeliilor statului şi rivalitatea copilărească de a intrecejpe toată lume, a făcut atât in trecut, căt şi in prezeut, ca să irosim o mulţime de puteri vie, care se puteafl utiliza pe uu teren folositor, pe lucruri de nimic, safl deadreptul stri-căcioaBe. Aceste defecte mari ale caracterului nostru naţional sunt, pe lângă imprejurările de diu afară, cauza pentru care un element etnic, a tât de respândit ca al nostru, să ntr ajungă la nici o insemnătate in lume, ci iW/.ţ't intre zeci de stâ-pftnl, să reziste ici şi colo, să (le absorbit insă in multe locuiV. Nu există un stat iu Europa orientală, nu există o ţară de la Ad-riaticâ până la Marea Meagră, care să nil cupriLzâ bucăţi din naţionalitatea noastră. începând de la ciobanii din Istria, de la MorlaoiI din Bosnia şi Erţegovina, găsim pR9 cu pas fragmentele acestei mari unităţi etnice in munţii Albaniei, in Macedonia şi Tesalia, in Pind ca şi in Balcani, in Serbia, in Bulgaria, in Orecia până sub zidurile Atenei, apoi de dincolo de Tisa începând in toată regiunea Daciel-Traiane pănă dincolo de Nistru, până aproape de Odesa şi de Kiev. Pe când ruşii afl cea urni mare ingrijire, pentru triburile cele uia neinsemnate chiar, care se ţin de marea familie slavă, pe cănd germanii stâruesc prin autorităţile lor consulare, pentru cele mal neînsemnate colonii ale lor din Orient, şi pe cănd fie-care popor apusan, des-voltâ o deosebită ingrijire pentru naţionalii 6âl din aceste locuri, singuri noi na sbuciumâm in Inpte interne pentru cea mal bună formă posibilă a organizării omeneşti , neavând un ideal de cultură, ci cel mult idealuri politice, cari nu stafi in proporţii cu puterile noastre, şi cari, in loc de a da naştere la fapte, vor fi cel mult cauza unor aventuri periculoase. Cu ocazia congresului dela Berlin, aproape toate (opoarele peninsulei balcanice, afl dat semne de viaţă, numai românii transdanubient nu. Cauza e lesne de înţeles. Toate celelalte fragmente de populaţiunl stafl in legături de cultură cu acele centre politice , create de naţionalităţile lor. Grecii din Turcia europeană, citesc şi scrifl limba care 9e vorbpşte la Atena ; Sârbii din Turcia inţeleg foarte bine instituţiile şi cultura confraţilor lor liberi; numai noi. cu maniera noastră de a veden, suntem străini iu orient, şi rămânem neinţeleşl, chiar pentru cel de un neam cn noi. Cum ne am putea es-plica in alt mod fenomenul intru a-devâr ciudat, ca fragmente atât de insemnate de străveche populaţie precum sunt românii din Tesalia şi Macedonia, să nu dea absolut niclun semn de viaţă, cu tot trecutul lot cel strălucit, cu toate că până astăzi şl-afl pâstiat şi apărat limba şi da-tinele, mal bine decât Slavii dintre cari mulţi s’afl grecit, decât Alba najil dintre cari asemenea mulţi s'aQ făcut turci. Vlachil Tesalicî, zice Fallmersyer, in fragmentele sale asupra Orientului, se numesc români, ca şi conaţionalii lor din Principatele dunărene, vorbesc o italienească strica TA. şi locuiesc in rreerir munţilor Pindulul şi pe cele doâ laturi ale lui, in ponoarele din care isvoreşte Pe-neios şi riurile afluente, pe unde âl pomeneşte pentru Antftia dată istoria bizantină a sutei a unsprezecea. Fie râmâşiţe a coloniilor militare romane, fie barbari autoelitonl latinizaţi, el 9e iuţind şi se ramifică de-a lungul şirului de munţi prin Macedonia-superioară pănă sus in Balcani, şi afl stat odată in legătura cu conaţionali Au Jo p» malul stâng al Dunării. El păzesc şi domină porţile dintre Tesalia şi Albania, iar Mtzzovo, oraş zidit din pentrâ tocmai m creerul munţilor, acolo unde dintr’o parte şi dintr'nlta trecâtoarea se coboară in direcţii opuse, este locul de căpetenie al românilor te-salienl. Malacasi, Lesiniţa, dar in deosebi Kalarites, Kalaki şi Klinovo şi douâ-zecl şi câte-va 9ate in ponoarele Pindulul şi pe lângă ele, snnt asemenea ale acestui popor, care din cauza temperaturel aspre a patriei sale se ocupă puţin cu a-griculturn, dar cu atftt mal mult cu T IMPUI. cultura vitelor şi cu cAşlile, aceasta iutr'un stil mare şi cu succes insem-nat, incit prin bodfcţin turmelor lor de ol, sunt vestici in Uumelia toată. In vremea ernil, când om&tul acopere mAltimile munţilor, er 'şl mănă turmele in văile cu o climă mai blăndă, şi le pasc nomadizănd pe şesurile pline de earbă, pănâ chiar in lăuntrul Greciei-libere, ear cănd se intoarce primă-vara, negnle sate de corturi ale pribegilor ciobani ro măul dispar din cămpie, căci el se intorc la munte. Sobrii, avgnd instinct de căsnicie şi industrie, romănil sunt in privi ac da II compară cu câprioai ele, curajul lor resboinic e neinfrănat, şi aii I un rege n a fost In s( ire de a'l domoli. Omul din Tiulela pricepu e biue in.presiele veacului săli, căci curănd după călătoria rabinului li niamin (1186), tot! romănil din lai tul de munţi ilI l’indulul, pănă sus în vâ-i e Balcanilor. se ri iicară sub conducătorii lor Petru şi Asan contra domniei apăsătoare, ueoneste şi tftl-băreştl a curţii bizantine, f udară un regat cu capitala Tirnova pe clina nordică a Emulul (Bale in). Marginea cea mal in spre sud a rea acestor calităţi cu mult supe- ■ r. gatului roiuăuo bulgar, crab i mntil riorl celora, ce vorbesc greceşte; Tesaliel, sub un căpitan ueattrnat sunt insă inferiori greco slavilor io care se numea ji/iyx Hki/oţ (adică spirit şi in şiretlic. Totuşi acest do- Marele-Rouiău) şi străluceşte sub bani, simpli şi de rând, ab o emi-1 acest nume în cronicele cont mpo-nentă aptitudiue pentru lucrări in rane ale francilor şi bizantinilor. metal. Armele şi armăturile lucrate in aur şi argint, pe cari le admirăm la arnăutl şi palicari, ab eşit din atelierile vlachilor. Asemenea mantalele cu glugă nepătrunse de ploaie şi foarte bine cunoscute in Ast-fel vorbeşte Fallmerayer. Noi mal ştim , că tot aceşti r0‘ mănl luase Tracia, Macedonia şi Te salin, că ab biruit de nennm“rate ori oştirile greceşti şi pe acelea ale impărăţiel latine din orient , i ă ab toate oraşele de port ale Mării prins pe Baldovin I, că ab repus floa-mediterane sub denumirea de cappa,' rea cavalerilor apuseni, că Asmizit greco şi marinero, sunt in cea mal mare parte un product al industriei postavurilor vlachî. Băcani şi bres-laşl vlachî se a Hă in toate oraşele Turciei europene, ba chiar şi in Un- ab fost recunoscuţi de Papa dinastie regală a Europei, ca domni legitimi Blacorum et Bulgaro rum , cu un cuvănt că acest fragment de popor, atăt de nebăgat in seamă gariu şi in Austria ii duce iubirea astăzi, cănd nici in ziaristică, nici de câştig. Că se pricep şi la negusto- la congres nu s’a pomenit de el, are ria in mare, o dovedeşte bogatul Si- indărâtul Iul un trecut străin -it cAna din Viena, Vlach născut, de nu ştigat prin proprie vitejie faţă cu ne inşelăm, in Klinovo, sab totuşi in! nişte duşman cu mult superiori in una din localităţile l’indulul numite cultură şi in arta rgsboiuluf. mal sus. I Şi cu toate astea aceşti oameni , N Din aceasta viaţă călătoare se esplică familiarizarea generală a vlachilor cu dialectul neo grecesc, dialect pe care T intrebuinţează şi in biserica, care formează mijlocul comun de inţelegere şi de legătură a diverselor naţionalităţi din laturile amândouă ale Mării Egeice. Femeile in multe sate nu pricep de căt româneşte. Ca toţi locuitorii de munte, vlachul nu-şl poate uita patria nici in ţările cele mal depărtate chiar, şi se intoarce adesea la băt’âneţe in Pind cu ceea ce a agonisit, prin osteneala unei vieţi intregl, pentru a fi inmormăntat in acelaşi pămănt in care odihnesc strămoşii săi. Dar Jpoporul vlachilor. atăt de pacinic astăzi şi dedat numai la muncă şi câştig, n’a fost insufleţit in tot-deauna de un spirit atât de liniştit, nici a fost strimtorat şi mărginit la aşezările sale prezente prin munţii apuseni al Tesaliel. Vla-chil tesalienl. ca şi mal târzib vecinii lor albanejil, ab avut periodul lor de strălucire şi de mărime politică, scurt şi trecător ca mărimea Tebanilor ; dar in epoca bizantinilor nu fără insemnătate. Lângă comunele Vlaho Libadi şi Vlacho-Lani, cari există ăncă astăzi in promontoriile de sud ale munţilor Cambunict, nu departe de Tirnova, Ana-Comnena (1083) pomeneşte un târg de vlacbi Exebas in văile muntelui Pelion, la marginea răsăriteană a Tesaliel; ear Beniamin de Tudela, care in suta a doăsprezecea a călătorit prin Grecia, spune cum că la sud, Zitun era oraşul de margine şi intrare In ţara vlachilor. Ca şi Peloponesul, perdioe şi Tesalia In veacul de mijloc numele el vechib, şi s’a numit, mal multe sute de ani după o lai ta, numai fi).»-/•<* adecă Valachia- mare, spre a se deosebi de A-carnania şi Etolia, care după bizantinul George Phrantzes, se mima-*- Vniachia-micâ. George Pachy-meres, istoricul de curte al ăntăiu-lul Paleolog Mihail, zice lămurit, că tesalienil, comandaţi odată de Achil şi numiţi în vechime Elini, se numesc In vremea lui Vlachiţi-marl. (G. Pachymeres In Micb. Paleol. I. 30.) Nicetas din Cbonae, mărgineşte iI/EVad.T] llr-i/jn la inelul de munţi şi la ţara de coline care se rădică deasupra şesului, ear şesul cen trai, locuit de fricoşii şi neresboi-nicil greco-slavf, II place să ’l numească Tesalia. Dar oare rabinul Beniamin nu spune lămurit cum că vlaehil locuesc la munţi şi se coboară In regiunea grecilor pentru a’l prăda? Iu sprintmie, călătorul j la noi in ţară chiar, adecă intre co naţionalii loi , n’ab fost cunoscuţi decăt sub porecla ridicolă de Ouţo-Vlnehi. Iar pe cănd averile boi ri-lor noştri şi ale monastirib r se in-chin b fără scrupul Ia bi ericl greceşti, şi se esploatau pentru scopuri greceşti, nu se găsea in lot largul acelei regiuni o singură biserică măcar, in care să se fie ai zit graiul romănes ■. Astăzi, cănd acelea averi închinate totuşi unei misiuni de cultură, s’ab luat de către stal ul roraăn , pentru ca să stârnească aviditatea acelei clase de hoţi semidocţi carii stăpânesc România, astăzi speranţa unei întrebuinţări raţionale a acelor bunuri pentru deşteptarea risipitelor părţi ale poporului rorrănesc, e mal mică decăt ori când. Pe cănd sute de mii de oameni, ce fac parte din neamul nostru sunt cuprinse de un adânc iDtuneric, pe câni mintea lor naturală , curajul Iov inâscut şi iu-irea lor de muncă, ăl face vrednici entru un viitor mal mare. tot pe atuncea noi nu mişcăm nici degetul cel mic măcar in favorul lor, ci no frământăm in tnrburărl interne , ameţiţi de orgia palavrelor bizantine şi putrezind de vil prin co-rupţiunea unor p irveniţl din fanar, caiil sub pretexti 1 a chiar ideilor naţio îale, irosesc in vănt puterile noastre. ADUNAREA DEPUTAŢILOR A donarea deputaţilor în şedinţa el de săn bătă '21 septemvrie — dnpă ce i s’a anunţat donă interpelaţinnl — a fost rn-gat.l de d. Cogulniceann, ministru de es-terne, ca să aleagă o comisinne, care să studieze actele diplomatice şi să redii'tza un proiect de încheiere. \ D. Ilarii! lBvorau.i găseşte de cuviinţă i:\lt cu această propunere, ca fie în secţiuni secrete, fie ’ntr-alt mod, adunarea întreagă iar nu o singură comisinne să discute grava cestinne, ce preocupă pe toţi. 1). ministru de externe, regretând c’a fost răB înţeles, declară că nu coutestă dreptul aduuăril de-a discuta, nici are acte nouă de înfăţişat. Actele Sunt înfăţişate deja, deci conform regulamentului, uvăml iuainte-le tratatul de la Berlin, depntiţil urmează să se pronunţe intr’un chip, deci d-si propune alegere» uuel comisiuuî, care să facă an proiect de încheiere. Camera va nnmi co-mieinnea ană n’o va numi, va discuta in public saB in secret, c’uu cuvănt va face ce va voi, căci il-sa lin voieşte n’o intlii-inţez.e nici de cum. D. Furcnlesco crede urni nimerit, ca ăntă'B, de mal sunt acte de comunicat, să 86 comunice, şi apoi să se întrunească camera intr’o şedinţă secretă, intimă, care să vază dacă interesele ţării ufl fost în-tr’adevăr bine pledate şi apărate cn toata dibăcia cerată. D. Cogâlniceana regretă din noii c’a fost răii înţeles. D. Fnrculescu voieşte in împrejurări atăt de grave să înceapă a cerceta daca dd. miniştri, şi-aB făent datoria sifl nu. Pentr'nn moment d-ea declară, că nu şi-a făcnt-o, adecă admite această ipoteză. Ei bine, in cazul acesta veţi da in contra noastră o botărîre ort căt de aspră, dar ce faceţi ca hotărirea Europei? Aci este cestiunea. Ce faceţi cn ţara? Aşadar, d-lor, ămi permit iacă odată a vă ruga să despărţiţi cestiuuea in duc, să hotăriţi ăn-tăî cestiunen obiectivi!: tratatul dfla Berlin, şi apoi pe armă ne veţi găsi pe noi tot-d’anna, cari suntem ceBtinnen subiecţi;;!, după cum zic germanii, şi veţi vedea daca am apărut bine saB nu interesele ţăreî, daca politica noastră a fost buna saB rea; dar pănă atonei ce faceţi cu hotărirea Europei care ui eu impune, pot zice, ca şi voinţa lui Dumnezeii? Aceasta vă rugăm să decideţi; tratatul dela Berlin vi s’a comunicat după cnm ui s'a comunicat şi noe de preşedintele congresului, impriinnă cu corespondenţa ţinută de guvern. Aşa dar incă odată, vă rog, ridienţi-vă la înălţimea misiune, dv. şi combinaţi ce este de făcut. Recunoaşteţi voinţa Europei saB nu o recunoaşteţi? Aci este cestiuuea. Voiţi R.ă cunoaşteţi şi alte acte, să aveţi şi actele relative la lucrările noastre ca miniştri ? Voiţi să aveţi in mană ceea ce se numeşte ‘Cartea Verde,? Pe acestea le cereţi? Vor veni şi acelea la timpul lor. Deja v’am eoDmnicat tonte actele din na-inte de tratatul dela Berlin, şi v’ain spns atunci că u’.im luat nici o îndatorire, şi că snntem hotărâţi ca de indată ce ni se va comunica tratatul dela Berlin să vă convocăm ca să hotărâţi iu deplina libertate ca avem de făcut. Tratatul ni s’a comunicat oficial de către preşedintele congresului, v’tim chemat îndată , d-voastră aţi răspuns la chemarea Trounlnl şi a ţereî, aţi venit. Ei bine, momentul este solemn, este mare şi dureros pentru noi; şi (ti 'ml permit a vă zice că, cn căt d-voastră veţi discuta mal puţjţn şi veţi infâţişa spectacolul unei Camere care inţelege ce sacri-ficifi trebue rB facă spre a păstra viitorul acestei ţări, cu atăt veţi corespunde inal mnlt misiunel d-voastră, veţi indestula mal mult marile interese ale ţereî, cari sunt de a avea pacea şi de a nu se pune in lnptă cu Europa întreagă. Cănd a fost vorba de a lupta in contra unei singure pntert, in contra pretenţinnilor nedrepte ale acelei pnterî, am răapnns la datoria noastră, ne am apărat cu tărie bărbătească drepturile noastre. Astăzi ar fi un mare răd pentru ţară daca, iu vederea unor oameni, in vederea nnor miniştri, s’ar căuta a ee re-solva o cestinne de atâta insemnătate, pu-nănd pe n dona lini a adevăratele interese ale ţereî. Lăsaţi dar, d-lor, d*op3rte pentru nn moment ceetinnile personale, lăsaţi pentru morneut pe cei de pe banca aceasta, şi vă uitaţi calmi, cn sănge rece şi înţelepciune, la ceea ce s’a hotărît de Europa întreagă in privinţa noastră ; vedeţi ce trebue să facem mal bine pentru ţară in privinţa aceasta. Odată aceasta hotărit, veţi avea tot timpul şi toată voia ca eă vedeţi ce est9 de făent şi cn noi, veţi vedea daca am fost crodincioşl mandatari al d-voastră saă nn, şi ne veţi da ceea ce vom merita, in biue saB in răfl. Astăzi, insă, vă conjnr să ne lăsaţi de o parte pe noi şi eu vedeţi eeclnsiv de ceea ce a ho>J!.vA E.'vsopu cn ţara noaştră ; eă nn uitaţi că Europa a hotărit şi despre soarta altor ţări mult uni puternice de căt a noastră şi unde interesele» eraB mult mal mari de căt la noi, şi cu toate acestea, acele ţări nS fost silite să se supună, De aceea, fac ipel la patriotismul d-v., la sângele rece a d-v„ ocnpaţi-vă acum de ţeră, numai de ţeră ; lnaţl tiatatatul de la Berlin, pe sare de alminterea sunt sigur că fie-care din d-voastră ’l ştie de do rost, stndiaţi’l, cnmpăniţi’l, şi daţi o Boluţiane, pnneţî ţara in posiţinne a şti iu fine ce este. Astă-zi snntem intr’o stare complectă de nesiguranţă. Avem independenţa şi cu toate acestea, unele puteri nu ne o recunoscu că; 6nntem ast-fel intr’o sitnnţinue nehotărittă. Vă rog dară ăncă odată, a nn nlnneca pe terămnl personalităţilor. Miniştrii sunt şi vor fi in tot-d’a-nna la dispoziţia d-voastra, şi noi aşt -ptăm fără frică hotărirea d-voastră. Nn vă mal ocupaţi de miniştri, cercetaţi cu sânge rece ceea ce se impune pentru mo- ment; tratatul de la Berlin, şi vedeţi cnm trebue să facem mal bine pentru fericirea viitorului şi dreptnrilor noastre. Acolo trebue să concentraţi toată activitatea d-voaBtră. D. B .gdat arată că hotăririle congresului se rezumă in doâ ceetinnl ; îtomă-mânia va ceda Basarabia şi va primi Do-brogea. Crede că nu e nevoe de nici o co-misiune; trebue să ne consultăm intre noi, cum am făent căud am dat acel vot pentru care ne-a aplaus toată lum«a,şi să ne consultăm in public. Noi ştim că a mai fost nn congres Iu 1856, şi patrioţii de atunci afi înlăturat multe din hotăririle acelui congres, şi cu toite acestea, ţara n ajuns nude este acum; poate că şi congresul de estimp a voit să vază cine snntem, ce voim şi ce vom face. EI bine, na voim să dăm nici un deget din pămăutul nostru nici să primim. .. aceasta e ideea d-sale;a zis odată vorba aceasta şi va zi e-o totdauua pănă ce va mnri fără a o schimba; după ce va mnri, posteritatea el va judeca, de aceea să nu se sperie Camera de vorbe trecătoare cari eezic, cnm de exem-pln, că naţionalitatea noastră va fi periclitata dacă nu ne vom snpnne d‘.ciziunei congresului de la Berlin. Acesta este o gogoriţă care un ne sperie. Noi am făent greşolî mari cari s’uH întors iu refl asupra noastră Am făcut mare grcşalu cănd am încheiat couvenţinneu cn Rusia, căci indată am văzut că acea conveDţiuns s’a întors in contra noastră De aceea, d-sa repetă cerând ca toţi să treacă iu Becţinni secrete unde să discute actele prezintate D. A. Sihle a nu vede pe neaşteptatecă Adunarea a intrat in discutarea fondnlnl cestiunel; înnî cn seamă onor. d. Bagdat s’a cufundat iu fondul fandulnl c stiunei; pe cănd coustituţionulmente vorbind, Iu desch den ii unei sesiuni, fie extraordinară fie ordinară, după cetirea mesajului Tronului, se pune la ordinea zilei numirea n-nei coraisiunî pentrn redactarea respnnsn-snlul la mesajul tronului.... Se vede că această sesiune extraordinară este mai exstraordinară de căt toate sesiunile extraordinare care aB fost, — şi in adevăr, e o sesiune extraordinară ad-hoc, onor d. ministru da externe a venit şi a propns Cameriî numirea unei coraisiunî, nu ca acele comisiei!I constituţionale, care bs ocupă cn redactarea răspunsului la mesajul tronului, d iră o comisinne care să vină la o încheiere. D. T. MaioreBeu. D-lor, in discuţia de faţă aşteptam să aud un anume cuvănt, din partea d-v, şi fiindcă acest cuvănt nu s’a pronunţat, sunt dator a ’l zice eiS. Discuţinnea aceasta o consider ca o cestinne prealabilă, şi astfel fiind, snnt dator să fac res rvele mele in privinţa unei părţi din cuvintele rostite de d. ministru de esterne. D-ea ne-a sfătnit să deosebim cestinnea personală de ceetinnea pe care d-sa o numeşte obiectivă. Primesc deosebirea şi nn mă preocnp de personal. Ceetinnea .obiectivă* insă s’a formulat ist-fel: ce aveţi să hotăriţi in privinţa sti-pulaţinnilor tratatului de Berlin? Si d. ministru ne-a propns să numim o comi-sinne care să vază actele se s’a dspns in Cameră şi care să facă, cnm b’h esprimat d. ministru, cu termen foarte diplomatic nn proiect de inchiere. Cnvăntnl de inchiere aş dori eă ’l lă-mnrim, şi de şi din partea mea primesc comisinnea, totuşi fac reservele mele asupra următorului punct, care ar trebui eă fie mai inainte de toate discutat in aceasta Cameră. Pentru aceasta, in privinţa căreia eS’şi căţi-va amici politici diu această Cameră, avem aceaşî părere şi pe care nereservăm dreptul de a ’l trata la timpul oportun, este , constituţionalitatea ‘ disenţiuniî. Mai ’nainte da’ hotărî această Cameră despre aceea ce este de făent in privinţa tratatului de Berlin, va trebui să hotărească daca ea este chemată a ee pronunţa asupra acestui punct, saB, cn alte cuvinte, dacă nn este momentul dc a se face nu noB apel la ţară. Aşa dară să fie biue ştiut că acest punct nn se tranşază prin numirea comiBiunii, care are eă facă acel proiect de inchiere. Pentrn aceea am enlevat aceasta din capul locului, ca să fim lămuriţi, că cestiu-neu competinţei acestei Camere de a decide asupra stipulaţinnilor tratatului de Berlin nu este tranşată prin numirea a-cestel coniisiuni, şi cn această reservăsnnt şi eB de opininne să numim o comisiune de cinci membri care să vază actele şi eă facă nn raport; dară nouă ne rămâne deplina libertate de conştiinţă, daca snntem in drept să deliberăm şi eă ne rostim in numele ţării asupra unei ceetioi ■« era pusă nici prevăzută atunci foBt aleşi. D. miuistm de esterne. Să’n d onor. d. Maiorescn a ’l spnne ( > se pare că şi d-sa s’a alunecat, ii pus d. Bagdat (ilaritate). Noi vă : M Bă nnmiţl o comisinne care să v ti nn proiect de inchiere şi lăsăn|s ţierea d-voaBtră şi a acelei cocli a vedea şi decide ce puteţi facep puteţi face. Dară onor. d. Maja! indată, inainte ca această cestiur desbătnt saă cel puţin să ee fi p cineva, o şi tranşază in nn mei şi definitiv; d-sa vine cn o cest n labilă, întocmai ca la tribunal vl cepţiunea şi zice: nu suntem cor(t examina cestiunea şi a ne pion ta pra ei. EB nu pot a disenta ecui a cestinne, care nu este astăzi 1 ei zilei; dară atâta vă amintesc nur vernnl nn v’a cerut să faceţi ţnr constituţional, din contra vă roşit să vedeţi, să combinaţi, să ceit J hotărâre puteţi da, şi cănd veţi irr fondul cestiunel, reţl diBcnta şi d-lui Maiorsscn. Aceasta vă ceri nimic alta. Găsiţi oare ceva n mr ceva iuconstitnţional in cererea ea Ştiţi că a fost nn congres la caiil atră toţi aţi hotărit să apelăm a tratatului dela S in-Stefano. Aco dus, acolo am apelat, congrpsalt rit; ce faceţi dumneavoastră scai ici tărîrea lut? Aveţi să vă rosstil doă opiniunl: nua de a recuo ii > p de a nu recunoaşte acel tratat, trinmfu opininnea d-lui Bagdat c u recunoaşte, atonei d-sa va lua si aţ in mână (ilaritate), va merge ii va zice Europei că nu dăm uimii încă o-dată, d-lor, căutaţi şi v iltl cete de făcut; bine-voiţi ane da Ivit d-v. ca şi noi să ’l transmite marii care aB jndecat asupra eoartei nt pe nrmă ne veţi judeca pe noi. D. Preşedinte al consiliului, I. I 3 tianu. EB cred că aceaata e o ■ ::xn i na i.. j fH m | e o de prisos, caria biuroul ar trebi | pună capăt, Cestiunea este daca ,£if voeşte să intre indată in discnin1 şedinţa publică, sifi voeşte ăntei cuţiune pregătitoare ia şedinţă h in fine să aibă in vedere un U de o comisinne şi asupra acestal urmeze discuţinnea; in casai aceiŞ nrmă ar trebni să numească o cd care sa facă o incheere, şi acea inchai discutăm. Aşa dnră snnt trei cestinnl foarloal şi nn înţeleg să discutăm ceştiieM fond pănă ce mai ăntăiB Camera ?4( hotărî care este procedura. Aceastlu să se hotărască ăntăiB şi guvernnfi şte ori care hotărîre, ori care pn tiu vă închide drnmul casă discuiţii căt veţi voi şi pe orl-ce tărâm acri stinne: puţin interesează pe gover din aceste trei procedări veţi da prerii ceea ce ne interesează este ca să n; prelungiţi această discnţinne iuntu D. N. Ioneacn. Este cestiunea d a lua o răsoluţiune şi trebue Bă veda să o luăm. EB pentru mine, aş fi priit guvernul însuşi să fi venit cu nu pr,c-resolnţiune, dar daca nn convine au nului aceasta, dacă nn’I convine a. iniţiativa şi răspunderea in măsn: se cade, atunci negreşit că na v>l noi ţara tură ca să ia cine-va inia Onor. d. minletra de externe a t.L aşteaptă de la voi representaţinne şi noi representaţil ţăreî zicem gali Ini: ţara aşteaptă de la voi. Ni suntem gata in momentul acesta d lăsa ţara fura a i se auzi vocea el şs rizată. Dar su vedem, bine facem n Cănd guvernul va abdica U ini i ea, cănd bb va âesbrăca singur de x»; sabilitatea şi datoria os ’l incambtrj pregăti şi a ne supnne el cel d’ănti proiect, prin care să ne propună c bue să facem, atnncl na vom lăe? ţara, în incertitudine, ci vom lna ci lnţinue. Cred că d. preşedinte al jf1 ne va permite ca nninal să ne sfi> fără a ne cere nici o propunere, ■ dreptul guvernului de a se concertr ne propune un proiect de resoluţiutr vă citez esemple, d-lor, pentru ca nici o ţară din lmue nn s’a aflat I tnaţiunea noastră, şi în istoria n găsim şi mal puţine exemple saB nici unnl, pentrn că pentrn prima vine Europa creştină şi recunoaşte • pendenţa noastră on oare oare condi ; Trebue dară să intrăm in conştiinţa I stră ca să vedem ce este de făent i: I TIMP U L i>?nd dări ilegale. I tinnea este cn atita mat gravă cn » avernul are cunoş/m(<1 de ilegalitate, j i toate acestea stă nepăsător la toate A i-tele victimelor despoiate. * >«astă vecaaţiune făcută comerţulnî şi t fi erigiată într'uu sistem general. 1)1 caz de cnriud intîmplat inlnşîcon- * | in această supoziţia ne. S, Iiia dintre amicii foii citate maî sns ■ |l lnat vamă 2)7 lei pentru o lampă Ir» »B plătit’o in străinătate 530 lei ; asta pentru că vameşnl aii r< fuzat căutări obiectai desvălit de invăti-li sale, iu contra art. 5 din legea vamală care lasă la facultatea prezentatorului mărfurilor de a se referi la tarifele vamale saB de a oferi lucrul dosvă-lit spre a fi căntărit şi taxat după gron-tatea s» adevărată. Vameşi,1 in operaţiunea ea s’uQ interni i,»t pe un ordin ministerial care opreşte eespres, dar în contra lr gel, funcţionarii vinii.i de a lăsa prezentatorilor facnIUtea de care e vorba. Pentru această nedreptate strigătoare la cer avem prob,le în măn!. A lua pentru nn obiect care costă 530 lei o VBmă de 207 lei, aceasta ins-mnează a spolia lumea, a întrece mnesimu! «cărei protecţionişti ! 1) Pentru a dovedi jmlaicele ş spoliatoarele infcerpretaţiunl cari se da a legilor vamale, ,Stenoa României*, mal public ft o scrisoare «lin Galaţi, din care estragem următoarele : Pe baza coudiţinnilor de arendare pn-blicato prin «Monitorul oficial, din 11 Martie annl curent No. 59, guvernul a dat iu antreprisă dreptul do percepţiune a tuxel de jumătate la sută. Arendarea s’n făcut: 1) pe baza obli-gaţinui'or coprinse in legea din noembre 1863 (art. 1); 2) Couform disposiţi inilor vamali din I inliB 1370, a tarifului va- iiuport nn sunt prevăzute ui.fi in tariful A, nici in tariful R, se va nrma perceperea după legea vamală in vigoare*. Ast fel Onor. Ministerin, prin cea ras» stranie din scăpări d-‘ v.'dere, nită că c-xiHtă un t.rif convonţîoual d-Hniliv promulgat prin lege din 8 Septenibre 1377, şi pnblietat prin Monitorul OH ial No* 2)'.', format pe baza art. IX alin. 1 al convenţiniri, tocmai spre explicarea şi compli-ctaro» tarifului provizoriii sub ti-t rile A. B. 0. ; nită zicem că există un asemini.i tarif definitiv, şi nn vorb-şte in ordinul No. 1'<,5ii2, de căt numai de tariful provisoriu A. B. Cond mnănd toate cele-lalte mărfuri, adică imense cant tăţi de mărfuri prevăzute iu tariful co ivinţio-nal, In taxarea tarifului general, şi antreprenorul cârd a provocat nc->t ordin echivoc, profită de ocisiune, leapădă tarifat convenţional ca cum ar fi nbrogat, şi rnărgin şte perfecţiunea de 5 la sntă prescris de art. 26 nnnial la mărfurile cuprinse in tirifnl provhoriB A. B., iar toate cele-lulte mărfuri, ori care ar ti originea saB provenienţa lor, le taxează după tariful genernl, şi nu uumal aceasta ; d-sa odată pns pe ncesstă bună cnle, o şi colu-plectează ; calcă in picioare o cită dispo siţinne legală, şi anume »rt. II din legi» din 22 Iutiu 1873, publicată prin Moni-ma! existent şi a celor ce s'ar înfiinţa_ int0fol No 1(j2 < |( blJU trlri(,a .ţgrile ale viitor (art. 2); 3) pe baza conv-.-uţianilor internaţionale preaoute nan viitoare, cari copvenţiunl sunt obligatorie pentru antreprenor «făeănl ['arte integiantă din contractul seu, (>rt. 3, alin. I, II, III). Antreprisă porcepţinnel taxei de jumătate la sntă in Galaţi, a incepnt a funcţiona la 1 (13) inniB a. c. Dela prim» zi a presentărei actualului antreprenor pe scenă, b’» pus in practică un sistem organizat de şicane cu scop de a se Spori venitul antreprizei in paguba contribuabililor : I) »'a nesocotit cu desăvârşire pactul internnţioual, convenţinnea, şi s’a aplicat tariful general vaninl la toate măr-fnrile fără distincţinne de originea saB de proveninţă; II) s’a trecut cn vederea dis-posiţiunea clară şi positivă exprimată pnu art. XXVI nl convenţiunel anstro-nngare, care nn permite a se percepe mal nnit de 5 1b sntă saB a Joua-zecea parte din ţi-frele prevăzute in tariful convenţional, s'a improvizat o cnutitate neprevăzută in lege nici in contractul antrepriseT, compusă din a patrusprezecea parte din samele fixate prin tarifele vamali, s’a opsrut percepţiu-nea pe baza acestei fracţiuni imaginare, şi s’a iutrebninţ.it forţa pnblică spre a popri mărfurile comercianţilor până nu se plătenB antreprenorului snmele ce voia : astfel el a încasat sume cousiuerabile, peste cele ce i se datoraQ, şi a făcut pe comercianţii emoţionaţi de o asemenea arbitrarietate a alerga la toate autorităţile ce-rănd îndreptare. Consulii puterilor străine aB intervenit, ministeral a fost înştiinţat, comitetul de supraveghere şi chiar tribunalele aB fost sesisate de afacere; totuşi pe cănd particularii asupriţi se adresaB la autorităţi, timpnl trecea şi antreprenorul nrma liniştit opera sa de spoliaţiune. Iu fine onor. minister al agricultureî, comerţnlni şi lucrărilor publice mişcat do atâta larmă a dat nn ordin circnlar snb No. 9836 publicat şi prin .Monitorul oficial* No. ICS in formă de comunicat prin care recnnoscăud asuprirea, impune antreprenorului a respecta legea şi s nn deroga dela disposiţiune art. XXVI a couvenţio-nei la preceptrea dreptalul ce i se cuvine, Aceasta e prima perioadă a cistinuel. Antrepreuornl nostru s’a prefăcut că se conformă ordinului ministerial, dar s’o grăbit prin insinuări eronate a provoca după puţine zile un al doilea ordin No. 10,502, prin care snb pretextul specios de a lămuri mal bine cestiunen, ruinisteriul dă noi arme antreprenorului spre n reveni la sistemul sSB favorit de interpretări şi de inducţiunl şi a urma opera sa de asuprire. «Ordinul ministerial in cestinne eună astfel In ceea ce priveşte importul, antreprenorii snut ţinuţi a av. a in vedere seria «de mărfuri cuprinse in tariful A. B., ane-«xat la convenţiuue, şi pentru toate aceste mărfnrl vor nrma conform stipnlaţiunilor .acelei convenţinnl, scutind pe acele cuprinse in tariful A, snpnind pe acele cuprinse in tnrifnl B, la taxa de 5° o, sau la a doon-zecea parte din drepturile vamali căud ele snut taxate greutate, şi la taxa de juni. din valoarea mărfurilor când ele snnt taxate ad valoreni*. ,1’entrn toate mărfnrile insă care la D.Bteaua Rouilnieî • ale^e roi expresiile. Hoţip şi protceţionism nu sunt unnl tnceluş lucru. Protecţioniiinul e un sistem Je politici eco. Dornici vrednic de toată stima. cărora guverce aB Hnbscinnat d-ja coo-venţiunl cn guv-mul Român, saB cari vor incepe negoci iţiunT pentru inchierî de atarî convenţinnl, vor benefieio de indată de nvnntigele statnlnî celui mal favori-sr.t* (şi Anglia, Franţa, Italia, Germania Bilgia şi alte state se presiuniiră intre acest» ţări); declară raărfuri’e venite din aceste state ca supn-e tarifului general, şi printr’o iudocţiune improvizată de d-s»' dar neprevăzută nici in legn nici in con-tractructn! antreprisel, nici in iustrn'ţiu-nile Ministeriale, percepe a ci’ioî-spre-;e-cea part a diu ţifrele prevăzute in acest tnrif. A• rsislă in sistemul eu de şiţano sub diferite forme, snb variate prit x e nefnnlate. VI. Că onorabilulu comitet de supraveghere care posedă proba de cule ce ae petrec, j;’a lipsit b-1 deştepta de niai multe ori şi a-l invita a re'ntrn iu 1-ge, dar iu zadar. VII. Că prin procedarea această numi- tul antreprenor a perceput şi percepe sonii insimi.ate ce nn i bs dator-se şi se sileşte a lăsa in manile asupriţilor cat s’ar putea mai puţine probe de culpabilitatea sa, ue-spei ificănd, in chitanţele ce eliberează particularilor, nici greutatea neto a mărfu-ri’or taxate, nici a câta parte din ţifrele prevăzute acel tarif, percope, ci pur şi simpla in in mod vag: că pentru cutare marfă a perceput cutare sumă , şi nimic mul mult. VIII. Iu fiue că abnznl contiună acum de trei lanl şi jumătate, spoliaţinnea se operează făţiş, zio» iu amiază mare, reetama-ţium nenumărate aB uvutlic, şi pănă in momentul de faţă nici vr'o anchetă serioasa de oameni speciali şi int»gri in s’a nnmit spre n constata abuzul in toate d-tuilnrile sule şi somn banilor ce »’au perceput ilegal, nici pirceptornl prevnrientor nn s'a dat in judecată, ceea ce pe de o parte nn lipseşte de a încuraja pe făptuitor şi a spori numărul victimelor şi a sumelor răpite, inră pe de nlta a decousidera prestigiul statuia!, ce puţin faţă cn streinii. CRONICA ,României Libere* i ha comunică prin-tr-o Bcrisoars din Turt Oaia câ ştir-a despre ocuparea Dobrogel de către Român! la 5 Octobre, a prodaa o vioe impresie in populaţi unea d’acolo. Cu deosibir ', Românii, Turcii, Grecii, Armenii şi Kvreiî aşteaptă cn multă nerăbdare fericita zi, iu care armata Română va călca pe pămentnl Do-brogeî. Toată Inmea e doritoare ca, Cn nn moment niai cnrind, să recapete liniştea de rnnlt timp perdută, şi paciuicn ocupaţi ano de interese, foarte uiult sdruncinate prin ultimile eveniumte. * Prim şcoală de meserii in comunele rurale a foit infinţată la 17 cureut, in comuna Bacinmenil, jud. Inşi. ,Ştafeta*, care ne adoce vestea, zice că iniţiativa acestei frumoase şi folositoare instituţiunT, se catoreşte comitetnlul permanent al acelui judeţ şi cn deogub re primarului comunei, d-1 G. Lnpn. * ,L’Orient« nfl» din Isuinil, eă |>ersoua-lul ndininistrativ rnsese pentrn Basarabia, a sosit in mare parte. Mare număr din aceşti fuuoţionari se află 'a Bolgrad, unde primesc iustcucţil şi informuţiani, pentru momentul cănd vor intra in funcţiune. CURIOS1TAŢI Citim iu „Monitorul Oficiul* : Judecătoria nmlnlut IU din Bucu-rcştl. D. Al. Morcovul de profisie doctor, CU domiciliul necunoscut, este chemat la a-ecaată judecătorie, in zioa de 27 Septem-bre 1873, ore'e 11 de dimineaţă, spre a se cerceta ca inculpat pentru neimprej-muirdft locului ce'l are intre bariera Ter-goviştel şi sosaaua Basnrab, avănd in vedere că, de nn va fi următor, se va condamna in lipsă, conform art. 147 din pr. criminală. I) IAEUKE F.xecutârX. — Intr'o zi pe la 8 ceasuri dimineaţa sosi in lagărul austriac un turc bătrân cu părul şi barba albă, păşind cn cumpăt şi măreţie, mândru ca un împărat; acest om care avea aproape şaizeci de ani, avea o figură dreaptă, impozantă, pa-triarihnlă; purta o minunată blauă de .I-ier, îmbrăcată cu postav vtnet. Tureul intrebS de divizionar şi fn adus inaintea Ini. El se prosintă generalului spninda’I că este iladgi-Megid Aga şi rigă să i se den nn pnsport. Megid-Agn era nnnl din cel mal înseninaţi locuitori din llrelcn şi foarte cnnoscnt prin bogăţiile sale; trecea iu genere de milionar. Dar abia intrase Hagi Alegid la generalnl, căt iată că se prezintă inaintea gen-ralolni un sârb, care ăl urmaş-1, rugănd pe divizionar să-I in-gădne ca să-I vorbească cSteva intre patru ochi. G-meralnl încuviinţă convorbirea şi acuma sârbul se of,ri să facă denunţări importante contra lol Hagi Megid, dacă i si va da drept resplată tot ce ţarcul poartă la sine. Deci povesti că Megid fnsei-e unul din capii ce aga la opreai» şi răn-dui numai decut nn tribunal de resboiC, care su c> rceteze acuzaţia pe calea cea mal senrtă. U-sultatul acestei cercetări a fost, că puţine ceasuri după aceasta Hagj Megid a fost impuşcat in grădina locuinţei divizionarnlnl, mândru şi drept ca şi ’n viaţa, murmurând rugăciuni, in posesin-nea condamnatului Be aflară 600 de galbeni in anr, nn preţios cronometra de aur donă preţioase tabacheri şi un ciubuc im* podubit minunat cn petre scumpe. Dar nici trădătorul Ini nn ajunse in posesiunea preţio -selor lucruri ale jertfei sale. Divizionarul 81 închise şi cercetă pe ici]>e colo; atunci veniră ia iveală lucrări, care ’l dovediră şi pe bravul nostru vrednic de pedeapsa cn moarte : s'a constatat că fusese anul din căpeteniile nduuătorilor de hoţi şi ucigaşi dirnpr.jurul uraşnlni. A doua zî a fost impuşcat şi el, dar cu spatele spre paşti. * Intrebuinparea cartofilor deger oft. — Nu arareori se întâmplă de cartofii degeră. A folosi asemenea cartofi ca material la facerea spirtului nn este totd’anna cu putinţă, fie că nu se află iu apropiere o fi-brică de spirt, fie din alte canze. Atunci ne putem sjnta aşa, că farb»m cartofii degeraţi şi’i păstrăm intr'o groapă anume fâcntă spre ncest scop. Pe fundal groapel se aştern mal intăiu paie uscate, apoi se pnn cartofii f«rţl de cnrănd şi se calcă bărbăteşte impedicănd aBtfel intrarea aerului cn desăvârşire. Laturile groapel se căptnşeic şi ele cu nn st&nt de paie; mal bane sunt fireşte scândurile. Groapa se ample cu vîrf, formând nn fel de mormânt, care se îmblojeşte cn paie şi apoi Cu pătară groasă de păraănt. Dacă aerai n’.ire pe nude străbate de loc, atnncl cartofii_nstfel aşezaţi se pot păstra in stare bană cu anii. Cărând după ce s’au fost astupat in groapă, eî se inăcresc, dar vitele şi in deosebit porcii ’î mănnucă bucuros ca şi cănd ar fi proaspeţi.—(>Calend. bun. Econom* pe an. 1879). Bl BLlOtUIAFIE ” G. Si OII. — Operile principelui Conicmir, tipărite de soc'etatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzemlor şi Brânco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un K-osariQ. Preţul 3 1. n» C. S Sioiccscu şi D. St. Cilii. IIescII, profesori licenţiaţi in litere şi tilosofie, Manual dc sintaxa ro-mănă, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. 1). Mirescu.-—Aritmetică Cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b l)r. Rărim Constantiiiescu — Limba fi literatura (lipanilor din lio-tnănia. Snusă «Ic răşlig extraordinară. După o anunţuri, a biuronlnl principal Isanthal A Co. in llambnrg, ultima tragere a loteriei de Stat llambnrgeană, se începe la 23 Oc-tombre şi se termică la 13 Noembre. In cnrsnl acestor 20 de zile se trag in această lotăriă circa 9 milioane de franci. Această Sumă enormă se imparte asupra 28,100 câştiguri. — Această loterie mal continuă numai 69,500 lose. Şansa de a face nn câştig principal extraordinar e dară foarte importantă, căci mai mult ca jumătate a tntor losurilor tr-bue să câştige. Guvernnl german dela Hamborg, dnpă cum e cnnoscnt aparţinând statelor germane celor mai bogate, garantează cn toată averea grandioasă a Statului, pentrn plata esuctă a câştigurilor. S» oferă dar din toate punctele de vedere pentru fie-ciue o siguranţă perfectă. In fine atragem atenţiunea asupra nnancinlnl biuroului principal de iotărie H-imburgian IsenthalA Co. publicat in ziurnl nostru de astăzi, de unde se pot Iun toate desluşirile necesare. II » F UI A VIS. O In urma participării estraordi-nare a publicului român la loteria de Stat H> wburgenă, priimiro iu fie-enre .ji uierctl invitaţinnl din partea mai multor firme de acolo, cari vor să prin eacă diatribnirea acestor lose iu România contra acordărei unui provision. In faţa miei corespondenţi mare aşa de curgător», ne eRte imposibil dea res-pnnde fie-cărul în parte, şi declarăm prin acesta că nn instituim nici o agentură pentru vânzarea acestor lose, de ore-ce nu ne este cn putinţă de a plăti pentru vânzarea acestor lose ver'un provision, fiindcă noi vindem numai losnrl originale. Hambnrg Septembrie 1878. llitiroul principal de loterie Jsenthal & Co. Umilituri;. C. N. STEFANESCU SAVINY ARCUITECT ELEV MEDALIAT AL SCOALEl DE BILLE ABTE DIN PARIS Membru al Sooiet&ţeT oenlrcle de arohitec)! din Paria şi Bruxelles, etc. SUinei J Anunţă că a deschis un atelier de architecţl sub direcţiunea sa. Doritorii de a face construcţiuni şi a comanda planuri , sunt rugaţi a se adresa Strada Cornetului No. 58, in dosul St. Visarion, sad la administraţiunea actstut ijiar. De închiriat, viitor, două Chiojchiuri de veuijartw jurnalelor, uduI la Sf. Gbeorghe nou şi altul iu Stgrda Craiovei vis-a-vis de Himerica Domnii Balaş i. Doritorii de ale închiria Be vor adrrsa la d-nu St. Bassarab seu, Strada Aurelia No. 2, s’aQ la persâua din chioş hiu de la Sf. Gheorhe. ■ niuimumuiu...» x» n x» > u»n» MMM ^ Dl In Pfl vi n In TTTT. higienică, infailibilă preservativS. Singură vindecător» fără a-î adanga nimic. Să % giisi sce ui tote termacitle din Lnivers şi la Paris In JULES FER.BE, farmacist No. 120 Strada Ltich lieu, snccfBsor a lui Bron ; Iu BucnrescI la d-nn I. W. ZURNEli, farmacist. * » ¥W«¥sx *¥* *4c ^VW*¥7¥*¥¥¥Wfc¥fc¥W¥¥¥?¥F*WvW¥?¥ « * a Quika ukothr est* an Elixir wnoi conţinând pHncipiele celor 3 s|>coii de (julnqutn*. De u.i amăneiuno plactiU el este cu mult imperior vinurilor s4»u siropurilor de rjuinquina lucreizA c* ajieritif. ronic. sau febrifuy. in contra a/feciiunilor «tomachului, a «(abiciunilor, a anemiei $1 a Şipurilor învechite, ctc. rrnmirti UAO combi nat cu ua aar« ac.la. FER RUGI NOS de fer foaru» i»t- milabila, Quina Leroche dorina unu! din reconsil-tuanti cei mai e HI căci in oootra «araciei «anyelui şi a decoloraţi unei lui, a cftloroaai, a lymphÂliemulm, «teunei. a conualnceniator prea lunyt, «1 eacit a Şl favori&eaz» diyealtunea, etc. IVtltlS, **, Klrida IbroaoC, el la pharmacletl. Deposite la Bucnresi la D-nii Ovessa, Rissdorfer, Ziirner, Brnes,'Schmetan , Dimbovici. ROMÂNE ILUSTRATE Apare de trei ori pe septemână : Duminică, Mercur! şi Vineri. USTo. 1-fâQ INCLUSIV conţinând DOMNUL SCUMP-AMIC de Ch. Paul de Koek se află de vânzare la TIPOGRAFIA THIEL & WE1SS şi la toii iolitaiti li ire atât io Bornei cât si io iistricts. Cu No. 24 a început romanul I O A. IST A. de GEORGES SAND. După dorinţa eaprimată din mal multe părţi bV început cu No. 20 interesantul roman- MISERABILII LONDREI DE r,xxxx-®-xxxxx-^i-xxxxx-e-xxxxx^i x x X X I (ti a x x X I * I X X X I PLANTE DE FRAGI Acum fiind timpul plantărel fragilor, recomand fragil sub-sciisulul, din cele mal frumose specii franccse şi englese, fructul furie mare, gustul admirabil. l’entru plantele vCndute anii precedenţi, nm priimit laude şi nnilţftniirl. Mal puţin de 50 plante nu se espediază In provincii. Rugăminte a se adresa la JEAN VERMEULLIN Gr&dio&r la D nu G. C. Philtppeicu Strada Dionisie No. 42. i X MAGASINLL DE LINGURIE DIN V1ENA ly- Calea Mogogoi, Palatul „Dacia-' (a doua prăvălie de la coiful Lipecaniei ) I—’ PIERRE ZACCONE. Aceste din urmă două romane se vor publica aşa că câte o fasciculă va conţine, urmarea romanului IOANA şi cea 1-altă urmarea romanului MISERABILlt. DESFACERE TOTALA cu mare scădere de preciu Rid caosa urainaflirci celei mari ale mărfurilor. (Vie mul n ii ol si cele mul moderne ABTOSE1 m 3MM PRECUM Fuste, Cupole şi Cosstuinurl de timidă, Camisone, Ciorapi, Giletee, Brobode, de lAnit şi de buiiibue. IMupăiii! de (laudă, Camisone, Funtulonl şi fuste de Piqud de ernă, Hăinuţe de eopil, muiitale de ploie de flanelă. LINGERIE PENTRU BĂRBAŢI. DAME ŞI COPII Alegerea cea mal bogată şi mare pentru tdte clasele Soc .etăţii. OLANDA, CHIFFON şi MADA1 OLAJl in tdte ăţimile, in bucăţi întregi şi jumătăţi, provenind din fabricele cele mtl renumite de Boemia (Rumburg), Belgia, O anda. Franci i şi Englitera. FEŢE DE MESE. ŞERVETE, P1L0SUPE, !}I BATISTE de orl-ce calitate şi mărim'’, batiste franceae de 1 no, batiste brodate şi de dantele, batiste colorate etc. etc. GULEBE SI MANCHETE PENTRU BARBATI SI DAME de orl-ce fason modern, dc orl-ce mărime, garnituri brodate, cravate, fichus de dentele. CORSSETTE DE FrANCIA ŞI GeRMMANIA, RoiiES DE C’HAMItKES, Demie-Cafots Lonc-Siiawls, Şaluri de Caciiemir negru. Zestre complete de 800 fr. până la 5000 fr. Orl-ce comandă în ramurile Ungeri d şi broderiei se primescc şi se va csecuta prompt în atelierul din Viena. NOUL PRETIU-CURANT FICSAT Fuste de flanela francesă dif. col. a fr. 8, 9, 1J, 15 şi 18. Ciorapi de lâna 1.50, 2, 2.50, 8.50 şi 4.50. Flanele de bumbac Flanele de lGnă 1.50, 3.75, 5, 7. 5, 6 ,”87127“ Brobdde de lena fină, franci 3.50, 5. 7.50, 9.50. Plapumă de I6nă curată 18 până la 45 fr. Hăinuţe de flanela fină 6, 8.50, 10 şi 14 fr. Cap6te petnrn dame, de flanelă a fr. 8.50, 14, 28, 38. Camisdne de piquet de drnâ Pantaloni de piquet de ernă a fr. 4. 6, fr. 4.50, 6.50, 8.50. 8.25. Foste de piquet de ernă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentru dame, de flanelă franceeă a fr. 32, 41, 58 şi 72 Mantale de pldie de lâna fină a fr. 30, 38, 48, 65. Cămăşi bărbătesc!, de ChifFon simple a fr. 5, şi 7. Cămăşi de Olandă fină a fr. 8, 10 şi 15. Cămăşi de Oxford Englesescl color, garantate a fr. 4, 6, 8.50. Cămăşi de ndpte dd dame 6efl de barbaţl a fr. 5 Camisdne simple garnisite a fr. 3.50, 4.50 şi 5.50. 7, 9, 11 şi Camisdne cn broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Pantaloni pentru dame, de Olandă 7.50, 8.50, 10.50, şi 12. Fuste de Costume cu plise a fr. 4.50, 5.50, 6.50 şi 8.50. 6 Gulere bărbatescl calitate 6 Manchete calitatea I-a a fr. 5.60, 7.50 şi 7.50. 6 Gulere de dame diferite fasone a fr. 5, 6.50 şi 7,50. a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50.________ __ adevărată cu tivul lat a fr. 7.50, 9.50 6 Batiste de lind cu litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. 6 Batiste albe de Olandă 6 Batiste de lin 6 Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4. 5 Batiste colorate tivite, calitate solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. 6 Batiste de Olandă, tivite şi cu înaigin colorate a Ir. 5, 7 şi 9. Ftţe de mese de Olandă albe de 6 pnrsdue a fr. 5.50, 7 ţi 8.50. Feţe de mese (le Olandă albe de 12 persdne a Ir. 15, 18, 26, 34. Feţe de mese de Olanda albe de 18 persdne a fr. 16, 28, .46, 48, „ Olanda x _ Feţe de mese de Olanda damast 24 persdne a fr. 33, 54, 69,______#■ 6 Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olanda damast a fr. 7.50, 9, 11 şi 16. 6 Şervete de ciaid & fr. 2.50, 4, şi 5.50. ____ 6 Prosdpe de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50. Şervete coloiale de aţă a fr. 2, 5.50, 7.50 şi 1-1 Bucată de pauză de casă 36 coţi a fr- 16» !Ş>4Ă' 1 Bucată de Olandă Rnmburg 62 coţi a fr. 48, 50, 08, 1 Bucată de Olandă de Belgia a fr. 62, 75, 110. Rumbmrg 3 coţi de lat, 21 coţi de lungă 90. 1 Bucată de Olandă de a fr. 35, 48 şi 63^____________________________________ 1 Bucată de Chiffon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23.______ 1 Bucată de perc&il franţususc de 45^ coţi a^ fr. 23, 28, 34 şi 42. 1 Bucată de Madapolam a fr. 16, 19, 23 şi 33. Mal multa de 1000 coji resturi de pinză. Chilon Oxford ti Pichet în eupone de 5, 6, 8, 10 ţi 15 ooţt, ee vinde mei ele* (6rte eftin, inel numai pânA când ee va sflrşi depoeitul acestora. Magnslnnl de liitgcrle din Yleiui Calea Mogoşoiel, Palatol >Dacift‘, (a doua prăviilie do la colţul LipsottnieT- vJKXXXX-ds-XXXXX-«>-xxxxx-«-XXXXJ U Cămăşi bărbătescl, cu pept, gulere şi manchete de Olandă (şi lără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. _____ Cămăşi pentru dame, de Chiffon cu garnituri şi brodărie a fiu 4, 5, 6, 7.50. Cămăşi pentru dame de Olandă semple şi cn broderie a fr. 5.50, 7.50, 8.50, şi 10.50.________________________________ Cămăşi pentru dame de Lianda cu broderii sâd cu dantelă fină, a lr. 12, 15, 18, 23. 17. Camisone cu broderie şi dantele de inehuo fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 17. Pantaloni pentru dame, simple şi garnisiţi a Ir. 3, 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentru dame, brodaţi a ir. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. fină cu broderie seu dentele a fr. Fuste Costume cu broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50, 9, 11.50, 15. Fuste cu jiep cu plise, cu broderie şi cu dentele a fr. 8.50, 11,15, 18, 26. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14.__________________________________ bună în 4 iţe a tr. 3 şi 4. 14. -tu. IP. N’am găsit nici o scrisore şi iuii este fulrobiră. Vfi rog ncricţi-ml f dând numai câte-va linii din mâna tro, voiQ fi omul cel mai fericit. . 1 v’iirn usceptat iu ijiadar ore intre) rog încă odată, onoraţi-me cu o sil (79( ■ Loteria âe Stat Hamburgian ultima tragere colt* mal muri şanse de r*ţ.‘ la 23 Octombrie. a. r, s. n. ae începe ultima 51 principala trag-f. a loteriei de 8tat Hamburgianft con nuied firi Întrerupere pini la 13 !« embrie a. c. s. n. In cursul acestor 0 de dile, se tri g 28,100 de căştigurVn total mal esistA inc A numai 69.500 le in ac5st& loteria şanse de câştige di forte Însemnat câcl mal mult ca juit tute a tutulor losurilor rcaistente treb4 s& câştige negrejit 291,100 câştigur i împart precum armujâ : 1 2 2 3 4 20 30 70 200 Casligu a Casligu a Casligu a Casligu a Casligu a Casligu a Câştiguri fie care câte Câştiguri fie rare câte Câştiguri fie care câte Câştiguri fie care câte Câştiguri tie care câte Câştiguri fie eare eâte Casligutl fie care cale Câştiguri lie care eâle 400 Câştiguri fie ctre câte 600 700 26065 Lei a 500,11 333,;t 165,* f _ 106,6,’ J b0,0> 66,(1 53.ÎI 40,(1 I 26,e»i I 20 Oft' 13.51 6,(1 5,3 LSI 1.(1 li 3 L. 11. Câştiguri fie care cale Câştiguri fie care câte Castigu 1 i fie care eâle Iote 28,100 câştiguri fac in total suma] 8 Milione 649,293 Lei ni Contra transmitere! a preciulul oGci i mente hotârit de 4 iţii pentru losurî întrl Avrvx originale Ui L pentru losurl jiu■ f) OVr tă|i originale A pentru losurî sfert i 7) fii" originale subsemnatul biroul principale de Lote> espediusâ aceste lose originale vaUb pentru tdte 20 de ijile de trageri, şi tţ | vestite cu armârete 8tatulot, in t< 1 pieţele Romameî prin poşte. — Cosi, se p6te transmite in monedâ hârtie i‘ l mâne. Fie care trimitere de lose 4 fi insoţilâ de programul oficial trad: in românesce şi dupâ terminarea tr geroi, fie care posesor de lose pnmes. îndată şi fără ca sâ mal facă vre reclamaţie lista oficiali a tragere!, d ) cate liaia resultalul tragerel se constai'ş-i intr un mod fdrte clar. Fentru plata esactă a câştigurilor, g v vei nul german la Hamburg garentrh.“c cu tdtâ averea grnndidsă a 8tatutlu1| ^ ţ semenea şi achitarea sumelor câştiga1 si! se face sub controlul guvernului germ» 3 şi prin intermediul nostru îndată dup tt iragerea e terminată. Avem in tÂh pieţele mal mari din România Corft pondenţ , Încât că putem plăti câştigi torilor sumele câştigate ctiar la dom ciliuiQ lor şi ev, m moneda de aur r mâna. Avdnd in vedere cft mal este ni mul un timp scurt pdnd la ineep-rt termenului de trageri, şi considerân circ instanţa că cualitatea losurilor cai mai este de dat e prea miefi, rugăm j onor. Amatoil a espedui oomandeio Ic grabnic şi direct către: Biroul principal de Loterie JSENTHAL & C" HAMBORS (Germania de Nord). Correspondăiu şi românesce. Scrisori dt? Românie iu Hamburg sosesc In 70 ore t A iii onoro a imunda onor. Public, ci dodiis iteuina o Magasie de tapete M8 voiQ sili a putea oferi iu tot-d'a-1 mare asortment de TAPETE şi fac cuucf că chiar de acuma sunt forte bine asoij Cu tută stima H. H O X l C H (7Do—io) Strada Stirbey-Vodă Nu. i > *■ Dala f nl Tla r1