m v Nr. 11. VINERI 27 IANUARIU. ANUL III. - 1878. A BON" AMENTHLE IN TOAI'a ROMÂNIA ..........I, 0. «8 • a luni . li • an IN STRĂINĂTATE • 60 INŞERŢIONI Şr RECLAME : de 30 litere petit, pagina IV, 30 bani. t pngina J1I, 80 buri, pe pag. II. 3 (el Del. TIMPUL ^KTTJ MCI URI Se priitn»«c in «triinatat* - La D-nil Ilaa—n-tttin A VogUr In Vienna, WalfitthguM 10. A. Oppelik In Vieona, 8‘ubenbutei 3; Rudo-Mottt io Vicnna, Seileretfttte 2: Fi*ce»u Ardidca in Vienna, TeiofalUtran»* 17 Phiiipp l-oi) in Vicnnn, F.icbenbachgi*ii Îl : L. Tmgn A Comp. in Peşta |i Ilara*-LaţfiU A Comp. in Paria, Reclame 3 lei noi linia. lin număr In capitali 10 bani. adlS IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ,Dacia.* Scriaorl nefrancate nu ae primesc. Articolele ne publicate ae vor arde. Un număr In Districte 15 bani. folii de Bocnrescp 36 Ianuarie. Rurale . . Pomeni ale . , I H funciar rural 03 0050 8550 urban . . 72 --- ►f. municipal al CapiL 82 --- Pensii...... 125 --- Dsoia...... 300 --- România..... 45 --- >r, municipal cu premii --- --- ,:a Român!..... --- --- 3 luni...... ioov8 --- lira , ...... 3520 --- D* > ...... - lin.....* * 123»/* Careul da Vl**oa, 8 Fevruarie. Renta ungari in aur . . . . 03 85 Bonuri de teaaur uag , I tuna. 117 — . a * II , IU M> împrumutul auatr, In h&rtie . GA 60 » » » argint . 67 70 Renta austriac! in aur ... 75 60 l-oee din 1866 .............M3 — Acţiunile bâncel naţionale . . 810 — c a auatr. de credit 330 36 , „ ungare * 2l5 — Argint.................... 103 40 Ducatul .......... 5 58 Napoleonul.................. 9 45 100 mir ci germane......... 58 30 Cnrvnl de Berlin, 6 Februarie Acţiunile Cailor ferate române. 34 60 Obligaţiunile române 0y* . . 27 35 Priorităţile C. fer. rom. $Vt 96 — împrumutul Oppenheim ... 05 — Napoleonul ......... i« ib'fa Viena, termen lung............ Paria * acurt .... Calendarol 4IUI Vineri 27 Ianuarie. Patronul silei: St. Ioan guri de aur. Rci&ritul soarelui: 7 ore 12 min. Apuaut soarelui 5 ore 36 min. Fanele lunel : Ultim-quart. PLEOAKEA TBEMURILOR Kneoresol Suceava BucureacI . . . . 8.15 n l0,~ Ploeacl..........9.50 n 12.00 - Brăila...........1.58 n 5.45 i TecuciG..........4.38 n Roman ..... 9.05 -nt din terito-tul actual al României." —- ! SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI1 (Afsoţa Ham). - Swielul 4b la 6 Febrnarle — 4 are sears- % Telegrama I. 9. I. a Marelui Dace Ni* ,tAlBe 20 Ianuarie 1978. RLa 17 lannarie generalul Strnkof sati mi in posesiunea oraynlnl Tsiorlu. La *5 Ianuarie generalul Emrotb afi ocnpat ’iadgicnl, oare era p ridat pe deplin de ■ ci. . . i Am intrat in tratări en plenipotenţiarii iŢirc\ pentru deschiderea liniei telegrafice 4 la Ia Adrianopol prin Conetantinopol cn •biol submarin al Odesel pentrn serviciul ibtemaţiona]. In urma unul aranjament o ?aTernul otoman s'aS luat toate me- rmo t pentru a stabili deplina libertate U comerţ atât pe mare cât fi pe uscat. 1?nPFID¥0PT ianuarie DvuUn&Ubi 7 FEVRUARIE fr Doi dintre foştii miniştri conaer-ALuri daţi In judecată, Generalul £. Florescu şi d. T. Maiorescu fost aleşi deputaţi In Cameră. El vor intra dar In Camera, In e vor B aproape cu desăvârşire laţi, In Camera, care i-a dat In cată, i-a insultat fără de nici o a de sBalk, şi i-a afişat ca pe te făcători de rele prin toate comele ţării; el vor sta alături şi lucra Împreună cu aceia, care InaQ drept oameni de cea mal ră osăndă. Cu ce obraz vor primi .patrioţii* n Cameră pe aceşti noi colegi al » Dar ce ne pa.,ă de ruşinea unor meni, care chiar nici ei lnşl-şl nu prea măhneac de palmele moDe! T Constatăm numai cu mulţumire, atunci; când vremile sunt grele, ta are trebuinţă de oameni şi ştie şi-I aleagă. I ituaţia, pe care a creat-o gn-rnul actual ţării, este atât de la, In cât ne cuprinde un fel de r, când trebue să ne gândim ea. 3‘ierdem Basarabia, o pierdem, me-1 ni se apune că o vom perde. . bine! să o perdem! dar nu a-■ L'-ta e cea mal mare nenorocire, t1 constituţiunea noastră este înscrisă liber tu tea presei. Cuvântul libertate a prea — nu a luat naştere la noi spre r) sărit — ci tn statele civilizate ale Apr snlni; şi, prin urmare, când voim să n Întrebăm ce înţelegem noi prin libertate presei, pe care-o avem in constiţuţiune trebue să vedem , ce se înţelege fu aoel state unde ea a luat n'iştere; şi du es te lăsat la arbitriul fie-căruia din n< să zică, că aşa înţeleg şi aşa este liberte tatea presei, pentru că libertatea preei e una. — Pretntindenea, in ori-ce sta --------------------------------------------i I M Ast-fel la fie-care poposire, Nadia ae snia pe câte o colină şi privea cu băgare de seamă in partea despre apns, dat nici un vârtej de pulbere nu pievestea încă ivirea vre unei trupe călăreţe. Apoi iarăşi începeai! să meargă, şi când Mihail Strogoff sirnţeu că el ţâra pe sărmana Nadia, mergea cu un pas mai poţin grabnic. VorbeaQ pnţÎD şi numai de Nicolae Juna fată reamintea tot ceea-ce fusese pentru ei acest tovarăş de câte-va zile. Ksspunzendu-I Mihail Strogoff căută să dea N diel vx’o nădejde oare-care despre care nimicea n'ar fi putut găsi vr'o urmă intr'ânsnl, căci ştia bine că nenorocitul n’avea să scape de moarte. Intr’o zi Mihail Strogoff zise junei fete. — Tn nu 'ml vorbeşti nici o dată de maică-mea, Nadia. Maică-aa. Nadia n'ar fi voit nici odată. Pentru ce eă-I mai reinoească durerile f Bătrâna Siberia-iă nn murise ea oare? Fiul sed nu dedese cel din urmă sărutat acestui cadavru întins pe dealul de la Tomok. — Vo;beşte-raI de ea, Nadia, zise cu toate .acestea Mihail Strogoff. Vorbeşte, lini vei face plăcere. Şi atunci Nadia făcu ceea-ce na făcnse până aci. Ea povesti tot ce se petrecuse intre Marphs şi dânsa de la întâlnirea Io la Omsk unde amândouă se văzuseră pas tru iutâieşi dată. Ea zise cum o pornit firească o Împinsese spre bătrâna prisc ni eră fără să o cunoască , ce ingrijiri 1 dedese, ce încurajări primise de la dânei In timpnl acesta Miheil Strogoff nn er pentrn ea de cât Nicolae Korpanoff. — Şi tot aşa ar fi trebnit să fia mersi răspunse Mihail Strogoff, a căruia frunt se posomori. Apoi dnpă acea adanse : — Mi-am călcat jurământul Nadia. Jn rasem de a nu’ml vedea muma. ___ Dar tn n’al căutat să o vezi Mihail respunse Nadia. Numai întâmplarea te > pus în faţa ei. — Jurasem ca ori-ce s'ar întâmpla l nn mă trădez. — Mihail, Mihail. La vederea biciuia ridicat asupra Marphei Strogoff, putai oara să te mal ţii? Nu. Nu este jurăiuen care să poată inpedica pe un fiO d'aşl ■ juta mama. — ’MT-am călcat jurământul, Nadia, ret pnnse Mihail Strogoff. Dumnezeii şi Tatl să mă ierte. — Mihail, zise atnncl jona fată, am l o întrebare să 'ţi fac. Nn ’ml reapund» H*»4M H I I TIMPUL Ui, constituit sunt legi, cari peilep athIh , ducă conţin un delict, insa e, cari snnt chemate a recunoa-ci este nn delict de presă ţi de a i(te daca există nn delict ast-fel, ca Tiirlspsit, aceste organe snnt Inate, â jrbini de libertatea presei, de snb *■; ,t a pnterei executive. — Când dar •; ir rtitnţinnen noaatri s’a xis: a* «etatea presei şi presa va trebui VM pentru delictele sAle de către jn-u (is prin aceasta : nn atu incre- * | t d un alt organ al statului pen--rrecisosşte, cari sunt delictele de itttn juraţi; nn vot nici poliţie, Mori obcinniţl, ca si jadece; voi (jîle cn juraţi. snstruge de la Tribunale jude-pra acestor delicte, chiar acolo istratnrA e inamovibili, inşi nnde magistratura e amo-Iţi dependenţi de guvern , această ne iu ori-ce caz de condamnat, chiar ţţ jt.i \n ronsiitufiune nu ar fi scrisă jo presei, şi daci voiţi să traducem b| printr'nn cuvânt străin, fiind-ci •ki dintre noi, din nenorocire cari ilcut studiile în străinătate, cuvin-ăpine snnt mai clare de cât cele de jţ.tă măsură s’ar traduce in Franţa „iţaiulul >■ da3 dreptnl de-a pedepsi w ist. Acolo nnde printr-o simplă A unmesc judecătorii şi nnde tot Ic simplă adresă se depărtează aceia, War voi si intre pe o cale, ce li ae ■i printr-o simp ă adresă se pnn •loc, acolo judecătorul este mai răii vfpjliţainl, pentru ci in contra post legea penali imi di dreptnl a '1 a li tribunalele ordinara prin acţi-'Msa torie civilă, pe când in contra rBrucI nu al ac9aetă măsură. Daca judecătorilor noştri , e bnnă, ■ J eite al lor nn însă a sistemei de r ♦■e-npncem acuma, că pedeapsa pen -âW-rarea nnnl comunicat e'ar pre- ■ fi două-zeci de franci pe zi, in inclii-cc ■ re ar fi urmarea? Guvernul ar VI pedepsească pe această oale pe Ml torii cari nu’i convin; adică]le-ar fc® comunicate scrise în termeni in-jurnaliştii opoindn-te la repro-, ar fi pedepsi(f CU Închisoare. (^JT.cavent ori-ce atinge materia de ifcn te ţine de competenţa tribnnale-riinare şi ori-ce sentinţă dată in a-teris formează nn precedent pri-t, o armă cn două tăişuri. Amenda 1. pe zi este o pedeapsă pentrn nn idr presă. ___W;vit la desbaterea actualei legi pnmcn, membra al majorităţii cais ea re z votat o, a vorbit ast-fel. ■s urs drept să ceară in stitul no-Jft* judecată de juraţi. Daca odată iW>-ntată acei sta, presa nn se poate A daca snnt prevăzute mai mnlte I le lege, cari conţin caşurile de feti, ce ar pntea comite ea, daca i enalităţi urcate sad seăzote ; fiind ■ Kurea ier atârnă acnm de la juraţi a are in inatitnţinnaa aceasta aju- d ir ea mai marc garanţie posibilă. H Sie deci din discnţia generală nr-t Bupra proectnlnl, care afi introdus * Articole in codnl penal , cum că * Se fi vorba, ca aă se dicteze vr-o ' t-o pedeapsă in materie de presă de dti du treboe eă-ral respunzî. De nimic nn m’ar supăra, orbeşte Nadia. Centru ce acum că scrisoarea Ţam-r» luat, eşti aşa de grăbit ca să a’ bl Irkuţk. # til Strogoff strânse mai tare mâna J Bl sale, dar nu ‘I respunse. 1 (hnoşteaî decî, ce cuprindea acea scriI al înainte d’a pleca din Moikwa? Nadla. Io, nu cunoşteam. *rebue să gândesc, Mibail, ca sin-t «rinţâ de a mg da pe mine fa mâ-t Ului meQ te târăşte spre Irkuţk? • q, Nadia, răspunse serios Mihail | 5. Te-aşî înşela dacă te-aş lăsa să şt-fel. Efl merg acolo unde datoria j jmă merg. j liespre a te duce la Irkuţk, nn eşti j ba, care mg duci acum? £ prin ochii Igl văd efl, nn mâna ta ţuzeşte? Na ’ml-al îotors însotit iSIh ca am putnt face la incepnt? S dacă soarta va inceta de a ne L dar in ziua când 'ml vel mnlţumi V dat in mâuile tatălui tSQ. Şi io imi vet mnlţnml că te- im adus către tribunalele ordinare, căci atone! se lasă o portiţă deschisă, prin care se pot inconjnra toate garanţiile lib' rtăţil presil. D. procuror replică, că n'ar fi nn delict de pressă, ci numai o denegare de servicii]. La aceasta d. Maioresco respnn’ - : Toate delictele de pressă snnt prevăzute in articolele respective ale codului penal______ deo- sebire este numai de cine se judecă faptul. Calomnia comună de tribunal, calomnia prin pressă de juraţi; injuria in cifenea la tribunal, cea prin prisă la juraţi; deci şi denegarea comună de servicii! la tribunal, i-ar denegarea de servicii! din partea pressel la juraţi. In urma ăstora Trib. s'a retras spre a delibera asupra escepţiel declinatorie. După o deliberare de doui orc, Tribnnalnl aă respins escepţinnea declinatorie. In nrmă d. Weiss, întrebat fiind, de ce n'a publicat comunicatul, a respuns 1) că nici nn l-a văzat fiind adresat redacţiei şi nici nn e treaba d-sale să-l vază 2) că an tipăn şte de rât ceca-ce i se cornen-dează de redacţie 3) că alt amestec de cât tipărirea nn are cn .Timpul*, ceea-ce poate declara şi redactorul şef ol ziarnln! D. I. A. Cantacuxiuo, care era faţă. D. procuror a întrebat atunci, dacă d. Weiss are vr’un contract cu redacţia. La aceasta d. Maioresco a răspuns, că nn este treaba nimănui, de are d. Weiss saă nn contract. Când cine-va e liber de a nu-şl Bemna numele sub nu articol, când n sfârşit e admis ,nn redactor răspunzător care poate lna asnprâ-şl toată res-ponderea intelectuală a coprinsulnl ziarului*, nn poate fi vorba de arătarea contractului, adică arătarea nomelor totnror, cari i-afi parte la redacţie. Tribnnalnl a trecut din noă in camera de deliberare, da nnde, venind iar dnpă 1 oră şi jumătate, aă hotărit a retrage jndecatald'asuprad-lai Weiss şi a o intenta d-lnl I. A. Cantacnzino. ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agsn|ia Havas). — Sarviciul de la 7 Favruaria, 9 ore dimineaţa. — Berlin, 6 Februarie. Deschiderea Reichstagului s'n fâcnt as-tă-zî. Discursul Tronolol enumera proiectele de legi cari se vor prrsinta In timpul sesiune!. Se speră efi guvernul va renşi a încheia cn Anstria nn tratat de comer-ciă, cars|săjrăspnnză intereselor reciproce şi raporturilor amicale ale celor donă puteri. Aşteptarea că Poarta din propria sa iniţiativă, va eeecnta reformele asupra cărora poterile conveniseră d'inninte, la conferinţa din Constatinopole, nn s'a rcalisat. Dară împăratul crede că o pace apropiată se va face a se priimi acnm şi va asignra principiile stabilite de către conferinţă. Interesele relativ inferioare ce Germania pusedă in Orient 'I permit d’a da concursul săă desinteresat, pentrn a stabili înţelegerea intre poterile cari snnt interesate a avea garanţii atât in contra reinoirei tnrbnrărilor actual-, cât şi in favoarea populaţinnilor creştine. Politica împăratului a pntnt ascepta scopul săă, pe cât timp aă dat concursul săă, es.nţinl pentrn conservarea păcii in- tre pnterile europene, şi pe cât timp re-laţiunile Germaniei cn toate cele-l'alte poteri aă rămas nn nnmal pacinice dară şi fără eseepţinne, amicale. Dea Domnezeă ca aceste relaţinnt să nu <ă shimbe. Londra. C Februarie. S5 telegrafiei din Athtuu, către ,Times* efi cnirasatele turce şi transporturile, nil primit ordinul d’a inbarcn opt pânfi la zece mii de oameni, pentru a opri invaziunea şi a tfiia retragerea armatei Grece. Grecii înaintează meriQ. Gavernul a hotărit d’a nu opri înaintarea trupelor până ce marile puteri nu vor face afi ae menţie ordinea în previnciile grece ale Turciei. Londra, 0 Fevruarie. >Moruing-PoBt«, consiliază pe guvern, d’a a’ege pe Sir Heury. Kiliot şi pe Lordul Lyous ca debgiţî aî conferinţei diu Viena. D. Lnuther, primesce funcţiunile de secretar principal şi păstrător al ptce-ţfel particnlare pentrn Irlanda In locul lui Sir Huk*. Beach care înlocueace pe d. Car-navou la departamentul coloniilor. londra, 6 Fevruarie. Se telegrafioza din Vieua către >Stan-dard', că la couferenţă Austr a va insista pentru a determina durata ocupuţinDÎi de Ruşi a Dalgariel şi a frontariilor Dunărei. Loudra. fi Fevruiirie. Se telegrafiazâ din Berlin către >Times< , că toate puterile ad aceptat propunerea Austriei, afară de Rusia a cărei învoire să asceaptă. Conferinţa se va întruni imediat. Berlla, 6 Fcvruarie. Gazeta Germaniei de Nord declară că Turcia a fost invitată a asista la Conferinţă. Viena, 5 Fevruarie. Ca rgspuns la învitaţiunea Austriei, Cabinetele din Londra, Berlin şi Roma b’ail declarat gata a lua parte la confe-renţa din Viena. Se crede p’aicî că şi Franţa va urma acest esempln ; dară că In sinul conferenţel ea va continua să păstreze stricta reservă de la care nu s’a depărtat până acnm. Cât despre Rusia se asigură asemenea de participarea sa; dară se aşteaptă mai ânteifl la ce«a-ce ecsige o detiniţiuue precisă a intereselor europene; pentru ca iu urmă să se înlăture neînţelegerile, cari de sunt natură inpedica o grabnică soluţiune. Londra, 0 Fcvruarie. In Camera lorzilor, lord ni Derby a suprimat speranţa, că Englitera nu va fi ieo-lată la conferenţă. Londra, 6 Februaiio. In Camera comunelor, d. Bright, a depus opt-zecî petiţiunî in contra creditelor suplimentare. D. Cartnight va propune in cnreud o adresă către Coroană, pentru a cere ca influinţa englesâ să se esercite în profitul întinderel libertăţi! grecilor. D. Bark'd refusă de a face cunoscut comunicările recente schimbate efitre Franţa şi Englitera în privinţa Egiptului. Discuţia creditelor suplimentare continuă fără resultat. Urmarea discuţiunel este a-rnânată pentrn joi. la tatăl tgă, eQ ’ţî voiG mulţumi că m’al dus de mână dână la Itkoţk. — Sermane Mihail, răspunse Nadia cu totul mişcată. Nu vorbi ast-fel. Na este aceasta respuDsul ce-ţî cer. Mihail pentru ce acuma te grăbeşti atâta să ajungi la Irkuţk! — Pentru că trebue ca sa fii acolo înaintea lui Ivan Ogareff, strigă Mihail Strogolf — Şi încă tot te mal gândeşti? — Tot, şi voifl ajunge. Şi zicând aceste din urmă cuvinte, Mihail Strogoff, nn vorbia nomaî din nră pentra trădător. Dar Nadiu înţeKse cu tovarăşul «I nn spunea tot şi că nu putea să spue tot. La 15 Septeuibre, cu trei zile mal târziii, amâudoul ajungeaă la târgul Kuitum-Hkioi la GO de verste de la Tulunowskiol. Juna fată nu mergea da cât cu sjferiuţe sfâşietoBre. Picioarelt-ţ sdrobite abia a mal puteall ţine. Dir reHÎBta, lopta in potriva oboselel şi singura ei gândire era aceasta : — Pentru că el nu mg punte vedet ToiQ merge până ce voifl cădea. Aminterea nici o pedică în aeeasti parte a drumului şi nici o primejdie în această călătorie de la plecarwa Tartarilor. Nu mal ' multă oboseală. Vreme de trei zile, lucrurile mersera ast-fel. Era vădit că a treia co oană a năvălitorilor înainta repede spre răsărit. Asta se cunoştea bine după ruinele ce lăsaă In arma lor, după cenuşa cure numai scotea fum, dnpă cadavrele descompuse carez ă-ceaă pe pământ. In epre apus iarăşi nimic. Avânt garda Emirului nu komai arătă, Mihail Strogoff ajugea să facă presopuuerile cele iu«i a-propiatj de adevăr spre a’şi «splica această întârziere Ruşii, cu putere intestulă-toare, ameninţa oare Tomak saă Krrtsno-Warsk ? A treia coloană despărţită de cele alte donă era oare iu primejdie dea fi tăiată ? Dacă era ast-fel ’i-ar fi uşor marelui Duce să apere Lkuţkal şi tot de odată vremea câştigată îu contra iuvaBieî spre a respinge mal lesne. Mihail Strogoff. se lăsa a fi dus câte odată de aceste speranţe. Dar numai de cât înţelegea cât erafl de zadarnice, şi nu se mal bizuia de cât pe el ca şi cam acăpnr a nmreluî Duce era numai în minele lui. (Va nrraa) Vlena,*6 Kevruarie. O parte din trupele lui SuUnraan paşa este la Kvala. Trupele aă primit ordinul d’a se iubirea pentru Salouic. Se crede că ele Vor fi trimise în contra Grecilor. Londra, 6 Fevruarie Se telegrafiază din Viena către ,Daily-TehgrapV, că couferenţă se va aduna probabil, la finele Iul Fevruarie, safl la începutul luî Martie. Corniţele Amlrasy doreşte ca conftrenţa să se întrunească la 20 Fevruarie, Aceasta nu va fi posibil de cât in caşul când Rusia va răspunde imediat. Puterile cele mai interesate, afară de Rusia, aă intenţiunea pentru a insista ca tratatul de Paris să fie luat drept basâ de negociaţiunl. Păru, 6 Fevruarie. Congresul se va întruni Ia ^Lansuuno*. PrÎLţul Ioau Ghica a făcut luni o visită de polit*ţa d-lui Waddington ; el a plecat spre st-ară la Londra. Grecii afl mulţumit d-lnl Gambeta, pentru articolele favorabile Greciei, publicate îu ,Republica Francesa*. Fregata france»» 9Heroina* a ojnns la Syra. Athena, 7 Februarie. După asigurările date guvernului Ele-nic de către represent\nţil puterilor, d’a protege provinciile grece din Turcia şi d’a supune cestiunea elenfi la apropiata conferinţă. Grecia dnpă invitaţiuma ambasadorilor, aâ d it ordin ca armata să-şi oprească mersa b?l1 iaainte. Preparativele militare şi mişcările de trupe, continuă în armată, şi la fiota mare intusiasm. Reproducem următoarele rlndurl dupe numărul de ieri In care s’a strecurat c&te-va erori: Sociotutea funcţionarilor pentru crearea unei case e xj ca o introducere asupri importanţei şi direcţiunii sciioţifice a fîlologiei române, de cel-brnl lingaist german HUGO SCHUCHAVDT Acest volum, aproape 400 pagine îu —8 mare, coprinde, afară de introJucerea genernld: I. Treî-zecI şi tn?I U*xtnrî, cu cercetări ntr ii active şi va*te adnotiţiunî istorice paleografie®, economice, juridice, lingais-tice etc. II. Un glosar documentai diutre anii 1535 —1592. UI. Un specim mi d t dicţionar etimologic al limbeî române po bisa an ni vocabular manuscris de la IG00. IV. Şeasa indici analitice. V. Vr\> ciucî-zecl de f.»c-simile de pa portreti, manuscrise, iscălituri, p»ce-ţl, semne de hârtie etc. etc. T I M P t)Ti BW8-:- WT-: «*«'**• LIN G-ERIELE CELU MAI KFTlNlî. PI.'ACTtO 1-: SI DUîAIULi: so ] ota cumpăr:*, cn ucnsîuneîi liquidărel ft FABRICEI DE PANZi SI LINGENIE DIN VlENA IN DEPOSITOL GENERAL IN BOCORESCI Calea Mogo§oicî, Palatul Dacia, vis-â-vis de magasia D-neî A. Carissi unde se pot găsi iică următorele mărfuri în alegerea cea mai strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mai severă I Cămaşe de damă de piua. de OAiulJ si di (JhilTbi, firivfcl vimplă şi g>riiH;la <1« fr. I 8, II l'1*111 ,l la 18 fr. I Cămaşe de damă de nopte, ile I«urc:iI fr:inţns-*ir ţi li! ohimiă, *-'ni|ple şi ln-.(,l-..t 1 ile fr. 0, 12, lfi |>:in:i Iii I!> fr. entp'â, de rid(fon şi le Ol mdă, cu Ruteni şeii fără g'ilen de ti, », 11 pană In Iii fr. I Cămaşe bărbâtescă albă şemp . I Cămaşe bărbâtescă colorată şi .le Lreltoil rd veriubi'e di 4.50, G până la 9 fr. _ I Camison de damă. do 1‘ercnl frnnces, iW Itaţistă şe i]e l’i.ju^t Je tTiiă, HOmplu fi lirnlnf in Im) de desonnrî, cele mnl elegante de fri 3, 5, 7.50, !) pfmă li Id fr. _ I Pereche pantaloni de damă, de Chiftim, de Per.nl do Olmuln şi de l'iipiet de cran, gaminite şi brodnte da fr. 5, 7. 3, pană Iu I I fr. _ I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de emu, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 1.50, 0.50, 0.75, 12, 18 pună la 21 fr. I Pereche par.aloni bărbătesc!, de Croise alb, de Pich-t de emu, şi de Olandă, de fr. :S.50, 5, 0.50, pună Iu 0.50. I Corset de damă diferiie fasonări de fr, 0, -1,50, 7 până In 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, pană la 14 fr. I Fustă de damă de tiane'ă colorate de fr. 10, 12, până Iu 15 fr. I Cămaşe de t anelâ albă seu colorată de fr. 7, 0, 11, pâ; ă la 1 I fr. 12 Gulere bârbătesci de Percal şi de Olandă cele mal moderne fa=6n-, de fr. 5, 7, O pană la 1 1 fr. 6 Perechi Manchete fason dnpă alegere de P-rcal şi de O audă de fr. 5.50, 7.50, pnnă la II fr. 6 Perechi Ciorapi bârbătesci şi de dame, de bnmbac, da lină, de fitd’ecosse şi mătase, de fr. 5, ■), 11 I Plapumă de lină seu de mâtasâ, de fi. 12, 10, 10, 21 până In :’.5 Ir. I Tart n englescc de fr. 18 21 pună la 29 fr. I Batistă de lini) cu Inonograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr 6 Baitste albe cu bordure colorate 'ivite, de fr. 2, 3, 4 până In 8 fr. 6 Batista de Olandă curată de fr. 3, 4, O, 7, până In 11 fr. 6 Prosope de aţă adevărată da fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, o, 8, 11, până In 14 fr. Fa|â de masă albă sae colorată da inu curat pentru 8 personc, de fr. 0, 8, 10 până la 11 fr. Faţa de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, 1 ', 10 până la 21 ' 1 I, pună In 2G fr. Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19, pună I.. 28 fr. Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, IO fână In 52 fr. Bucată de Olandă de Irlanda 58 de coţ\ d« fr. 14, 58, Ol până la 80 fr. Bu atâ de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 00, 05, 70 pâră la 92 fr. Bucată Olandă de Bielefeld 62 de coţi, d«f fr. 71, 85 până In 115 fr. Toile de Batiste 60 de coţi. de fr. 12u lână la 190 f . Bucată de Olandă de Rumburg de cercel într o fo'ă 21 . coţi de lăţime pentru 6 cercefurl de fr. 42, 48 până la 5G fr. Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 20 ’.l pănă U 40 fr. ZESTRE COMPLECTE, LIHGERIE PENTRU OTELURI cn priţurî mai ales rrduse. Singurul Deposit general pentru România HiicurescI, Calea Moşosoicî, ratatul Dacia, vis-â-vis (le Maşţasia D-nel A. Carissi. f AUUNGITJ IMPORTANT. CEL MAI VECHIO SI RENOMITO MAGASIN LA ST fiU A ALBĂ u ■i M UI O Pt 0 SUB FIRM \ !?13EtIPP Straila Cnrol I No. •'>. (Curtea Vechie) vis-â-vin de Sig. l’rager. Strada Ca rol I No. ii (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prag r. & FS Am onore a inneiinţa pe onor. PT. Pnbl c că mi-a su it pentrn nesonol de inrnă uu bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fusouele cule din urmă, — precum şi nu mure transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Iccht şi de Vacs, cn şi Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-seninatul aduc mulţumirile mele onor. PT. P. bliţ pentru încredere cu a dat manţio atei mele firme de un interval de 12 uni care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî ca şi de eftinătutea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va biiv-vol h! da concursul şeii găsind tot d'a-nnn atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cil t6tă stima __ IMIILII'P GOL USTUR. § ba H L bl S LI r rvoui. ^TKlalER IIE j FOTOGRAFIE şi PICTURA 4 I- F. TviyVTSriDI Ac C«mp. ► 21, Calea Mogoşioeî 21; vis â-vis do rnfelărU Cnpşu. L tuea/.n ori-ce fel de fotografie şi picturii , «Ie ori-ce Tul ne amnaie, in modul cel mai noii şi eiegant aprobat iu cel mai înalt grad prin care se oferă un Incru solid frumos cn fidelitatea a natnrei. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS F R UMUSE ŢA! FRÂGEQIMEA TINEREŢEi A PELEl Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel s‘ati recunoscut de fote damele cea cercetata de autorităţi, escelenta, nevătuniătdrea gi adev-grata de Dr. LFJQ88E, Paris. Acest mijloc de purificaţiunea pelel, recunoscut în Iotă lumea, s a arătat ca cel mal bun şi cel maî activ din tdte raijldcele de infrumuBcţnrr spre a depărta sigur pete de sore, coloritul sbrelul, roşeţa, pete galbene, precum (6te necurâţeniele pelel. RAVIS-SANTE dă peU*l o frăgezime a tinereţe! forte frumbsă rosa-deschisfi ţi ca de catife, face pelea şi mânile alb. lucitor şi delicat, eate recorit. 1^. ; In IIanui. Turciosc i.înua I’ai.atuu CuktieI Administrativ! Cu onor* rsvomand rt-spsetuos onor. Publio primul deposit de ^iare ioâo - d srlns in noesl orsş, fiind nprovisionut tot-d’a-nnn cu jnrnnlele celeniSM , I ot-d’u-dată priuiHsc nbonninent*, iinuncitiri şi rrclumo Iu diare.e aic-1! ivţ. Pot- jos notiits: ^ ; Timpul. Resboiul, Pressa, Telegraphul, Românul, L'Orient, România Lih|^ . Globul, Gh mpele, Figaro, Sieua României, Epocha, Novorussysky Telegra' V ............................‘ ............................................ eto. Io i'îirănd priin*se şi mai mu lin Icuri d» Călinlaro Române şi K ra-ltog nspectos ]•« onor. I’ubiio o mă oooro ou visitilo D-lor. rrvm ««wi 111...• (i. l’mlovits. i ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO FAVROT Aceste Calcule jXiSftd.i proprietăţile toniiv a <,înlmnuhn adâogate pe lângă a liuiHM antiluciidragiea ile < Klf nu <>h(is<*sni stnnialinl şi nu pruvoc.i ni< tlinnu* nici gi«*ţa , eiumtitiicseu iii.-'liciincntul prm cm-flt'iiţâ in tratarea bolelc cuiit.'iifitHc a amlxdor urcsc, seiirjfcn vecin seu rureutc. eatare a heţicci şi eurz< rea fîiră vnie an rinului. I’e la liiii’le tratann utuluî. -i eâml nri-oo durere a dispărut, usul 1N.IEC ril Ni* IîK’OIîI) toniee şi astringenle. osie iui ;_iţ^o$oo$oo$ooŞ, g.xaŞootcs^oc^ooŞoc^oc^'ooţoc^ooŞcxjŞooŞoc+joŞooŞooŞ.^ ofooŞooţr I* DEJUN pentrn COPII I*eiit n n fortificii |>e COPII şi pnrsonele 8’abn de |>epfţ le *lof ach t mu atinse de cJUorose snil on^mie, c«l mul bun şi cel rual plăcut dej ut este RACAHOUT DES ARABES aliment nntritif şi reconstitnant, preparat de oătre Belangrenier. Dcposil In Bucuresci, la 0. F. W. ZURNER, farmacist. ■ I Loterie de ba GERMANA autorisfitA de guvernul german Ia Bri şi garantată de lesaur. Aceitk loterii iM conţine numai 82000 loturi origiit» din acestea 41000 nu «e cftştige pretl^ dupe cum se p6te vedea din ţ>rog|| oficia] al tragerel; şansele sunt d^r4 pote mal favorabile, de 6re-ce jumetalI iotun trebtie su câştig*. Tragerea va li ţ LA 11FEBRUAM Premiurile capitale cari sunt de (j gat in caşurile cele mat fericite se ini 562.500 Franc! 375.000 Franci 187.500 Franci: 100.000 Franci Afară de acestea loteria mal coi! încă următfirele premiurt : 1 de 75,000 43 de 5.00C < 2 de 50.000 254 de 3.751 1 de 45.000 7 de 2 500 6 de 37.500 12 de 1.675 1 de 30.000 400 de 1.500 2 de 22.500 21 de 1.250 II de 18.750 645 de 7501 1 de 18.000 895 de 450 I 17 de 12.000 75 de 300 1 de 10,000 25 de 250 i 2 de 7.500 28250 de 178 26 de 6.250 etc. etc. ţ, împreuna 41,000 de premiurl cari se ' la un total de | 10 milidne 717,2501 Tdte aceste premiurl vor fi tras 5 secţiuni. Tragerea ‘întâiei secţiuni ine dupe cura s a tjis mal sus, la *11 Febrili 1878. Tragerile celor alte secţiuni vor n rlpe.de, a^t-fel în cAt tragerile tutor ţiunilor — ţi prin urmare a întregeî loter a& fia terminate in câte-va ■eptAmunl. tith preciul lotului cum l'a fixat vetnul . j 40 Fr. pentru loturile orig. Intr 20 Fr pentru jumătăţi de lot. or 10 Fr, pentru sfreturl de lqt. or Expedies aceste loturi originale, r*ves de armele Statului, in temeiul priint pentru tragerea care va avea loc, In coa triiniterel proci ului, fie în bilete de bai fnincMi safi altele, fii in trate pe»I Tricst, Peit, Viena, Paris, LonIra, Od»i| sad cp» »'« este şi mal comod, prin mâlK de postă, plutind preţul la posta romii. Kie-cjiro trimitere de loturi va fi înid de programul oficial al tragerel şi imtf după tr»«»*ref pu tAtonl de loturi vor prl | lista oficială a resultatulul. Direcţiunea loteriei trimite pe d prin intermediarul mru, sumele c ^ştigi Data tragerel fiind apropiat*, ro? ** se trimită comândrie cât mal curând, p tru a ml ti posibil a executa Uite ord»din JST. R.EXSS,|. Collector en şef al Statului | i^BUTjnsrşAricj (Germani» de Nord). Din Romlnia scrisorile agiung la BţM vie In 80 ore. Kugleiune a scrie In lirt froncesă duca «e pdte duca nu, In c*a JI mână, englesă, italian*, spaniol* sad p J tutfMÎL