SAMBATA. 23 SEPTEMBRE )N AMEIMTELE. f IN TOATa ROmAnIa ■...................L D. 47 T.....................U ....................li IN STRAINATATK ; .................... » 80 kStRŢIDNI ŞI RECLAME: H:K> litere petit, pagina IV, 30 bani HI. 80 bani, pe pag. II, a lei nel Reclame a lei noi linia. |nmer !n capitali 10 bani. ANUL III -1878. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Rlnroul I-todnoţiel şi Administrfi^iel: Palatul ‘Ilacia,. A TnTXT^OITJRI • 8e priim*ae Ir atrtinalate: La D-nil llaaten-ttein A Vogler in Vienna, Walfiacbgaa*- Hi<). A Oppclik In Virana, Stulynbwei 2, Jtudolj ifotte in Vienmi, SeileratAtte 2: Philipp L6b in Vienna, Eiehe«.b.chga««e ll ; h. l.atxg A Comp. In Ppft.a, Hartu-lAiffite A Comp. In Pari*, C. Adam 2, C . rrefour /• . . 82 — Priorităţile C. fer. rom. 8»/a 86 — împrumutul Oppenheim . . . 102 60 Napoleonul....................16 24 Viena, termen lung.............— — Paria , acurt .... 80 90 Calendarul afIlei SAmbAtA, 28 8eptembre. Patronul ailel : Concep. St. Io an Bot. Rds&ritul aoarelul: 6 ore 02 min. Apuaul aoarelul : 6 ore 36 min. Faaele lunel : ultim cuarA PLEC/ TEA TirtKISTCn^IT^Ott. Bucnrescl — Noreava BucureacI . . . ,8.l5n 10.— Ploeacl..........9.50 n 12.00' Briila...........1.53 n 5.45 . Snoeara —Hncnreacl Suceava . . . . 5.11 4 6.46 4 Rimau.........8.45 4 12 30 1 Tecuci........12.30 n 5.10 Tecuci fi .... U. 0. BrXila..... 3.58 J Roman .... 4.45 .) Ploeacl..... 7.12 i 2.45 } Suceava, aoaire , .12.03) 9.55 n Bucureaol aoaire 8.S0 4 4.30 Ş Bncaresc ---Verclorova Verclorov» ---Bncorencl Bucoreacl . . . . . . 7.40 4 10.40Ş Verciorova . . . . . . . 11.25 4 6.--- 4 Piteaţi . . . . . . . 10.13.j 3.-$ Craiova . . . . ... 3.--- * 6.30 4 Slatina . . . . 8.30 n Slatina* .... . . . . 4.45,1 9.30 ,J Craiova . . . . 3.15 4 Piteşti..... 1.08J Vârciorora, aoaire . . 6. - n 6.--- D BucureacI, aoaire .... 9.20 4 5.20 7 Hvnreacl—Dlnrxln Bucura» 1 ...........9.15 4 8.05 n Giurgiu, aoiire....11.35 7 8.27 e Giurgiu — Boeureacl Giurgiu.................7.26 EPES1 TELEGRAFICE * Iile .timpului* (Agenţia HaTaa) (3 Oitombr*. 4 ere aeara.) Londra, t Octombere. Inpauie de iarnS contra Afganis-eate probabili. New?» anunţA efi ea va începe embre. i'jbIt lila tea a ordonat Btaţioniî navale 4 Indii 3 plece in golful persic. IA (Acctombre, 9 ore dim.) Vlena, 3 ortonvrie LVtne freie Ptesse* asignrS, că mijis- Sl lO.-triac a cerut ieri, ca împăratul I o ootirirt in privirea demisiei, ce -o cabinetul. rnt oft sprijină cererea pe moti-eabinetnl cată să pregătească pro-bnget, ţi c* nu îaipăriA|jJfte ve-ijT» «Valul Andrassy in privirea crcdl-dinat a acoperi cbeltnlelele ocn-nie\ ţi a Erţegoviaeî. Londra, 3 octonvrie. mei* zice, că demiB a d-lul de Szelli jistrul de finanţe al Ungariei, a fost Iţpiti, :fi«tinnea demisiei intregulol ca-*t «viată ancă fi n’a fost rtsolvată-Viena, 3 octombre. 1 |pi Con stantiDopol se scrie către *Po-W Corrapondenz: ar-psşaa vestit Porţef, că misiunea t» n’a igbntit. S'a respăndit voetnl, t-pafs va finnmit guvernator general l, Sultanul a informat pe d. Layard loate adopta proiectul 8#U, relativ • Vanele a se introduce in Asia mică. I a adaos, că in onrănd va dis-i i snpne d-loi Layard nn alt pro-reforme, ce se va comonica fi la BUCUREŞTI *™'*rl S<»pt. (-4- octombre) »rim ministru trebue să fi a>-f in Capitală , şi zioa este a-tă unde Camerile vor avea a ide la Mesajul de deschidere. U avern cea mei mică îndoială d soluţiunea ce vor da ele celor constituţional», ce se vor i cu ozaziunea desbaterilor aI; ea nu va fi alta de cât inre->>Jtirea 9upusâ şi nmilitâ a voinţelor iistituţionale ale guvernului. Re-'.flrea constituţiunil pe calea con-ţională, deşi ea se impune e-it spre a se pune acea con9ti-ne in acord cn nouele impreju-îsvorite pentru ţară din congre-e la Berlin, va fi inlflturată, şi rile vor lua asuprâ-le, conform iţelor cabinetului radical, mia de a îndeplini o lucrare pen-l' are nu a ti competinţa, şi care i urmare va rem&ne lovită de nai absolută nulitate, putuţi! şi senatorii cari repre- zintă opoziţiunea, or căt de puţini sunt in num£r, ad un rol insemnat de împlinit in aceste împrejurări. Ştim că nici talentul, nici patriotismul, nici bărbăţia nu le lipsesc, şi aşteptăm cu încredere zioa desbaterilor, unde vor avea a îndeplini înalta lor misiunea de a revendica, atât prin cuvintele cât şi prin faptele lor, drepturile imprescriptibile ale adevărului întunecat astăzi şi a apăsa prin protestările lor principiile constituţionale sffeşiate. Cronicile noastre vechi vorbesc despre nişte Domnişori, adecă pretendenţi la coroană, cari turburai! vre nn colţ al ţ6ril, işl puneaţi cisme roşii in picioare şi cucă in cap, distribuiau după placul lor in ţinutul uzurpat moşiile şi veniturile Domniei, se ridicad apoi cn oaste de strln-sură asupra Domniei, până ce lângă vr’un vad, ori vr’un cot de moară ori pod, oştile Domniei ţării puneaţi capăt damelor roşii şi chrisoavelor scrise in cerneală roşie. Credeam, că cel puţin de 300 de ani ati dispărut epoca lui Papură Vodă, a lui Ciubăr Vodă şi a multor altora, cari amăra0 viaţa bietului Petrea-cel-Schiop. Iată insă, că un raport câtrâ Domn al ministrului nostru de interne ne arată, că in ţinutul Bacăului din Moldova afl subsistat in timpul cel mal noti dinastia d-lul inginer Te-toianu, care in comuna B^rzunţu aQ luat pâmănturile unul arendaş şi le-a împărţit la locuitori, şi că abia acuma, reintrând Domnia legitimă in drepturile el, s'aO reintrodus stătu quo ante bellum, scoţăndu-se de cătrâ d. prefect locuitorii de pe pâmăn-turile usurpate. Iată raportul in cestiune : D. prafect al jodeţalni BvcSO, prin raportul cn No. 21,674, Sml face cnnoscnt cS, cn ocazia mergerii d-sale in coranna Berznnţn, sf>re a pune pe arendaşul moşul statului in posesiunea pâm/ntulul care t Se luase Hm stăpânire de câtre d. inpner Tdota nu ti se ‘dise locuitorilor din acea comnnâ, observând fi lucrările relative, aflate in cancelaria acelei cotnnne, a văzut că fju-tornl de primar care gera afacerile comunale in locnl primarnlul demisionat, n’a fost la înălţimea chiămăril sale de cap al administraţiei comunale, fi că nnnl dintre consilieri este interesat in această cestinue, fi că a fost chiar conducătorul cetei locuitorilor citi aB arătat împotrivire de a abandona posesia acelnl pămănt. Asemenea a mal constatat că administraţia comunală este răB condusă, fi că consilierii nn snnt in stare a face o ameliorare. Pentru aceste motive şi pe baza art. 71 din legea corannalS, vin respectos a rnga pe Măria Ta să binevoeştl a aproba di-solvarea acelnl consiliu, şi a semna aneia-tnl proiect de decret. C’o mirarn de cronicar întrebăm cino n fost acel d. Tctoiami, care a avut puterea de a deposeda pe un arenda şiş de a pune in stâpănirea pământurilor pe locuitori î In faptă insă lucrul stă astfel : D. ingineria reprezentantul statului, proprietar al acelor pământuri, nu le a dat in posesiunea el.in proprietatea locuitorilor. Daca ţ.d. inginer a comis erori, acestea ’l privesc pe d-sa şi pe statul păgubaş, ni I de cum pe locuitori, cari erafi in drept a da cu puşca atât in prefect cât şi in arendaş şi in d. C. A. Rosetti , care cutează a le răpi pământuri, ce sunt cu hună credinţă a lor; şi in ori ce caz, chiar daca locuitorii n’ar fi avut dreptate, pâmănturile nu li se puteau lua de căt in urma unpl hotărâri judecătoreşti şi pe calea legiuită, nici ue cum insă prin bunul plac al unul prefect satl al unul ministru. Chiar o posesiune uzurpată nu 9e poate !«.* aşa ca din senin şi fără ştirea lui Dumnezeâ din mâinile unui om, ce o posede cu bună credinţă. Rescimipararea cailor-ferate romane. Citim in .Neue freie Presse* următoarele : „Condiţiunile băneşti cu care guvernul român voeste a cumpăra reţeaua ce âparţine Societăţii căilor ferate sunt următoarele : Se ver e-niite obligaţiuni de ale statului, cu dobândă de 6 la sută, asigurate pe o parte intr’o ipotecă asupra căilor rescumpârate, şi pe altă parte in venitul monopolului tutunurilor. Cu aceste hârtii el va plăti pentru ac-ţiile de fondaţiune căre 60 taleri pentru fie-care 100 taleri, iar pentru atţiile defonJuţiune cu priuritate de 8 la 100, el va plăti câte 100 taleri pentru fi-care 133 ‘/3 taleri, sad, ceia ce vine tot la una, pen tru fie-care 150 taleri, care este valoarea nominală a acele priorităţi de fondaţiune, el va plăti căte 200 taleri. In sfărşit guvernul acordă căte 115 taleri pentru fie-care obligaţiune de prioritate cu 6 la sută. Societatea «'ar împăca cu aceste condiţiunr; in3ă mal sunt de invins ăncâ greutăţi juridice. Ast-fel societatea cere «nume ca in Berlin să se aşeze forul administraţiunel obligaţiilor de prioritate cu dobânda 6 la 100. Căci societatea căilor ferate române, chiar in cazul când ar viude îndatoririle sale, ar trebui in vederea acelor obligaţiuni şi a prescripţiu-nilor din statutele sale privitoare la tragerea la sorţi a priorităţilor de fondaţiune cu o dobăndâ de 8 la 100, să urmeze a exista ca Societate şi să nu intre in licbidaţiunl, pentru că almintrelea ar fi silită să plătească indată obligaţiunile şi in genere toate Harcinele sale. DpcI urmând so ietatea a exista formal, mutarea forului el de la Berlin la Bucureşti nu s’ar |>ut»a îndeplini. Această mutare ar fi tot-d auna echivalentă iu lichidarea societâţel ce există aici. In zadar până in zioa de astăzi s'aâ făcut incercarl pentru iulătu-rarea acestor greutăţi.* ARMATA ROMÂNA in resboiul 18'7"T'r7’S' (De un martor ocular.) (Urmare) După ce am mers călare cinci ceasuri, am ajuns la brigada BorAnescu. Centrul bivuacului era format de un regiment de infanterie, in coloane de companii, căruia ăl urma artileria. La aripa dreaptă stăteau ambulanţe şi părţi de tren cu două es-cadroane de călăraşi, iar la aripa stângă a armatei tâbârite, era aşezat un regiment de dorobanţi. Tru pele erad deja de 14 zile aci, şi se aranjaseră cu totul ca acasă. Pen tru grupe de căte 5- 6 oameni, se săpaserâgropi acoperite cu vreascuri, pentru a’l apăta întrucâtva in con tra cumplitei călduri a verii, fiindcă mal cu seamă pe la amiazâzi, era aproape peste putinţă să stal sub corturile scunde destinate pentru câte trei oameni. Numai câteva in-lâriturl, ridici te spre partea inami cuiul, aduceaţi aminte cumcă oamenii stătead in faţa unul inamic, deşi in oare care depărtare ; incolo bivuacul avea pe deplin caracterul unei tabere in vremea păcii. Mal multe colibe mari de crengi eraQ menite pentru menajul ofiţerilor şi comandan ţilor superiori, şi formaţi ântăiul front al taberil, indărătul că uia bi-vuaca trupa, iar in spatele el, cor pul ofiţerilor âşl ridicase in divizii colibele şi corturile, după care veniad răndurl-rândurl bucătăriile şi depozitele de vite de tăietoare. In aceeaşi zi Ancă, pe la 5 ore seara, ne ridicarăm de acolo şi ajunserăm la Bris-lan,pe drumul cel mare cătrâ Plevna, care era plin de raniţe ruseşti risi pite cn o azia retragerii trupelor din luptele nenorocite del.i.31 Iulie. La B islan am ajuns d'abia la 1 (\ ore noaptea, deşi depărtarea nu era, mat mare de 18 kilometre. Puţinele oare de marş aâ fost de ajuns pentru a face să vâz întregul fel de a fi al armatei, şi esperienţa făcută nu este toemal-tocmal favorabilă. înainte de toate coloanele se tâ răiaO încet şi a Icn», căci un asemene fel de Înaintare nu se poate numi marş, şi după fiecare jumătate de ceas stăteaft locului, pentru a stringe In câtva coloana de marş risipită. Pe câtă vreme ne mişcăm pe drumul de vale, marşul era Întrucâtva regulat, dar cum trecurăm unele formaţiuni mal unduioase ale terenului. îndată coloanele perdeaă comunicaţia Intre ele, pentru că artileria. care mergea înainte, de şi tunurile erafi trase de şa3e cal, ou putea Învinge de cât cu mari silinţe cele mal neînsemnate obstacole ale terenului, nu pentru că erafi caii răi. căci nu se putea fi numi deadreptul răi, ci peutru că tunari călări n i’şl pricepeafi treaba, cu un cuvânt nu ştiafi să rnâie. Acest neajuns se rej eta regulat, când coloanele din frunte nu luafi cea mal mică cunoştinţă de impedicârile ce se întâmpină în urma lor, ci mergeai! fără grijă înainte ; ear când artileria suia Inălţimele şi restabilea In trap comunicaţia, atunci înaintaşii alergai! fără de nici un plan îndărăt, pentru a restabili legătura, tn cât râmâneafi regulat în urmă 40 la sută, şi astfel ajungeai! la destinaţie fără el, încât abea a doua zi îşi puteai! regimentele restabili efectivul. Neştiinţa desăvârşită a ofiţerilor asupra Împrejurărilor topografice şi geografice a terenului pe care opera trupa, contribuia să completeze confuzia; imbar u’aveaO Încotro merg, ci se mişcai! raa hi-naliceşte iuainte, pentru că aşa era porunca: dar dacă am fi căutat chiar vr’o chartâ la ofiţerii români am fi făcut in zadar, şi chiar de se găsea din întâmplare vr’un exemplar de chartâ de stat major, Intre zece o pricepea unul şi acesta abea. Tont; cele erafi numai spoială pentru aparenţă fără trebuitorul fond din lâuntru. ^ Veni un period de nn deplin şi temeinic fnrniente, dar pe de altă parte e drept oă grozava căldură, şi miliardele de ţinţarl, paralizat! ori ce acţiune. Crengi nu se mal găseau nicăieri de jur împrejur, dar soldaţii găsiră un expedient minunat, căci mulţumită hârleţelor ce ’şl luaseră cu el, a fi putut să ’şl facă bordee In pământ şi asfel trâirăm binişor vro 14 zile ca şi lntr-o tabără de pace, şi ca şi când inamicul ar fi fo9t cine ştie unde. Numai călăraşii, cari erai! la Riben, pe malul rlulul Vid. făceau dese escursiunl in regiunile de dincolo de rlfi dealun-gul drumului ce duce la Orhanie şi care pe atunci gemea de başibuzucl şi cerchejt ; trupa aceasta âşl împlini datoria in mod perfect. Pe când divizia IV tăbârea lângă Brislan, mal trecură Dunărea succesiv Ancă Joă divizii române pe Ia Corabia, astfel incât prin această trecere se prileji o inaintare generală din poziţiile de până acum, incât la 4 septembre, trupele luară la Verbiţa o poziţie concentrică de unde după doă zile porniră la Gri-viţa peste Trstenicul turcesc. Marşul de noapte făcut atunci spre Griviţa. ce nu era mal departe decât un ceas şi jumătate, a ţinut 14 ceasuri, iar statul-mnjor âşl dete şi cu această ocazie un imens testimoniu de paupertate, pentru că cu toată excelenta rhartâ a lui Scheda, nimeni nu ştia drumul intr'acolo. Trupa ajunse la Trstenic pe la doă ore dimineaţa, insă intr'o stare care făcea cu neputinţă mersul mal departe, pentru că in urma alergăturilor in sus şi in jos, fără de nici un plan, şi din cauza ostenelel produsă prin ele, aproape 60 la sută din oameni rămăsese in urmă. In loc de a ajunge la 10 ore noaptea in poziţiile indicate, a trebuit să se odihnească la Trstenic pentru a’şl 4 iulnna coloanele, şi abia la 9 ore di-miueaţa ajunseră la Griviţa, la care am fi putut, ajunge, precum am spus, intr’un ceas şi jumătate, neraergând direct de la Verb ţa. A fost un adevărat şi rar meşteşug a marelui stat major de a purta noaptea, fără de nici un plan o coloană, pentru ca in sfărşit să iasă cu ea, cu totul in alte pnncte. decăt cele hotărî te de mal naiute; aşa incăt regimentele ruseşti, cari stăteai! in urmă, cri zură un moment că suntem turci şi luând atitudine de atac porniră in marş spre noi, pănă ce in sfârşit se lămuri greşala. In orl-ce alte imprejurărl, nişte greşeli atăt de grele in contra ideilor celor mal elementare ale ştiinţei militare, s ar fi rSsbunat cumplit, dar fiind că n'aveam aface decăt cu turcii, cari şi el nu făceai) alta decât ceea ce făceam şi noi, incidente de asemenea natură, cari se repetai! des, ră maseră din fericire fără urmări. 1 entru că turcii păzeai! cu sfiin-ţenie negligenţa lor vestită in serviciul avantposturilor, de aceea es-perienţa practică, pe care românii ar fi putut-o face spre a o duce a-ra*ă şi a se folosi de ea, a suferit din cauza acele) negligenţe, şi daca s'ar intămpla vr’odatâ ca armata română să stea faţă in faţă cu trupe bine învăţate, atunci s’ar arăta la cea d ântâl ocazie cât denegligenţl sunt românit pentru a introduce in serviciul de siguranţă acea ordine şi atenţiune minuţioasă, pe care o cer imprejnrările. Era un lucru de toate zilele ca vedetele să adoarmă şi să fie prinse in această stare, şi nimenea habar n’avea de aceasta, pentru că soldatul vedea acelaşi lucru la ofiţeri, pe care nici capul nu’l durea de duşman, ci se ingri-jeaâ numai, ca vDtavoii să fie tot-dauna la indemănâ cu perinele şi plapomele. Neveste de ofiţeri im-părtâşeaâ viaţa de tabără cu bărbaţii lor lor, fără ca cineva să ridice un veto contra unei asemenea stări de lucruri, care demoraliza trupa in-tr'un mod ingrijitor; şi daca in nemijlocita apropiere a marelui cartier general unde sosise Vodă Carol, nu se intâmplaâ asemenea lucruri, la trupă insă domnea din contra .o libertate nemărginită; iar cănd » lucrurile se intrecură prea cu de-deochiul, găsiră indatâ un espedient eftin, şi „Urucea-roşie* trebui să pată ruşinea şi să mascheze frumuşel scandalul. (va nrma) DEOSEBIRE INTRE DOI FII SUB RADICALI D. Plaino fiul a demisionat din postul de sub-prefect ce ocupa la Kiranicul-Sârat spuind numai , că d înnitatea nu’l mal permitea a repurta solitaritatea faptelor ce se petreceafl in acel judeţ. Ori cari ar fi fost acele fapte, se putea caele să nu fie de loc dintre cele cari să pară rele partidului radical şi prefecţilor săi şi cu toate acestea se indigne pe alţi muritori mal susceptibili de cât membrii partidului radical. D. Ro3etti fiul ex-sergent scrie un articol in ,Românul*, prin care loveşte in demnitatea corpului medical militar şi ofiţerilor superiori , atribuind» le fapte, cari fiind adevărate ar constitui delicte militare. A zis că medicii şi şefii in exerciţiul funcţiunii lor aâ aplicat bolnavilor şi inforiorilor pedepse ne prevăzute de legile existente (bătaia) şi âncâ in proporţii fabuloase (câte 500 spângi saâ unele). Este a afirma că acel medici şi şefi s’aâ făcut culpabili de delictul prevăzut şi pe depsit de legea penală militară, de a fi intrebuinţat pedepse ne prevăzute de legile şi reglementele militare. O asemenea denunţ ire atrage după sine (ar trebui se atrngâ trebuia să zic ; căci sub d nil radicali nu e corect a zice că aplicarea legilor este o chestiune de interes politic , şi alte consideraţiun!) ar trebui dar să atragă după sine o acţiune in calomnie contra d-lul ltosetti fiul , din cele mal caracteiistice, şi care se pedepseşte mal sever de cât o simplă calomnie ordinară. II. Rosetti ar fi pus in poziţiune a proba că ce a scris era adevărat . culpabilii s’ar urmări şi cu acea ocaziune s'ar vedea dacă s'o fi intâmplat prin excepţiuue ca vre un şef să fi trecut peste datoriile sale şi să fi aplicat vre-o pedeapsă neprevăzută de legi şi reglemente. Aceasta insă nu a putut fi regula generală de conduită a medicilor şi şefilor, şi ea nu s’a petrecut nici a doă-zecea parte din cele scrise, (ar in caz cănd denunţătorul nu ar fi probat imputările false şi imaginare ce ’şl a permis a face medicilor şi şefilor superiori militari ; ar fi fost loc a i se aplica pedeapsa prevăzută de lege pentru asemeni calomnii. D-lul Plaino fiul,,Monitorul Oficial* printr’un comunicat ne s uine, câ-i s’a făcut o acţiune in calomnie, de şi nu era vorba de cât de nişte fapte nespecificate şi necalificate, care putea să difere după modul de a vedea lucrurile al fie-câruia. D-lul Rosetti fiul nu ’i s’a făcut o asemenea acţiune. .Monitorul Oficial* s’ar fi grăbita o anunţa, spre a mal provoca admiraţiunea acelora pe cari d. Rosetti tatăl s’a obişnuit a’l despreţui spnindu-le prin organele sale de publicitate toate basmele c-‘'I trec prin minte şi ’I par utile causel sale. Lucrul e natural. D. Plaino fiul lovia in prefectul partidului radical, intr’unul dintre unşi! d-lnl Rosetti tatăl,—o crimă persecutabilâ şi foarte sever pedepsibilă după codul penal al elicei radicale. D. Rosetti fiul lovea in corpul medicilor şi şefilor militari, cari acum, după ce ’şl aâ terminat greaoa misiune, desorgani-sarea lor ar face radicalilor multă plăcere. Se ştiu tendinţele, discursurile şi articolele radicalilor de a desfiinţa armata permanentă, şi ura ce are aceasta clică in contra şefilor militari speciali, pe cari ar fi fericită ce ’l putea inlocui cu şefi improvizaţi ca al gardel, pe care contra legel ’I a impus şi miliţienilor prin desfiinţarea corpului ofiţerilor miliţieni şi confundarea mi-liiţilor cu garda. In fine cel dat judecăţii e Plaino fiul şi celălalt e Rosetti fiul ; iată deosebirea sub radicali a fi Plaino fiul şi a fi Rosetti fiul. Celui d'intăl nu ’t e permis in indignarea sa contra unor arbitrarităţl insuportabile, nici să lase o umbră de bănuială asupra unul funcţionar radical. Celui de al doilea i se cade să insulte corpuri intregl. Cel d'ăntâl se dă judecăţii numai aluziune dacă 'şl permită să facă la oare-carl fapte adevărate dar necorecte ale roşilor.— Cel de al doilea este inviolabil. Totul la radicali e drept saâ ne drept, dupe cum e vorba de un radical saâ de un om independent. Darea in judecată insă a d lui Plaino fiiul să fie cel puţin făcută cu scopul de a se descoperi vre un adevăr } Ar trebui să fim prea naivi ca să ne gândim la una ca aceasta. E o pură ironie, o fanfaronadă radicală la adresa acelora pe care d. Rosetti 8’a obişnuit a ’I face să crează ce va voi. O nouă comedie a d-sale. De sigur că această dare in judecată, venită dupe o lună şi jumătate de la darea de-misiunil, nu s’a făcut de cât dupe ce prefectul respectiv va fi dat in-credinţare d—lui Rosetti că lucrurile saâ ticluit ast-fel, că nimic nu se mal poate constata, şi după ce d. Stâtescu va fi putut spera că numiţii d-sale nu le va da vre un noâ blam. Se nu se crează insă d. Rosetti in ticluiri şi nici d. Stâtescu să nu se prea rezeme pe asemeni ; idei căci oamenii a inceput a se deştepta şi magistraţii (chiar cel împrovisaţl de d-sa) a se emancipa. Cu toată sfruntarea cu care mal loviţi ăncă pe conservatori, d-lor radicali, nu credeţi că a mal remas cine-va (afară de membrii elicei dorn-niilor-voastre), care să nu poată face deosebire intre faptele lor şi ale dora-niilor-voastre, şi să nu vază destul de limpede tertipurile, sub care as- TIMPUL cundeţl persecuţiunea mortală pentru tot ce nu e radical şi favoritismul cel mal culpabil pentru d-niile voastre şi al d-niilor voastre Nu mal se trec greşalele. Renunţaţi a trata publicul drept burtă verde, şi lipsiţi-ne de desgustul de a vedea asemeni p.mglieăril, căci noi ştim să vedem adevărul. In specie putem inţelege ce insearanâ darea in judecată a d-lul Plaino fiul, şi deosebirea nedreaptă şi culpabilă ce faceţi intre un om independent şi un radical. A'. REVISTA ZIARELOR Mal nainte d’a se consuma lovitura de Stat ce ni se pregăteşte, siliţi suntem să repetăm din noâ câteva cestiunl rehtive la înstrăinarea Basarabiei. Dupe miniştri noştri radicali, abandonarea unei provincii intregl, compusă de trei judeţe, către un Stat vecin, nu constitue o înstrăinare a unei porţiuni din teritoriul României, ci o simplă rectificare saâ schimbare a hotarelor sale! Şi, prin urmare, nu este nevoe să se convoace noue Adunări, conform art. 139 din Constituţiune, Adunările actuale fi ind competente să incuviinţeze sacrificiul ce ni-'l impune tractatul din Berlin. Să cercetăm, âncâ odată, adevărata stare de lucruri: I. Daca este aşa, cum pretind guvernanţii noştri, ce însemnează art. 4 din Constituţ-une, dupe care „teritoriul României este impârţit in judeţe, plâşl şi comune* ? In Basarabia găsim trei judeţe, şi ni se pare că nu este vorba d’a le schimba saâ rectifica limitele, ci este vorba d’a la suprima, eedăn-du-le pe toate Rusiei. Şi, când se deslipeşte din corpul ţârei o provincie intreagâ, cănd se suprimă trei judeţe spre a se lipi la un Stat vecin, — acua3ta se chia-mă schimbare sau rectificare de hotare 1 Dar judeţele fac parte din teritoriul României (art. 4 din Const.) şi teritoriul acesta este inalienabil (art. 2). Negreşit, şi porţiunile de pământ, cari se cedează reciproc cu oeaziunea indreptârilor de graniţe, fac parte din teritoriul României; dar aceste porţiuni fiind de mici. importanţă fi cedate reciproc. Consti-tuţiunea permite să le instrâinâm şi numai cu ajutorul unei simple legi ordinare (art. al. 2). Dar Basarabia intreagă, o provincie avănd trei judeţe, unul din cele patru corpuri din cari se compune România, se poate onest compara cu micele porţiuni de pământ, ce se pierd şi se câştigă atunci cănd se rectifică fruntariele a două ţări vecine } II. Oltenia, Muntenia, Moldova şi Basarabia constituesc ,România liberă.* Guvernul se face a crede că este o simplă cuestiune de indreptare a graniţei, atunci când este vorba să perdem una din aceste patru provincii. Foarte bine. Dar daca un alt guvern, imitând pe cel da astâ-zi, ar perde Oltenia, tot indreptare de graniţă vom numi şi această perdere } împrejurarea, că Oltenia se compune din mal multe judeţe de cât Basarabia, nu poate, de sigur, să modifice credinţa miniştrilor radicali. Basarabia are trei judeţe Oltenia are cinci ; pentru ce trei judeţe per-dute să nu se considere ca şi cele cinci ale Olteniei } Şi, daca putem ceda trei judeţe printr’o lege ordinară, pentru ce să nu putem ceda tot ast-fel şi cinci, şi zece, şi cincl-spre-zece ? Pentru ce sft nu putem ceda tot pământul ţârei, afară de Capitala Bucureşti ? Să precizeze radicalii, care este numărul districtelor, cari, fiind cedate altui Stat, constituesc o rectificare de fruntarii, şi câte sunt judeţele pe cari ar trebui să le per-dem, pentru a fi nutorisaţl să zicem că se atinge teritoriul, iar nu graniţele României!}... III. Dupe art, 58 şi 68 din Constituţiune fii -care judeţ, in general, trimite la Adunări 4 depntaţl şi 2 senatori. Basarabia ne dâ, prin urmare, 12 deputaţi şi 6 senatori. In momentul când Adunările actuale vor vota cedarea Basarabiei, in acelaş moment votează şi supre-siunea acestor 12 deputaţi şi 6 senatori. Apoi, chiar daca s’ar admite câ Camerele actuale sunt competente sâ voteze cedarea Basarabiei, pot ele oare sâ modifice, prin acest vot, composiţiunea puterel legislative} Şi, dacă nu aâ dreptul sâ facă această modificaţiune, cum şi ce M pot ele emite un vot, care sâ producă fatal asemenea consecinţe } Dacă, printr o lege ordinară, direct sau indirect, numărul deputaţilor şi al senatorilor s’ar putea impuţina cu 18, pentru ce sâ nu se poată in-t.rebuinţa acelaş mijloc spre a reduce pe deputaţi la 25 şi pe senatori le 15 1 IV. Jurământul prestat de M. S. Domnitorul, cu ocasiunea suirel Sale pe Tron. este formulat ast fel. dupe art. 87 din Constituţiune: .Jur de a păzi Constituţiunea.... şi integritatea teritoriului*. Acest jurământ este personal al Măriei sale, abstracţiune făcând de acela pe care miniştri ’l depun in mâinile sale. Teritoriul României, la 1866, când s’a prestat acel jurământ de către M. Sa. se compunea din patru provincii, intre cari şi Basarabia. Prin urmare, Domnitorul a jurat sâ păstreze câte’şl patru aceste pro vincil. Cine ’l va deslega de jurământul săvârşit, spre a putea subscrie per derea Basarabiei} Camerele actuale, saâ acela cari sunt singure in drept a revisui Con-stituţiunea} Dacă cele d’ăntâl sunt competinte sâ o facă in privinţa perderel Basarabiei, pentru ce nu ar fi competente, tot dânsele, sâ deslege pe M. Sa de jurământul prestat pentru conservarea celor-l’alte trei provincii? V. M Sa Domnitorul este una din puterile Statului (art. 31 şi 22 din Constituţia). Această putere este independinte de cele-l-alte puteri, şi are atribu-ţiunl bine precisate do pactul nostru fundamental, intre cari este şi dreptul de veto (art. 93). Miniştrii noştri radicali inţeleg oare a respecta această putere şi a nu suprima in fapt dreptul sâfi de veto} Conştiinţa şi religiunea M. Sale pot să fie atinse in presenţa jurământului din 1866. Guvernul se simte capabil d’a le respecta ? Domnul, in ţerile constituţionale, este un drapel şi o forţă, care ţine balanţa intre osebitele partide, ce 'şi dispută puterea; dar acest drapel este o voinţă, iar nu o simplă stofă, care se lasă a fi tărltâ dupe roia vânturilor şi imprejurârilor. Domnul, cu alte cuvinte, este o inteligenţă. şi o inteligenţă liberă, care se mişcă şi lucrează cel puţin tot aşa cum se mişcă şi lucrează miniştrii. Guvernul radical respectează aceste reguli elementare de drept constituţional ? A făcut oare, şi face el tot ce este dator să facă. pentru ca libertatea de acţiune a Suveranului să nu fie atinsă} Viitorul ne va răspunde la toate aceste intrebârl, Noi ne-am indeplinit ca ziarişti cea din urmă datorie. .Pressa* CRITICA DIDACTICA. Convins cil o critică conştiinţioasă are de scop a cănta in operile altora secretele artei şi ale ştiinţei spre a le formula in metode, am ingrijit a nn mg depSrta de la această regnlă de conduită in ăn-tăia mea recensinne asupra artmeticil d-lnl Mirescn.—Credincios voifi rămânea acestnî sistem, in cea de faţă şi cea din urmă. Autorul respnnsnlnl la notiţaţ mea bibliografică (publicat in .Itomănia Liberă*) SfI propune a da o nonă direcţie criticei I didactice. — Nu’ml permit a anga lemică puţin folositoare şi pe t <4 n'aş avea timpul de a o susţinea f| pare numai prea indrăsnsţ din part sunt atelierul de lnmină pentrn t 1 elevi, şcoalele de adulţi pentrn lua i şcoalele de companie pentrn soli D’aci s’ascute mintea, d’aci citire* rea şi calculul se lăţesc in masa ml lui. — Prin urmare este indispemb-f cărţile ce se pan in măinele eleva îŞ oratorului, soldatului, dela alfabs . li la aritmetica, să coprindă noţiuni|i| şi esacte asupra lucrărilor celor m ale, mai utile; şi, fiindcă in toatele ţi a ni le şi epocele vieţel, nici o ranri cunoştinţă nn este de nn folos c ca aritmetica, nn trebnie să neglhu* mic ca ea să fie folositoare. 1) Lungimea in espnnersa unei iar este mai mult prejndiciabilă decăt (un toare şi, in ori ce caz, lecţiunile snitl repetate mal ales, sunt cele cele nv. Wic D. Chadwick, intr’on menoriă :i r intea academiei de ştiinţe morale nil tice in 1864, confirmă această păreri r kl o eroare, zice d-sa, de a crede că k)+i a ţinea ocupat pe un elev căte 5 c■ col cu acelaşi studiă spre a obţine bvio sul ta te., Cu cartea d-lul Mirescn in* se va putea proceda altfel. Teoriile a 1 gite, cu cari autorul precede parte i>» tică şi reală a studiului, vor contrvl rătăci intr’atăta atenţiunea copilulrrd 8aveniral celor predate iu 4 ore dewţ se vor perde repede din memoria rl« In loc ca cursul d-sale să fie intocilfl elemente clare şi simple, cari să pelin concentra in cătva idei generale t< t ritmatica are mai esenţial, se intini li potrivă Îs teorii şi principii cari t u mai fundamentale, la regnle şi ia i fiţi cari de cari mal lnngî. (vezi la iml l regale de peste 40 răndarl). 2) In arma raportului comisind ■ sărcinată de Ministerul 'Instrucţia >. M Franţa a stadia reformele de intrtM sistemul instrucţiunii primare, s’uă r'l in Franţa societăţi de directori di c» w :: normale, de institutori, de inspectau malî, cari au elaborat tractate de ntfl tică conform cu disposiţiunile cirum ministeriale din 18 noerubre 1871. Astfel, ?d M. tFanre, directoratr şcoale normale primare, a pnblioat i nn curs de aritmetică pentrn şcoale t mare. Intre altele, iat5 ce citim in a-i tractat: #In aritmetică trebnie să ci» probleme practice; cea mal vulgaVâî ţinne poate fi utila, daca in loc de pi pune nnmai nişte ţifre, dfim acestOîW nn sens, care s8 desemne obiectele cate de elev; spiritnl tinerilor nep imbrSţişa abstracţiunile, esereiţiele tu celor patra operaţiuni nn trebuie facem de căt cu numere concrete. C3 pre calculul cu nnmerile zecimale instructorii aceia cari le tratează nnmerile intregl : mersul cel mai si • mai prompt caută in a studia de d operaţiunile asupra acestor două * de numere, şi aceasta pentru cuvgirs şi in unele şi in cele lalte, unităţi meazft aceBtî lege de descreştere', ia o descreştere neregulaţi, cum se obseil fracţiunile ordinare, şi apoi, este i mal lesne a face pe elev sS inţelea,. este a 10,100,1000 parte dintro a:j de cStaă ’şlessplice ce inseamuă 76,a\ i D. Edmond Degranges, autorul if cursuri de aritmetici, iată cum se ea|># asupra celor ce preferă teoria pra in şcoalele primare (in specie d-lul sesco). Sunt autori, zice Degranges, N* nepot?nd descinde de la limbajul il al matematicelor superioare la limj simplo care se cuvine aritmeticei, vi1 necontenit analisS in caloulele cele m TIMPOI. A i |r cn tractaU elementar* de oe devine acea clasă im-I lectori destituiţi la variele t aocietSţel? Se ved siliţi ne-l dţnnii cn cărţile abstracte ti simplicitatea, lămurirea şi |clamate de diversele profe-se vede pentrn ce atăţia ti-iritmetica şi se ţdeBcarajează pe cănd din contra cărţile inspector general al instrno-. in nonnea aritmetică pendulare cn peste 1000 exer-> me, se exprimă astfel ăncă şţină a cursului d-sale : «Es-| -probat că in aritmetică ci fi Lterie de invăţămănt primar, 'mie să premeargă teoriei* de adaogă: «mă grăbesc a in, institutorilor: dea indica me se predea aritmetica la inii po! cousicră, ca şi Faure, Mgini pentrn acest 3cop. fi Moţnilc, iu cnrsul b8B de f1 Vien, Druck und Verlag Cari Uj, întrebuinţează aceeaşi me-nfsţa cărţel sale, acest autor »i a ajnnge la scopnl practic ţ’.idică. ca elevii să nn in [jltiţi in deslegarea probleme Ursa principielor, am aşezat <^rui capitol probleme recapi-1 C istiouar de materia predată.* ■le ce preced adeveresc cu pri-eelebro) Leverrier scria iu ra-«L'aritroătiqne est nu instru- 1 p.til, dont il importe assure- ' ia connaitre la tbeorie, mais avant tout, posscder a fond acestui eminent geniU este {rentate in faţa orî-cul. AtăUa ohre aii recunoscut eficacităţi din 1871. institutori din capitală, cari'mi rufăt onoarea a’uii comunica părerile împărtăşesc şi aplică in ge-IUI* Wr «ti'» respective metode raţi-şI*efoida intuitiva. d. Uirtaca, care de altmintrelea Mi I o dată institutor primar, nu doi lui Lev. rrier un simplu act numeşte metoda de analisă norsnţei numărului* şi con că aritmetica ar fi «ştiinţa Cartea Iul M. Scwart/.i, Elemente de aritmetică pentrn clasele primare*, Bucureşti 1807 impr. statalul 2 voi) conţine peste 1000 exerciţi* practice, dispuse şi combinate in mod armonic cn lute’igenţa copiilor incepătort: mai ăntniB cele mal mici şi mal simple şidincein cem.il complicate. Aceste exerciţii sunt proprii a deprinde pe elevi cn calcnlnl ce’or patru operaţiuni. —Aveatt dar institutorii noştri la inde-măuă probleme şi exerciţii bine intocmite in număr îndestulător pentru prima parte a aritmeticei. Cale 1000 exerciţii din oursul d-lul Mire&eu sunt privitoare tot la această prima parte a stadiului şi negreşit, că şi ele vor fi bine priimite de institutori, dar, din nefericire nu completează lacuna ce se simte, şi adică exerciţii şi aplicaţiuni metodic' asupra părţei aplicate a aritmeticei mai nu găsim in sfera in cestinne, şi fiind-că singur autorul este de acord a mărturisi această inadvertenţă, ne referim, la cele zise de noi iu prima recensiune. Şcoli profesionale Bunt in ţară, de şi puţine.— Ce aritmetică ar recomanda d. autor pentru şcoala Vrancia s. a. ? Dupe noi faptul că, din nefericire, număram puţine şcoli profesionale, ar trebui să fie uu stimulent mai forte ca să procurăm cel pn-puţin cărţi metodice şi uti'e celor ce nu nu le putem deschide şcoli şi cursuri gratuite. Metoadele ingenioase şi repezi născute dintr'o constanta aplicaţiune nu snnt o invenţinne a mea ; d. autor va bine voi, in cas de curiositate, să cerceteze § 525-512; § 808-810; § 82f>, 830 şi următoarele din importantul ours de aritmetică al d-luî Degrauges, care ’l va edifica cn prisos asupra acestei materii. Compararea fisicei eminentului nostru profesor de la facultatea de ş'iuţe cu aritmetica elementară cn peste 1000 exerciţii mă forţează a repeta din nod : că sunt antiri, cari neputănd descinde de la savantul limbaj al matematicelor superioare la limbazul lămurit şi si nplu al unei aritmetice practice, face să intervie aualiBa acolo unde primele patru regale sunt suficient. MS opresc. — In secolol nostru, care a mărit intr’atăta orizontul speranţelor şi destinelor omeneşti, care a fScnt să se reo mea. D'aci m’a adQs la poliţie la ora 5, in camera oficerulni de serjenţî, unde a incepnt a mă ameninţe, că de voia răspunde un cnvănt, fi void gesticula din mâini, mă va vîri in scăaduri, din nod insnltăn-du-nie iu faţa d-lui ofiţer de servicid şi a altor 5 persoane, care s’au pus in pro-cesnl verbal. Anch'ta s’a făcut la 0 ore |i h’u constatat, că ed suut insultat de numitnl căpitan, şi in loc de a fi pus in libertate după nedovedirea calp abilitaţii mele s'a dispus totuşi arestarea iuea ilega ă, ţinăndu-mă pănă la orele 12 in oduie, iu-căt am suferit arestul ilegal şi insnltă in timpul de 20 ore. Tu hi as Sălci tui u. * Publicul a putut observa că de cănd s'a putut completa Camera, această adunare ţine şediuţe regulat, lucrând cănd in secţiani cănd iu şedinţa publică. parte o plată care atingând nişte stâlpi ce ţine» săgeati cu berbecele, acesta nd şi ad sdrobit doi din lucrătorii ce erad dedesubt. Unul din ei n murit şi celnlalt nn «e speră a scăpa cu viaţă. Faptnl constntln-dn-se imediat de d. procuror, se zice că eBte imputabil lucrătorilor de sus, cari, din nechib/uinţă şi negligenţă, au cansat acea lovire. Găsim in .Monitor* următorul comunicat caracteristic : »D-nul Alexindru Plaino fini, la 25 ale Ionel Iulie trecut, iu preziua alegerilor de deputat al colegiului al patrulea ds Rim-nicu-Sărat, şî-n dat demixiunea de subprefect al plăşel Murgiuea-de-sus , iu termenii nrmâtori; «Damuitatea mea De mai permiţăndu’mi a repurta solidaritatea faptelor ce se pe-Nu tot aşa lasă se petrec lucrurile şi trec iu_ocest judeţ, ve rog să biuu-voiţl. cu Senatul. Şi acest corp s'a complectat şi a ţinut o şedinţă, in care s’a respins demisiunea d-luî senator Fâlcoiann. De atonei însă Senatul nu se mai poate complecta, şi aceasta pe cât aflăm din îndemnul dat de domnii miniştri, partizanilor lor. C ire poate fi pricina acestei tactice? Speriatu-s’aB oare îutr’atăta de mica învingere ce aQ suferit in chestiunea pomenitei demisinni, în căt voesc a aştepta sosirea primului ministru înaintea de a reapărea in Senat ? Vom vedea. M. S. Domnul a conferit crăcea .Trecerea Dunărei* ofiţerilor şi gradelor inferioare din corpurile armatei imperiale ruse cari aă fost sub a Sa comandă iu operaţiunile din pr**jurnl Plevnel. Medalie comemorativii. — Medalia comemorativă a resbelolal din 1877 — 78, pe care M. S. împăratul tuturor Rusielor a bin*-voit a o conferi armatei romăne de operaţiune din prejnrul Plevnei, se va purta de către toţi ofiţerii şi gradele inferioare ce aii luat parte la aceste operaţiuni, după încuviinţarea, cs li s'a dat prin înalt decret Domnesc. Medalie. — Prin înalt decret Domnescî s'a acordat dreptul sergentulul-major Mag-dalinescu Ştefan, din regimentul 1 de că lăraşl, escadronul Romanaţ', de a porta ca pe ziua de 21 curent inclusiv, să mă consideraţi ca demisionat din postol de sob prefect al plăşel Marginea-de-sns*, Termenii demisiunil nespecificănd care anume fapte ale prefectului a făcut pe d. Piaino a demisiona, ministerul na a putut face nici o anchetă, ci a cerut pre- pidări, s’a reîntors pentru sfidarea cea mal neruşinată a opininnii publice de aici de care fraţii libraii fac cănd le vine atăla paradă la postai de cap de portărel, de unde fusese depărtat şi dat judecăţel pentrn abu-snri şi delapidări îu dauna Hiatului, şl a scăpat de a fi jadec.it graţie rugăciune! radelor nevestei şi influenţei prtyedintelnl. Aceista pentrn justiţie. Să nu credeţi iasă că iu administraţie lucra rile merg mai bine, de oare c*, cu puţine excepţi iui, ea sa compune de tot ce judeţul are mai neon st, şi cel mai bnni fnneţionari al săi sunt ca mai răi de sub fostul guvern. Ss pire că acest guvern fatal voieşte să confirme şi să adauge pe lângă titol de guvern al peirei şi degonoarea, pa acela al corupţi-unei. Un singur esjmptu erei că va convinge pe ori ciue. Prefectnl de aci, celebru iu preparatul vinalul, d. D. Simulescu intre multele rude ce are, veri, verişori, nepoţi etc. etc. a maî scos acum unul la lumină pe unul Naa Mirinescu şi l-l na uit poliţaiB al ora-yului, fiăcendu'l a’şi lăsa cotul şi sapi, «jugurile ocupaţi uni ce avusese in viaţa'), ş, de la cari de altmintre'ea ar fi trebuit a se retrage, căci cum se zice pe romă-neşte, ajansese la covrigi şi nici nu mai tactului a chema înaintea justiţiei pe d. I avea pe ciue înşel». Ca poliţaii fiind prins Plaino, ca să formuleze acnsările sile. 1 d» parchet cu mănu iu sac pentru oblă- D. Plaino a declarat ^procurorului, că nu răspunde d-sale, dară că va proba ioaintea justiţiei acuzările sile. Ast-ta! pentru a se putea aflu, ce pretinde şi ce acusă fostul sub-prefect al pluşei Margiuea-de-Sus , d. prefect a cerut justiţiei , a traduce înaintea sa pe 1 Plaino fini.* După cu» cititorii noştri 'şl vor aduce aminte, demisia d-lui Plaino a fost publicată şi in «Timpul*. >Vocei Covurluiului* dă următoarele ştiri: — Suntem informaţi că s’aB făcut propuneri guvernului nostrn, de cătră nişte antreprenori belgian!, spre a construi 12 poduri peste Dunăre, in scop de a pune in legatară Dobrogea cu România. — Persoane venite din Brăila asigură că acolo s'ar fi aranjând un pod peste Dunăre de cătră armata noastră (?) ţt« pa d-sa acest mod de a mţa, aci st sistem de a consi-ica, şi nu eB voifi arăta la ce se I-b-b ciad ridiculizează cn atăta â iDţs'a celor cari aă albit pen-res'i» atâtea progrese în instrucţi-priţwî. irisi lucrurile confuze şi eom-f * îmbrăţişa pe cele clare şi sim-i este legea constantă a desvol-progresnlnl. Copilul vede toate Iară să distingă nimic fi, prin iîră să înţeleagă ceva. Lumea ipiritul său un sgomot asurzitor care '1 irapedică a şi da aoco-leva. — Nnmai atrigănd aten-pilulni cu încetul şi separat asu irul obiect, spiritul s8B se obiş-limnri haosnl primitiv in care teeastă operaţiune prin Bjntorul ■îem un pas spre cunoştinţă, i limba scoalelor numele de ana-imon. L’Ecole. 8 edit, pag. 350) Mirescn considera numerile in abia cea mai absolută, după cum iu eserciţiile ce 'şi alege, imbră-Detodă cu totul opusă şi gene-azi părăsită. Condu pe elevul în-n mijlocul celui mai profund în-«agă'I materialiceşte ochii, dis-« cin spirit ori ce idee de fiinţe con-i să fii consecuent), şi ’ţl profe-multS certitudine că te vel afla ■abilitate completă de a imprima tul luî cea mai slabă noţiune des-aăr. lumina, nnmai vederea fiinţelor «A' vor familiariza pe elev cu noţi-PŞamărnlul, pe de altă parte, intre-id esemple cu numere reale, con-oate din domeniul de calcnl şi no-acte despre valoarea obiectelor cei nsnale, despre preţnl mancei, des-tanţe etc. Varietatea exemplelor cu concrete are de efect ăncă de a ■ inteligenta şi de a grava in me-lefiniţinnile şi prin urmare diver-ticaţiuni ale operaţiunilor aritme- me8 preopinent insă nu numai probă acest sistem, dară ’i şi ridi-5 numindn'l metoda nncilor, leilor. ea ţinne mat multă de expunere mal mnltă varietate. N. A'trilov. deştepte in suflete aurora nuni viilor stră- j medalia «Virtutea militară* de argint pen, Incit, ed cred ca diverginţa de păreri nu \ trn serviciul de 12 ani împliniţi in gn-este uu rău fără compensaţiune: din po-I dnl de sergent, cu dreptul de a i se plăti trivă , ea dă Bpiritnln! ds in vestigii-1 din fondurile casai dd dot iţie a oastel lei neatârnare şi metoadei I 300 pe an, pensinDe viageră prevăzută la art. 8 din 1-gea de la 27 martie 1872. Numirt, — Prin înalt decret domnesc d. dr. C. Davila s’a nnmit membru in consiliul permanent de instrucţiune, io locul d-lnl Gr. Şlefănescn, demisionat. * .Curierul de Bac&il* scrie : Una din ocupaţiunile cele mai serioase a persoanelor, ce sunt puse a face admi nistraţie, esto jocnl cărţilor. Zile şi nopţi întregi una dnpă alta, sala otelnlni America, eete garnită cn persoane a de 15 Septeuibre, la podul drumului de fer stricat prin inondaţianea Bistriţei, lucrăndn-«e la baterea mior şaram-pol in apă, tocmai trecea pe snb acea SC UI SOIM ADRESATE TI1VE3? UTI_.XTI Rimnicul-V&leiT. Do.anule Redactor»! Desgustul faptelor ce se petrec in acest judeţ, făcăndu-ne a perde răbdarea suntem nevoiţi a le da poblicităţeî, căci numai prin acest mijloc sperăm curăţirea acestui nenorocit judeţ de calamitatea care ăl bău ta ie de căt va timp. Răul, mat s’a generalizat, şi, afară de parchet, ori iu cotro ăţî vei arnucu privirea, scârba t> face 8’o întorci nnmai -Încât. In tribnnalnl de aici, tronează o neruşinată parţialitate, căci condus de un om, pentrn care bună creştere nu esistă, este lesne de înţeles, că nişte asemeni fiinţe, născute ca o povară pentrn păuiăut şi o desonoare pentrn genul omenesc, uu s’a putut întovărăşi decât cu oa-tneui de aceeaşi stofă, cure abuzând de pro-tecţiunua şi favoarea ce li se acordă, degrada prin faptele lor demnitatea ce-ar trebui s’o aibă protectorii lor. Astfel un Tudor FloroiQ, scăpat ca prin minune de Ocuă, pentru falş in acte publice, fiul nuni spânzurat, şi om care prin faptele sale a ajuns teatru Vâlcea tipnl şi eseiupln omului mişel şi care de eigur nu ăşi va fini viaţa decât ca şi tatăl săB, linguşind slăbiciunile unui C. Scriban, din nenorocire preşedinte la aceet tribunal, a ajuns a taci din amicia sa o armă de ex-plotaţiuue pentru sine, aviliiul demnitatea tribunalului şi prestiginl uiagistratnrei. In zioa de 11 cnr-nt din canza unei protec-ţiunl vădite şi revoltătoare a provocat nn scindai, care face pe or-ce om cn oarecare demnitatea na mai călca sala Tribn-nalnlni de căt cu neincrederc şi desgnst, S’a telegrafist gi s’a reclamat in mai multe rândnrî, atât ministrnlni de justiţie căt ş procurorului general de Craiova: răspunsul pună acum este absoluta tăcere. Nu ştiB dacă prin aceasta, voiesc a forţa pe oameni a se sutisface singuri in pieţele o-rayului. Ceea ce ştiQ insă este că e asemen procedări nnjpot aduce de căt triste şi regretabile consecinţ-u Tot sub, protecţiuuea »-cestui fatal preşedinte un alt tâlhar de oraş, un I. Pleşoiaun , scos cu pată din toate funcţiunile fără excepţinne, şi dat judecăţii pentrn abuzuri, falsuri şi .st giuvaer, cn atăt maî preţios cu căt face parte din familia sa, ăl recomandă din noB fi stărui a seconfirma in funcţiona de director al temniţei acesta! judeţ. Aci, după cum ni e'a spus de unul din cei mal oneşti şi inteligenţi advocaţi , un intăr/.iâ a da curs mişeloaselor sale apucături, căci in unire cn acel Tudor FioroiB.care profesează advocatura, forţează negreşit nu fără interes pe nenorociţii intsmnitaţî,prin diferite mijloace culpabile şi neomenoase, a angaja de apărătorii nu pe aceia in care eî nfl încredere, ci pe vestitul FloroiO— Aş putea să ve enumăr sute şi mii de fapte de asemenea natură, mă opresc insă aici cre-zăud suficiente deocamdată a pune publicai in’poziţiune de judeca starea de nenorocire iu care se află acest judeţ. X .. B1BLIOUUAFIE G. Sioil- — Operile principelui ConUvtir, tipărite de societatea academică. tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brânco-venilor. Partea II. Divanul, însoţite de un glosariQ. Preţul 3 I. n, C S- Stoiccscit şi D. St. Cilii. Iiescil, profesori licenţiaţi! in litere şi filosofie. Manual de sintaxa ro mânii, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua. D. Mirescn.—Aritmeticrf cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 I. şi 50 b REVOUŢIA Şl REVOUŢIONARli de 1 1. P. TfUlojaOU. Volumul I-ifi trai lei noî- Librăria Ch. Stefinescu & Barashc A <-şit de sub tipar ELEMENTE DE CALIGRAFIE I-iaşii iu fcStof&no«ou ELEMENTE DE ARITHMETICA pentru uiu! clamelor liceale |i gimnaziale de 1)1 mi trio profesore la Petroscu Univertit ate ANDNCiD Un june oare a practicat mai mult timp programa claselor primare şi-a cursului inferior din licefl, şi lecţiuni de matematică •— avănd cunoştinţă şi de reglementele militare, doreşte dV intra intr’un internat biiB intr’o familie cn condiţiunile cele mai moderate. Tot d’odată anunţă pre dd. părinţi ce bB copii in numitele clase şi ai căror copil nu s’a promovat in ac» st nn, că posedă ce» mai fericită metodă pentru a face pe cei mai puţiu silitori (activi) ia destnl pentru a putea fi promovat' cn deplin Sncces. A se adresa In str. Filaret N. 11 strada Craiovel. N. l-l. TIMPUL f r ^ tt r AHTUITCIU IMPORTANT. CSL «AI TICHII) SI HUIDUIŢII BAGASIN LA STEUA ALBĂ Kxpositiu universală din Paris 187N 'biberon c. c h a r t o n (16, rue d’Alesia, 16) Cu a<“r conţinut, Brevetat. DoA >ia teme,___unul cu pompA. Au avunta Uleie d a nu da gust reu laptelui nici miros fţreu rcspirnţiel copilului cum şi acela d a nu trage grei laptele In buourescl Ia d. ZUrner Karmucist 05 SUB FIRMA O PSfflW ţŞMSlB S Ph Strada Carol I No. o. (Curtea Vechie) ris-â-vls de Sig. Prager Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) __________ ___________= vis-â-vis de Sig. Prager. H Am onâre a lusciiuţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentru | | ~ sesonnl de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, M Dame şi Cor’ ’upă fasonele cele din urmă, — precum fi un atare p i-m transport > lungi de Lak rusesc, de Incht fi de Vucs, ca fi L A Mental ■ de Gnmi. II ri Sub-semu. fj| LXj credere ce a o ■ | 1 care pănă acun a ca şi de eftinăta biue-voi ai da conc fi fasonate cât fi pr,. neutru ploe, prima calitate ; asemenea fi Galoşi II 9 'ţumirile mele onor. PT. Public pentru in-*el mele firme de nn interval de 12 ani '>6 suficiente de fina calitate a tnărfei sperând ci şi da acum înainte, va nd tot-d'a-una atât mărfuri fine terate. Cu tbti stima IPr GOLDSTEIX. I ROMANE ILOc RATE Apare de trei ori pe septemânâ : Dumini ISTo. 1-83 TIST CLI conţinând ’jrl şi Vineri. DOMNUL SCUM VMIC de Ch. Pani de KocK se află de vânzare la tipografia thiel & \ s şi la ioti litanii 08 dlare alâi io Bornei câi si ia districte. Cu No. 24 a început romanul IOANA. de GBORGES SAND, Dnpă dorinţa suprimată din mal mnlte părţi s’a iucepnt cu No. 26 interesantul roman. MISERABILII LONDREI DE PIER RE ZACCONA. Aceste din urmă două romane se vor publica aşa că câte o fasciculă va conţine urmarea romadulnl IOANA şi cea I-altă urmarea romanului MISERABJLlI. 000 JU_ Anunciurile d-vostră i'am cetit prea târ-ipn. Duceţi-vă mâine la poştă şi veţi găsi acolo o scrisbre sub udresa cerută. De o-camdată vă mulţumesc pentru complimentele ce rni-aţl ndresat. Acel care cunosc Hapurile purgative ale doctorului întrebuinţa in lată ce vor avea trebuinţă de curăţenie. _ Ele nn produc desgust nici slăbiciune, căci, in contra celor-alte curăţenii, ace’sta nn lncrăză bine de cât când eBte luată cu alimente bune şi băuturi în-lăritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care şi alege ora şi preotul când ’i convine mal bine să le ia, în conformitate cu ocu-paţinnile sale. Ostenela purgaţinnel fiind pe deplin anulată prin efectul unei hrane bune, ea se p6te repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cutii de 5 şi 2 r. 50 b. It Paris la doctorul Dehaut şi la tote farroa optele. Să se ceră cu fie-care cutie cărticica de 72 pagine, care conţine Distracţiile in tâta limbele. Să se ceră şi manualul în limba franeeaă doctoralul Dehaut, volumul de 400 pagine. Dpposit in BucnrescI 1« Domnii 1. W. Zurrner, Oves-in, SchmBttau, Brues, RiesJor-fer şi Dimbovicl. Am onore a iiniimiii onor. Public, că am deschis acuma o Magasie de tapete Mă voiu sili a pntea oferi in tot-d'a-una mare asortment du TAPETE fi fac cunoscut că chiar de acuma sunt forte bine asortat. Cn totă stima H. HON I OH (793—10) Strada Slirbey-Vodă No. 3. Cp NIîpci ^oc^or 'n me"XXXXX->-XXXXX«i-X4 MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCf-GIURGIU (Smârl Valabil de la 'ÎSUSÎSS* 1878 pana la noi disposit 0CI9UIU HI Cl KESt l-Gll KGll Tr. No. I Tr. No. 3 Diminua 8*ra Itururesrl . . Plecare 9 15 5 05 Jilava................ . 9 27 .» 17 Niiilcşll (Halta) . . . 9 33 5 23 Vidra.................... 9 43 .» 33 Grădişte (Halta) . . . 9 52 5 42 Sosire 10 01 o 51 PI. care 10 11 6 01 IMncsa................. 10 39 6 29 Frăţeşti............... 10 58 fi 49 . Sosire 11 15 7 05 . Plecare 11 25 Şira Niuârda . . . Sosire 11 35 Amiaţtă-ţlj ComailA Giurgid Gll HOlC-JUCl IfFl Tr. No. Smârdii Glurgifl Frăţeşti Bănesa Coniana Plecare Sosire Oimint Plecare 9 05 ... 9 16 ... 9 39 Sosire 10 03 Plecare 10 13 Grădişte (Halta) . IO 13 Vidra.................IO 31 Sluţeşti (Halta) . . 10 39 Jilava.................10 48 Bucur osci.............11 05 Oimlne|i ■ LEGATURI A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. 1, la ora 8 şi 15 minnte, sera la Brăile-Galatz, Roman, Jassy-Suceva, Viena, Berlin, Paris, Petrrsbnrg. II. Trenul No. 1: Cu trenai accelerat No. 2, caresosesce din Vi< nH, Lem-berg, SnceVa, Roman, Galaţi, Brăila, la ora 8 fi 30 minjte dimineţa. III. Trenul N'o. 3: Cu trenul No. 6 de călători care sosesce din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi 30 minute, după ame4ă-4i- B CU VAPOARE DANUBIENE Cu Vaport de portă la G*\ 1) Sosind la Giurgiu din l* Miercuri şi Vineri, cn Trenu ’ 2) Plecând de la GiurgiB în1 Miercuri şi Vineri cn Trenul i ' 3) Plec ând de la Ginrgitl in ţ \ Vineri şi Duminică cn Trenn ,v 4) Sosind la Giurgid din ji Vineri fi Duminică cn Trennv»* N73) La gara Filaret se rdfl pentru vapore. pentru tote staţitii'e până la Viena şi in jos pânăt Intr’o sc61ăde fete din pilrinţil societăţii mal nalte se p| * FEisrsionsr^L în etate de 3—12 ani. Acestâ scoli constă din 8 clase şi este concesionai interiorul Vienel de la înaltul gnvernement al archiducatulnl Austria de j . priimesc acolo pe lângă instrucţia cea mal escelentă şi întreţinerea cea Desluşiri detailate prin scrisori. întrebările să se bine-voiască a adresa cel n la 15 Octombrie către Domnişora ELISE WIENNER, Viena, Stadt. No. 3, II Sto:k. o nai» f le j. * Ba i,.4 :el d «4 Sch mi rA t PHARMACIA LA , .SPEBANTIA” "tJ 26, CALEA MOGOŞOAEI, J6. < DEPOUL MEDICAMEMTELOB FRANCES ’ Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea ee angajezăa e "4 ori-ce comande din resortul medical. BRTJS I -------i '4 I MARELE MAGAŞ1N DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA -A. LA. BELLE josmr FURNISORCL 20, COLTIUL BXJLE-VAIUJDTJTLXŢX SX Face cunoscut onor. Clientele, cil 1 a sosit pentru sesonu] cele mal moderne, fas6ne elegante croite, dupe Costume complecte de Fantasie Redingote Hardington »Jaquette Bospliore Sacco Coupe anglaise Pardessus Besaisnance şi diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se prlinie^tesi ooitoliup de tdte felurile de haine care se erectuMat cu mare promptitudine. CURŢI El MOQOSIOAIET. CASA QRECP1NUJ20 actual UN A1AKE şi BOGAT asortiment de haine din stofele cele din urmft jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tbte felurile Crayatte Flastron, Regate etc. negre şi colorii Lmbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi t6te lucrurile de modă MAI MODERATE •iosc:f ertCiMBAUM Fnrnisornl CnrţiI, No. 20 Colţul Bulevardului şi Mogofoiei Casele Grecenu. Tipografia, Thioi A WViea Palatul .Uaciv*.