ros. VINERI, 22 SEPTEMBRE ANUL lll IS78. [JNAMENTELE IN TOATa ROMÂNIA ............ L n. 47 ............ » 24 IN STRAINATATK 12 80 ll^StRÎIOm şi RECLAME: 30 Uter» petit, pagini IV, 30 bani ii III, 80 bani, pe pag. II, 2 Iei noi Reclame 2 tel do! linia. umăr In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul «Daoin,. A.3srxjJsraiuR.i •• 8» priim^ec in itrăinatat.’: La D-nil //nanei«■ «tem A Vogler In Vienna, Wnlfischiras'» Ino. A. Oppelik In Vienn», 8tubenhin:ei 2; Uudol] Mottt in Vienna. Beiiemtitte 2: J'hiiipp I-ob ir Vienna, Eieher:b:whg»n*e li: ],. I.ang A Comp. In Peşta, lIac 94 176 — 210 — — 6511, 122»|s - Cursul de Vie na, 29 teptembre Renta nngar& in aur .... 84 90 Bonuri de tesaur ung., 1 emil. 112 — ■ > » II i 74 75 împrumutul auatr, in h&rtie . 61 80 > „ » argint . 63 25 Renta austriaca In aur ... 72 56 Lioee din 1866 .............. 112 25 Acţiunile b&ncel naţionale . . 802 — , . auatr. de credit 235 80 . „ ungare „ 211 75 Argint........................ 99 90 Ducatul........................ 5 66 Napoleonul..................... 9 30lf3 100 mitrei germane............ 57 45 Curant de Berlin, 2 ootombre Acţiunile Căilor ferate romAne. 32 80 Obligaţiunile rom&ne do/, . . 82 — Priorităţile C. fer. rom. &>/t 84 75 împrumutul Oppenheim . . . 102 60 Napoleonul.....................18 23 Viena, termen lung..............— _ Pari» , scurt .... 80 90 Calendarul «Jllel Vineri, 22 Septet» bre. Patronul silei : Mart. Foca şi Toan. Răsăritul soarelui: 5 ore 60 min. Apusul soarelui: 5 ore 38 min. Fosele lunel : ultim cuârt PLEOA 1EA TBENURILOR Bncnrescl — Sncoava Bucureicl . . . . 8.15 n 10.— Ploescl....9.60 n lî-Oo Brăila.......i.Ul 5.46 Tecuci 0 ..... 4.48 i Roman......9.06 d Suceava, sosire . .12.03 4 7-15 d 11. O.} 4.45 4 9.55 n Bscnresc—Verciorova Ducuresol..............7.40 d 10,40i} Piteşti................10.13} 3.— ij Slatina................12.311 6.30 n Craiora.................2.90 ) 3.15 4 VJrciorova, sosire . . 6. — n 6.— n Hnoeara—Hacorescl Suceava. ... 6.11 4 6.464 Roman..........8.45 Ş 12.30 4 Tecuci..........12.30 a 5.10 4 Brăila.........3.08 a <10 1 Ploescl.........?.ll 4 Bucureicl sosire 8.30 4 VerclomT» — Itncnrescl Verciorova . . . . Orator* . . . . Slatina........... Piteşti........... Bucurescl, sosire . 11.25 4 . S.— ’efa re trimite o circulară, ca laur lt scuwrile Greciei. (3 oc tom bre, 9 ore dim.) Petresbnrg, 2 octomvrie. ■ Norfo k se va intoarce la Viena pregăteşte pentrn Basarabia o ad-i .t\ţ, ce se va instala indatS după Berlin, 2 octomrre. ut ia Reichstagul ol a sdoptat, in a r citire, proiectul de lege impotriva So-HţtiWr. Aeest proiect cu toată opoziţia teistului din lăuntru este in totul d’o •ziG cu proiectul sdoptat la Sntăia Pesta, 2 Octombre. Ilenor* desminte c»4-goric că partea • cestiunii ocupării ar fi adus I B io isteria IS. Cauza crizei este uurunl (liane fÎDaDţiarS. Este deci neexact că -ml intreg s’ar fi alint cu părerea fiului de finanţe, d. Szell. Ministerul et că trebue să’şl dea demisia, din că ministrul de finanţe a ineredin-tofelol in mănile suveranului. D-nu s plecat din Vienn şi se duce la Bu- }t. Vi» na, 2 oetombre. I telegrafiază din Belgrad, cn data de tmvrie cătră .Politische Corrsspon- de rescnlaţl cn materialnl lor de sb intrat in Serbia. Intre et se Apaşi, 200 de bei şi un batalion kWiniI intreg. A0 trei tnnurl Krnp şi T Pn?ti.€ Zvjrnic, 1 octomvrie. •pe.itoriţ 4in Srebreniţa n’aă lăsat să pe Michti/.e, cap de răsculaţi, şi afi jis o deputăţie ca să ceară  protecţia ib- austriece. Rognsa, 2 octomvrie. Iiiiiţul Montenf grulni a ordonat tuta* (•ipeten iilor vechilor rescnlaţl din Er Hhina să se adune cu oamenii lor, in ş< le 6 octomvrie, la Bilele, unde so-•1 prinţului 81 ra da formei sutorită-militare austriece. BUCUREŞTI |oI tdl Sept. (.3 ootombre) Iu trece sesiune, fără ca bA se Lâdeaseft noul nori gref asupra f. fârâ ca incapacitatea cristali 8i neonestitatea politică clin Iul Mitropoliei sâ nu ameninţe canţonete Aleazarul-lonescu, după ce s’atl constituit odată tn judecători de instrucţie ; după ce-aă călcat hoţeşte casele oamenilor, ca să le fure scrisori şi poate şi linguriţele de argint; după ce-afi dispus asupra ţârei întregi rechiziţiunl, luănd a-vereft oamenilor In contra literei şi spiritului constituţiei; după ce-aă votat convenţia cu Rusia, resboiul şi alte nevoi ; după ce se constitue tn suverani, ignorând şi justiţie şi Domn şi tot, — mal primesc astăzi asigurarea, câ tot ce vor binevoi a vota, e şi voinţa coroanei. Deci d-nil miniştri pun in gura augustului purtător al coroanei renunţarea la prerogativele Sale, supunerea sub votul Conventulul din dealul Mitropoliei, şi intr’adevâr acea renunţare era neapărat necesară . pentru câ altfel naţia n’ar fi pier dut ultimul reazim şi ultima garanţie contra tentativelor ucizâtoare ale acestor oameni. Intr’adevftr, acea renunţare e prea la locnl el , căci fără ea nu s'ar putea vota nici cedarea Basarabiei, nici banca de fiţuici şi nici noua convenţiune cu Rusia, caro nu in seamnă alta de cât profaeerea Ro mâniei intr’o semi-autonomâ guber nic rusească. Iată dar ce soartă ne-aO pregătit adăncile prevederi şi luminatul patriotism al celor, la cari spirtul ţine locul spiritului şi punga diurnaşâ locul inimii. Nu sunt destule până acuma călcările făţişe şi piezişe ale legilor fundamentale ale ţării, nu destule sacrificiile de sânge şi bani, făcute pentru interese nu numai străine, dar de-a dreptul duşmane existenţei poporului românesc, nu’l destul c’am ajuns la discreţia tratatului de Berlin prin înţelepciunea d-lor politică, acuma se mal pregătesc caimelele şi prefacerea ţfirit in şosea rusească, şi a oraşelor noastre in conacurl câzăceştl. Şi pe când toate uneltirile acestea contra rămăşiţelor de autonomie şi de avere ale ţării se pregătesc, parte in taină, parte pe faţă, gazetarii guvernului pretind să stăm cu braţele încrucişate, să ne minunăm de fericirile, revărsate cu im-belşugare asupra poporului, să fim politicoşt, prevenitori, amabili ; să De închinăm inţelepciunil Pâtârlâ-genilor şi Fundeştilor; s’alegem Vodă pe d. C. A. Rosetti şi să ’ntemeiâm astfel viitorul lui Smintilâ, iubitul moştenitor al coroanei României. O asemenea purtare ar fi se ’nţelege patriotică, naţională, măreaţă ; ea ne-ar duce cu vremea, nu la împărţirea muncii ci la munca impârţiril, adică la comunism şi la republica Copil, a mal remas Plevna internă , cetâţuia reacţiei. Daţi năvală bârbăteşte, căci tot se mal află cA-ţl va oameni in ţara aceasta , cari aă moşiile lor străbune, ştiQ carte şi resar deasupra mulţimii. Daţi copil, şi scurtaţi I c’un cap, ca să fie toţi de-o potrivă la minte, la avere, la obiceiuri. Atunci va răsări aurora unei nouă lumi, ântâiă sub formă de ghilotină , in urmă sub formă de cnut, care va pune capac de-apu-rurea comediei liberalo-patriotice. Fie dar. Primim lupta, propovăduită de d. C. A. Roseti, marele rabin al roşilor şi al belferilor, şi vom sta ca Plevna in faţa negrei mulţimi a invaziei ruseşti pentru a mântui onoarea numelui românesc. DIN AFARĂ Comisia aleasă de către Reichstag pentru legea in contra socialiştilor a terminat ântâia citire, alegănd o comisie pentru a redacta hotâririle luate şi a da o nouă formă câtor-va paragrafe ale proectulul. Se zice câ principele Bisraark va asista la ft doa citire care va avea loc luni. cu nouă şi grele loviri. ’itoril piosului aşezământ de 1 universală cu impărnt neogrecesc. .Fremdenblatt* primeşte din Peşta o telegramă specială despre un mee-ting in contra ocupaţiunil, ale căreia amenunte promit a deveni foarte in-resante. In curtea spaţioasă a societăţii de tir din Peşta s’a întrunit o mulţime de lucrători şi salahori, aparţinănd in cea mal mare parte la stratul cel mal de jos al societăţii şi condusă de stftnga extremă. 0 mare parte a ştrengărimel de pe uliţe se uni şi ea cu nobilii cetăţeni suindu-se pe pomi şi incepând a’şl exprima convingerea politică prin strigătele: .Eljen Helfy, jos Tisza!* Pe la 3 ceasuri după prânz întrunirea se compunea din vr’o opt mii de oameni, o societate grozav de amestecată. Intr’o parte a curţii se ridicase un fel de tribună. Ceva după 3 ceasuri Helfy apăru cu suita din stânga extremă. Propus de un membru pentru preşidenţie, fu aclamat ca prezident, desvoltând Adunării scopul partidului săfl, care nu este altul decăt a interpune un veto naţional in contra ocupaţiunil. .Ungaria, zise oratorul, n’a putut să urmeze niciodată simpatiilor sale, nici cu ocazia răsboiulul de liberare al Polonejilor, nici in resboiul italian. Acuma, avănd înarmarea generală, Eljen a torok (să trăeascâ turcul) care a resunat anul trecut prin toată Ungaria nu s’a băgat in seamă şi — armele ungureşti se roşesc de sănge turcesc*. „L’Italie* de la 20 septembre conţine liniile acestea: ,Se vorbeşte mult la Vatican des pre un diferend care s’ar fi ivit intre Leon XIII şi Părintele Becks, general al iezuiţilor. .Nu se ştie cauza acestei neînţelegeri: ne mărginim numai a povesti faptul, adâogând câ iezuiţii afl refuzat să facă propagandă in favoarea dinarului lui St. Petre.* In zilele din urmă ziarele englezeşti se porniseră mal toate in potriva Rusiei, din pricina celor ce se petrec in Afgania. Foile englezeşti învinovăţeaţi pe Rusia câ urzeşte împreună cu emirul Şere*Ali impotriva Engliteril. Acum ,le Nord*, foaia rusească din Bruxelles, publică răspunsul următor la articolele deosebite din ziarele englezeşti cu privinţă la eestia Afganiel. Iată cum se rosteşte „le Nord*: „Ziarele englezeşti, care amestecaseră mal Antă! şi pe Rusia in pornirea lor contra Iul Şere-Ali, şi părură apoi câ renunţă a mal amesteca in pricină şi pe această putere, incep iar atacurile in contrâ’l cu mal multă violenţă ca totdeuna. Aceste evoluţii zilnice arată cât de nervoase, de negândite şi de lipsite de judecată sunt invinovâţirile pe cari presa din Londra le face. L)'a-bia mal este nevoie d'a mal adâoga câ aceste atacuri, urmând crescendo, ca toate polemicele de soiul acesta, ar putea sfârşi prin luarea unul caracter de provocaţie. „Când vedem câ se formulează ca una din condiţiile esenţiale ale restabilirii legăturilor cu emirul „trimiterea înapoi* a trimisului rus, nu ne mal putem indoi că asta e un semn al felului iu care situaţia, de şi Ancă absolut neatinsă, ar putea degenera. „Daca trimisul rus se retrage, ceea ce nu putem lua âncâ asupră-ne să afirmăm, de sigur câ se va retrage in condiţii regulate, cum se săvârşeşte totdeuna întoarcerea acestui fel de ambasade după ce şt-afl îndeplinit misia, iar nu in faţa somaţiilor ameninţătoare ale Engliteril. In zioa de azi nu este deschisă la Peters burg cestiunea de9pre Afgania, şi ar fi din partea politicei englezeşti o stângăcie şi o necuminţie gratuită d'a o deschide. „Rusia, in pace cu Englitera, n'are câtuşi de puţin dorinţa să lovească sad să neliniştească domnirea englezească in India. Rusia nu ţintesce deloc a încurca pe Englitera intr’o ciocnire cu emirul, ceea ce ar fi un joc răutăcios, pentru că intreprinde-rea, deşi până la urma urm lor ar avea isbăndâ pentru Euglejl, insă nu puţin i-ar costisi şi i-ar încurca. „Ancă du ni s’a devedit că guvernul Indiei nu este el vinovat in mare parte, prin pripirea 1 uf, de cearta cu emirul Şere-Ali. Ceea ce insă este sigur lucru, este că mimai singur el va fi vinovat daca Rusia s’ar găsi politiceşte amestecată in această pricioă.* SENATUL Şedinţa de la 19 septembre, 1878 Preţedinţa d-'nî vice-preţedinte D. Briî-tianu, asistat de dd. secretari N. CămS-rSfesca şi M. Ghermani. Şedinţa ee deschide la 2 ore d. a. PresenţI 42 dd, senatori. Se dă citire snmaralaî şedinţei de 1b 3 lobe a. c. D. Ioan Ghica spore că in samar se zice că d-B» a ridicat cnvăntol asupra desfiinţării alegeri d-lal Boboiceann, şi că a cerat ca Seaatal să revină asupra n-nnt vot; pare că ejta o eroare. D-ga a zis, că pentrn scoaterea unei membra al Senatulni şi declararea vacanţei cole-ginlni se cere votul Senatnloi, ceea ce nn se făcoee. D. N. CămSrăşescu, secretar, zice că se va face îndreptarea cuvenită. Se pnne l > vot snmarul ca rectificarea cemtă şi se primeşte de Senat. Se dă citire următoarelor comnnicărl : 1. Adresa P. S. S. Mitropolitul Moldovei, prin care anunţă că va veni la Senat îndată ce comunicaţia va fi restabilită. Se iea act. 2. Adresa d-loi senator G. Fălcoiann, prin care eşi dă demisinnea din mandatul do s nator, (şi pe care a pob'.icat-o şi ‘Timpul, in unul din nnmerile trecute.) D. Dimilrte Bratiaun, vice-preşedinte, consultă pe onor. Senat dacă incnviinţeazâ a se invita senatorul să’şî iea locul, conform oznlal ce B'a urmat. 0 voce. Foarte bine, să se invite. D. C. Bozianu aminteşte arul, că atnncl când nn senator ?şî dă demisinnea, să se invite ca să şi-o retragă. Căzni de faţă nn este tot astfel. Demisiunea este motivată; şi pe căt timp puterea legiaitoare nn este sesisată, şi nn s'a pronunţat ia cestiunea Basarabiei şi a Dobrogiel, d-saera in drept Bă vină aici şi să'şî iea locnl spre a discuta şi susţine opiuinnile d-sale. Prin această deraisinne d-sa se vede că părăseşte cămpnl de Inptă unde l’a trimis mandatarii săT. Prin nrmare, nn trebnesă se primească demisinnea, ci să se respingă. D. vice-preşedinte consultă Senatul asupra propunerii de a se invita d. senator Fălcoiann să vină să'şl iea local. După o disenţie, la cari iea parte mal înalţi dd. senator), daca s'a votat saâ na primirea sad respingerea demisii I, se proceda la vot. Votnl este nat, nefiind majoritatea cerată. Se hotăreşte a se vota din nod adoizi. Se continuă citirea comunicărilor. O dep»şe a d-laî secretar SiIion„ prin care arată că a plecat in străinătate, şi cere cong- diâ pană la intoarcere. Se aprobă eongediul. Asemenea depeşile dd-lor Strat şi Leca, prin care arată că îndată ce se va restabili Comunicaţia, care acum este întrerupta, vor veni eă ia parte la Incrările Senatului. Senatul iea act. TIMPUL Se citeşte adresa il-luî ministru de interne prîn care se înaintează dosarul alegerii senatorului colegiului I de Neamţu, şi se trimite la comisia verificatoare. D. X. Camiirîişescu, secretar, spune cu se va pune la ordinea zilei nrmîUonre interpelarea relativii la perceperea nnor taxe dela preoţii comunelor rurale din districtul Vitlcea pentru pogoanele date bisericilor dup5 legea din 1864. Se pune apoi raportai relativ D legea pentrn taxe in comuna Cartea de Arge? Asemenea şi raportai relativ la proiecta! de lege, prin care se antorisft comuna Fălticenii a percepe taxa de 1 leii la sută din preţul vitelor ce se vor vinde in comună, Senatul incnviiuţează ordinea de zi, pre-cnm şi punerea la ordinea zilei a numiri. Comisiei pentru răspunsul la discursul Tronului. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, d. vice-preşedinte ridica şedinţa, annnţSud pe cea viitoare pentru adoazi. ADUNAREA DEPUTAŢILOR Şedinţa d3 la IU Septembre 1878. Preşedinţii d-lnî vice-preşedinte A. Sta-lojan. Şedinţa se deschide la I oră după rimează. Presenţî 80 d-nî deputaţi. Samarul şedinţei precedente se aprobă. Se acordă congodiă d-lor deputaţi C. Poroineana, A. Ştirbei şi A. Teriachiti. Se trimite la comisiunea de verificare dosarele alegerilor colegielor I de Bolgrad III de Do’jiă gi IV de Rimnicu-Sărat, preenm şi protestul unor alegători al colegiului HI de Doljiîi. Mal mnlte petiţiunî particulare şi cereri de credite ministeriale se trimit la consiliile respective. Se votează cn majoritate un proiect de lege privitor la o pensie viageră unui sergent, care a avut braţele sdrobite din caoza unei esploziunî la arsenal. D. vice-preşedinte, cere ca adunarea împreună cn ministeruljsă hotarească care din proiectele de lege ce sunt inscrise la ordinea zilei, urmează a fi desbătnte cn precădere, se decide a se incepe cu creditele. D. ministru al cultelor spune cu guvernul aderă. D. P. Bnescu, raportorul comisinniî financiare, dă citire raportului şi proiectului de lege prin care se cere deschiderea unui credit extraordinar de 10,000i cu care să se poată restaura încăperile bisericei St. Treime din Cumpina, spre a se instala intr’easele şcoala primară de băeţî de acolo. Se pnne la vot luarea in consideraţie a proiectnlnî de lege şi se adoptă. Art. I se adopta fura discuţie. Se citeşte art. II. D. B. Mania întreabă dacă acea şcoală primară esi9tă astăzi, şi dacă asistenţa eî nn este întreruptă din cauza localului. D. ministrul cultelor spune că şcoala eHÎstă şi suntem chiar datori să o intre» ţinem, dnpu cum aţî putut vedea din expunerea de motive. Exte o donaţiune fă- EOIL ETON U L „TI M PUL U1 * CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC.,. (nrmare şi fine) Aşa clar, cura remâne cu Cima-bue publicat architect celebru? Efl n im pretenţinnea de a şti toate zice d. Ureche. In“â cine afirmi ceva pretinde de reguli, <.k ce afirmi este adeverit, şi cel ci iritat mijloc psntru d. Ureche ca pentru orl-care altul, de a dovedi ci nu are pre-ten{mnea de a şti toate, este de a nu afirma nimic acolo unde nu ştie nimic. Si apoi, mal adaogi d. Ureche, şi apoi Giotto, (colarnl Ini Cimsbne, nu era architect. Acest argument Ci lisim firi respuns. OrI-ce ara mal zice noi, i-ar slibi efectul. Cu aceasta am terminat reeapi tularea criticei noastre in contra studiului d-lul Ureche şi ilustrarea intimpiniril d-sale la acea critici. Ne reinâne inei o datorie de Îndeplinit : ne remine de arătat ci titorilor ci o asemenea critici mi nuţioasă eşl are insemnitatea el in starea literaturel române de astâzl. şi câ nu este o lipsi de respect cată Stntuluî de familia Bnjoreann, cu obligaţiune pentru Stat de a întreţinea •icenstă şcoală. Statul încasează venitul acestei donaţinnî, şi prin urmare, este dator să ingrij°nscă de întreţinerea şcoaleî. Se pnno 1» vot art. 2 şi se primeşte. Se pnne la vot proiectul de lege in total, şi se primeşte. D. C. A. Rosetti, ministrul de interne, prin art. 7 şi 8 ale legii din 1861, relativă la împroprietărirea ţăranilor, se prevede ca intimp de 10 ani să nn se poată înstrăina acele păinănturl de căt cu onr--e.xrl condiţiunl pe cari le cunoaşte Camera. S'a descoperit insă in multe locuri că sătenii sunt amăgiţi... (aprobare). De aceea a făcut un proiect de lege in această privinţă pentrn a face ca pe viitor sa nu se mal eludă legea. De şi gnvernul putea să fiică a se munţi ne in vigoarea eî legea din 1861, majoritatea consilinloî de miniştri a foBl de părere că e9te mal bine a ve presinti un proiect de lege (Aplause). Roagă su se recomande de urgenţă secţiunilor, >fiind că urgenţa cred că este in inima d-voastră*. Voci. O primim in unanimitate. Se pune Ia vot urgenţa şi se primeşte in unanimitate. D. ministru de interne, ^Cele-alte proiecte snnt cele următoare, din cari unele ale colegului meă de Ia regbel: Pentru un credit suplimentar de lei 800,000 cu care să se plătească sumele ce resultă din lich:durea socotelilor internaţionale in serviciul telegrafelor şi poste'or. Proiectai de lege relativ la deschiderea unul credit estraordiuar de lei 3,0 16 bani 57, pentra achitarea mal multor cheltuelî făcute în anii 1873, 1874, 1876 gi 1877. Pentrn deschiderea unul credit suplimentar la cap. 7 art. 24 al bugetului de resbel pe annl 1878. Aceste proiecte de lege se trimit la comisiunea finanţmră. Proiectul de lege pentru legitimarea ordonanţei Nn. 2,013, Proiectul de lege pentru scutirea comunelor Caşinul din judeţul Bacăă, V6n£-toriî-Neamţului dinjadeţul Neamţu, Stăli-neştl din Fălciu şi Braniştea din jodeţul Neamţu, de plata sumelor ce datorez Statalul din arenzî, procente şi deficite de la moşiile ce aii ţinut fn arendă. Proiectul de lege pentru scutirea locuitor, lor foşti arendaşi in perlodol 1866 pană la 1871 aî moşiei Statuia! Hanseni şi Zarneştl, din judeţul Cahul, de plata datoriei ce fignrează asupra-le din arenda deficitul acelei moşii în sumă de lei 82,874 banî 52, plus procentele cuvenite. — Adonarea decide ca aceste trei proiecte de lege să se tr&mită în cercetarea secţiunilor. D. ministra de externe cere numirea u-reî comisinni, care să studieze documentele diplomatice înfăţişate şi care, in acord cu gnvernul, să ajungă la un proiect de încheiere. D. N. Dimancea, pentrn cl cestiunile sunt mari şi cer a fi desbătnte de un nn-mer impozant de deputaţi, dintre cari, din întreruperea comunicaţiilor, lipsesc mnlţT, roagă eu se mal adaste căte-va zile şi tot- pentru publicitate, dacă ne am oprit aşa de mult la cercetarea unei procedări puţin obicinuite in viaţa literara. Ne vom îndeplini această datorie, după ce mal ăntăift vom fi încercat a ne esplica şi cu d. Petru Grădiş-teanu. II Cu d. Petru Grădişteanu ne putem esplica mai uşor. D. Grădişteanu, intr’un av6nt de g^nerositate, a intervenit in discuţia noastră cu unii (du cu toţi, cum pretinde d-sa) din scriitorii .Revistei Contimporane/ s’a pus neprovocat să apere pe dd. P. Ghica. Marianii şi alţii să şi critice apoi la răndul a6u „Convorbirile literare." 1). Grădişteanu fusese, ce e drept, criticat şi d-sa in „Convorbirile* din 15 Sept. 1871 pentru o mică fantasie dramatică asupra umbrei lui MihaiQ Viteazul. Dar dacă acest fapt poate pune la îndoială imparţialitatea judecftţel d-sale asupra „Convorbirilor*, nu împuţinează intru nimic generositatea avântului d-sale. 1). Grădişteanu nu este erudit şi literat ât-professo, nu este ca <1. Ureche profesor de literatură şi istorie la o Universitate a Statului şi dacă d-sa ar comite pe ici pe colo unele erori in afirmările sale, dacă d’odetă sa 86 roage bioronl ca sil telegrafieze d lor dspntnţl spre n veni cat mal în grabă. D. ministru de estimo spâne că era o datorie din partea guvernului cu să sesi-seze Camera despre această ceşti ane. Camera, în deplina el libertate, să hotărască ce va socoti de coviinţiă; gavernul este la dispoziţiunea ei. D. B. Mania e recunoscător şi satisfăcut de esplicările dat de d. ministru de esterne. Ne mal iaănd nimeni cuvântul, incidentul se dec'ară închis. D. P. Bnescu, raportorul coniisiunil financiare, dă citire raportulnîşi proiectelor de lege pentrn despăgubirea d-lul Aninopann, inginer inspector, de ch el tu ^*1 i le făcute atăt cn transportai, căt şi cn şederea pe la olelnrl; ministerul de agricultură, comer-cid şi lucrări publice proeintă nu proiect de lege pantru deschiderea nuni credit de lei 1,500. Comisiunea financiară esaminăud acest credit ’J-a aprobat. Discuţianea generală este deschisă. — Se pune la vot laarea în considera-ţiune şi se primeşte în unanimitate. Dopa oare care d isc aţi© adunarea adoptă proiectai de lege. D. P. Bnescu, raportatorul comisinnel fiuanţiare, dă citire raportului şi proiec tulul de lege pentrn diurna d-Inl Dimi-trescu, membrul curţeî de apel din Bucu reşti, rest din transportul şi diurna p ntru timpul căt a presidat curţile cu juraţi din Argeş, Muscel şi Dămboviţa, în sesiunea din decembae 1876 ; diurna unuî birjar pentrn transportai procurorului tribnnalu lui Muscel în urmărirea banditului Pisi-carn, şi alte mici cheltuelî, dopa cum se arată lămurit în espunerea de motive, toate în sumă de lei 586, bani 71. După luarea în consideraţiuue a proiectului de lege şi adoptare.i articolelor în parte, se pune la vot proiectai de Itge în total. Se face apel nominal, şi nefiind prezenţi de căt 52 depntaţ», şedinţa sa ridică la 3 ore, şi cea viitoare se anunţa pe a doa zi. ARMATA ROMANA In ros boiul ÎSTV/TS (De un martor ocular.) Un amic al României şi îndeosebi al armatei române ne-a atras aten ţia asupra următorului articol, trimis de câtrâ un distins militar ziâ-rulul Schlesische Zeitung“. Cu toate reservele, ce ni se impun fireşte ia la citire şi pe cari trebue să le facem in mod espres, articolul conţine totuşi multe trăsuri de exactitate şi de adevăr. Pentru a ne putea folosi de esperienţele, câştigate in campania trecută, cată neapărat să descoperim lipsurile şi scâde-derile noastre, şi ni se pare câ multe din aceste sunt indicate in şirurile următoare, cari departe de a ne măguli, ne spun fără incunjur multe din ' efectele noastre. cunoştinţă de eausâ in căuşele, in care binevoeşte a Be amesteca, dacă e. ar cere (pag. 404) de ia rimă masculină a d-lui Emineseu, intrat— vad, să aibă aceeaşi silabă ultimă, ca şi când rima ar reclama aceasta vre o dată şi nu s’ar cere numai identitatea sonurilor incepînd de la vocala intonată fără privire la cele lalte sonuri ale silabei (d. e. loi — foi, chaos—-flots, gloire— boire'. Tla-cine)\ dacă. in alt exemplu, ar susţine in contra cl—iui Uodnărescu (pag. 305) că epigrama trebue să fie da genul satiric, ceea ce, precum ştia toţi câţi au studiat această materie, este nee-xacfc; dacă in un al treilea exemplu, ar crede (pag. 400), câ după Dar-win oamenii sunt descendinţii direcţi ai maimuţelor, pe când Dar-win ca şi Hueckel — precum este obşteşte cunoscut in lumea cultă — susţine că oamenii se coboară numai din acelaşi neam cu maimuţele de astăzi şi nu sunt descendenţii, ci colateralii ier , — totuşi asemenea erori ale d-sale nu sunt primejdioase, nu se impun cu autoritatea unui curs de literatură şi ştiinţă minţii şcolarilor şi nu viţiază cunoş- ..... ......... , tinţele altora in urma vre unei in- ar arăta chiar oare care lipsă de I crederi deosebite in afirmările d-sale. Sunt zece ani do atunci,de cănd după reducerea efectivului armatei, care a urmat evenimentelor re-iboinice ale anului 1860, ăral propusesem să fac o călătorie scurtă in principatele Dunărene, lucru, la care mă ’n-dt-runase mai cu seamă un căpitan român, a căruia cunoştinţă o făcusem trecând prin Uraşov. Mi-a plăcut in-demânateca purtare militnră a nou-ul meii cunoscut, care in dealtinin-trelea fusese şi in serviciu rusesc şi câştigase la Savastopol ordinul sf. Anne, şi primiiu cu bucurie propunerea sa, mal cu seamă pentru câ mi se dedea cea mal bună ocazie de-a fi introdus in cercurile acelea, cari pentru mine a militar erad de cel mai mare interes, căci armata română, pe atunci ăncă in naştere, nu făcuse ăncă a se vorbi de ea nici in restimpul acela nici cu mult mal târzia; existenţa el era ignorată, căci abia se putea admite, curucâ intr’o zi s’ar putea presenta posibilitatea de a vedea resolvăndu se chiar cesţinnl mal serioase cu a jutorul puterii armate şi prin ea. Pe atuncea o călătorie la Bucureşti era o intreprindere mal mult ori mal puţin cutezătoare, căci nimeni nu gândea ăncă la construirea drumurilor de fier; şosele erafi puţine, in cât cine n'avea afaceri serioase, care-'l sileai! in mod absolut de-a merge ’n România, acela evita serios de-a se espune nenumăratelor incidente neplăcute a unei călătorii anevoioase pentru a ajunge in capitală plin de desiluzil de tot felul. Era tocmai o sărbătoare mare,—de nu mă inşel Bobotează—cănd ne-am pus pe drum in diligenţii de la Braşov la Bucureşti. La asemenea zile mari toate cancelariile autorităţilor publice sunt inchise şi nici la vama de la graniţă nu se făcea escepţie, căci când, dup’o cale de jumătate de zi am ajuns la trecătoarea Predeal, steteaO o mulţime de care de amândouă laturile şoselei, cărora li se refuza intrarea pe teritoriu românesc tocmai din cauza aceasta. Asupra mea incidentul făcu nn efect comic şi da-’a nu m'ar fi liniştit asigurarea căpitanului med, cum că această piedică se inlâturâ repede şi simplu prin eăţl-va lei vechi, rui-ar fi venit mult mal de grabă gustul de a mă ’n toarce, de căt de-a sta in bivuac fără de voie până a doua zi, in afară de stâlpii tricolori. Dupe 36 de ore de călătorie puţin interesantă.ajunserăm in Bucureşti, unde după puţine zile făcui cunoştinţa ministrului de resboid, a căruia purtare prevenitoare iml făcu petrecerea acolo relativ destul de plăcută. Am găsit multe lucruri, care mi se prezentad cu totul alt- oi «ţ I < . Trebue chiar să relevăm cu re cunoştinţă in d. Grădişteanu, că ina-inte de a intra in arena luptelor critice, ne arată pregătirile d-sale pentru acest scop, ne invaţă (pag. 385) etimologia grecească a cuvântului critică. A'prejiv a judeca, rr/v-rjirtâ, şi ne spune inalta idee, ce şi-o face D-sa despre misiunea criticului : Criticul trebne să semene cu acei înţelepţi bgtrăni a lui Fenelon, cari prejed la luptele pacifice ale atleţilor iu arena, ce el aii umplut odineoară de sgo-raotnl triumfului lor. Bătrăneţea inţeleaptă şi triumfurile anterioare le cere D-sa cu tot dinadinsul de la un critic, pare a ne imputa noă lipsa de bătrâneţs (pag. 390) şi se întreabă cu ironie (pag. 391): Dar unde este şi arena, pe care D. Maiorescu să o fi umplut vre odată cu sgomotnl triumfurilor sale? Aceste aspre condiţii ce le impune D. Grădişteanu unul critic in chiar momentul, cănd şi D-sa îmbrăţişează această misiune, produce o mare impresie iu favoarea D-sale, şi din parte-ne, fără a l mal intreba de vârstă, suntem pe deplin încredinţaţi de sgomotul triumfurilor cu care a umplut odinioară arena literară. fel, de cura mi le aşi fi 4 dar farmecul noutăţii mă c i| pentru multe şi, deprins d M rie c’o schimbare când mn când mal inceată a intăm lor mele locuri de petrecere ir ţiiu curând familiarizat. I K care va fi contribuit in ra l ţial ospitalitatea proprie Roi in prevenienţa sa faţă cn if Până peatuncl armata era p I cu totul dupe modelul frânezi ceiurl franţuzeşti, cari ’ndml trelea daă tonul in toate cla" bune ale României, o frivolă < de-a vedea, care e comună julor in genere şi se impacă cu ideile, ce le are un gem spre disciplină, se putea vet tr’un mod nu tocmai lauda j orl-ce ocazie in defectuositt tregulul sistem al armatei toate acestea se observa p< rea o silă nenaturală ; astfi I calele publice ofiţerii inferio oară nu puteau şedea pe s< fiinţa de faţă a unul ofiţer si ■ fără ca acesta sâ-i fi invit* ântâio. Despre o viaţă ca inş merazl nu era nici vorba, 1 A corpul de ofiţeri al aceleiaşi ti® comunica intre olaltâ de câlaji căt trebuia pentru servicii i nuit in mod cam lax. AR i cazarme oamenii nu se maţi-H teaâ intre el. Abia de la su t tron a principelui Carol de zollern a ’nceput a se ’nlâti ;S temui de păn’atuncl , inst ^ franceji Încetară din funcţii» lor şi de atunci se lucrează tivitate neobosită pentru a t tem’inic armata, reformă ce ţf mântuit nici astăzi ăncă, ivA tuşi a avut unele urmări folo tţ incât cu timpul, presupuind mânii nu vor sta la jumâtati 3 mulul, armata se va putea <,#i la un grad oare-care de peu nare, de se vor utiliza cum vine esperienţele câştigate ii pania din urmă. Anul 1877 aă avut să araţi armata era de o samă cu mi.i el. Toată lumea se interesa s’ \ căci publicul cel mare nici şt există armată română. Calafatul şi Olteniţa aii fus de’ntâl probe pentru singel al armatei române, care a intere in evenimente, de odată şi pute. mite că nepregătită; şi deşi in două puncte n’a jucat de o cai un rol de cât art leria, intru-ă .l dat ocazie de-a respunde la fo inamice, dar totuşi aceasta ni i era o tragere la ţintă de răndt succesiv oamenii s’aă obicinul acea muzică ciudată a grana ce sburaă peste capete, şi a şr. lelor, ce se spărgeaCi pe sus. Tr jj de infanterie, ce steteaft in b bateriei, aâ primit deocamdată : Aşa dar cu un asemenea 11 sperăm, câ ne vom inţelege mi| şor, şi ne grăbim a o incerca. Despre D. P. Ghica observase 1 tica din Convorbiri, câ D-sa, int limbagiă violent, grămădeşte cuîi tele cu prea mare imbelşugaren şi cu toată gingăşia logicii. D. Grădişteanu justifică unele jă aceste grămădirl, esplicăndu-ne >4 sebirea ce există intre terminil (d şi aşa ne arată, ce bine a impui! nat D. P. Ghica, in gloată şi in i sordtne, speriat şi exasperai, rup sfâşiat, doue fete şi doue copile, f? rerc, exasperafiune şi desperare, jj Noi credem, că D. Grâdişteanal a nemerit puntul In discuţie. Inii barea nu era, dacă in grămada 1 cuvinte a D-lul P. Ghica se poî găsi vre o deosebire lexicală ini fie-care cuvânt şi celelalte puse lâi dânsul. Căci aceasta era ştiut t mal naiute : limba nu’şl creează i| vintele in zadar; din momentul |l care pentru acelaşi fel de idei su mal multe vorbe intr’o limbă, enl sigur, eâ fie-care din ele va avea | nuanţă de inţeles, prin care se di sebeşte de celelalte : alt-fel nici ; s’ar fi creeat. Dar singura întrebare »ra : da este iertat unul scriitor, de a gr inâdi cuvintele in moiul cum a cut D. Pantazi Ghica, de şi fie-ca TIMPUL A ■ obicinuitele plecăciuni, dar jtua câtorva dragii mamei, front, borab mlnrea, făcea iiassel soldaţilor un efect, fivioşa, nu-i întrista. Pe a-rinirea vre-unul soldat pe pio dedea ocazie de-a pune l are jumătate din ţara, iar jicau unul mort necroloage lui intregi pentru recunoa-fiemărginitef vitpjil; şi pe Inele căt şi ţara er>G anei ! iaive de a nu’şi imagina a-«le părţi serioase ale resbo-[r’un mod mal iutunecos, de era pa atunci, toţi secun-ituiada oficială, fără a le tre-| minte măcar, că lucrul ar iveni intr’o zi cn mult mal |ea Nicopolel dete ineurând |jel părţi a armatei să treacă Drio străin, căci evenimente petreceatl dinaintea Plev-. raQ tocmai aşa, incăt să se kibili un progoostic favora-rior ruseşti. Pe mine perso-^română mfe interesa intr’-I fitraordinar, incăt imi pro-părăsese cartierul gene-şi să in& ataşe- la divizia a lui, care luase poziţie pe rna-fept, al Dunării. La iuceputul ^nâfc trecui Dunărea pe la Ni-unde stâtui două zile, pănă t trece cai! in Bulgaria, apoi fcl» Călim Ceţrne, unde tabăra luoment statul-major al di-[o brigadă de infanterie şi işul regiment I de artilerie (va urma). BKYISTA ZIARELOR ^ .m aşteptat mult timp, ina ie a publica şi noi, atăt ad-re;rcsectantului Rusiei, cât şi guvernului nostru, a fost câ voiam să avem testul acestor documente, ca să urmă discuta şi releva găsim intr'ănsele umilitor, jdios tot-de-odată, pentru sită. ştaptat insă in zadar să publicate actele in cestiuue imtorul oficial* ; şi dar, ns nu mal putem păstra tăcerea, âebuc sâ vorbim. *u o facem aceasta |>entru ca* ■ ide astăzi; nu cerem espli-Mul Cogălniceanu, nici ne a dobândi o rectificare din |)uinisterulu[. Si chiar de am lo asemenea declaraţie din [ :abinetulul, cum că neesacte lirile noastre, totuşi nu am [ci un temeiCi pe tăgăduirile eilor noştri. Si causa că nu pe adversarii noştri, este câte ori el aii contestat alele ce arătam, din nenorocire are nuanţa sa proprie de 1:1 noi am susţinut şi susţinu. Căci tocmai operaţia [le a distinge nuanţele prea unor cuvinte cam de aceea, este contrară intenţiei __P: de novelă. **Vt*r imputarea adusă scrierii ntazi Gbica este acea „gin-P'V precum anumi am ob-in ,Convorbiri*, şi D. Oră-a crezut a apăra pe D. I*. spnnftndu-ne indetaift tocmai intelectuală, prin care se 4 sţl-iebi cuvintele d-Jui Ghica cât .gingâgia logică* ! ') i d. e. (variâm exemplele cu o *)Jiin ultimul nutnăr al ,Revi-Pantazi Ghica scrie (pag. 350) ’J a era teaăr, frumos, voinic, na8n-riteaz, face o grâmădire de cuvinte ; cel puţin mândru ţi vite a. t să lipsească; şi când d. Grâ-j şi-ar da osteneala a ne aci deosebirea ce există totuşi •inie, mândruţi viteaz, noi i-am ie admirându-ne .gingăşia lo- tltim exemplu din d. Pantazi [.Revista* pag. 353), şi am explicarea. (■ c,ne-va a putut descrie bucu-ricirea, ce simt nişte vechi şi bun> pentru ţară, toate prevestirile, ce am făcut, aii eşit adevărate. Cine nu şl aduce aminte cu câte aprindere amicii cabinetului contestau veracitatea faptului ce anunţam : că Rusia ne cerc Basarabia. Atnncl gazetele radicale, cn să ascunză planurile ulterioare ale şefilor radicalismului, ne aeusail, cu multă violenţă, că neadevSr grăim In faţa nnţiuail. Naţia a mu să răspimză : cine, din noi şi adversarii noştri, neadevăr a grăit? Destăinuirea dar, ce voim să facem astăzi ţărel, este aceasta : Ministerul se teme de ocuparea Do-brogiel, şi spre a săvârşi această ocupare, fără să fie silit a vărsa din nofi sânge românesc, el a priimit următoarea declaraţiune din partea guvernului rusesc: .Vă dăm Dobro-gia, cu garanţia, că nimic răâ nu vi se va întâmpla la ocuparea el; luăm asupra noastră a vă deschide toate porţile locurilor, ce vi s’aă cedat de Congresul din Berlin ; dar punem o condiţie In schimbul acestor promisiuni ce vă dăm. Con-diţiunea este : O nouă convenţie, ce veţi trebui să faceţi cu noi, în virtutea căreia Rusia să aibă totd’auna trecere liberă prin ţinuturile l)o-brogiel, de câte-orl voui fi In viitor In resbel cu Turcia.* Această nouă conveuţiune este actualmente in cercetarea cabinetului român. Membrii ministerului, de şi mulţi dintr’ănşif sunt oomplec-tamente ameţiţi de răsfăţurile puterii, totuşi sunt cumplit munciţi de această nouă şi primejdioasă propunere, ce veni din noft, ca un noă, trăsnet, din partea diplomaţilor din Petersburg. Aceasta reese chiar din termenii adrcseT reprezentantului Rusiei. A-ceastâ adresă are aerul a ne zice : ă Rusia ne iartă de toate opunerile, ce ’I face naţiunea In privinţa retrocedărel Basarabiei; ne iartă că nu am ingenuchiat şi, cu capul plecat , cu inima smerită la cererea el despre Basarabia, noi nu am răspuns: vă dăm şi Moldova toată, nu numai Basarabia; dar ne iartă... cu o singură condiţiune... aceea ca, In viitor, să fie ţara noastră In acord cu vederile guvernului din Petersburg. Acele vederi dar, de cari vorbeşte adresa Rusiei, nu sunt altele de ât conv *nţia, care este din ncă * se in-cheia cu guvernul român, in privinţa trecerir armatelor împărăteşti prin ţinuturile Dobrogief. Şi ce însemnează acel stil sec şi despreţuitor pentru România?... Reprezentatul Rusiei zice că : guvernul Maiestăţii Sale doreşte a întreţine relaţiunl de amiciţie cu ţara noastră. Dar azi România e deplin independentă ; această neatirnare este recunoseutâ de Europa intreagâ. auiici, regăsindo-se in supreme momente de primejdie, Sşî poate face o idee de bucuria şi fericirea acelor nobili cai şi a lui Radu Buzescu regăsiudu-se; caii nincliezad, suriaQ, se jucau, puneafl boturile lor pe obrazul s8fi; el ridea, plânge», El mângâia, 51 sărut», 51 îmbrăţişa intr’o nespusa frenesie de mulţumire. Doamna, deşteptată şi dănsa, privea pe fereastră această scenă poetică, lacrima curgeau pe figura ei, lacrima dulci şi cousolătoare astă dată: ea trăise păuă atunci lăngă o fiară sălbatec», şi acum se găsia intre oameni cari, ca dănsa aveau o inimă, simţian şi lăndaii pe Dumnezeu. După ce aşeză caii Ini Radu la grajd, puse de’i curăţă, EI ţeselă, SI periă , Ie aşternu floare de f5n şi pae moale; Nu le dete şi ovăz?--------- Dar destul de aceste lucruri elementare, aşa de elementare, in cât d. Grâdişteanu (pag. 386) ne cam ia in nume de răâ putina seriositale a puntului nostru de vedere, din care am criticat numai cuvintele , şi nu caraeterele persoanelor, verisimilitatea situafiunilor, tesa morală a novelei d-lur Ghica! Pare că ar fi fost serios , pare că ar fi fost cu putinţă de a vorbi despre caracterele şi tesa morală a unul scriitor, din a cărui pană atl eşit pasajele miraculoase relevate mal sus. Şi cum eram să discutăm noi fi Şi cea mai mică fineţe de stil cu şi ce dar ar fi putut împiedica pe reprezentantul murei impărăţil să zică : guvernul rus doreşte să intre-ţie relaţiunl de amiciţie cu guvernul român? Acestea sunt uzurile internaţionale dintre doă ţări, egal su-veraue şi independente; acestea sunt semnele adevăratei amiciţii?... Căci altfel, s’ar putea susţine că Rusia ne zice: .Aţi fost până ieri sub suzeranitatea de formă a Turciei; astăzi sunteţi, de fapt, sub suzeranitatea mea*. Iată gradul de decădere, in caro ne-afl îmbrâncit radicalii, cu politica lor culpabilă şi nedibace !... Cine a uitat, afară de cel devotaţi guvernului radical, că in primăvara anului 1877, marele duce Ni-colae nu a adresat cabinetului nostru asigurările sale, ci a adresat locuitorilor ţărel acea faimoasă proclamaţie, ca şi când nu am fi avut un guvern regulat, o administraţie independinte şi un Suveran al României; ca şi când s ar fi adresat proprielor popoare ale tutulor Ru* siilor !... Iată faptele radicalilor! Ţara trebue să cunoască tot ce se urzeşte, tot ce o ameninţă in viitorul el, tot ce mâine poate fi un fapt implinit, primejdios, vătămător intereselor române... fapt insă. pe care nu am mal putea mal târzie să—1 ridicăm din povara ţărel, fiind deja desăvârşit. Până dar mal este incă timp, noi protestăm şi in privinţa aceasta, înaintea ţărel, inaintea bărbaţilor independenţi şi drept cugetători, şi 'I conjurăm, din noG, să se unească şi in privinţa aceasta, ca 9â inipe-Jice cel puţin consumarea acestei ultime jertfe, ce voesc radicalii să facă din interesele ţărel, pentru mân-ţinerea lor la putere; şi deşteptând pe toţi bărbaţir independinţl, le cerem concursul tutulor, spre a opri pe d. Rosetti de a inclieia şi a-ceastâ convenţie, dupe care Ruşii ar putea trece ori când prin Do-brogea la cas când Dobrogea s’ar primi de Romănf! Sub titlul ,Alte camere' .Vocea Covurluiulnl* publică următorul ar tic ol : >!□ societate civili, aut le*, aut vis, valet. Est au tem et vis quaedam le-gem simulam; et le* nonnulla magii vim sapient, quam equitatem jnris. Triple* est ifjitur injustitiae foni; vis mers; illaqueatio maliţios» pretor tu legis; et accurbitas ipiius legii. . . - (Bacon, Legum legea, aphorism. I). Cestiunea care cn drept preocupă astăzi ţara este dacă in urma tractatului din Berlin, care vroeşte o ne Ina Basarabia, a ne da Dobrogia şi a da drepturi civile şi politice evreilor, Camerele de astăzi pot sa3 nn st», sah trebneca să facă loc nnei Constituante, uuel Alta Camere. d. Pantazi Ghica , când insuşl d. Grădisteanu, care fără îndoială scrie mai bine de cât d. Ghica, şi are o simţire mal dreaptă pentru convenienţa stilistică, arată cum am zice siuceritatea de a ne imputa din observările noastre asupra d-lul Marian, cel care beuse ceaiul la doamna Cutare, următorul gaheism : Mai ca samă imi displace, de la un critic atăt de autorizat, galicisme cn a-ceata: ,P-sn iubeşte ia (austrie* ; decănd e ţar» romanească, Romănii afi zis: d-Bale el place* dar nn »d-sa iubeşte la (austrie * A trebuit să easă la iveală nn limbiBt de forţa d-lni Maiorescn ca să introdncă asemenea locuţiuni. Grozavă e slăbiciunea limbistului criticat de d. Grădişteanu ! Inchipu-ţi-vă numai : el vrea să-şi bată joc de un autor, care intr’un mod cam greşit imiteazâ stilul francez de feuil-letoane, şi in loc de a zice despre acest autor ca toţi Romănii câ-i place sâ stea la vorbâ, zice ca Fran-cejii ,d-sa tubeţte la .causerie* ca la Paris ş; o introduce in .Revista Contimporană.* Ce mai galicisiu! Este aceasta o epigramă saii enigmă ? intreabâ d. Grădişteanu (pag. 396).—Şi una şi alta; epigramele, ca şi flueţele d« stil , sunt uneori enigme, a căror deslegare atirnâ de la înţelegerea cetitorului. Dacă ne vom întreba ce este Constitu-ţinnea unei ţErî, vom ave» neapărat răspunsul că este legea care întocmeşte starea el politică, cîre statorniceşte drepturile locuitorilor eî; că a face safl a preface o Constitaţinne este a crea Statal, dănda’i cutare saQ cutare coudiţiuni de existenţă, cn alte cnvinte este a ’i da chipul vinţeî ce are de trăit, forma g'a de guvern, iustitaţiunile sale fundamentale. Dar cine are dreptul, Iu ţările cari se cărmu-esc prin sine insEşî, de a face sad a preface «ceste coudiţiuni ? nn poate fi in do-doDBrilă că ele singure şi numai ele. Când ele afi iotocmit aceste condiţiunl, când afi creat acest Stat, ele numesc tot o dată pe agenţii cari nQ a exercita funcţiuni anume determinate şi mărginite ; ast-fel ele numesc pe Domn, ele alcătnesc justiţia ele nnmtsc Camerele; ear aceste Camere n'aQ alte puteri de c9t acele ce li se daO prin Constituţiunea care a fandat Statul. Şi fiiud-că este vorba de Constitnţinnea noastră, vom observa că adevErul principielor de mai sus rEsAre din articole exprese, din cari nnele lămuresc atribuţinnile fin-cărel puteri a Statului, iar altele hotăresc in chip poroncitor că nicl-o schimbare nn se va putea face in Constituţinne, ba nici chiar o revisiune parţială, fără d'a fi chie-mută ţara de a trimite Adnnări noE (art. 129, 36. 90, 32, 33, 3J, 37, 40, 17, 49, 50. 33, 87. 84, 84, 101, 103 HO, 113, fete.) Aşa dar Adunările ordiuare legiuitoare, cărora le este încredinţată numai atăt activitate, cată Constituţiunea aO socotit a le da, na se pot erige in Adunări Constituante, şî nn pot hotărî despre trebî cari ies din cercul obicinuit a unor Adunări legiuitoare ordinare. Să nu ni Be zică că puterea legiuitoare poate face tot ce va vroi, de vreme ce ea poate face legi şi de vreme ce legile sunt obligatorie. Noi credem eă puterea legiuitoare poate face orice lfge, inse nu Constitnţinnl; ea nu poate schimba intocmirea actuală a ţErei. Altfel ce ar mal insămna art. 31 din Constituţinne, că toate poterile Statului emană de la Naţiune, care nu le poate exercita de căt numai prin delegaţione (adecă prin Camere) şi dnpă principiale şi regalele a-şe/.ate in Constituţinne?... Să nuni se dea exemple din istoriă, când şi pe unde aO nrmat alt-fel, căci nn este folositor ca fiecare ţară să reproducă in viaţa ei toate fesele, fie şi acele rătăcit-, prin cari oQ trecut alte ţErî, saQ insuşl ea, in momente de tnrbnrărl. L» 1866 Romănia, vSzgnd cu ochii şi ştiind care este teritoriul el, a hotârit prin Constituţiune că: teritoriul Romăniel este nealinabil (art 2, 87). Când dar Constitn-ţiunea a zis că teritoriul Romăniel este inalienabil şi va fi intreg, cam nn s’ar chiema a molifica Constituţiunea, cănd este vorba a se da provincii întregi din această ţară? Cînd Constitnţinnea prescrie că fia-care judeţ şi toate oraşele Romăniel de astăzi vor fi representate in Cameră şi in Senat (art 58, 92) şi rănd ea hotărăşte chiar nnmernl senatorilor şi a deputaţilor, cum na se modifică Constitnţinnea in zio» cănd se va zice: Oraşele şi districtele Oahul, Bolgrud, IernaiI, Reni, nn vor mai avea representanţi in Adunările Romăniel? Cănd Constituţiunea zice că vor fi senatori şi deputaţi numai Romănii de naştere sad acel natnralisaţ) după legile ţârei (art. 74, 66), nn se modifică Con-stitnţinua cănd se vor adăoga bulgariil, tnrciî, cerchezii din Dobrogea? Şi dacă Dobrogia urmează a deveni parte din Romănia, corn fără o lege constitutivă această nonă parte n Romăniel ar pntea fi lipsită de drepturile de cari se bucură restul României? Cum constituţiunea se va suspenda pentru acea parte a Romăniel, cănd ea nn poate fi suspendată (art. 128), saO cnm Dobrogia ar putea fi con-etituită intr'un mod oare-care, spre a fi reprezentată in statal romăn, in care întregul seu (indivizibile) este reprezentativ ? (coustit. art. 1, 6, 31). Apoi tractatul de la Berlin un poate fi supus numai in parte deliberaţiunii ţărei, când mai multe articole din el schimbă bisele existenţei statului romăa. Ast-fel este art. 21 diu constituţiue care proclamă, că religiunea ortodoxă a răsăritului este relig.unea dominantă n statului romăn. Ast-fel mal este art 7, după care numai străinii de rituri creştine pot dobândi in-pămEntenirea. Ţara singură are dreptul de a se pronunţa asupra acestei nonă stări ce i Se propuue a i se face. Adunările actuale venite in urma unor disolvărl ordinare spre a se pronunţa peutm safl contra fostului minister, şi a urina apoi misiunea obici- nuită de Adunările legiuitoare, nn pot să botărească, clei u’ati mandat despre aceste cestinnl, despre cari nici visa cineva in acele vremi cănd ele s’aQ ales. Este o copilărie a zice că s’a dat congedifi senatorilor şi deputaţilor actuali spre a vedea opiniunea ţârei in aceste cestinnl, căci ţara in asemeni supreme inprejarări Eşi dă mandatai şi opioianea prin votai ei, votând in vederea împrejurărilor pentru cutare sad cutare candidat. Astăzi este a se vedea ce facem , nn cn soarta trecătoare a cutărnl sad cntărul minister, ci ca soarta ţerei e care pusă in cestiune. Insă totul un stă numai in nouS alegeri. Trebue ancă ca ele să fia libere. Guvernul sâ respecte libertatea voturilor; să □ u apese asupra alegerilor nici direct nici prin corniţele oculte in mănele cărora b» ‘şi abzică puterea poind autorităţile sub as-Cultaea, lor.... Să evdem ce vor zice nonele alegeri. Să vedem ce va zice astăzi mulţimea ţării din colegiurile IV, care, arătând Înmii semnol vitejiei pe peptol lor. va inspira mal mult de căt altă dată respect şi teamă in-pilătorilor şi antreprenorilo de alegeri. Aceştia se vor g&ndi astădatft că acei cari ad infruntat focal şi infernul Plevnei, vor şti să facă să li se respecte conştiinţa, persoana şi libertatea in alegerea oamenilor cărora ad să încredinţeze ţara lor, viitorul şi vieaţa lor şi a copiilor lor. Ţeara intră astăzi intr’o epocă nonă. Istoria faptelor omeneşti de aici inainle are se iegemne nn nod period al Istoriei Romănilor, nonele nevoi, [nonele lupte, □ onele glorii, nonele speranţe, şi cu ajutorul Iul Domnezsd, nonele mântuiri şi isbutin... Cum dar nu tesbne o constituantă?... cum nn trebue cugetarea ţărel pentra a vedea ce este de făcut, ce este de cugetat pentru viitor?... Astăzi când glorioasele armate rou.ăne se reintorc de la lnptă nnde sângele lor a revendicat drepturile omului şi ad lăsat mii de martiri ai causel creştinătăţii, să rechiemam Hora Uniroj şi concordia intre Romănl, Intre noi să nu mai fie Dă căt fraţi şi omeniă... şi să părăsim vederile exclusivismului spre a pune temeliă cu sfat de obşte, t» nona stare de lucruri, aşa ca ea să fie faptul tuturor prin nonele Adunări, cercte neapărat drept garanţă şi putere. Este primejdios a se stabili precedeute că priD orî-ce Adnnări se poate schimba starea ţerei, căci viitorul este fără cruţare câad găseşte precedente. SE nu uităm cuvintele unul mare istoric şi cugetător, că: precum aduse trecutul, pe preseDt, aşa poartă acesta viitorul in sânul s8d *). La 18 Brumar, generalul Bjnaparte, vorbind către Senat (Conseit des Anciens) auzi că i se objocla Constituţinne» anului III: >Constituţianea, răspunse el cn măniă indrăsniţi voi s'o invocaţi? aţi violat'o la 18 Fructidor; aţi violat’o la 28 Fiorcal aţi violat’o ia 30 Prerial! (**).* In Spania, sunt caţi-va ani, sub regina Isabela, uioreşalul O'Donnell, in capnl cavaleriei.jface un pronunciamento; mal tărzid, la 1875, generalul Prim se pune şi el iu capul cavaleriei şi face şi el nn pronunciamento. Mareşalul O’Donnell era acum ministru a regine! Isabela ; el intră speriat in Camera djpntaţilor şi anunţa ssdiţinnea, cerând suspendarea libertăţilor. Dar an deputat il apostrofează cu aceste sdrobitoare cuvinte; oebid, pentru ochid, dinte pentru 4inte, cevaleriă pentru cavaleriă !... _________ A. A. *) Rottecks, Welţg. I. ** Hello, du regimc constitutioucl, tom. 11, p&g. 71—72. Şansa dc cAştig extraordinară. După o anunţare a binroulnl principal Jsenthal & Co. in llamburg, ultima tragere a loteriei de Stat Hamburgeanfi, se începe la 33 Oc-tombre şi se termină la 13 Noembre. In cursul acestor 20 de zile se trag in această lotăriă circa 9 milioane de franci. Această sumă enormă Be imparte asupra 28,100 câştiguri. — Această loterie mal continuă numai 69,500 loee. Şansa de a face nn câştig principal extraordinar e dară foarte importantă, căci mal mult ca jumătate a totor (oştirilor trebue să câştige. Guverna! german de la Hamburg, după cnm e cnnoscnt aparţinând statelor germane celor mai bogate, garantează cn toată averea graDdioisă a Statalul, pentru plata esactă a câştigurilor. Sj oferă dar din toate punctele de vedere pentru fie-ciue o siguranţă perfectă. In fine atragem atenţiunea asupra anuucinlul biuronlui principal de lotărie ll imburgian HenthalA Co. publicat in ziarnl nostru de astăzi, de nnde se pot Ina toate desluşirile. T I M P D L 3J* KftttASINULDE Calfa Mogoţoi. Palatul „Dacia /rifîxy^v^ixyrp HLINGEKIE IMN VIENA v YlENv (atloua prăvălie de la colţul Lipscauiei.) DESFACERII TOTALA cu mare scădere de preciu Jimma iransJirfii celei mari ale marlarilor. Cele mal nuol şi rele mal moderne MmWM 3SS IMBA PRECUM Fusle, Capote şi Cossl uimiri de IlaiieU, Cumisione, Ciorapi, (liletce, BroUode. de Itiuâ ţi de liunilme. Plnpăml de ilanelil, Cuniisdiie, Pantaloni ţi fuste de l’iiiuet de erml, Hăinuţe de copil, mantale de pldie de IliiiieU. LIMFAUE PENI MU BĂRBAŢI DAME ŞI COPII Alegerea cea mal bogată şi mare pentru tdte clasele Societăţii. in tăte lăţimii?, in bucăţi Întregi gi jumătăţi, provenind din fabricele cele mal renumite de Boem ia, (Rum burg), Belgia, Olanda, Franci a şi Englitera. OLANDA, CHIFFON şi MADA10LAM <5te lăţimile, in bucăţi mite de Boemia (] FEŢE DE MESE. e or GOLSRE SI MANCHETE PENTRO BARBAT1 SI DAME ŞERVETE. PROSOl’E. SI BATISTE de or'~oe calitate şi mărimi, batiste francese de I no, batiste brodate şi de den-tele bitiste colorat»* etc. etc. de otl-ce f;ison modern, de orl-ce măriiue, garnituri brodat*», cravate. fîchu9 de dentele. Corssette r»E Francia şi Germmania. Roles de Chamdres, L'EMIE CaTOTS L^N’f.-SlIAWLS, Şaluri de Caciiemir negru. Zestre complete de 800 fr. până la 5000 fr. Or\-ce comandă in ramurile ling&rid şi broderiei se primesce şi se va esecuta prompt in atelierul din Vtena. NOUL PRETIU-CURANT FICSAT Fuste de flanelă francesă dif. col. a fr. S, 9, 11, 15 şi ÎS. . ;T 1.50, 3.75, 5, 7. 575, 8, V2. ~ Ciorapi de lfină FICSAT 5 1, 15 şi 18. f. , 2.50, 3.50 şi 4.50. N Flanele de bumbac Flanele de lfină Brobdde de iflnă fină franci 3.50, 5. 7.50, 9.50. Plapumă de Ifină curată 18 până la 45 fr. Hăinuţe de flanelă fină 6, 8.50, 10 şi 14 fr. Capdte petnrn dame, de flanelă a fr. 8 50, 14, 28, 38. Camisdne de piquet de firnă a fr. 4.50, 6.50, 8.50. Pantaloni de piqnet de ernă a fr. 4. 6, 8.25. Fuste de piqnet de ernă a fr. 5, 7.50, 10.50. Costume pentrn dame, de flanelă francesă a fr. 32, 41, 58 şi 72. Mantale de pldie de lflni fină a fr. 30, 38, 48, 65 Cămăşi bârbătesci, de Chiffon simple a fr. 5, G Şi 7. Cămăşi bărbătesci, cu pept, gulere şi manchete de Olandă (şi fără gulere) a fr. 7, 8, 9.50. Cămăşi de Olaudă fină a fr. 8, 10 şi 15. Cămăşi de Oxford EnglesescI color, garantate a fr. 4, 6. 8.50. Cămăşi pentru dame, deChilfoncn garnitori şi brodârie a fr. 4, 5, 6, 7,50. Cămăşi pentru 7.50. dame de S.50, şi 10.50. Olandă semple şi cn broderie a fr. 5.50, Cămăşi pentru dame de ulandă cu fr. 12, 15, 18, 23. broderii sfii) cu dantelă fină, a Cămăţl de ndpte dd dame seil de barbaţl a fr. 5, 7, 9, 11 şi 17. Camidne simple garnisite a fr. 3.60, 4.50 şi 5.50. Camisdne cu broderie a fr. 4.50, 6.50, 8, 9. Camisdne cn broderie şi dantele de melino fine a fr. 9.50, 11, 14 şi 17. Pantaloni pentru dame, simple şi garnisiţi a fr. 3, 4, 4.50, şi 5. Pantaloni pentrn dame, brodaţi a fr. 4.50, 5.50, 7.50 şi 9. Pantaloni pentrn dame, de Olandă tÎDă cu broderie 66Q dentele a fr. 7.50, 8.50, 10.50, şi 12.______________________________________ Fuste de Costume cu plise a fr. 4.50, 5.50, G.50 şi 8.50. Fuste Costume cu broderie de Percal şi de Melino a fr. 7.50,9, 11.50, 15. Fuste cn jlep cu plise, cu broderie şi cndentele a fr. 8.50, i 1, 15, 18,26. Corsete de dame a fr. 5.50, 11 şi 14. 6 Onlere bărbătesc! calitate bnnâ în 4 iţe a fr. 3 şi 4. 6 Manchete calitatea I a a fr. 5.50, 7.50 şi 7.50. 6 Oulere de dame diferite fasone a fr. 5, G.50 şi 7,50. G Batiste albe de Olandă a fr. 3, 4.50, 6.50 şi 8.50. G Batiste de line adevărată cu tivul lat a fr. 7.50, 9.50 şi 14. G Batiste de linii cu litere brodate fin a fr. 15, 18 şi 22. G Batiste de copil a fr. 2, 3 şi 4. Batiste colorate tivite, calităte solidă a fr. 3, 4 şi 5.50. G Batiste de Olandă, tivite şi cu mai gin colorate a fr. 5, 7 şi 9. Fiţe de mese de Olandă albe de 6 pnrsbne a fr. 5.50, 7 şi 8.50. Feţe do mese de Olandă albe de 12 persbne a fr. 15, 18, 26, 34. Feţe de incs" de Olandă albe de 18 persone a fr. 16, 28, 3G, 48, 56. Feţe de mese de Olandă damasl 24 persbne a fr. 33, 54, G9, 75. G Şervete de masă albe de aţă a fr. 5, 6, 7 şi 8.50. 6 Şervete de Olanda darnast a fr. 7.50, 9, 11 şi 15. G Şervete de ciaiQ a fr. 2.50, 4. şi 5.50. G Prosups de aţă curată a fr. 5.50, 7, 8.50 şi 10,50. 5.50, 7.50 şi 12. Şervete colorate de aţă a fr. 1 Bucată de pânză de ca6â 36 coţi a fr. 16, ÎS, 24. 1 Bucală de Olanda Kumburg 62 coţi a fr. 48, 5G, 08, 78, 90. Bucată de Olandă de Belgia a fr. 02, 75, 110. 1 Bucata de Olandă de Knmbmrg 3 coţi de lat, 21 coţi de longă 1 a Ir. 35, 18 şi 63. I Bucata de ChilTon franţusesc de 30 coţi a fr. 14, 17, 23. 1 Bucată de pere.dl franţususc de 45 coţi a fr. 23, 28, 31 şi 42. 1 Bucată de Madapolam a fr. 1G, 19, 23 şi 33. - Mal multe de 1000 coli resturi de pinii. Chilon. Oxford ţi Pichet In cupone de S, 6, 8,10 pi 15 00)1, «e vinde mai ales firteeftin, inii numai pani când se va tfirţi depoiilul acestora. Mu frasinul de Ungerie din Yicna Mojţofdiel, IVIntril .D.ieia4, (a doua prăvăli,, de Ia colţul Lipscaniel. 3- i .A. -V I S_ fa In urma partieijar»! *8traore 28,101) Câştiguri fac în total suma de 8 Miiione 649,293 Lei noi Contra tr ins mi terci a pn ciulul oficial-mente hotirit de Ljl 4 pent.u losurllntregl • Al# AvM.* originale W/A pentrn losurl jumă-Jl 0\/ lăţi originale £ Jk pentru losurl sferturi 7? originale subsemnaţi.1 b roul principale do Loterie n8p‘“dioiă aceste loae originale valabile pentru t6te 20 de ^ile de trageri, şi învestite cu armăreie Suatuiul, io tdte pieţele Roman el prin poşte. Coatul »e pdte transmiDj in monedă hărtie române. Fie care trimitere de lose va fi insoţită de progtamul oficial tradus in rouiinesce şi după terminarea trn-gerel, fie care posesor de lo >e primesce in *atft şi fără ca să rn.al facă vre-o reclamare lista oficială a tragerel, din care Iis.il resulta .ul tragere\ se consuată intr un mod fdrte ciur. Fentru plata onactă a ciş‘ igurilor, guvernul german la Hamburg garnotezâ eu tdtâ averea gram3i69â a Statutlul, asemenea ş achitarea sumelor câştigate se fuce suL controlul guvernului german şi prin intermediul nostru îndată după te ragerea « t* rminată. Avem in tete pieţ le inVI mari din Komănia Oores-pondonţ , lncăt că putem plăti câştigătorilor sumele câştigate c-iar ladomi-ciliutu lor şi ev. in nmneda de aur ro-mftna. Avdr.d In vederO cămalette num il un timp scurt pGne la încep rea termenului de trageri, şi considerând circ mstanţa că cualitniea los rilor care mal este de dat e prea mică, rugăm pe onor. Amatoil a espedui cuiuand*-lc lor grabnic şi direct către: Biroul principal de Loterie JS t NT H AL 8l C* HAMBuRG (Germania de Nord). Correspordăm şi românesce. Scrisori din Românie in Hamburg sjaeic In 70 ore. r.xxxx-»-xxxxx-#-xxxxx-«-xxj % A X X X I I X X X B PLANTE DE FRAGI î X X X B 4» B X X Acum fiind timpul plantărel fragilor, recomand fragil subscrisului, din cele mal frumdse specii fraucese şi englese, fructul fdrte mare, gustul admirabil. Pentru plantele vCndute anii precedenţi, am priimit laude şi mulţămirT. Mul puţin de 50 plante nu se espediază In provincii. Rugăminte a se adresa la IE AN YERMEULL1N Grădinar la D nu G. C. Philippescu Strada Dionisie No. 42. v:xxxxx-®-xxxxx-«-xxxxx-*-x>* ROMÂNE ILUSTRAU Apare de trei ori pe septemână : Duminică, Mercurl şi Vine. 1/ UNTo. 1-23 IlSrCILTJSX'V' conţinând I DOMNUL SCUMP-AMf de Ch. Pani de Kock se află de von,la re la TIPOGRAFIA THIEL & WEISSib şi la loti HibitanU to ire al ii Bwrssci cât si Ii Hislriiif Cu Ad. 24 a început romanul IOANA de GEORGES SAND. Dm S dorinţa eaprimată din ir al multe părţi b’» iucepnt cn No. 26 interesanta w MISEKABILII LONDREI DE PIERRE ZACCONA. Aceste din urmă di ue loninne se vor publica aşa că cftte o fasciculă va i ® urmarea romadnlni IOANA şi cea l-altă urmarea romanulnl MISERABILlI. S MERSUL TRENURILOR PE LINIA BUCURESCl-GIURGIU (Smârdat Valabil, de la ’J 1878 pana la noi dispositii 1 Bl t l liKStl-lilI ItGlC (iiriujif -iirn itEsti I Plecare Tr. No I Dlmint|a II 15 . II 27 . i» aa llticuresil . Jilava .... NinU'ştl (Haltu) Vidra...................îl 43 liradişie (Halta) . . . îl 52 . Sosire Tr. No. 3 Şira •> 05 5 17 5 23 5 33 Comuna lMiirsa . Frătesti Oiuririfi Sniârda 1(1 Ol PI, care Hi 11 ... 10 - 9 . . . 10 5S Sooire ii 15 Plecare 11 25 Sosire 11 35 A mi8(1 ă-^i 5 42 :> ;,l o ol li 29 ti 49 7 05 Şira Tr. No. 2 Sniârda Giurgiil KrăWşU Itănesa Plecare Sosire Diminifa Plecare 9 05 ... !» 16 ... 9 39 Sosire 10 03 Plecare 10 13 Grădişte (Halta) . 10 18 Vidra..............10 31 Sinteşli (Halta) . , lo 19 Jilava..............10 48 Htieuresel..........11 05 Dimlaiţa Trl! Do, 4! 4 i r-'. f»î Comaua 3.1 |r LEG -A-A. CU LINIA DE NORD. I. Trenul No. 4: Cu trenul accelerat No. 1, la ora 8 şi 15 minnte, răra la HrSilr.-GalatS, lioman, laBsy-Suceva, Yi-ua, Berlin, Paris, Petersbnrg. II. Trenul No. 1: Cn trenul accelerat No. 2. caresoseece din Viena, I.em-berg, Snceva, Roman, Galaţi, llrSila, la ora 8 fi 30 minate dimineţa. III. Trenul No. 3: Ca trennî No. 6 de călători care soeesce din Galaţi şi Brăila la ora 4 şi :0 minnte. dopa an 4i)ă-cji. T XJ R I B CU VAPOARE DANUBIENE la GIF Cu Vaporf de poetă /p Qitiryii, «, 1) Sosind la GinrgiQ din ans: I Miercuri şi Vineri, cn Treimi Nof 2) Plecând de la Ginrgifi in jos j Miercuri şi Vineri cu Trennl No. I 3) Plecând de la Ginrgiă în sus: f Vineri şi Duminică cn Trennl No j Vineri şi Duminică on Trennl Net A’TÎ) La gara FVartt se vvrul K pentru vaporf, peulru Iote stqtlnni/e 1 ■« păru1 la Viena şi In jos pârul la C' PHARMACIA Ij-A. „SPERANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. UETOUL MEDICAME3ITELOR FRANCESE. Ohircte de Cancicc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajezi a efoctti orl-ce comande din i sortul medical. BT4.TJS. •TTVT?’