7.
JOtlI. 21 SEPTEMBRE
ANUL III -1878.
t IST A MEHTELE. IN T<>A I a UUMÂNIA
  ................. I. n. *7
  ................... . 24
  .................. » l‘J
  IN Sl'IUINATATK : ............... . » «"
JajmpUNI Ş! RECLAME: fio litfre p<>tit, pagina IV, 30 bani III, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi
I Reclame 2 lei rol linia.
■mâr In capitală 10 bani.
                                                                                 KSK IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Riuroul Ke'tl ru- (. i <* 1 îşi A d m i nifil.r n (ioî: î’olnlul 'Daoin,.
                                                                                                                 AisrxjisraiTjRi •.
8* priiiu^ic In itr&inatat*: La D-nil Ifaaâc*-gtnn Vogler in Vifnna, VVa!6*«*htfiu** 100, A. Oppelik in Vi*nna, Stubânhaitpi 2; Hudolf Momc in Vienna, S*iUr*tfttta 2: Fhilipp Lob id Vicnna, Ktchenliach((a««e ll : L. Lang A Comp. in Peţta, HavaM'LaffîU <6 Comp. in Paris, C. Adam ‘J, Cirrpfour de la Croix* Rouz* 2, Paris; Orain& Comp. flue Dronot 2 Pari *; Rug. Sfioowi, 139—140, Klent Street Oondon
                                                                                                                Scrisori nefrancate nu se primesc.
                                                                                                                Artioolele nepublicate se vor arde.
  Un număr In Districte 15 bani.
Ii Hncnreacl, 19 neptevrie.
pic..............104    10375
niale ....        9#    98T5
j*iat rural . .     91    9075
      urban . . 8ll|.        84
Liiji.il al CapiL 94 |i 91
[iii.........17S           —
     ............210        —
Jvim.i  .....         80    —
riţ«l ' O premii    24    —
l.iini....... —            6 r»1
I' ml...... 9950           —
       ....        252'f.,   -
       ! ! ! ! ! 122a/a -
     Cursul «Io Vlenn, 29 teptembre Renta ungarii in aur .... 81 90 Bon irl de tosaur ung , 1 eiui«. 112 — .           .     , II ,       74 75
împrumutul auatr, in hârtie . 81 80 >              .   > argint . 63 25
Renta austriacă in aur ... *2 5S
l.oaf din 1668 ................U2 25
Acţiunii* buneel naţionale . , 8o2 — .           . auutr. tle credit 235 80
     .       „ ungaro ,        211 75
Argint........................ 99 90
Ducatul....................... 5  58
Napoleonul ...                  9 30
100 tuărol germane............ 57 45
     Cu mol de Berlin, 30 septembro Acţiunile Căilor ferate r**iuâne. 32 40 Obligaţiunile româna !>'/« , . 82 25 1‘rioritâţile C. fer. rom. 8°/« 84 60
împrumutul Oppeulioim . . . 102 60
Napoleonul....................16 22
Viena, termen lung.............—  —
Pari, . scurt .... 80 90
            Calendarul tjllel Joul, 2l Septombre.
Patronul si lei : Apost. Conlrat RvilrUul «oareiui : 5 ore 59 min. Apusul aoarelul: 5 ore 39 min. Panele lunel: ultim cuart.
PLEO>i 4.15 A TI4.E3NrTJRIJL.OI4,
                                                                                                                                                                                                                                                                                 Hucnrescl -Naeeava UncurtMCl . . . . 8.l5n 10.—
Piue,cl...........9.50 n 12.00
Brăila............1.53 n 5.45
LVcuoiil...........4.38 n
Roman..............9.05 1
Suceava, •osiro , .12.03 4
                                                                                                                                                                                                                                                                                        Buenrosc—Verclnrora
BucureicT.............7.40 d
Piteşti...............10.131
Sla ja................12.31 4
Craiova................2.20}
VArciorova, ,o,ir* . . 8. — n
7.15*1 II. 0.1 4.45 J 9.55 n
10,40 j 3.-4 8.30 n 3.15 *J 6.— n
                                                                                                                                                                                                                                                                                   Suceava—Rncnresci
Suceava .... 5.11 d     6.46
Roman............8.45 { 12.30
Tecuci..........12.30 n  5.10
Brăila...........3.08 n 8-10 n
Ploeacl........7.12 d
Uucuresol atxire 8,3o 4
         Vercloruva — Bncnrescl Verciorova ....... 11.25
Craiova .................3.—
Slatina.................4.45
Piteşti..................7.03
Bueurescl, «osire .... 9.20 j
6.05 n 8.2 7 n
8.58 d 2.45 1 4.30 4
6.—
6.30
9.30 1.08 5.20
                                                                                                                                        liucoreael—UiurgU
Bucureacl.................*-15 d
Giurgiu, «o»ire.......11.35 j
                                                                                                                                        Giurgiu—lloeureact
Giurgiu.............7.26     ^ 4.55    d
Bucure,cl, ,o,ire. , , . . 9.48 j 7.17 tj
                                                                                                                                         Galafl—Bărboşi
Galaţi.........1.20   n 8 25 4 7.30    n
Bărboşi, ,o,ire . . 1.55 n 9.— t} 8.05 n
                                                                                                                                          Bărboşi-Galaţi
Bărboşi.........2.55 n 6.25 n 7- n
Galaţi, uaire . . . 3.30 n 7.— n 8.25n
         (ine esposiţia, românii mer- j ris, vor găsi ziarul «TIMPUL* ratuis Magasins du Printemps, i ird Haussmann 70- *
     |>:PES1 TELEGRAFICE
       IU „TIMPULUI*
           (Agenţia Ilara,)
       (l Ootombre, 4 ore seara.)
                     Viena. I Ootombre.
     Iu din Viena* pnblicît a/,1 tnimi-|slul Hajor S8|iriulzen$tein in cali-Oninis extraordinar şi ministru ple-■ ii pe 15nga cartea prinţnlui Ko-
   iW auBtro-nngară s’a constituit şi l nuiut pe funcţionari.
                     Pesta, 1 Octombre. Llojâ' anunţS, cS întreg jnbinetnl şi-dat demisia.
                   Londra, 1 Ootombere. w-iai Stevart, nnmit comandant de [in expediţia contra Afgnnieî, a ple-lioa
     Mrd* anunţă plecarea apropiată Cabinetul englezesc vn lăsa ga-\uiian toată libertatea de acţinne.
devărata lor valoare, adi.-â la nuli- mal o frază goală ila ver-ce inţeles? tate.                                       UriuăQil, „Românul* pretinde că
    „ Intr’adevăr, zice „Romănnl*, iu- cuvintele : nlo(l fiii (ir el* se raportă tre eestiunile puse la ordinea zilei la populaţiunea rurală şi la a^ea de tratatul de la Berlin, sunt unele (comercială, cari aă fost lăsate iu pentru a căror resolvare s a conte-! uitare Insâ in şi C1UD aQ fost stat competinţa Corpurilor leului- ||lgilte in uitare nu ’şl dă osteneala roare ordinare şi s afl cerut adunări 1                         ..     .
de revizuire.
                                                                                                                                                                                                               „ Acea.stă opiniune nu este întemeiată. după noi, in ceea ce priveşte
          (2octombro, 9 ore dim.)
                       Vifna, 2 octombre.
   a yisteţte din Constnntinopol oătrS |i\ti*tbe Correspondenx* : li,Prinţul Labanof s'a întors, şi vn rein-oiigil de cât negoţierile cn Poarta, i rres sS ee nai schimbe in cătvn băneşti ale Rnaiei. Ieri in consi-miniştri a avut loc o discuţie Bell privinţa Podgoriţel, Spnznlul şi fiei bosniace. Ruşii aă deşertat Si-i Rodosto. Acnm mai renTia la De>. Keredin-paşa a primii marele cor-MeRidieî. 3avfet-paşa a primit Melon brilante. Un grec a rănit pe mi-Mnl grec din Smirna pentra rSsba-
               Comtaniinopol, I octombre. ca!5. — Sultanul a trimis mulţumiri ^nîui şi ofiţerilor Hotel englezeşti de lentele lor pentru Turcia.
     |l ameninţă să aplice legea marţială I^Blturile pe cari Îh ocupă. Turcii se >^Bnc sa nplicj acteaşl măsură in ţi 1 e pe cari le reocupă.
          BUCUREŞTI
    'uri LiO       (Li ortt.onibii')
  Vii am avut ndejdea, nici pre-■unea că vom convinge pe dom-fe la guvern şi pe cel de la fciânul* d<spre adevărul obaer ■milor noastre asupra Mesaju li despre temeinicia argumente-duse do noi. Zi'ătoarea zice, *1 mal surd din toţi surzii este e nu voeşte a auzi. im crezut insă că «Bomftnul* ma a păstracu prirlentă şi uc dii tăcerea ce o păzea in nmnS-fj *'0 de marţi, insă ne înşelam ;
    rl foaia d-lui Rosetti a puidi-lliliun prim-Bucureştl, priu care se rcă a respunde la unele numai observaţiunile noastre , de şi in mod pieziş.
    discutăm raţionamentele zia-radicnl si să le rc<luc in la a-
soluţiunita ce cată a s1* da la douft din cele trei cestiunl asupra cărora e chemată a se rosti ţara. Ea se întemeiază pe o interpretare a bi-trară a art. 2 din Constituţiune, interpretare combătută, cum am dovedit altă dată, prin chiar discursurile ţinute in Constituantă cu o-casiunea votării acelui articol.
   „Cestiunea insă s’a discutat şi Camerele aft suveranitatea absolută de a o resolva.
   „Art. 1 29 din Constituţiune e categoric. El zice :
   „Puterea legiuitoare are dreptul d’a declara că este trebuinţă a se supune reviziunii dispoziţiunile din Constituţiune anume arAt te.
   „După această declaraţiune, citită de tr^l ori din 1 o in 15 zile in şedinţă publică şi primită de ambele Adunări, acestea sunt dUolvate de drept şi se convoacă altele in termenul prescris de art. 95.
   „Adunările cele noi proeed, in acord cu Domnul, la modificarea puntelor supuse reviziunii.*
   „Deci, suveranitatea Camerilor in privinţa revizuirii este nemărginită.
  ,D’aceea, ziserăm mal sus, că adoptarea anticipată prin mesaj a otâ-rîrilor Camerelor, — ori care ar fi ele -- este un otnaj adus suveranităţii naţionale şi Constituţiunil ce ea şi-a dat.*
   Această argumentaţiune este o pură şi insidioasă sofismă, căci cuvintele din Mesaj nu mărginesc supunerea la hotărirea Camerilor
a ne o spune, se mulţumeşte numai a o afirma.
    Nu este exact insă, că aceste do6 clase ai) fost lăsate in uitare de câ-tră regimul actual; el s'a gândit la a .ăudofi, insă in felid s6ă. S a gândit la comercianţi pentru a le spori patentele, iar la locuitorii rurali pentru a le suprima inţeleapta lege comunală din 1875, care asigura bună starea şi ordinea in comune, şi pentru a inchide scoalele săteşti.
    Ne putând admite dar că aceasta a putut fi amintirea conţinută in cuvintele nlo(l fiii ţUrel'^ mănţinetu că inţelesul lor este de a face aluziune la „fiii ne creştini ai (ir el*, precum am zis o in revista noastră de alaltăieri.
    Ce mal remăne acum din toată argum°ntaţiunwa „Românului*? Ca totdeauna, multe fraze sforăitoare in formă, şi ca totdeauna nimic in fond.
                                                                                 DIN AFARA
  Austriacil aft luat Zvornicul şi sunt acuma In marş spre partea de sud a Bosniei, In cât ocuparea celor două provincii, impusă Austriei prin tratatul de la Berlin, e acuma împlinită. Tratatul de la T erlin a mal acordat Austriei dreptul să ţie In sangia ul Novibazar, dincolo de Mitroviţa. garnizoane şi să stabilească drumuri militare şi comerciale. l’e acr-l teritoriu al Sultanului.
numai la eh stium-a da com-ietiuţâ
constituţionulft c.i declară in mod ,                                 f .
general şi fără vte o restricţiune eă:J „ Orl-care vor fi. hotîlririle voastre, ele vor fi hotelnrile Alele.*
   Nu se poate vorbi mal limpede şi
intr’un mod mal larg, şi ou putem admite restringerea ce voeşte a aduce „Românul* înţelesului acestor cuvinte.
   0 repetăm dar, ele nu sunt. nu pot fi şi nu treime să fie îndatoritoare pentru Coroană, care are dreptul şi tot o dată datoria constitu-
tenegru. va rAniâne administraţia turcească, iar Austro - Ungaria şi Turcia vor avea a se ‘nţelege asupra garnizoanelor şi a stabilirii comunicaţiilor militare şi ds negoţ.
   Dar populaţia *le la Novi-Bazar, se afiâ în plină insureeţiune. Acolo a fost ucis Mehmed-Ali, cr.re venise să pacifice sanglacul ; acolo stâpâ-n-şte liga alban zâ. Scopul inter-veuţiunil Austro-Ungarie In Bosnia e îndeplinit, ocupaţia e deplină şi
..   ,  ,                .            , I organ zarea poate începe. Dar lu
ţionalâ de a păstra neatins veto ce 11                     .        .
   .     .. . ‘      .   .   .          crunle se vor opri oare aicea?
n incrediuţat Constituţia. Iu ce po-
ziţiune s’ar afla Capul Statului cftnd Camerile ar vota că refuză de a se supune condiţiilor impuse de Congresul de la Berlin? Putere-ar sancţiona Suveranul Nostru un ast fel de vot? îji dacă nu ’1 va putea sancţiona. dara această nhotarzre nu va putea fi hotărirea Sa*, atunci nu este evident că cuvintele din Mesaj nu sunt îndatoritoare, şi constituia on-
orurile se vor opri oare aicea?
Sunt mulţi politici iu Austria, cari n’aă voit nici o Înţelegere şi nici o transacţiune cu Turcia, şi cari pretind cum că cu ocuparea acestor două provincii Austria nu şi a ajuns ftncă ţinta. De la Novi-Bazar şi de la Mitroviţa până la marea Egeică mal e o bucată bună de teritorii), şi cel ce au voit Bosnia, vor să facă şi drumul acesta.
   In momentul, in care atenţia e aţintită asupra Afganistanului, şi când această ţară va deveni teatrul unei espediţiunl engleze şi poate pretextul unei coraplicaţiunl şi mal serioase, e interesant de a cunoaşte populaţia unei regiuni, de care n’a avut nimeni ocazia de-a se ocupa pănâ'aeum.
   Populaţia Afganistanului n’a fost cunoscută nici odată In mod exact; unii aQ preţuit-o la dou& milioane, alţii la 7 milioane, E compusă din mal multe rase deosebite, dintre cari cea mal numeroasă şi mal importantă este a Afganilor propriii zişi.
   Forma guvernului şi obiceiurile sunt celea de la aproape toate popoarele mohametane ; dar de şi sunt mândri de religia lor, el au se dafl Îndărăt de la călcarea legii, când aceasta-I opreşte a-şl satisface pasiunile. Astfel, cu tot Coranul, Afganii fac mare abuz de băuturile spirtoase.
   Afganul e evlavios şi răsbunător, iar reaoa sa credinţă e proverbială In Orient, ca şi gustul săli pentru pradă şi măcel. Fâr'a fi viteaz ca Sikil saă Goorkas, el are o Indrâs-nealâ oare-care, dar nu resistă primului eşec, şi foarte vanitos, el e avar şi-şi ţine arare ori făgăduinţele. Modul In care-şl practică ospitalitatea e ’udealtmintrelea caracteristic.
   Pe câtă vreme oaspeleesub aco-peremăntul săfl, afganul ăl tratează ca pe un frate; toate bucatele, ce şti0 a le prepara femeile din haremul săă — căci fie ce fernee afgană e o bucătăreasă emeritatâ — sunt puse la dispoziţia oaspelul. Insă abia părăseşte străinul pragul porţii, şi afganul uu va pregeta un moment de a I trage un glonţ in spate, daca cred-- că punga oaspelul săfl e plină şi chiar daca numai haina lui i-a plăcut.
   Afganul e hoţ şi bandit prin chiar natura Iul, şi ’n unele părţi ale ţării el nici nu are altă profesie ; cel mal mic pretext ăl e de ajuns pentru a ucide pe un rival saă pe un duj-inan, iar lirele intre triburi şi cele religioase ăl daă indeatule pretexte. Astfel e n de ajuns, ca un străin să poarte un turban ce nu-I place, pentru ca afganul să facă pe nenorocitul călător să 'I cunoască carabina. Adâogim că turbanul joacă in Afganistau rolul tartanurilor din munţii Scoţiei ; fie ce trib adoptă o stofă particulară şi o modă specială de a o innolâci împrejurul capului.
   Triburile cu căpetenii proprio sunt foarte numeroase şi se împart in triburi nomade şi in triburi agricole.
Cel d’ântâl locuie8C in părţile cele mal sălbatice ale Khora9sanuluI, unde pâşiunile lor sunt bogate şi unde pot rătăci cu turmele in buna lor voie. Nominal sunt supuşi Emirului, insă in realitate nu recunosc decât pe căpeteniile lor particulare, prin raij -locul cărora ăşl plătesc haraciul că-trâ autoritatea centrală, şi cari aă controlul absolut asupra relaţiilor triburilor intre ele.
   Aceste triburi trimit un contingent la armata regulată şi formează partea cea mal insemnatâ a miliţiei de rezervă.
   Armata regulată se retrage mal cu seamă dintre agricultori. Afganul nu prea are incurcâturl cu alegerea profesiei; el nu poate fi de cât safi soldat safl cultivator. Din vanitate saft din spirit de rutină, el nu voeşte să facă nici negoţ, nici industrie, şi poate ca asta a şi asigurat supremaţia lor asupra celor-lalte rase ce locuiesc in acele regiuni. Puţine popoare sunt, cari fiziceşte s’ar putea compara cu Afganii.
   Călătorii spun intr'o părere, că atât bărbaţii cât şi femeile sunt cu deosebire frumoşi şi mal toţi mari şi bine proporţionaţl. Deci nu e de mirare, daca Afganii se deprind cu exerciţii, cari cer putere şi iscusinţă, precum vănatul, alergările şi sportul de tot felul.
   Ca călăreţi, se pot compara cu orl-ce popor din India, ba chiar cu EnglejiI, şi sunt foarte dibaci la tragerea cu puşca, cu arcul safi cu praştia.
   După Afgani, rasa cea mal numeroasă e acea a Tajicilor de origine persană. El rivaliseazâ cu Afganii in privinţa fizică, dar sunt foarte deosebiţi de el in privirea caracte-ţerulul şi obiceielor. El sunt in genere răbdători şi supuşi. Ignoranţi şi superstiţioşi ca şi vecinii lor, el sunt totuşi mal puţin turbulenţi. Cel din câmpie sunt agricultori; cel lalţl se ocupă cu negoţul safi cu vr-o industrie oare-care. Mulţi im-brâţoşeazâ cariera armelor; el sunt cunoscuţi sub numele de Toork, şi se află intr’un număr oare-care in trupele engleze de la Puniab.
   Cele-lulte rase, din cari se compune populaţia Afganistanului sunt Căzălbaşil, Mogulil şi Hazaril. Cel dintăiO sunt Turci de origine şi aă renumele de a fi excelenţi soldaţi. *Se află mulţi dintre el in cavaleria iregulară a Indiei, şi tot el formează elementul principal al cavaleriei şi artileriei Emirului.
   Hazaril sunt Tătari de origină. Dintre el se recrutează slugile. Cel neatârnaţi dintre dănşil afl o ură de moarte contra Afganilor, cari n’aâ putut pătrunde nici când pănă in munţii unde s’afl refugiat ej.
TIMPUL
    Aceste detalii incomplete ajung pentru a demonstra, cit populaţia Afganistanului nu întruneşte nici unul din elementele necesare, pentru a forma o naţie compacţii şi unită.
     Grecia pe zi ce merge e mal neastâmpărată. Boaita a primit ştirea, că guvernul din Atena ar fi hotărît ridicarea a 70,000 de oameni pentru a da greutate cererilor el de teritorii!. In Londra sa adoptat un plan al Iul Midhat-paşa. care propune, cri să se cedeze Greciei insula Cretă, iar in Tesalia şi Epir cesiunile de teritorii! să fie foarte reduse. Cabinetul din Londra crede, că in acest chip sar satisface as-piraţiunile elenice şi susceptibilitatea Porţii.
   .Greutatea vremii prin care tre cern e pentru noi toţi limpede şi lesne de pipăit, şi toţi treime să ne silim, fiecare in marginile puteri sale, să intimpinăm primejdia ce ameninţă ordinea morală şi siguranţa statului.
   .Legea supusă, pentru această urmare, parlamentului are de scop să caute calea ce duce la acest sfărşit: speranţa mea neclintită insoţeşte lucrarea unei adunări eşite din ale gerea intregel naţii; asupra acestei lucrări se aţintesc pline de speranţă privirile Germaniei intregl.*
    Membrii comisiei internaţionale, însărcinate cu elabororea unul statut de organizare pentru Rumelia răsăriţi ană, s'aă adunat cu toţii la Constantiuopol şi după convorbiri prealabile confidenţiale aâ hotărit
CIVILIZAREA SELBATICILOR
                                                                           DIN DOBROGEA
   Instrucţiune ! — iată deviza veacului, iată deviza oamenilor, ce reprezenta in ţara noastră ideile „pro-păşirel“ şi ale .civilizaţiei.*
   Acei bieţi oameni selbaticl şi pă-răginiţl, cărora Europa le-a reser-vat fericirile unei administraţiunl moderne, inainte de toate trebue
să se aşeze la Filipopoli. cu toată „            ■    , ,         •    , , să fie cultivaţi şi ridicaţi la înalţi -
opoziţia comisarului rusesc şi a celui                * *         v         *
german. Deci el ăşl vor Îndeplini mi- raea viitorilor lor administratori, sinuea chiar la faţa locului. Opozi- Aceîlsta e cea mal ProasPSU din-ţia ruşilor contra acestei hotărirl e tre cest,UD,le puse la ordinea zilei, prin teama de control a adminis- *Rouianul* sperează că nşfzăn.in-
traţiel lor de păuă acuma din Ku-
melia răsăriteană, un control de care «' ceIe de Peste CarPaV yor da gu acea administraţie nu va fi scutită, vernulul destui Învăţători pentru Do-
daca comisia va avea scaunul el in chiar capitala Rnmeliel.
    Din Berhn se telegrafiază ziarelor străine că comisia pentru hgea in contra socialiştilor a isprăvit ăn- _ tăia citire a proiectului; al 19-lea tin de instrucţia de care se bucură
paragraf (instanţa de recurs) s’a adoptat cu 11 voturi contra 9; iată redactarea acestui paragraf :
    .Instanţa de recurs va fi formată de către o comisie de noo membri, dintre cari patru vor fi luaţi din
bue să facă parte din tribunalele cele mal nalte ale impărâţiel saQ ale deosebitelor state; prezidentul şi supleantul vor fi numiţi de irnpă-ratul şi luaţi dintre membri comisiei. Prezenţa a cinci membri, dintre cari trei vor avea calitate de judecători, este trebuincioasă pentru ca să poată lua comisia hotărirl valabile.*
   Bmroul parlamentului german a inaintat impăratulul VVilhelm o adresă de felicitare, la care impăra-tul a şi răspuns. Răspunsul irnpăra-tnlui se incheie astfel :
FOILETONUL „TIMPULUI1
     CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC...
                                                                                                                              (armar. )
                                                                                                              •'). Eroarea d-ltil l'reclio cu doliniţia Gloriei.
     Ini egul pasaj in chestie, publicat de d Ureche In No. 1 al Revistei Contimporane, este următorul : C-re sunt merite1*! Ini M. Costin ca istoric, cn om de ştiinţă? luţcles-a el o şi IJ eclie, |.r iljcesore:        ce di-
    f ruiţă *-.t intre no cronic şi intre o istoii.’ ? înţeles-a "i diferenţa cu tr,bue a"* fie intre r! istoric, şi intre acei lanţuri, care pe timpul sfii şi a fiu'nî «fă N. CoStin, ,/<r mesele Domnitor cdntai. cântecele Domnilor tr ecut! r E-te Mi con Costin cronicarii: ssasoii, iţj^ăhiitornl de o spoeie de almanah" istorice seci şi grele de mietnit, almanath - care însemna la anal entare naşterea .HÎ 'ruta Domn, la data ac. asta ivirea unei comete, la Inna cealaltă im-/mirarea de rât re rege, lavi'nătoare a unei vulpe...', nu este M. Costin deja istoricul, care intreHb.ă la fapte căuşele lor, şi la causa n cnnorşte o ordine, o sistemă oare care, ca Vico, Leibnttz, Pcscarlcs, Rp-teck, Cantn, Thiery ? etc.
                                                                                                                                                                                                                           I,a toate aceste intebăriM. Costin res-pnnde cn căte-va cnvinte, cănd din oon-liugtre ştiinţifică ne spune, ne defineşte,
prin ţinuturile romămştr din Ardeal şi Ungaria, şi Sărbil prin ţinuturile româneşti de prin Sărbia, adică că sâ-i împărtăşească pe Bulgari, Tătari şi Cerchiji de binefacerile unei instrucţiuni româneşti. Astfel nu in-ţelegem, pentru-ce .Românul* voieşte să aducă tineri din Ardeal. In Dobrogea sunt 35-40.000 romănl, adică o populaţie care nu era nevoie decăt de vre-o 25 30 învăţători primari.
   Am inţelege ca „Românul* să aducă băieţi de tătari, cerclu-ji şi bulgari la Bucureşti, pentru-ea să facă dintr’ănşil oameni cu carte ; inţele-
care este dopă el, scopul istoriei. Vornicul Urechp, desvoltănd dtfiuiţinnea dată despre istorie de Valeriu P'laccu: yterum eognitio praesentium‘ (1), a zis că: yinutţt scriitori sau nevoit tic aii scris rin-,./fiI ţi pci’cstca ţlritor şi aii lăsat isvod ype urmă ji bune ,i rele sd remănâ Jecio-^rtlor si nepoţilor, să le Jie cele bune de yinviţătnrl, iar cele rele ca să se poate oferire ii sd se socotească, şi celor bune Să yurmese.' Miron Conţin a zis şi mai bine de cat Ureche. Acest al doilea cronicar al nostru, ne-a spus, ca HerJer, cnm .istoria ne deschide mintea de ajungem cu credinţă spre Dumnezeii,* cnm ea, istoria ,depărtate locuri de ochii noştri ne yfacc de le putem vede cu cugetul noştrii.€ Ca şi Cicerone, care dt finea istoria prin ytistis temporum, lux veritatis, vita memo-riae, magislra vilae,* şi dnpucnm Can/u o defineşte, conform ultimilor. modernelor teorii : ,1’histoire est l« răcit d’e-.veuements importanta, afin de connai-„tre le passă et par Ini de conjectnrer ,1’ftveuir probable...* nşn a zis Miron Costin, cănd ne spune că istoria ne învaţă : .Cu acele trecute orerm să pricepem ,cele venitoare ! (2)
    Care e meritul Ini M. Conţin ca om de ştiinţă ? — Dar ce desvoltare mai admirabilă de inteliginţă, ca aceea a Ini M. Costin, care ajunge la conclusir-
tele de invăţămănt din ţară, ba chiar
brogea, eară ia cercurile guvernamentale ăncă de pe acum s'aO in-ceput operaţiunile pentru civilizarea Dobrogiel.
                                                                                                                                                                                 Fără indoiulă, trebue să stăruim, ca Dobrogenii să se bucure cel pu-
populaţia din Romănia ; dar in a ceeaşi vreme trebue să dorim ca el să nu fie nepăstuiţi.
    După toate cele ce auzim şi citim, suntem siliţi a bănui că guvernul are de gănd să facă in Do-
sinul consiliului ftd ral; ceilalţi tre- brogea tocmai precum Maghiarii fac
   gem ca in Dobrogea chiar să se in fiinţeze scoale secundare româneşti şi o şcoală normală in care să se inveţe româneşte ; inţeleg- m că in toate şcoalele din Dobrogea lim ba românească să fie un studio obligat: nu înţelegem inse, cum in văţâtoril din România şi chiar cel din Ardeal ar putea să civilizeze pe Bulgari, pe Tătari şi pe Cercheji.
    Dacă e vorba ca in adevăr să ne incurcâm cu Dobrogea, trecănd Du nârea, trebue să ducem cu noi inainte de toate doă lucruri : dreptatea şi bunul simţ administrativ isvorît dintr’ănsa.
    Noi, cari atât de mult pretindem a ţine la individualitatta noastră naţională, nu putem nesocoti legi timele pretensiunl naţionale ale de osebitelor populaţiunl din Dobrogea.
    Ce-i drept, chiar in adrunistrarea ţării noastre am nesocotit legitimele pretensiunl ale administraţilor: dar trcmal aceasta poate să ne inveţe a fi mal drepţi faţă cu „sălbăticii* din Dobrogea.
    înţelegerea ca administraţia cen tralâ a Dobrogiel să fie românească; dreptatea şi bunul simţ administrativ cer inse, că. in sat la dănşil. Tătarii să fie administraţi tătăreşte, Bulgarii bulgăreşte şi Cerchejil cer-chezeşte. înainte de a ne încuiba in Dobrogia, trebue să arătăm că suntem un stat in adevăr serios şi să studiăm ţara, pentru că să o putem organiza potrivit cu stările de lucruri aflate intr’ănsa şi cu cerinţele desvoltăril sănătoase.
    Dacă nu ne simţim capabili de aceasta, atunci să renunţăm la onoarea ce ne face Europa, de oare-ce modestia ii şade bine unul popor, ce foarte h sne ar putea să se compromită.
    Este un lucru atât de firesc, ca aceia dintre noi, cari vor să iea parte la administrarea Dobrogel, inainte de toate trebue să inveţe limba tătărească, cea bulgărească şi cea cercheztască. incât el nici nu îşi vor putea face cele-lalte datorii fără de a fi împlinit pe aceasta.
   Dacă nu voim să facem lucrul ast fel, apoi e mal bine să nu-1 facem nicidecum.
   Pe timpul congresului, un ziar maghiar şi chiar unul dintre cele mal apropiate de cabinetul Tisza, pledând pentru ocuparea Bosniei şi Er-ţegovinel, pune in vederea publicului maghiar, intre altele, şi argumentul : — Această ocupare este chiar o necesitate, de oare-ce sunt in Ungaria aţâţi postulanţl, incăt trebue nu-
mai de cât să le căutăm un teren de activitate.
   Ce-I drept, şi in România sunt destul postulanţl. Chiar bunul simţ politic ne invaţâ insă, că este bine a ne da toată silinţa să nu facem impresia unor oameni, ce vor a trăi pe spetele administraţilor din Dobrogea, ci a unora, ce vor să muncească spre a dovedi Europei, că sunt un element capabil de a stabili ordinea socială in Orient.
   Cel mal de căpetenie interes al nostru e, că dacă vom primi sarcina ce ne-a încredinţat Europa, administraţia Dobrogiel să fie un model de administraţie — nu liberală — ci dreaptă şi potrivită cu interesele de desvoltare ale administraţilor.
   Insârcinăndu-ne cu administrarea Dobrogiel, puterii.) apusene şi-aă zis: .Să vedem ce pot şi ce nu pot Românii să facă.
   Şi de la aceea ce vom face atirnă in mare grad viitorul nostru.
   Interesul adevărat al naţiunii române nu este a face ca vre-o câţiva paraponisiţi să trăiască din munca selbalicilor din Dobrogea, ori ca să zăpăcim pe aceşti selbaticl, voind a le impune naţionalitatea noastră ci ca prin o dreaptă şi bine-fâ'ă-toare administraţie să câştigăm iubirea popoarelor de pe peninsula Balcanică şi increderea puterilor apu sene, interesul adevărat este a dovedi, că noi suntem oameni, de cari Europa are trebuinţă.
   Dacă nu voim ori nu ne credem capabil a da această dovadă, atunci să fim oameni cu minte şi să nu ne compromitem.
de dincoace de Carpaţl, 'Albim lor., a cărei apariţiune numai ai unul redactor apt s‘a BÎatat a. ecurt timp, ce in curănd se vai: cum suntem informaţi; şi foaia a Ardelenilor, ‘Coooşul ltoşn, d întrebuinţează ortografia cu sei critice.
   b) Cărţi incă s’au tipărit şi » tot mai mnlt cn eeninele diacri cnm: .Pomăritnl* d-luiComşa, dini de pedagie. a d-loi Popesci gia, d-lui Puşcarin etc. şi cn de5. număr de cărţi scolastice scrise -sori ai gimnaziului nostrn din Pentrn ca să se înţeleagă sporul ii scriere! cn semne diacritice, n.
   Mal mulţi Ardeleni publică in „Telegraful român* următoarea scrisoare deschisă < âtrâ Societatea academică română.
                                                                                                               La adresa societăţii academice romăne
   Ne permitem a enbşterne ilustrei bocîb-tăţl academice romăne următoarele observări modeste :
   1. Inţelegănd că societatea academică aplică d’ocamdată in publicarea proceselor sale verbale, ‘ortografia cn semnele diacritice, (sedilele şcl.), o parte foarte considerabilă din Ardeleni (Sibifi, Braşov . ..) şi Ungureni (Caransebeş...) simte o deplină mnlţămire. Aceasta se poate dovedi in mod pipăit prin consileraţia următoare:
   a) Cel mal respăndit ziar romănesc de dincoace de Carpaţî, ‘Telegraful Român,, care singnr ess de trei ori pe săptămănă, se foloseşte de aceeaşi ortografie, pe care o aflăm in procesele verbale ale societăţei academice ; tot această ortografie a avnt o cea mal respăudită foaie beletristică de
  ni!e ştiinţei, cn secoii mai nainte de atiţi nemuritori lucrători in ogorul ştiinţific, in ogorul istoriei, la apnenl Europei !
  La aceasta i-am observat noi in Convorbirile, de la 1 maiO :
    Ce mistificare mni este şi aceasta? Nn este adeverat, că idea de a concepe istoria ca o ştiinţă a vremilor trecute pentrn a pricepe pe cele viitoare este o .nltiniă modernă teorie.* Aceasta a trebuit să treacă prin capul tntnror istoricilor de cănd istorici există, şi este nnume relevată ia Polybins, in Tacitus, in Cicero, dacă după dorinţa Ini Corne-lius Nepos îl nnmerăm şi pe acesta intre istorici. Prin nrmare Miron Costin in frasa citată nn a făcut alta decăt a spns şi el o cugetare de istoric, dar nn n anticipat ,cn o admirabilă inteliginţă couclusinnile ştiinţei* moderne.
  In adevăr mistificarea este manifestă.
  Dacă recetim întregul pasaj al d-lui Ureche, vedem următorul şir al ideilor d sale : „care e meritul lui Costin ca om de ştiinţă? inţeles-a el diferenţa intre cronică şi istorie? la toate aceste intrebări respunde Costin prin definiţia istoriei conform ultimelor modernelor teorii.* Şi a-
| cum d-nul Ureche revine cu aceleaşi cuvinte la întrebarea de la incepu-t-1 pasajului: cart e meritul lui Al. Costin ca om de ştiinţă? Dar ce desvoltare mai admirabilă iie inteligenţă, ca acea a lui M. Costin, care ajunge la conclnsiunile ştiinţei cu secoii mai nainte de atăţi lucrători in ogorul istoriei.—Aşa. dar, după d. Ureche, de-finiţiunea lui Cantu este ultima modernă teorie şi meritul lui Costin este de a o fi anticipat. Aici era obiectul criticei. Să vedem acum in-timpinarea d-lul Ureche.
       Probst-a D. T. L. Maiorescn că de-finiţiunea adusă de mine de la Cantn : yl'histoire est le rteit1 nn este definiţiu-nea la care s’a oprit, dnpă certe pro şi centra, ştiinţa, istoricii moderni?
   Nu am trebuit să o probăm, fiind că nu am pus-o in chestie.
    învăţatul Maioremn... vine să spună, ca o înfruntare, ignorantului Ureche, că M. CoBtin nn e om mare, căci a definit istoria ca Polibin, Cicero, Tacit, lncrn ce zisesem incă din 1860 şi o şi tipărisem in 1865 I
   Dacă D. Ureche la 1865 tipăreşte o opinie şi la 1873 tipăreşte opinia contrară, atunci ne dă un nou exern-
   opă o informaţie sigură, că pe*t timp va eşi de snb presă r i cele mal memorabile opere românii i pnlnl nostrn, biografia nemnritoLi I dreifl Şagnna. Şi această carte se idt cn Bemne diacritice, căci antornl x# Popea este, cn privire la literaţ ■ mai vechi, de dincoace de Carp> ± dintre Cti dintăia ce aa inţelesi*» timpului modern şi s'aa aşezat i a generaţiuniî mal tinere şi inainte a represintă viitorul. Drept dovai t pre înclinarea tinerimel romăne *| • cipiile filologiei moderne constată k cal acesta, că ,Romănia jnnă‘ di ?. adecă focarul naţional al studioş 1 mâni de Ia institutele cele mai m tate de Români din monarchia u|| «România jnnă,‘ zicem , îşi tipăr it blicaţiile sale cn semnele diacritic ■
   De altmintrelea este canoacnt, cui Ş nnal dintre bătrâni, Gavril Munte: ţ posatnl director al gimnasinlni dir ,.i işi jertfise cn rară abnegaţiane pi. ■’t 1860 convingerea sa ştiinţifică, dat.» 1 bniuţa semnelor diacritice, numaiki mal intru inttrtsnl ane .unităţi* tkij fice, care abstracţie fucend cu deii-u de la fraţii noştri din Romănia Iiii esistat nici aici, de căt in inchipt[«i'l nor zeloşi părtinitori al sistemn.aal parian.
   c) Cine e’ar mai indoi despre p. il tatea ortografici cn semne diacritic, fi dincoace de Carpaţî, acela este aM ina uotiţă despre acea iuiprejiirunt.,r însemnată, că .aproape intreugan tnră calendaristică* de la no! (CaltJ tipografiei archidieceeane, Calendar.!. îi nulul econom, Amicul poporului, tşK mii şi mii de eaemplarel), va să zi ~~ ratura ,par ncel]ence‘ a popornlt păreşte cu semnele diacritice.
   Pe temeiul celor premise ne drept a face conclnsinnea Bocietatea academică romănă definU tografia cn semnele diacritic", n ortografică la Romănl ar fi ca şi J* rltă!
   Nescal diferinţe mai mici nşor i perde, căci marea maioritate a Rom J ştiindu-Be in principii! d» aceeafKţ rere, în interesai unităţei depline snbordina cn atăt mai bncuros an r ţel eocietăţel academice in psrtea
noritatea se va snpune cn atăt-----------
rănd, cn căt va ajnnge la convinge/Ţ scrierea cn semnele diacritice, aflăm iu procesele verbale ale academice, în ‘Telegraful româD
e. ţ ne ţine că,
   ....
     I
   uge/Ţ e, prefă ale soc româD, jţ
piu pentru acel simptom de ţj rinţă, ce i’l cunoaştem deja şi * a se numeşte contrazicere, ear ni parte-ne nn facem alta de cât susţinfe pe D. Ureche de la 18' contra D-lui Ureche de la 187
Relevăm iu treacăt neadevăr:
am fi contestat mărirea lui M. tin in genere.

    Dar, va zice d. Maiorescn cn «J săil trimufal... dar aceste toate nm tifică asserţinnea că Miron Costin ,B fteipat eu o admirabilă inteligenţă i Iţ
   1 lunile ştiinţei modeme.*
      Ce apropiere face d-sa intre < conelusiunile (la înmulţit) şi intre l ntţiunea istorici de M. Costin!
      Acele conclusiuns ale ştiinţei moci întrevăzute de Costin se referă la) alte puncte, pe cari le recomaud c nerositate de creştin d-lni MaioreBi! le citi barem acnm in dicţionarul! sofio a lui Voltaire la vorba //,| (pag. 195)
   La alte puncte? La punctele d dicţionarul lui Voltaire? Apoiat' discuţia earăşi s’a simplificat. 01 1 văm numai, că despre aceste i fost vorba in pasajul citat şi conelusiunile (la înmulţit) sunt it plină apropiere cu obiectul lor, a
        a introdus numai na ele-ftic («emnul) in scrierea etimol.r-3 acum».
        ca ortografia cn semnele dia-1 ie primita mai bucuros şi d.n iclogiştilor noştri de dincoace indrii7.nim a recomanda dosiţi academice oare care eco-privirea semnelor, adecă eco-- se poate.
     «m că no este de lipsă a pane irtăreî pe i (/), afară de nnele i poţine, pr. . <i-lnic, paelmc, olncl-a deosebire ţinem că este de serie 1 la diftongi pr. mal nu-v etc., căci atonei, fiind couse-trebni să întrebuinţăm semnal ji la alţi diftongi, d. e. tailr, « şi mia, jria, aviam.,., ceea ce o grămădire prea mare n semnarea romînă, ar prodnee şi o iu privinţa scriere! Ini e Alt alte limbi, şi in special cele au însemnează diftongii, ro a da scrieri romăue o faţă mai p pentru a face scrisoarea mal opă părerea noastră— ce se in-pretinde să fie normativă--ur fi recomandabilă delătnrarea »mt de pre < şi o (i, tl). serial. Si dslătnrăm an semn , ce des in scriere, să’l delăturăm tmă căni însăşi ştiiuţa fiologică [|ta ast-fel.
                                                                                                                                                                                                                                      de toate i, i [ea ea) sunt dif-i.r şi d. Ciparin vorbeşt: despre ta si ea. Diftongii se scriă cu ş. la alte po oare 1). D. e. I-precum este cnnoscnt ; uomo etc.; şi chiar in fiecsinne: ta maori, egli umore, noi coi nord , essi muorono ; maori, jariamo, morite, muorano etc. Şi •servat, că asest a reprezentă a-’oe ni; uut nu semn de intonarea şi 'Una ,hl «, in căt limba italiană m&i
tfcu fi indreptăţită să scrie â (6mo, diftongii romaneşti ea şi ea ţaccei 1 un este pe < şi e, ci toc-pe a; ha atest a are atăta valoare , »<-orf chiar el absoarbe pe < şi e. incasă, veară, ţeară etc. s’a furară, ţară ; din afeară (lat. ad astă (lat. coloetra) Romănnl a îşi, corastă. Corn dar să insem-« sonet, care a devenit ce! mal de important ca si snnetele iL, o), prin punerea acseutQlui a-K a'tă literă?! Distingerea d-lul luiintra diftongi „propri şi nepro-leete p« cât |ds originală pe atât greşit.: diftongii snnt diftongi, şi ■ te— două litere. Dar in sfâr-mologia no sufere, când scriem de a intrebninţa pe accentul ii nu vom scrie fără de nici o re-
       devii-, şi in oelelalte limbi neolatine, tmbx română, te ilifcongeaaă d. e. o r. înainte de consonanţă simplă : ita1. Isc. prov. wc, wo, franc, cu (ocw, wc, oe); lierie d. e. ital. buono , buoi, cuoce , luogo, nuovo, puote etc.; spân. cuece, dnele, fuego, luego, nnevo, ■ bocii, fuee, luec, nunu etc. franc, boeuf, | seuf etc. Vezi Diez, Qrsmatik der ro-Sprachen. Erster Tbiel. Vierte Au-15. pag. 190—101.                 Red.
gnlă d. e. lomiască, glomiascA, vorbiască etc. in loc de lumească, glumenscă, vorbească, preenm nn scrisni niel mii, lumia, avram etc. ci mea, lumea, aveam etc. tot astfel nn vom scrie nimeni, puartu, moare etc. ci oameni,poartă moareetc, Decliuâin deci in scris d. e. <mi, omului, omeni, simenilor etc. : conjugăm d. e. storc, stoarce etc. Va să zică se susţine snnetnl radical. Dacă ani scrie veai, verend, veri etc. in loc de ve(/i, ve/eud, verj/i etc. s ar jigni etimologia româna; scriind cice, cile etc. in loc de fice (/ile etc., am altere etimologia latină. Când scriem insă ea oa in loc d« / şi <1 susţinem chiar ,şi etimologia latină: nimeni (hon.u), pmrtă (porta) etc.
   Suntem siliţi a ne folosi de semne când na aflăm in alfabetul latin o lieeră corespunzătoare pentrn snnetnl Român (d/); intrebninţăm un semn (^) pentrn etimologie, cn toate că aflam iu alfabetul latin litera corăspnnzătoare (z). Dir de ce să intrebninţăm senine acolo, nade scriind literele curespunzătoare, preenm le aflăm in alfabetnl latin, nn jignim nici etimologia?! Suntem departe de a roi să dăm ilustrei Societăţi academice niscai es-plicări fllolo'ogice. de cari ea, de aine se inţelege, nn duce nici o lipsă. Ne am permis nnmai a espnne cn toată modestia punctul de privire, ce'l impărtăşvsc cu noi ninlţî alţi confraţi de dincoace de Carpaţi.
                     Mal mul fi Ardeleni.
                                                                                                           CRONICA
   La 15 S ptemvre a fost zina fixată pentru începerea concnranrilor a patru catedre de la Universitatea din Bncnr-şti şi anume: 1 de psichologie, estetică şi pedagogie, 2 de fisiologia comparată, 3 de arheologie, şi 4 de trigouoiuetria sferică şi geiinetria analitică
   Concursurile urmează a se ţine conform legei la Universitatea din Iaşi.
   Membrii jnrinlni pentrn primele trei catedre snnt: d.d. N. Qnintescn, I. Cara-giani, N. lonescn, C. Lsouardescu şi Stef. Virgolici, traşi la sorţi din partea facul-tăţei de lit re, şi dd. V. A. Ureche şi Za-lomit, numiţi de minister.
   Jnrinl pentru catedra ultima (ştiinţifică) ae compune: din dd. M. Ţoni, C. ClimescD, St, Miclea, N. Cmiano şi Or. Cobălcescu, din partea facnltăţel de ştiinţe şi din dd. A. Petrescn şi inginerul Mic-lescn, nnmiţi de minister.
   D-nil delegaţi trimişi din Bucureşti aă şi sosit astăzi cn trenul de astăzi de la 1 */,.
   Conatitnirea juriilor se va face in astă seară.
   Concurenţii snnt armatoarele persoane: dd. I. Crăcianescn (catedra d» pcRhoiugie, &.), B. P. Hăşden (cat. flsologie), A. 0-dobesen (cat. de archeologie), şi Haret (cat. de trigonometre A).
   De signr dd. iiăşden şi Odobescn, a cărora erodiţiane este obşteşte recunoscută, vor fi nnmiţi de-a-dnptnl in pnterea titlurilor ce aă câştigat ps câmpia literelor romane. Cei-lalţl doi domul concnrenţl fiind singuri vor fi probabil aupnşi examenului.                ,St. României*
                     *
   Gogoriţa, ţlilele acestea a trecut prin Ginrgin spre Bucureşti generalul Florescn ;
      ■ele moderne teorii (asemenea .Iţit), conform cărora defineşte istoria după d. Ureche, in fine, dacă d-sa retractează pasajului de mai inuinte, cunoaşte, că meritul Iui Costin t undeva de căt in anticipa-liuţiunii istoriei, atunci nu s\em nimi" de zis, şi remăne •a cum remăsese cu acel 5 „pus orba Attila*, care „nu se ralia Atila*.
      Huită crâinădire nepotrivita de li ii im- proprii.
    f ritica din „Convorbiri” se mai #;fin privinţa studiului literarul ’ Jreclie: fi pag. 0 d. Ureche ne inşiră alte spunăndn-ne că
  tlliron Costin este deja istoricul, care 4ba la fapte cacsele lor, şi la canse «loaştao ordine, o sistemă onre-care, llico, Leibnitz, Descartes, Roteck. o, Tbiery.*
      o fi căutând intre aceşti istorici nitz şi Descartes?
  II aceasta respunde d. Ureche :
      nditnl d. Maiorescn ignoră că Leita scris istorie!! Pentrn nomele Ini nezen, erndite critic un carp de Boil-ste... Ce zice? ‘Leibnitz monrnt en ... II fot a la fois jurisconsulte, pu-
bliciste, theologien, physieien, ranth-ma-maticien et liistorieil ! !
   Nu este in chestie, ce ştie sat) ce ignoră i . Maiorescu. In chestie este, dacă, intr'nn studiu literar asupra lui Miron Costin, cităndu se istoricii Vico, Rotteck, Cantu, Thierry in o-posiţie cu cronicarii, se poate cita şi Leibnitz pintre ei. Şi aici susţinem, că nu. Fiind că Leibnitz este celebru ca filosof şi matematic, ear nu prin faptul secundar, că a scris şi scnptores rerum BrunSvicensium etc., aşa dar nn ca istoric.
   Tot aşa de greşită ar fi d. e. următoarea grămădire de nume pro-pil: NN. este un adevărat pictor ca Ingres, Delacroix, Coroelius, Ivaul-bach.... Qoethc, şi ori cine ar fi in drept să intrebe
                                                                                                                                                                                                    o fi căntund Qoethe intre aceşti
pictori?
   Căci deşi Goetlie a făcut multe picturi in viaţa lui şi a avut chiar timpuri (in Frankfurt la 1772 şi in Roma la 1787), unde s’a ocupat cu o pasiune aproape esclusivă de pic tură şi se credea destinat pentru această artă, totuşi celebritatea lui fiind altundeva de căt in pictură, nil se poate cita pintre pictorii celebri ca un semen al lor.
TIMPUL
mai nainte de a porni cn trenai, ragă pe comiBarnl de poliţie Spirescn a ’i arăta locuinţa d-lnl Ulyse Creţeann. Comisarul o-ferindn-se o ’i indica domiciliul d-lni Cre-ţeann, fu destituit pentru acest act dc datorie fi politeţi.
                                                                                                                              *
    l’ersecufiune m armaţi. Credeam că armata română va fi cruţata de persecnţinni meschine. Plini de indignaţinne vedem că faptele meritorii nn fac parale aetă-zi sub guvernul liberal, de oare ce căpitanul Nico-lau, comandantele escadronulul de călăraşi de Vleşca cutezând aă susţie inaintea Prefectului Chiriţescu reglementul militar, neplecâodu’şi capul la oreinil» de servilism şi care ating demnitatea n iliturului, a foBt pedepsit tu permutarea. Aceasta este resplata nnuî brav militar?
    Inrrgistram acest fapt in condica neagră pentru gnvernnl C. A. Koaetti.
    Vlasca in quasi stare de asediu. Călăraşii cari 'şl aă părăsit familiele şi averea lor spre a 'şi face datoria pentru patrie, as-tă-zl iu timp de pace a’nflă intr’o posi-ţione mai rea ca in timpnl resbelnlul, graţie Prefectului Chiriţeacn care in neador mita sa preocnpaţione pentru administrarea jndeţnluî, se teme de chiar nnibra aa. Aat-fel acest d. Prefect, de la venirea sa iu judeţ, ţine pe călăraşi in concentrare peste rând şi fără ca eă exixte vre nn pericol.
    D. Chiriţescu uită că dacă nn trebne dupe douiuia-sea menajaţi călăraşii, apoi cel puţin, se cade să ’i laso a 'şi redea de munca câmpului singura lor avere. Pe lăngâ acestea, el aă trebuinţă de instrucţiune mai nainte de a ’l ţine de fanfaronadă pe lângă domnia sa.
                                                                                                                              *
    Descentralizarea diu Qiurgiu ne spune:
    D. Ulys Creţeaun a fost ales cu cea mal mare majoritate, ear D. Bariton Racotă şi Gheoghe Bâleann cu căte 17 voturi diu 20 votanţi, de către colegial I, în consiliul judeţean.
                                                                                                                              «
    D. Prefect de Viaşca ChiriJeescu in nr-mărirea scop olul SeQ nn mai cunoaşte nici o margine. Nu este alegător fie in colegial al II, fie in al III, care să nu fi primit iuvitaţiunea de a veni să vază pe d. Ispravnic, saă să nn primească prin agenţii poliţiei câte o fâşie roşie fabricată Ia Prefectură şi impusă de agenţii administrativi.
    In zioa alegerii mal toţi agenţii poliţieneşti se află deghizaţi in civili şi 'şi îndeplinesc cu mare scrnpnloeitate cinstita funcţiune de a spioDn pe cetăţenii oneşti şi independinţi la ori-ce pas.— S'a fucnt propagande de către agenţi administrativi prin mahalale, s'a făcnt presiuni de insnşi Prefectul jndeţnlni asupra alegătorilor Colegialul al II, s'a ameninţat chiar mai multe persoane, dacă nn vor vota pentrn lista Prefectul nf.
    Sub-prefectnl de Căluişte a mers mal departs in respectarea libertăţii alegerilor, n'a remas neumblat comună in care eă nu stnngă pe alegătorii Colegiului al III şi pe delegaţi, să nn le poruncească a vota pentin cel din lista roşie.
    Şi toate acestea se petrec sub guvernul D-lnî C. A. Rosetti ! (Descentralizarea)
      Nomele Ini Descartes supără pe D. T. L. Maiorescn? De ce nmnele Ini nn ar putea sla alăturea ca ale nnor istorici ?
continuă a întreba d. Ureche. De ce nu ? Find că nu e9te iatorc de loc, nici măcar atăt căt Leibuitz.
      „La recherche de la verite danB tons Ies ordres d'idt-es et la cominunication de cette verită par Ies moyens n fime quc Descartes a employes, toute la litttra-turc du 17-e siitele est lu (Nisard Hist. litt. franc. T. II 3-e etc. 1803.
intimpină d. Ureche mai departe. Ei şi ? Din aceea , că Nisard zice toute la liUcrature du 11-e sihle est ta urmează că Descartes este este istoric ? In toute la littcrature se cuprinde şi poesia : urmează de aci, că s’ar putea zice : N. N. este poet celebru, ca Lamartine, Victor Hugo, Ileine, Lenau şi.... Descartes?
      Ce păcBt făcui că vorbind de nonăle căi ale istoriei mă referiin la Descartes, acest ginic effrayinl eaxa ăl califică Nisard.
    Nisard poate să califice pe Descartes ginie efrayant, Descartes tot nu devine istoric.
    Mânţinem dar şi această parte a criticei noastre aşa cum a fost făcută, şi ne grăbim a inchide acta d-lui Ureche cu ultima observare.
                                                                                                        7. Kroarca cil Chmibue.
      — Altă dată d. Ureche, vorbind dee-
                                                                                                   DIVERSE
   Cranele lureiel.—Corespondenta1 pirisinD al ziarului limes D. de Blowitz, pe cănd primea la Berlin in Inna lui Iulie destăinuirile D-lnî de Bismarck, a mers să facă vizită şi celui n ai de căpetenie adversar al cancelarului, D-lni Virchow, vestit profesor şi dspntat progresist.
   lată darea de seamă a D-lnî de Blowitz, care a publicat-o despre acea visită:
   Am aşteptat câtva intr’onnl din labon-torif. Cea d'entăin odse, prin care emti -ent cuprindea o culegere de oseminte omeneşti orăndnits simetric in rafturi. Un ajutor al doctorului era ocapat a reproduce iu tipar forma unul crnn aşezat frr.-mos pe nn piedistal de sticlă. A dona odaie era ca o miniatură a văii [oraphat iu clipa celui de'utăl sunet al trâmbiţei in-vierii.
   Acolo eraă schelete in picioare, plecate, şe-zănd, inclinate ca oamsni surprinşi in somn şi intinzăudn-se inainte de-a se trezi cu dtsăvărşire. Oase de tot so'nl acoperind mesele, 8căndnrile, scaunele ca rămăşiţe omeneşti, cari le impleaă. Crane nenumărate încoronai) această minunată culegere, făcând schime aeupra bucăţilor informe risipite pe mobile şi chemăndu-le de pe podele. Uităndu-mă la această privelişte şi aşteptând a-mă la discnrsarile eloqnent. şi incisive ale D-lni Virchow, in'sşteptam să văz nn oro c'o talie nrieşească, imbrăcat ciudat, cn ochii scinteetorl, c’o atitudine radioasă, personificând îndoi a patere a o-mnlni, care pătrunde taineie morţii şi se suroeţ şte a apăra ucea viaţă a celor vii: libertatea.
   Dar cmnl ce inaintă spre mine era imbrăcat ca un antiquar, ocupat a'şi răndu colecţiile; copoi mic şi osos, părol scurt şi sur, barba asemenea, fruntaa iu coloarea bronzului şi petrecută da ebircitnrî, balbucată înainte şi puţin tnrtită la tăru-ple, vinele la tămple visibils, ochiil mici şi boldiţi, manile negre şi sprintene dovt-dind hoturirea, energia, indeniănarea.
   Originalitatea situaţiei se arătă numai de căt, Conversaţia se ’utoarse inmediat. la micile rivalităţi ale naţionalităţilor deosebite, cari şi dispută supremaţia in Turcia europeană.
   Doctorul Virchow se sculă repede.
   Vezi — zise el — rasa superioară din acele locuri. Priveşte 'ncoac.
                                                                                           El pnse ’n mănile mele trei ţeste omeneşti.
   —Unul din colegii d-ta'e mi-a procurat pe cea de ’ntăiQ, celelalte donă mi lr-am proenrat ed insnmi. Sunt ţeste de albaneji, măcelăriţi de Turci. Privcşte-le! Nu sunt frumoase? Primind cel de'utăid, ani crezat că e excepţional, unsă to ite cranele astea albaneze snnt ca acestea. E o rasă cn mnlt superioară tntnror celorlalte.
   Doctoral Virhow deemerdă c’o duioşie entnsiaetă şi c'un aer de afecţiune ţeasta ce o ţinea pe genunchi. Apoi acnlăndn-se, o aşeză jos pe podea şi incepn a vorbi repede şi pitoresc despre populaţiile diverse ale Turciei, sprijinind ori-ce opinie prin arătare de ţeste mnntenegrene, bosniace, dnlmate, serbe, bulgare, române, turceşti ungureşti.
   Dnpă ce-sl grămădi gradat probele, el completă in fine demonstraţia sa prin nn nn cerc complet de ţ>ate de dimensiuni
   pre arcbitectnra noastră , ne spunea că celebrii architecţijarchitecţi ai Italiei ar fi infidioşi de ea şi intre aceştia De cita şi pe Cimabue.care in să este celebra in pictară.
                                                                                             La aceasta intim pi ti. Ureche
     Să admitem că aşi fi zis aceasta cn oca-sinnea vre nnni discurs improvisat la vre o solemnitate nnde înlocuiam vre nn Mmistrn ca Directore al cancelariei căitelor; dar mai ăntăi eu u’am pre-tenţiunea de a şti tonte, şi apoi Oiotto, şcolarul Ini Cimabue, nn era arhitect? Nu să admitem eă aşi H zis, ci d. Ureche a zis-o in adevCr, şi asemenea nu e vorba aici de vre o iin-provisare orală (de aceasta nu ne-ani fi atins), este vorba de un articol publicatcu nmnele D sale in Adunarea naţională din 6 Iulie 1868. Şi dar& nu nu citat aceastA foaie in Convorbirile din 1 Mai 1873. causa este. cft am citat-o deja in Convorbirile din 15 August 1869, f&r& a numi atunci pe d. Ureche, fiind cA atunci puteam AncA crede. cA este un lupsus calami din partea D-sale, şi a tre huit sA vie „Revista ContimporanA*ca sA ne arate, re ce fel de lapsus sunt acele a le D-lui Ureche şi altor scriitori d» tAria D-sale.
                         (Va urma).
deosebite, cari toate aveai) mai mult ori mal puţin semne de lovituri de sabie saă glonţ). Iată congresul judecat in mod straniii din pont de vedere craniologic. El se ’ntoarse mersă spre cranele sale albaneze şi vorbind, se pleca spre a le atinge cu degetul, pe cănd pe celelalte le arăta cu dispreţ cn vărfnl piciorului.
                                                                                                         *
   O descoperire archeologici in Ga'xţii. — Sunt vre-o petru săptămâni de când o ţărancă, lucrând la cămp lângă Mih dc.'.v, je Dniotru , aă dat pe.ite mai milita obi-ct i de aur, cupe, un bast.m de comandant, broţurl co capete de sin- fi şi o coronă. Doctorul Praglovek', cunos’ut prii. cercetările sn’e istorice, şi alţi arch-olovi din L-mbirg, ai) recunoscut că acueta ornamente aă fâcnl parte din jnv erorile regale ale marele Ciros , care aă murit intr’o expediţiunc contra Mtsugeţilor pe la 159 inainte da Cbristos.
   Iu raportai ce ei) făcut asupra ac stor obiecte, doctoral Praglovski declară că orl-cine va examina amennntele şi stilul ncelora, şj va compara in armă local in care a fost aflate cu cele ee spun istoricii greci asupra expediţiunil lui Cirus contra Sc’ţilor, va impărtăşi părerea sa. Valoarea lăuntrică a acestor obiecte este de cel puţin 100,000 fiorini, aproLfe 250 000 franci.
   O intrerupere de duh. — „Sporting G«-zettt* din Londra reproduce următoarea spiriton ă întrerupere făcută intr’uu nitetig:
   —Sunt pe p&măntal liberliţei! strigă oratorul.
   — Nu! intrernpe cismarnl , sunt ţi pe talpele cismelor, ce nu mi-sţl plătit ancă pană acum.            „St. României*
   O vestă scumpă ! — Cn ocazinnea ultimei trageri de cuştig a loteriei de bani llamburgeană s'a iutlmplat un evenim nt, care in adevăr putem zice că nn s’a mat pomenit şi care servă spre dovadă eă publicul dese-orl trateiză cu pr a puţină precanţinne hărtiele de valoare. Un comerciant Hamburgian cumpără de ia biroul principal dn loterie a d-lor Is-nthal k io Hambi rg, nn los pentrn loterie Him-bnrgiană, indonindn'l şi băgăndu'l in bn-znnarnl vestei Bale albă. După câteva zile jiletca se dă spălătorese!, fără ca posesorul să se fi gândit măcar un moment la couţinntnl jiletcei; nici spălătorese! nn'i veni in gând de a revisui buzunarele. Lozul a fost spălat cn jiletca, lipindo-se de căptoşeala bazin irului. Căte va zile in urmă, comerciantul ee trezi cn o notificare încântătoare din partea biuroulul Isent-hal & comp cam că losnl săQ s’atras cn nn câştig de 50,000 mărci circa franci 62,000, in vităndo'l totodată da a presanta losnl spre achitarea Iul. Comerciantul tremura de frică şi de spaimă căutând losnl in zadar şi negăsindu’l ; abia nevestei comerciantului ’I veni ideia să revizuiască aspra imbrăcămintele, şi, dnpă cercetare multă găsi iu bnznnarnl vestei albă o ţidnlică mititică in forma anei rotişoare de hârtie, care insă prin călcatul rnfelor a concrescut astfel cn giletca albă in căt că vrănd a deslipi biletnl era să se facă bncăţi. Feric.te famili», spre a mal putea constata cazul şi mal bine, se deciseră d'a alerga cn jilbtca in măuă la d-nii Jeenthal k comp. Acolo, in preeinţa nnni notar, jiletca a a fost pnsă in apă, dislipind loeul, şi din fericire, atât numărul biletnlnl căt şi câteva amănunte ale testnlni s'ai) mai potnt descifra conetatăudn-se ast-fel cele ueoc-sare, în căt nici o indonială despre veritatea biletului n’a mal putut îucape.
   Fericitul posesor al jiletcei a şi tnoasat 02,000 de franci câştigaţi, şi de sigur că pe viitor va lua măsuri de precanţiuui mai mari.
                                                                                                                                                                                       Bibliografie ”
   O. O- Mcitillli. — Slutite constituţionale.
   U- Sion. — Operile principelui Contemir, tipărite de societatea «ca-demicA, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi BrAnco-venilor. Partea II, Divanul, insoţite de un glosării). Preţul 3 1. n.
   C. 8. Stoiccscii şl I). St. Cilii.
IIOSCII, profesori licenţiaţi in litere şi filosofic, Manual de sintaxa română, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua.
   I). Mlresou.—Aritmetică cu ţuici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentrn uzul claselor primare şi I-a secundarA. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b.

MARELE MAGAŞIN DE HAINE CUNFECţIONATt Şl ARTICOLE DE MODA
La tdte librrtriliile:
S M A H i) A N I I.
                                                                            VIIDXXTtJIL..
Poemă de V. RUSĂN'R.SCU, fost grefier la
Coosilinl de resb:l nl Diviziei a 2—i* «divă. |
De închiriat,
bia O teni, Strada Mircva-Vodă NA. 29, j sitnatu intre curte şi grădină, eu nn et'giO, I având şese camere, nu salon şi sala de mâi,care cu dependinţe, bine mobilate, sunt I de închiriat chiar de acute, mobilate sad I ne mobila te. Amatorii s» pot adresa la pr0_ j priutsr oe lo-ueşte iutrinscle. (79 1—5
^XXXX-®"XXXXX-®-XXXXX-t-XXXXX5
X
X
X
X
I
PLANTE DE FRAGI
X
X
X
I
« CREME-ORIZA
  ăjftOTinK
zLFiNCV*2^^
       RA_________ r
bS?rlisseur de P,usieu^s oi
JŢUC S’ HONOAi]
                                                                                                                                                                                                         SprG a «iiIii,
iiwltttoişi da pal*T liNinsparml-v l,n«»fn,?ii IVIII uâ uofininat.i jtim-ţo dislrugfndu Slmrdli
tlnrilr.      Li'\
----------77
WOW
IWIg'LK P-IMttAP
C/-w xT* , doctor iu medicină . ţjT•        « lCfi şi iu chirurgi . Ma-
niO(i şi me jic specialist pentru bd ale de copii, dl consultaţii in tot* (Jilele de .a II para la 5 ore p. m. in strada Colţii No. 10.
DOCTORUL MAROOYof
    Acum fiind timpul plnntărel fragilor, recomand fragil subscrisului, ditt cele mal frumose specii francese ji cngleso, fructul forte marc, gustul admirabil.
    Pentru plantele vândute anii precedenţi, am priintit lande şi mulţumiri. Mal puţin de 50 plante nu se espedhzl Iu pro-Tincil. Rugăminte a se adresa la
MARE SUCCES.
JEAN YERMEULL1X
                                                                                                                                      Grădinar ta D du G. C. Philippescu Strada Dioniaie No. 42.
X X
v:xxxxx-e>
i
X
X
X
o<xxxx-#-xxxxx-2-xxxx:>
DH         reunnită rs-oiţă japoneză, oare
rU“XlU viuilic.a i: lată ori-, e durer. de
cap se găscsCe Iii farmacia d-lui F. llrn» vis-â-vis de biserica Sărindar.
DOCTORUL BLUMENFELD Ce.,:
leu Moşilor No. 27 vis-a-vis de Pomn-Verde (Tutuia.)
   Are onor,' de a o informa e . din Capitală fi provincie că va cureştl la 1 Sejitpntbrj,.
   Cunsultaţinni in cabitietnl se s zilele de la l juni. — ti ore -In| Strada Bre/.oiauu No. 21 Nd
               O trăsură (faeton t:r puţin Întrebuinţaui i reclie dc cal (ic cinci ani ltnprei» muri. A sc adresa în calea-Ş*ţ (Podii ltcilik) No. 45 de la orele ' meridiane.
/
este o
FĂINĂ DE OREZ
de o deosebită specialitate, fure ti că, ne-simţibilă, preparată cu Bismut, şi posedă calitatea cea fericită , a da feţei o ului.
ROMANE ILUSTRATE
  FltLSOITATEA NAŢII K AL A
                                                                                        a tiuereţel.
                                                                                     CIL FAV,
Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix
                                                                                                                                                                                                                          Deposit îu Bucuresci la farmacia d-lnî V. IK Zurnc.r. şi la d-nii Appd d- C ie
Apare de trei ori pe sepieaiână : Duminică, Mercur! şi Vineri.
                                                      3NTo. 1-Î33 INCLUSIV
conţinând
DOMNUL SCUMP-AMIC
                                                                                                                   Am ouure a anuiicia onor. Public, că ani deschis acuma o
Magasie de tapete
M8 voiu sili a putea oferi îd tot-d'a-una o mare alegere de TAPETE fi fac cunoscut
                                                                  Ch. Paul de Kock
                                                                      se află de vfinţlare la
   TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                           şi la
loli Mitanti ii diare atât li Bncnresci cât si ia districte.
                                                             Cu No. 24 a începui romanul
    I O A. TN" .A.
                                                GEORGES SAND,
După dorinţa esprimată din mal multe părţi s’a început cu No. 26 interesantul romaD.
  MISERABILII LONDREI
   Aceste din urmă denă romane se vor publica aşa că câte o fasciculă va conţine urmarea romadulni IOANA ţi cea l-a!tă urmarea romanului MlSF.RABTLlI.
că chiar de acuma sunt forte biue asortat.
                   Cu totă stima
                II. 11 o N I 0 ÎL
(793—10) Strada Stirbey-Vodă No. 3.
ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE
       I C O R D
                                                                                                             FAVR O T
  Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăugate pe lâng I îiunea antiblenoragica dc Copnliu. Kle iui oboseucu stomahul şi nu provbeA jr diaree nici grotă , constituescu modieamcntiil prin escelonţâ in tratarea 1)6.1 contagi6se a ambelor seese, scurgeri vechi seu recente, calare a beşicei şi cil, rea fără voie nu rinului
       Pe la finele tratamentului, şi când ori-cc durere a dispărut, usul 1 IN.IECŢII/XU KICOIÎO tonice şi astringente, este micjilocitl infailibil do a consolida vindecarea şi i evita intercerea.
                                                                           ADEVERAT SIROP DEPURATIV
                                                                         ^ I C O R D
                                                                                    F A V R O T
Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşire mnladiele pelei şi ţ
tru a sfirşi de a curaţi sângele după un tratamcnlu anti-sitilitic LI feresce dej accidentele co pot rcsulta dirt sifilis constituţională.
  Publicul, trebuo a lepăda, ca contra facere periculăsâ tote medicametr RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVTtOT.
DFPOSITO GESERAL.— /’» Fur rut, 10'2, strada Richelieu, in Paris ;l lassy, Hacovits, Fonia; liacuresc'i, Itissdorfer. Zurner, Tlieil , Galatz, Ti| sesclii. Marino Furtovich : liraila, Pctsalis, Kaufrncs; Crajova, F. l'otil Plojestl, Schulter ; Barlad, Hreltner, şi in Iote farmaciile.                         L
                                            Fonderia de Tuciu
                                                 a lui
E, KEILHAUEH
STRADA I8VOR
                                                                                                                                  efectnetfă orl-ce lucrare de fonddrie după modele, desluşiri seu desemnurl dale.
Institution Franţaise et Italic'1
                                                                                                                                 Dirigte par MESDAMES MAZZANTINI
              9, Place d’Azeglio, FLORENCE.
                                                                                                                       Ces Datues , ayant quitt£ la France leur patrie apr£s la guri 70 71, ont fontii h Flurence en 1873 une Institution Franţaise |t,
                                                                                                                                                                                               ayant quitt£ la France leur patrie apr£s la gu
.          ,           ,                                             ’m
lienne qni jouit de 1 estime g£n6rale, et oii Ies jeunes filles rel^l
                                                                                        Se asigurczil buna esecutare cu Materialul cel mut bun.
   Orl-ce comandă pentru condocererea apei, instalarea băilor cu tote atenansele lor, puţuri de curte, pompe pautrn diverse tre-bninţî, stropitori de grădini, 3. c. 1. se efeetne^ă grabnic şi bine la
P. Keiibaiier. Strada Istot No. 59
une instruction tuissi solide que briliante. Les directrices 6tant îu du diplome sup(5rieiir et secomlees par des professeurs distirf Dans cette Institution l’enseignement est divistţ en 2 coursid £lemeutaire et cours supărieur. Chacun de ces cours comprend 2Ţj et chaque classe est divis^e en plusieurs sections. Selou son ai l’61hve peut changer de section 2 fois par un.
   Le prix de la pension potir les mternes est de 1200 frs. pat! cotupris la musique, le dessin et la danse.
        Des renseignements on peut avoir k Timpriinerie Thiel <L| qui ont visit^ l’Institution personellement et oii on peut voi ] ctpeus d^taill^.
  Asemenea se găsesc tot-d'a-una în de-posit: Ţevi de vlnmb, ţevi de fer şi de! tuci în diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci peutrn diferite construcţiunl.
  Transmisiuni, curele ş. c. Iţ, un mare deposit cu preţurile cele mai eftine.
                              (777—1)
                                                    PHARMACIA LA „SPEBANTIA’
                                                               26, CALEA MOGOŞOAEI, 26.
DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCES1
1 Obiecte de Cancinc şi Articole de Toalete. —• Asemenea se angajeză a eî ori-ce comande din resortul medical.
resortul medical.
BBtTS
                                                                                                                          —*1
A. LA BELLE
 JOŞII ¥
FEHNISOHEL
                                                                                                          20, COLTIUL BXJLEVAvK.3DXJX.TJI SI Face cunoscut unor. Clicnttdc, cft i a sosit pentru sesonul cclc mal moderne, l'asone elegante croite, dupe
     Costume complecte de Fantasie Redingote llardington Jaquette Bospliore Sacco ( oupe anglaise
                                                                                                 Fardessus Benaissance |i dilerite alte fasoue
                                                                                                                PREŢURILE (JELE
                                                                     So prilnieţjto şl coimlmll de tote felurile de lmine care se efectuetlil cii luare promptitudine.
LA-IRDLN IL3R.E
uiuvnvni
CI HTIKI
mogosioaiet, casa grec£nu, 20
actual UN .MARE şi I>00AT asortiment de haine din stofele cele din urmii jurnale de Paris şi Londra.
Cămăşi^ franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tote felurile Cravatte Plastron, Regate etc. negre §i colorii Fmbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tote lucrurile de wodft
ăl AI MODERATE
                                                            •iOSEF cmC ^BA.UM
Fnrnisornl CnrţiI, No. 20 Colţul Bnlev.irdutnr şi Mogoşoiel Casele Grecenn