204.
  \
  .■ajONAMENTELE.
                                                                                               IN TOAl'rt. ROMÂNIA
       ..................1. n. 47
     H...................... , 24
     M...................... . 12
  ■ IN STRĂINĂTATE :
       .................... * » *>0
      INSKRpONI Şl RECLAME;
                                                                                                                                                                                      |.jf 30 litere petit, pagina IV, 30 hani ■ na HI, 80 bani, pe paR. 11, 2 lei noi
T      Reclame 2 lei noi linia.
S_
  'M număr In capitală 10 bani.
DUMINECA 17 SEPTEMBRE
             ANUL III - 1878.
                                                                              KSE IN TOATE Z1LKLK OK LUCRU.
Biuroul Kodapi.ioi şi Adm iiii.st.ra ^ioî: Uniatul *I)rwia,.
                                                                                                                                a TsmTisrai 'tri .
8p priimeec in *trâin«tat<-: 1.i l*-nil llniurn Uein <f Voţfier in Vienna. \V ■! (,-. l"i>.
A. Oppelik in Vienna, StiiheiiL ivei ■», Jh„(..// Mânut in Vienna, 8eiler*talt.e 2: /'liilipp Jxih in Vienna, Kvlier.bichgaHae ll : L. I.nmj iC Comp. in l>p}ta, Uaui*- Laf h't if- Con,;:. In l’arii, C. A,i,im ’i, C urefo.ir ‘Iu ia Cr . < Ronge 2, Pari»; Orornifc Comp. R,ie |)rom,t 2 l ari • ; Kag. .Miooiol, 139 -110, Vinei Slp'< t i.uii'Ln
                                                                                                                              Scrisori ne francat,' nu v primire.
                                                                                                                              Articolele nepnblieate »e vor arile.
                                                                                                                            Un număr In Districte lj bani.
<3
nil 4« llncnrescl, 14 Beptevrie.
[Rurale...........103'|* 103
| Doraeniale ....    0810Svu
funciar rural . .   91    90'j,
         urban . .   84‘|>  84
I municipal al CapiL 94 7, 94 '(»
Pensii...........135       —
I Dacia............210      —
I România..............80   —
; municipal cu premii 24    —
Români............65'|«    65’L
3 luni ...... 9950         —     |
         ........... *502 <|4 -
                      122a|. —     I
     Cursul tla Vlen», 27 leptembrc Renta ungnrâ în aur .... 84 90 Bonuri de tesiiur ung., 1 emis. 112 —
   .        „     ,   11  ,    74 75
Împrumutul austr, in hârtie , 61 50 s              .   » argint , 62 90
Renta austriacă in aur ... 72 45
Lose din 1866 ............... 112 25
Acţiunile bâncel naţionalo . . 801 —
     „       . au«tr. <le credit 234 75
     ,      „ ungare ,        211 —
Argint........................100 —
Ducatul......................  5  54
Napoleonul..................... 9 32’|.j
100 mărci germane............. 57 55
      Cnrsol «le Berlin, 27 septembre Acţiunile Ciilor forate române. 33 80 Obligaţiunile române 6n/o . . 83 10 Priorităţile C. fer. rom. 8P/» 84 40 împrumutul Oppenheim . . . 102 50
Napoleonul.....................16 2(i
Viena, termen lung...........—■ —
Paris , scurt .... 8l 10
             Calendarul tjllel
Duminecă, 17 Septeitbre.
Patronul mitei : S-ta Sofia.
Rcsâritul soarelui: 5 ore 54 min. Apusul soarelui; 6 ore 47 min. Pasele lunci : lună plină.
PLECA REA TREN-URIT.OR
                                                                                                                                           llucnrescl—Suceava
B«curescl , , . . 8.15 n 10.
Ploescl..........9.60 n 11.00
Brăila...........1.53 n 5.45  j 7.15
Tecuci0...........4.3ş n     11..0
Roman............9.06 )        4.45
Suceava,sosire . .12.034        9.55 n
                                                                                                                                          Bicnresc —Verclorova
Bucureicl.............7.10) 10,4o,J
Piteşti...............10.13) 3.-4
Slatina...............12.31 j 6.30 n
Crniova...............2.20) 3.15 4
Virciorova, sosire . . 6.— n 6.— n
           Soooava —Bncnresfl Suceava .... 5.11 4 0.46 4
Roman........... 8.45 4  12 30 4
Tecuci..........12.30 n   5.10 ,)
Brăila...........3.08 n  8.10 n
Ploescl........7.12 .1
Bucurescl sosire 8.30 4
                                                                                                                                                                                                                                                                                     Verclorova - llncnrescl
Verciorova..............11.25
Craiova ....... 3.—
Slatina..................4.45
Pitejtl................  7.03
Bucurescl, sosire .... 9.20 4
          llucnri'scl—(ildiln
Bucui ei 1...............9.15 4
Iiiurgiu, sosire.........11.35 J
          Ulurglu— Itacureucl
Giurgiu...................7.26 j
Bucurescl, sosire. ... 9.48 4
             (Jalall- Bărboşi
Galaţi............1.20 n 8 25 4
Bărboşi, sosire . . 1.5$ n 9.— 4
             Burboji —(ialaţl
Bărboşi...........2.55 n 6.25 n
Galaţi, sosire . . , 3.30 n 7.— n
*> 0«r» Ir
8/27 1,
4.55 4
7.17.)
7.30 n J8.05 n
7. n 8.25n
k
    va ţine esposiţia, romănil merii Paris, vor găsi ziarul „TIMPUL* , Brands Magasins du Printemps, ilevard Haussmann 70- *
    DEPESI TELEGRAFICE
         *
                                                                      ALE .TIMPULUI*
                                                                                                                                       (Agenţia Ilavas)
                                                                                                                                  (27 septembre 4 ore seara.)
                                                                                                                                                                                                                                                                         Londra, 27 septembre
      ^Plinea* vesteşle cit 21,000 Bosniaci nă ! t in Serbia.
      iictoria Austriacilor In Vtcegrad este tiritoare.
    P Este probabil că EngUtera va aştepta «tmimintele in Afganistan, şi ?şi va ni8n-1 Va armata in tspectativS.
  '                        Berlin, 27 septei bre
        D de Mohke a’a ’mbotnavit.
                                                                                                                                (28 Septembre, 9 or» dimineaţa )
                                                                                                                                                                                                                                                                          Paris, 27 septembre.
      Franţa refuzi! b« aleagă un france/, ca listrn al tuciurilor publice în Egipt |pă eoni a propnB Nubar-paşa.
                                                                                                                                                                                                                                                                          Viena, 27 goptembre
      ţhn isvor autentic se veşteşte cătră Politiscbe Correspondenz*, cu data din bastantinopol :
      ,SaUanol, într'o audienţă data ouai membru eminent din corpnl diplomatic, » pro (ei Ut ca tărie în potriva insinuării, că el înseşi ar fi încurajând pe AlbanejI fi 1 pe Buimaci la resÎBtenţu. Sultanul a afir bt că din potrivă el f«ce tot ce poate ■ trn ca hotădrile Congrtautul să fie rimite de cătiă populaţiile intărîtate din poperăţia turcească.*
                         Londra, 27 septembre. Umblă vorba, curo că lord Beaconsfield [ir fi bolnav.
      Ziarele englezrştl publică mereu articole ItintirneeştI.
      Toate măsurile roilităreştt trebuincioase io potriva Afganiei s’aO luat iu India. Rnfil au deşertat Ciatalgea.
                      Borobol», 27 septemvrie. Juraţii Bă rostit un verdict de necul 1 pabilitate in favoarea tutulor acuzaţilor implicaţi in pricina de la Darabani.
      Cartea a osăudit pe părţile civile să l plătească cheltnelile reclamate de către I procurorul general şi de cătră portrreî 1 -Un ruarc entuniasm domneşte în public
                                                                                         DUCIIREST1
             1(J     popte-mbro
          MESAJUL
    Sesiunea extraordinară a corpurilor legiuitoare a’a deschis ieri prin mesajul Domnesc, citit <le domnul ministru de externe, şi pe care l’aiu publicat in foaia noastră de ieri.
    Extraordinară in adevăr va fi această sesiune, răci, pe lăngă însemnătatea ituprejurărilor extraordinare ce afl provocat convocarea ei, se mal adaogă şi extraordinarul şi neconstituţionalul fapt de a incre-dinţa unei Camere ordinare, şi din cele mal ordinare, sarcina de a lua liotărirl cari vor zdruncina adănc Întreaga noastră clădire constituţională.
                                                                                                                                                               Şi in adevfir, ăntăia şi dureroasa impresiune ce produce mesajul su-
pus Măriei Sale de consiliaril sOI ministeriali, este că desleagă intr’un mod categoric şi fără umbră măcar de ezitaţiune chestiunea atât de controversată de o vreme ineoace, dacă masurile ce trebue a se lua, in urma hotâririlor Cougresulul din Berlin in privinţa noastră, se pot vota de A-dunărl ordinare, saă daca ele sunt, precum credem şi precum n’am Încetat a o zice, de exclusiva compe-tinţă a unor Adunări de revizuire a Constituţiei alese ad-hoc.
    Iată ce zice mesajul in această privinţă :
    „D-voastră, ca mandatari al Na-„ţiunil , ca bărbaţi maturi, ca patrioţi neclintiţi, aveţi dreptul şi datoria de a privi, de a cumpăni cu „sănge rece şi grelele împrejurări in ,carl ne aflăm, şi aşa (le 11 lila O „hottfrirc, care sil nu ne com-„piomihl prezentul, care chiar .sil asigure viitorul ţerel noa-„strc.“
    Aceste (uvinte nu mal la<-â loc la nici o nedomirire; cabinetul radical imbrăţişăud teoria constituţională preconizată de politicianil dela ,Ro mănul*, impune Adunărilor actuale deslegarea unor chestiuni, cari evi dent modifică Couaiiiuţia noastră in unele părţi esenţiale ale el.
    Avem o a doua observaţinne, tot aşa de însemnată ca cea d’ăntâl. a face asupra mesajului. Pasajul | la care se refere această observa-ţiune este" următorul:
    .Cât pentru Mine, Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, v’o declar : orl-care va fi hotărlrea D-v. aceasta va fi hotărlrea Mea!*
    Cum aă cutezat consiliaril Măriei Sale Domnitorului a supune înaltei Sale semnături această frază, prin care se desbracă de prerogativa constituţională înscrisă in alineatul al 3-lea de la articolul 93 din Constituţie î Aceasta constitue o monstruoasă violare a pactului fundamental al Statnluf.
    O singură consideraţiune este care poate alina sintimăntul de Ingrijare, de spaimă, deşteptat prin acele cuvinte: această consideraţiune este că ele nu pot fi Îndatoritoare. Nn. Capul Statului nu poate ast-fel de mat Înainte a’şl lega braţele şi a declara că va sancţiona, fără refuz posibil, ver ce hotărlre a Comerilor.
    Veto rezervat coroaneT prin art.
93 din Constituţiune nu este numai un simplu apanaj dat In dar Capului Statulur, şi la care poate renunţa cum şi când va plăcea Cabinetului s6G de a ’f o sfătui. Acel veto este tot o-datâ o garanţie pentru partidele din opoziţlune, ba chiar une-or! pentru Ţara întreagă, eftnd sar găsi in faţa unor Camere anti-nnţionale. Ast fel dar guvernul nu poate pune
in gura Domnitorului declaraţiuuea că va sancţiona ver ce hotărire, înaintea de a cunoaşte cari sunt ho-tărîrile ce se se vor lua.]
   Intr’un alt pasaj, Mesagiul zice :
   .Energia noastră, in loc dar de â o ingenuchia inaintea restriştel. să o îndoim prin esperienţa [dobândita că putem compta pe insişl noi, să o oţelini prin unirea noastră."
   De care unire poate fi vorba aiclî De sigur un de aceea intre Guvern şi Adunări, căci ce ne-unire poate exista intre Minister şi o Cameră ce conţine numai doi deputaţi al opo-ziţiuuil, sau un Senat unde nu sunt de cât cinci saă şease. Este vorba prin urmare de unire intre partide. Dar atunci, cliia neimpârtăşiml părerea ce trebueaă convocate Adunări speciale de revizuire a Constituţiei, ar fi trtbuit să se facă un apel către ţară, procedând la alegeri libere de orl-ce presiune directă sad indirectă a guvernului. In adunări ast-fel alese, şi unde toate partidele ar fi fost representate, am inţelege apelul la liuiro. In imprejurările <le faţă el nu însemnează nimb; el este o frază sonoră, ajunsă a fi aceea ca in limba franceză se chiamâ : ,«« lnu commvn*, saQ mal bine ăncâ ,un cliche*.
   Am mal avea multe observaţiunl de făcut ; aşa, de pildă, am avea n critica tonul elegiac, stilul liric nl discursului citit de d. ministru de externe, care nu convinse unul act politic atât de inalt şi atăt de serios
   Am mal avea a vorbi despre modul, cum am zice sfios, cu care se face aluziune numai la anexarea propusă a Pobrogiel; ba thiar fraza care ccnţine acea aluziune este ine-zacfâ, căd lîomănia şi fără Dobro-gea întindea posesiunile sale pilml Ia marc.
   Asemenea numai prin sfioase aluziuni se menţionează despre drepturile ce ne impune Congresul de a acorda israeliţilor; a trebuit să citim frrza de mal multe oii pentru a descoperi intinderea înţelesului el Iată cuvintele mesajului in această privinţă :*
cu ocazia deschiderii Camerelor, Ministerul actual continuă astăzi sistemul de dosire, inaugurat de dîn-sul Ancă de la Începutul nefericitelor noastre încurcături in chestiunea aşa numită a Orientului. După ce, prin politica sa aventuroasă şi incapabilă, a atras asupra României toate dureroasele urmări pe cari le vedem desfăşurându-se astăzi, el in toate oeaziunile, prin o tactică lipsită de verl-ce bărbăţie, de verl-ce mărime şi de verl-ce legalitate, a căutat tot-d’auna a scăpa de respnnderea [faptelor sale, impnn&nd unor Camere oarbe înregistrarea lor sub o formă ast-fel machinată, in cât miniştrii aveai) aparinţa de a fi împinşi de Camere, cănd acestea nu fâceafi alt-ce-va de căt a pleca capul inaintea lucrurilor indeplinite.
    Zadarnică insă este această mes chină tactică a voastiă; astăzi, mâine ăncâ poate, veţi putea ascunde in dosul Suveranului saft al Adunărilor ; dar de poimăne, viitorul va incepe pentru voi, şi, in lipsa unei alte pedepse, istoria vfi va restitui grozava răspundere a calamităţilor ce aţi atras asupra scumpei noastre Românii.
                                                  DIN AFARĂ
   ,Dn, Domnilor Mei, după ce pe câmpul de onoare am dovedit că braţul care a purtat sapa ştie a purta şi arma, să ne punem cu toţii la lucru şi nil liUPlIl |»C toU fiii
ţerîl do a se bucura do bunuri Io pilcil.
   Este evident că de israeliţl este vorba in aceste do pe urmă cuvinte, cari dealtmintrelea nu prea ar avea inţeles.
   Sfîrşind mal avem o de pe urmă observaţinne generală de făcut; ea nu este nonă, căci am avut Ioc de a o face de mal multe ori, dar ea se potriveşte ăncâ o dată minunat
     Uesnmăm aici cugetările foarte nemerite ale ziarului ,le Nord* asupra situaţiunil in Franţa:
     D. de Fourtou zicea o dată: O (ară moare prin politică, ea nu tră~ eşte decât prin afaceri.*
     Maxima, de şi cam prea exagerată, este foarte adevărată. Greşelile politice ale unul guvern care nu se sprijină pe adevărata opinie publică, pot sdruncina prosperitatea finanţinră cea mal bine întemeiată Tot o dată a incorda spiritele mi mal in sensul reformelor politice, este a pregăti o stare de turburare, de nelinişte, de boală, care nu poate de căt a vătăma adănc desvoltnrea resurselor producătoare ale unei ţări.
    Comparând cuvintele rostite de cnrend de d- air de Freycicet şi Garn-betta, este uşor a inţelege deosebirea intre cele doă lucruri la cari făcea aluziunea d. de Fourtou. Pentru d. de Freycinet, Republica nu se poate consolida do cât satisfăcând pe larg interesele materiale, şi de aceea ministrul Lucrărilor Publice propovedueşte necontenit con-ciliaţiunea, impâcarea şi unirea.
    D, Gambetta, din contra, pare a nu vedea alt mijloc de căt a satisface tendinţele şi urile ce se nasc şi trăesc prin pasiunile politice; partidul republican trebue să se ocupe exclusiv a pregăti astfel o stare de lucruri, in care antagonismul dintre
vechile partiduri şi clasele cele nuol să asigureze predomnirea acelora ce se vor pleca tot d’auna programărilor celor mal irealizabile, cu singura obiecţiuno a întâmplătoarei lor inoportunităţii.
   Este uşor a vede, conchide „le Nord*, că adoptând acest de pe urmă sistem, repub'iranil şi d. Gambeta nu vor lucra la consolidarea instituţiunilor Franţei.
   Tratatul de San-Stefano fiind numai preliminar, iar tratatul de la Berlin lăsând unele puncte neliotâ-rlte, ambasadorul rusesc din Consta ntinopol afl propus Porţii proiectul unu! tratat definitiv. Acest proiect confirmă amiciţia şi alianţa pe de apururea intre Rusia şi Turcia şi cuprinde clauze, ce regulează plata indemnităţii de răsboifl, inclusivcele 10 milioane pentru supuşii ruseşti din Turcia, şi pun la cale relaţiile comerciale intre cele două ţări.
   Ziarul Central News află, că insalubritatea Cyprulul ca staţiune militară nu dat motive ministrului de răsboia al Angliei, de a ehibzui, dacă n’ar trebui redusă garnizona Cyprulul pănâ ce se vor zidi casar-mele trebuitoare şi se vor lua cuvenitele măsuri sanitare de precau-ţinne. Regimentul 101 va părăsi insula. fâr-'a fi înlocuit.
     Un articol al ziarului .Nordden-tsihe Algg. Z.* vorbeşte despre atitudinea Gcrmauiel faţă cu situaţia creată prin întârzierea Porţii in impliDirea tratatului de Ia Berlin , şi zice următoarele:
     Presa europeană se ocupă mult cu circulara , prin care Germania a relevat puterilor pregetarea Porţii faţă cu stipulaţiunile tratatului de la BerliD, deci suntem nevoiţi a lămuri şi aprecia însemnătatea a-cestul pas. Guvernul German stă azi ca şi m l nninte cu mult mal departe de desvoltarea lucrurilor din Orient de căt celelalte puteri; interesele Iul profirii nu sufer nici o pierdere, dacă Turcia va executa mnl târziii acele stipulaţiunl. Guvernul german a luat o atitudine in afacerea aceasta numai cu tendenţa de-a contribui la reintroducerea păcii şi liniştii in Europa. Acest punt de vedere nu impunea de loc Germaniei, de so adresa puterilor in in acest moment: dar dacă a crezut, că trebue s’o facă, aceesta s a ’ntămplat numai ru sentimentul, că puterea'cea prezidat congresul îndeplineşte o datorie formală de bună cuviinţă.
T IJII’LO
                                                                                                                      Discursul principelui de Bismark
                                                                                                                    (Urmnn*)
      Domnilor, nu vroia să trag nici o concluziune, nu voia sil supăr pe dieta, uict sâ linguşesc pe Reichstag , dar eh am a face mal bine aci, in mijlocul rezultatului sufragiului universal. Cauza de ce'ml place mal bine, o las la aprecierea fie căruia cu nonşte amândouă adunările ; nu pot insă admite, cit sufragiul universal ar fi dus ad absurdum prin rezultatele sale, şi cit un alt sufrngia s’ar fi dovedit deja ca fiind mal bun. Şi la noi, alegatorul va deveni cu timpul mal priceput, mal capabil de a judeca, nu mal va crede absolut tuturor asigurărilor deputatului sah candidatului sâh in privinţa tuturor lucrurilor neplăcute, cari se pot arunca asupra guvernului ; poate câ alegStorul nu va mal citi un singur ziar; poate ca va dobândi cu timpul mal multa incredere in conducătorii de cari nu vrea sa ştie acuma.
   Daca mi se poate face o mustrare in aceastâ, ar putea fi numai aceea ca nu am urmat lucrul pana la un rezultat mulţumitor. Insa nu este departamentul meii şi nani avut, timpul trebuitor, se iviră improj rari de resboih şi politica esterna deveni mal activa.
    In capul incerearilor se afla un nume stimat, consilierul Olarius. dar un esperiment atât de mic nu poate dovedi daca ideea a fost cu totul greşita. In stilul mare poate ca n’ar putea fi executat ; stabilimente, ca de pilda acelea ale Iul Crupp, nici nu pot fi inchipuite sub o alta conducere de cat rea monarhică. Dar in fabricele obicinuite nu cred că ar fi cu neputinţa do a ajutora pe lucrator ca să ajungă la o esis. tenţă mal bună, şi nu o consider ca crimă cănd un om de stat aeo.rdâ ajutor din partea statului lucrătorilor, cari voesc să formeze o asemenea asociaţiune, mal cu seamă când e vorba de a se face o incercare in
Nu mi-arn schimbat incâ părerea aceastâ direcţiune. Pe cât pot sâ ’ml
  in privinţa aceasta, cu toate câ apreciez nepârtenitor părerile cari văd in sufragiul universal pricina relelor noastre. Zic numai: nu sunt convins; mă las insă a fi convins, şi nu văd nici crimă in fapta de a fi convorbit asupra sufragiului universal cu un om priceput al timpului săh.
    Tot »şa este şi cu acordarea de mijloace ale statului pe asociaţiunl productive, şi aceasta este un lucru de a căruia utilitate nu sunt incâ convins pânâ in zioa de azi. încercarea, nu ştiu sad sub impresia raţionamentului lut Lassalle, sah sub impresia proprielor mele convingeri cari le am câştigat pe timpul aflării mele in Anglia in anul 18G2—mi se părea câ in cercarea a nişte asociaţiunl productive, precum există şi infloresc in Anglia, s'ar afli mijlocul de a-I asigura o parte mal esen ţialâ din câştig. Am vorbit de a ceasta cu Majestatea Sa, care are o bu nâ voinţa naturala şi inâscutâ pen tru soarta lucrătorilor, şi regele a ofe rit din mijloacele sale proprie o sumă de bani pentru a se convinge el 6n suşl dacă s’ar putea realisa aşa ceva In ministerul de agricultură facem incercări in [sistemele agricole, încercăm şi cu fabricaţiunile noastre — n’ar fi dar folositor a reinoi încercările şi in ocupaţiunile oamenilor şi insilinţa de a disolva cestia socialista, sah mal bine zis socială, prin imbunătâţirea sorţii Incrătoiilor î
FOILETONUL „TIMPULUI “
      CU OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC...
                   (armare)
      Dar, cum am zis , nu este aici puntul in discuţie. Să revenim la el Pentru ce dar acel No. 5 il pnne in furie contra mea?
     Lăsând furia la o parte : pentru că prin acel 5 se citează Ammianus pentru timpul lui Attila.
     Dar aici D. Ureche respunde :
      Eo ii’am citat pentro epoca Ini Attila pe Arnmiau MnrceMin şi Nu. 5 pne dilpă vorba Attila un ee va raportă la Attila, ci la epoca Hanilor.
     Aşa? Apoi atunci de ce atăta sfadă? De ce acei nămol de erudiţiune? Acele sâgeţi de intrebări indreptate incontra criticului din Iaşi?
     Chestia este cu mult prea simpla pentru aceasta
      No. 5 pne după vorba Attila nu se rapoarte la Attila.
     Eaeâ cea mal simplă şi cea mal elegantă ridicare a greutăţii.
     Păcat atunci de intreaga pag. 32 I din Revista şi de jumătăţile pagine-lor 320 şi 322. Lucrul se făcea mai bine, după sfatul ce ne-ara permis a’l da adineaori, printr’o indreptare in Urata acestei interesante Reviste. D. e.          *
aduc aminte, partea fabricantă a a-şezâmăntulul şi a ocupaţiei nu in-tâmpiua nici o greutate ; era partea negustorească unde se impedica lucrul, la prefacerea in valori a productelor câştigate, prin voiajori, magazii şi probe. Toate acestea nu se puteah face in sfera de care puteah să dispună lucrătorii. Se şi poatecă lucrătorii germaul nu poseda fttâta incredere şi bună voinţă intr'ănşit ca şi către superiorii lor, precum lucrătorii asociaţiuuilor din Anglia. Dar nu pot sâ inţ']pg ca sâ mi se facă o mustrare câ am făcut o asemenea incercare cu bani cari n’nh fost al statului, ci din casa privată a regelui, dând in tot acelaş timp lucrurilor un aer ca şi când ar fi fost o reutate din partea mea, câ eh ca ministru am povăţuit-o
    Greşala mea [iuţea fi din contra câ nu am urmat cu încercarea.
    Ce se povestşte mal departe? după Lassalle vine dr. Dammer; acesta mi-e un nume necunoscut. Tot asemenea treime sâ mărturisesc spre ruşinea mea câ nu ştih cine’l Fritzsche, (Ilaritate) pe când se zice aci că a raportat principelui de Bismarck asupra tuturor Întrunirilor. Da, aceasta i-a minţit cine-va domnului Bebel, nu ştih cine, poate chier Fritzsche el Însuşi ; nu ştih cine’l Fritzsche. (Voce: Deputat!) Atunci, mă rog prea mult de er-tarp, atunci nu e cu putinţă, un
deputat nu e In stare sâ facă un aşi lucru. Aş ruga pe d. Fritzsche sâ dea mărturie, da' â a scris vr'o dată un raport pentru mine, dacă are un atest că am citit un asemenea raport din partea d-luf. Dacă e de faţă, martorul e la îndemână, de ce să nu se ridice pentru d. Ile-bel, dacă e gata sâ depună un ju-rămlnt ! Aş avea ocazia de a urmări lucrul păn.ă acolo. Dacă este un deputat, mă rog de o mie de ori de ertare că :.m exprimat o îndoială In privinţa adevărului; dar iui- \ scăpat cu totul din vedere.
   Adevărat sâ fie că acest domn a tras pentru mine vr o dată cu condeiul albastru ? Ar fi interesant pentru mine a afla cine i-a spus d-lul Bebel a eastâ prăpastie. Ceea ce ah făcut alţii, nu ştih. Câ am trimes pe d. Wagener la Eisanach ca sâ'ml raporteze asupra rezultatului nego-ţi n ţi linilor de acolo — aceasta 'ml era datoria să trimet pe cine-va, şi d. consilier Wagener se pricepea la asemenea lucruri, era om cu spirit ; că a luat cu el şi pe secretarul săd do atuncea Maycr, aceasta n'am ştiut-o. Este, după cât ştid, tot acel Kudolf Mayer care era ocupat la .Reiehsglorke*, cu care am avut un proces ce mi-a fost făcut foarte supărător prin bunăvoinţă tribunalelor (Ilaritate) şi de care nu'ml aş fi închipuit nici odată să fid acuzat de o comunitate cu densul.
                                                                                                               Statistica finanţiară a magistralurei in Franţa.
                                                                                                                    (Sitroa din ‘Journal dea Debit»,).
                                                                                                                          Erata :
   No. 5 pus la pag. 2 a .Revistei* dopa vorba Attila, nu se raportă la Attila, ci...
nu mal ştiu la ce.
   Mal bine se făcea lucrul de sigur in acest chip, dar de tot bine nu se făcea. De tot bine se va face lucrul numai atunci (And Erata vre unui nura£r viitor al Revistei ne va zic-
   Curtoa de Casaţie se compune din 56 membri; figurează pe budgetul cheltueîelor cu suma de 1,06",009. Primul preşvdmte are salar de 30,000 franci; cel fcreîpr<ş -dinţi de secţie uti cute 25,000 ir. ; cei 15 consilieri primesc cate 18,0<H) fr.
   Primai procuror general are 30,000 fr.; primul advocat general 25,0( 0 fr.; cel cinci advocaţi generali au căte 18,000 fr.
   Salariul membrilor curţii de apel figurează in budget cu suina totală de 6,136,310
   Se uumăr.4 26 prim-preşMinţî, 92 preşedinţi de secţie, 617 consilieri 26 procurori generali, I I priin-advocaţ! general*, 54 advocaţi-gen erai! şi 61 substituţi de procurori generali.
   Sunt alocate sumele de 25,000 fr, pentru primul preşedinte şi procurorul general al curţi de apel din Paris; 20,000 fr. pentrn prim-preşedinţi! şi procurorii generali ai curţilor din Bordeaux, Lvou, Roueu şi Toulouse.
   Un al şeasde prira-preşedinte primeşte 18,000 fr. şi cei lalţi prim-preşedinţî câte 15,000, fr.
   Este alocat la 7 preşedinţi de secţie un
salar de căte 13,750 fr.; Ia alţi 16, căte 10,500 şt la alţi 69 cată 7,500.
    Un BaUr de 11,100 este alocat la 61 consilieri ai curţii de apel ; 100 primeşte numai căt> 7,000 fr. şi in fine 153 cit te 5,000.
    CM 14 advocaţi generali ftS cătă 7,500 fr.
    Dintre cel 51 advotaţi generali, 7 primesc cîltă 13.200; 12 primesc 8,105 fr* şi cel lalţi 35, eStH 5,833 fr.
    Snlariele substituţilor <le procurori generali se imiurţesc in modul următor: li primesc cată 11,000 fr; 8 cătă 5,25 ) fr. şi 42 numai cate 3,750.
    Să ue ocupăm acumi ca tribunalele.
    Salariile membrilor tribunalelor de instanţa nntSia figurează in budget cn aproape de 9 mi ioare.
    Se număra îa Franţa 350 preşedinţi, 114 vicepreşedinţi, 385 judecători de instrucţie, 763 judecători, 359 procurori at republice! şi 491 substituţi de procurori aî republice!.
    Preşedintele tribunalului Senei şi procurorul republice» pe lungă acest tribunul cate 20,000 fr. fie-care.
    7 preş* dinţi de tribunal şi 7 procurori al lor cate 10,000 fr.
    Preşedinţii şi procurorii republicai la 8 tribnnaîo prim sc căte 7,000.
    Preşedinţii şi procurorii republice! la 2G tribunale primesc căte 6,000 fr.
    Preşedinţii şi procurorii republice! la 142 tribunale de prima iusUuţă nu aă de cat uu salar de 4,500.
    In fine, ce! din armă 175 preşedinţi şi procuror! al republice! ad num*! căte 3,601) fr.
                                                  CRONICA
    Raportul asupra şcoalelor Romano catolice de băieţi şi a seminarului Episcopal diu Bucureşti pe anul şcolar H77—78 arată c’o adevărată satisfac re, că ele aii luat uu nveut neaşteptit. Eşî poate imagina orl-cin-*, zice rup -nul — cu cat a trebuit t-ă sporească saicinele Episcopiei In vremea războiului. P. S. Sa Episcopul a tr.-buit să vie in ajutorul misionarilor din Bulgaria, care fusese si:iţi să şî părăsească parocbiile provisoriu ; a trebuit să poarte cheltuielele de mutareaSurorilor-passioniste dm Ruşeiac, cari a ti trebuit să părăsească acest oraş in nrma asediului şi na se mute la Craiov», şi P. S. Sa rn-iî poartă şi astăzi ch-dtmeîde întreţineri! lor şi a chinoviei lor in noua lor reşedinţă pană in mom n-tul, in care el vor fi in stare a se susţinea $:işi!e. Cu toate sarcinele acestea P. S. Sa u’a pregetat un moment de a continua sa snbvie Ia cheltnielele însemnate ale acestor şcoli, îa cari funcţionează zece profisorî. Această rezoluţie a fost cu ntiit mai meritorie, cu cat pasivul ziselor şcoli a întrecut cu mult şi in fie care an activul lor, căc! mai mult de 200 de băieţi aă fost primiţi să urmeze corsul gratis, mai runlţî li’au plătit decăt o suma neiusem-nată şi numai prea puţin aă plătit taxa întreagă. Dar energia şi sacrificiile venerabilului prelat aă fost resplătite, căci nici odată şcolile n’aft fost rnaî regulat vizitate de un număr atăt de mare de elevi decăt in anul acesta.
   Şcoala principală e despărţita in ş.ise
—
clasa, flintra cari patra clase [ r douâ gimnaziale cn ştpls profet' 1 fost vizitată in cnrsal anului d elevi, şi annnie :
   Germani..................
   Maghiari .... -..........
   Itumănl..................
   Poloni...........•       .
   Spanioli.................
   FrancejI ... ............
   Greci.......................
   Cehi . . •..................
   Belgieni.................I
   Bulgari .................
   Sârbi........ ...........!
   Italieni.................j.
   Iar după religie elevii snnt i ast-fol ;
   Cato’icî...............
   Greco-orientalî........
   Protestanţi ...........
   Isrneliţl................
    Nnmârul elevilor a ’ntreent in jn ceata cu mal irnlt de cinzecî nnmiAi: anul trernt. Registre'e mai tutorofr toţ iinr cuprind din nef.ricire o r copil snperioirâ celei ce aâ frecaei» . gnlat şcoala. Acest caz nu 8’a iul* iu ecoalele romano-catolice, căci jui număr prea neînsemnat da elevi n mat cn asiduitate studiele.
    In annl şcolar noii, se va descllt toată insuficienţa mijloacelor şi ci' re-tringerea localului, o a treia clas.), nazială, in care pe lăngă alte mal va preda şi limbe greacă.
    Afara de şcoala principală mai e o fitială cu trei clase primare şi trei . sori, freccentată de 127 elevi, dinţi
Germani...... ,      • • ' ‘ 
Maghiar!......               
Roman!........       .....!  
Polon!........               
(Mii........                 
ItalUuî.......       . . .   
Englezi.......               
iar după religie :         1 
Catolic!........             
Gr*co-orieutali..... .....i  
Protestanţi......            
Total
iar totalnl g neral al lor : .»Ot.
                                                                                                                                                                                                                               amăndoror ş >
u

La pag. 2 a Jtevist No 1 Sâ Se şteargă nume'e Ammianus Marcellinus eu totul.
   Căci ee vrea sâ dovedească d. Ureche cu Ammianus ? Sâ lăsăm la o parte, după dorinţa d sale, timpul ui Attila, şi sâ presupunem, câ d-sa ar fi citat pe Ammian numai pentru acel timp al Hunilor, despre care se ocupă in adevâr istoria lui.
   Ei Line părţii la timpul lui Attila, in epoca apantiunii Hunilor, pentru care Ammian este autoritate, ce vrea să ne arete d. Ureche prin citarea lui ? Dacâ-i recetim pasajul in discuţie, vedem câ este vorba de afirmarea d sale câ
      singuri lăutarii fac istoria; lăutarii şi tradifiune fidelă.
   De unde o scoate aceasta d. Ureche ?
      Ptntrn Ammian Marcelin en n’am indicat o annina pagină.
zice d-sa cu oare caro naivitate. Dar putea să indic9 o anume pagină sah unu exact un anume capitul şi o a-nurne carte din Ammian?
     Nu putea, fiind-că nu există. Ain cetit din nou intreaga carte 31 din istoria Ini Ammian, in care vorbeşte de Huni, am recetit capitolul 3 şi indeosebi capitolul 2, cel cu celebra descriere a acelei ginte selba-tice, nicăeri nu există nici cea mai mică alusie la ciintăreţi, lăutari, sau trai/iţiunca fidelă a Hunilor, din con trâ, după ce Ammian a spus, câ Hunii “rătăcesc fără locaşuri ficse fără vatră şi lege, fără obicei statornic, resntoâ barbaria lor in fru moaşele cuvinte: , Nimeni dintre ei nu poate respunde la intrebarea: de unde eşti? Căci fie-care a fost aiu rea zămislit, aiurea născut, aiurea crescut.*
   La o asemene ginte nu poate fi vorba de tradifiuue fidelă şi de lăutarii, care fac istorie, şi dar citarea Jui Ammianus Marcellinus trebue suprimată.
                                                                                                           !. Eroarea D-lul 1 roche reia lini la Voltairo.
   Pasajul D-lui Ureche criticat de noi este următorul (.Revista* No. 1, pag. ‘J) :
     Metoda cealaltă yad probamîum* relata
oveniraentele numai spre a lua din ele 0CR8Îunea de a discurge de orguuisarea politică a popoarelor, despre legile lor, despre progrese, civilisare.... Această diu urn ă metodă dădu nascerc, cu Vol-tuire, abia in secolii XVII şi XVIII, istoriei de caractor filosofic. Dupe pilda acelui geuia dominant intre enciclope-dişti, scriseră istoriile, disertaţiunile lor Mii lot, Itaynul iu Francii»; Hume, Ro-bertson, Gibbon ia Auglia, etc.
   S minurnl episcopal, nceaetă operA** de neueAară pmtru crearea nneî pre<t indigene, a terminat al optulea an al ţii tenţe! sala şi numfrft 26 de elevi, dfii care unsprezece in seminarul cel raare^ţn sprezece in cel mic. In această din ii r instituţie studiile gimnaziale se cont şi se ’ntind dnpft nn program regula' cănd in seminarnl mare elevi! se apîicf t special la filosofic şi la teologie. Actill tea exemplară şi vrednică de toata Ir a acestor institute afl fost aprobate ş El Scaunul roman, carele intr'o scrisoare»#** centă a reprimat, P S. S. Episcopali angusta bnnă-voinţă pentru această ini-l t«ţie, incnrajăndu’l a continua şi a-şl c 4-» solida opera incepută atăt de saJutanş* bine-cuvgntată in aceste locuri.
                                                                                                                                                                                                                            La aceasta am Convorbirile de la
observat ] Mai.
noi in
     La pag. 9 erGditul nostru profesor de istorie la Universitatea din Bucureşti ne spune că ^istoria de caracter filosofic se născu cu Voltaire, abia in secolii XVII Şl XVIII,
     Voltaire istoric iu secolul 17 V Dar Voi* tairo este de 6 ani, cănd se sfirşeşte secolul ftl 17 şi iu această verstă el deabia ar fi putut scrie uu tractat ca acela al D-lui Ureche, necum o istorie de ,caracter filosofic.*
   Care este intimpinarea d-lui U-reciie in contra acestei critice? Va mai uşor de «istA dat& a o analiza, fiindcă ştim acum Uin esperienţa cu Ammianus Marcellinus metoada D sale de apărare, zig-zaguriJe prin care incearcft a se feri de direcţia dreaptă a discuţiei.
                                                                                                                                                                                                                                                           Ce-i pasă D-lui T. L. Moioresca că ZarVi
      (Manuel de Iitterature edifc. 7. I3.L
      png. 170) a zis gin secolii XVII şi XV t
      lud istoria caracterul filosofic profit iu al si ,-
      Voltaire fu primul care m Vrane ia li a r
      această direcţiune.
                  #
      In adevfir, ce-mi pasă? Istoria.il putut sâ ia caracter filosofic in si colii 17 şi 18, Voltaire a putut i fie cel d’intăi care in Franţa i-a di ;iceastâ direcţie : rhestia nu e aic’ chestia este, dacă istoria de caractf filosofic s’a născut cu Voltaire in st colul al 1 7 lea ?
       Această formă siteptici de cugetare * nu iucapă in mintea filosofului supus la atâtea silepse !
      Forma sileptică poate autoriza im* preunarea mai multor obiecte felurit. intr’o singură espresie, dar nu autorizează nici odată şi nicăeri iui-1 preunarea sintactică de contraziceri, ' şi dacă cineva d. e. in loc de a zice:) multe bătălii celebre s au căştigat pe Ş timpul Romanilor, asemenea multe, | mai ales prin perfecţionarea armelor de foc, s'au căjligat in zilele noastre, ar zice : .multe bătălii celebre s’au câştigat de la Romani până in zilele noastre prin perfecţionarea armelor de toc,* ar comite, nu o silepsă, ci o eroare, fiinucâ timpul Romanilor esclude perfecţionarea armelor de
t
»
TIMPUL
analii Bolim a oferit lei 1 (2 peu-fros mona-OHntnlLl ce s’» decis ia comemorare» apără orilor p.i-Jţi P« câmpul de lnptă şi lei 3U fi soldaţilor răniţi, iul s« grăbeşte a nreta d-lul Leo-ro vina sa nmlţnmire pentrn pa, ofrandă.           ,Mouitornl«
             •
   Art. II. Se drach'de pe aeame ■ lui afacerilor străine, la alo-[jugetulni săd pe annl cnreut, ilscredit» snplin entare, şiannme: U I, § 2, art. 3, pentru chel-^jncsbirie, lei 1510.
   4 de a•)b aceiaşi capitol şi § iblioteca ministerului şi abona-[jurnale, lei 300.
   t> de sub acelaşi capitol şi §,
I primate Iei 1,200.
                                                                                                                                                                                                                                   11. VII, § 2, pentru confectioua-jlor ordiuuluî ,St aou României/
    Aceste credite, in snmă de lei ti done suto, se vor acoperi din i lei 536,561 bani 73, prevăznt in ^neral al statnlnl, pe annl cn-i deschideri de credite snpli-(straordinare. .Monitorul*
diutr'ănşil aii comis o înfiorătoare crimă, ncizeud pe Muşirnl Meh'ined-Aii, care a fost trămis d i Sublima-Po irtă ca să ]>. nişhasoă spiritele şi să’I indnploce a so snpnne otăririlor Concfresnlni din H rlin. Culpabilii vor piimi p»deaps\ meritată, şi Sublim i-Ponrtă îşi va întrebuinţa autoritatea sa p ntrn a «Verşi căt mal cureud schimbarea acestor ţinntnrî.
   .Espune.idu-vă aceste eveniment’, puuen cen mal mare greutate pe constatarea împrejurării că guvernul imperial n’a călcat nici una diu datoririle sale internu» ţionale, că a stăruit necurmat p- utrn es— cutarea otăririlor Congresului din Bfrlin, şi, daca resultatnl n'a răspuns la aşteptările sale, nu poate fi nici intr’un chip declarat răspurzător. N’um avut timpul d’a înlătura acele pericole şi d’a impedica acele ciocniri, şi ar fi foarte nedrept a ui se face imputări pentru greutăţile ivite, cari iead naştere din Snsnşl scopul ce cată a se ajunge. Noi ştim chim fost o-ueşti, şi aceasta o putun justifica cu probe diu cele mal convingătoare. Sperăm dar că puterile vor da crezimănt ntăt de-claraţinnilor noastre căt şi probelor fap telor.
   ,Primiţi, ctc.               tSav/ct*.
   (ta circulară a Turciei
   atrul de «steme al Turciei, Ij.şn, a adresat represintanţi-
[ri.'I in străinătate circulată :
următoa-
       antinopole, 16 acptcmtirc, 1878. evenimentele, al căror teatru lată după tratatal din Berlin, zegovina şi ţinuturile inveci-rbia şi care evenimente aă in-tarea unora din otarările Conţii de la Berlin. Popoarele din acele l*fa' irrodite şi neavend nimic % ik't privinţa rcliginnii, nici in {a .orginil, cu statele cu caro trese nBPitică, s'au revoltat io contra T»fee««rs şi ad otSrit a se im-I Is Cstremitate. fo forţă irrsistibilă, aă neso-toiităţile legato, ni căror re-jad fost pri.mle lor victime. Ittper al Ii’a avnt timp ca să li.sele din Bosnia despre necesi-. —bilă a ocupării şi to-.te stă-ţ. peutra impedicarea ciocniri-
• irţjae intre ele şi intre oştirile jee in-ărcinaUj cn ocuparea Bosniei,
                                                                                                                                                                                                                               a» firî reenltat. D’altm'nterea dacă .•e ii «ceasta privinţă nescarl in-
• &I n> Poartă prea uşor ar pui dovedească că a făcut tot ce i-au
     cejnrările pentru înlăturarea a. r, ş! cel puţin a isbutit să ntinderea acelei mişcări iu mai tnrî
                                                                                                                                                                                                                                 tal de raeazS noapte al Alba-e o parte trebuie a se unica cea-1. altă cn Muntenegrul, s’ud [trs locnitorl asemenea mişcări,
     * se opune la unirea care i despărţi de conaţionalii lor Muntenegreni şi Şerbi. Unii
NOTIŢE B1BLIOGRFICE
kun vfirsta lui Voltaire es;lu-f'a istoriei filosofice din par-secolul 17.
• >» /.arate că istoria filosofică este hi XVII şi XVIII făcnt-am o

nu a vorbit de o aseme-
Rie.
W1' snnt din secolul XVII Ilullin, 11 ?
i Mut in chestie Ilollin, Bossuet,
4
                                                                                                                                         re nn este adevărat că nnmai in VIII, ( n Voltaire, istoria luă de-loacternl ce-l avn snb pana Ini | 'taynal etc. ? Voltaire e acela
     poate să fu adevărat, dar chestie, precum nu e in ci tirada următoare asupra lui Voltaire.
   «ta se incheie intimpinarea fhe asupra acestui punt. d ea nimic, eroar» a D-sale re reinătie nejustificată.
A ir remănh numai atăt! Dar npinarea D-sale se imnul-le, erori de acelaşi fel: ri şi citări falşe.
                 (Va urma).


       B. Petriceicu llastleu. Cuvente (leii lietnllllj. I.imha romănă vorbită intre 1550—1600. Tomul I. Bucureşti 1878. 1 voi. 8 o mare 432 pagine.
    Crestomaţia iau analecte'e canonicului Ciparin (Blaj 18.53) coprind tren crieri exacte din vechi tipărituri româneşti. Texturile cărţilor big-rictşti din suta a XVI-ei şi a XVlI-ea i-aii servit invăţutnliiî fi olog la compunerea gramaticei sale istorice, cunoscute sub titlul de Principul de limbă. In faptă insă idea fundamentală a antoralni Principiălor de-a generaliza pronunţii mărginite la o saniă d- ţinuturi, d.-i reintroduce in scri-re rostirea veche, trebuia să fie o încercare un tocmai norocită. Lini ba principiilor n’a fost vorbită niciodată de un om, necn n de o ţară întreagă ; ci, ndnnăudn-se in intr’un mozaic bncăţele da de elemente linguistice, risipite in căteşi patra părţile Daciei, s’a filent incarnarea de-a representa nce-t n.oz-iiu de piatra ca ceva viu şi organic. Tipăriturile vechi mai avean insă şi alt d« fect. Fiind texte bisericeşti traduse din greceşte ori slavoneşte, textnl român nrma din cnvgnt in cnvent şi virgulă după virgulă originalul , in cat de sintaxă, deci de spiritnl limbii române, nn putea fi nici oarbă măcar. Tot ast-fel se urmează Astăzi in şcoalele evreeşti pentru copii mici, in cnri aceştia tradne din cnvent in cnvent şi^’n acelaş şir origina-lnl ebraic intr-o nemţească de donă ori stricată—şi fonetic şi sintactic—din cflre cauză Evreii, chiar cei mai civilizaţi, se cunosc in vorbă prin gnturnlizar. a semitică a limbel ps care o vorbesc şi pringri şeii de sintaxă, ce se pot rduce In obiceiul contractat in copilărie, de-a răndui cuvinte germane după consecuţiunei, pe care o aă cuvintele in bib'ia ebraică.
    Ideea camcă vechile tipărituri sunt departe de avea importanţa care li s’a dat de către d. Cipariu şi că ele, fiind traduceri ad literam din slavoneşte şi greceşte, coprind şi cuvinte slavoneşti cn de prisos şi o sintaxă cn totnl străină, e esprimnt-u ăntăid d. Cihac intr-o polemică cn d. Hasden, cănd ncest din nrmă imputase celui debită a că nn le-ar fi citit. Acum insă d. Hasden desvoltă şi mai pre larg in prefaţă idea Iui Cihao, spoindu-ne că mo-deturl de nerom Unic ne intimpină la fie care pas in orl-ce veche tipăritură Termină, drept care dumnialul in colecţia de faţă ne dă graiul vid al Romănnlni din a doua ja n State a antei a XVI-ca. Acte oficiale sad particulare scrise in România după tre buinţe locale şi momentane de nişte an-tori români, oameni din popor, care nn ştiad mnltă carte şi scriem", aşa enm vorbea in zilele lor in oraşul sad chiar in satnl, in care trăind , — vor avea o importanţă diaJectologicăi aratănd diferinţele CG existau in acalnşi timp dar in locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii lipsiţi de cultura ortografică, se silead a reda in scris pronunţia lor; sintactică, pentru că {represiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vre nuni text străin.
   D. IfusdeB ne dă seamă in introducere despre mijloacele ce le-a întrebuinţat pentru a fi căt sa ponte de credincios in transcrierea tix tarilor.
   Pentru a caracteriza importanţa scrierii
ne vou sirri di o comparaţie Cana ce exi stă intr’adevSr nn este limbi scrisă şi vorbită de clasele culte, ci tocmai dialectele Do şi noi nn avem dialecte in înţelesul strict al cuvgatulnl, totuşi plantele reale ale graiului vid snnt tocmai acele modari de a vorbi din deosebitele părţi ale romă-uinril intregi. Aceste dialecte staO in n-cehişî raport cn limba scrisă, ca şi mul-ţimia concretă de fiinţe organice de acelaş f-1, insă totuşi deosebite intre ele, cn chipul zugrăvit intr’an atlant», in care caută a se resuma to.te semnele carnet -ristice ale speciei ca atare, lăsăndn-se la parte ceea ce e individual sad accidentai Limbi cultă a i.nut popor e aşa dar o abstracţiune şi o unealtă artificială, comparată cu dialectele vii şi tot de nna in mişc; re a poporului. Indetă ce «e scrie, limba iuci pe a se petrifica. Limba scrisă are ceva determinat, nemişcător, mort; dialectile produc cu asupra de măsură formaţiuul nouă, carîcăte odită trec in scriere, căte odată nu,
    A uduna remăşiţele graiului vid din documente pjivate este deci o lucrare, care, dă cel mal sigur material pentrn o gramatică istorică a limbii.
    Dar lncrarta nu este deplină fără cercetarea paralelă al graiuln! actual. Dacă r rofesoriî de limbi latină şi greacă de pe Ia liceele din ţară. nr avea nmbră de cunoştinţe filologice, dacă ar cnuosşte metoda exactă de a transcrie diferitele pronunţii din părţile dAOs bite s e ţării, Incraren cea l.n armă s’ar putea face cn succes, dar
    Nn noi von acieu, cari să contestăm autoritatea in philologicia a autorului lo-eatiimnl latinei vulgare, dar totuşi modesta noastră părere este, că nu tocmai părerea amicului săd fl nc ea, pe care d. Hăadăd ar trebni a'o citeze.
    Pantrn ca d. Ilasded să fie pltrunzftor şi erudit, Scbuchardt trebue numit celebru lin-guist, Ascoli ilustru, Diez mare. Argument cu autorităţi, cel mal răd argument.
    Din note in fine respiră o vederată a-nnimozitate contra d lui Cihic, care cn toate împunsăturile—p"rmită-ne d. Has-ded să i-o spunem—a scris totuşi cel d’ăn-tăî dicţionar comparativ al limbslor romanice, luând de temeid limba română.
    A doua scădere accidentala este impre-jnrarea, că d-9a a concurat pentrn premiu academic cu cartea sa. Ne-am spus d-ja opiniunea in privirea aceasta. E nn răd şi periculos precedent, ce se crează acuma, acela al împărţirii de premii intre colegi, care ar prtface academia intr’an fel de iiiBtitut de industrie literară, concepţinne ce o are deja d. Psendo-Ureche.
   Căt despre scăderile esenţiale ale cărţii, ele snnt cele re nane tntaror scrierilor d-lal Hasded şi cauzate prin o mare pripire a jude ăţiî. Astfel de ex. senten/a (dintre a 1583 — 1585) publicată pe pag. 31 ş. c. 1. ne inspiră nouă o mare neincredere şi suntem
   de sărmă, astfel că animalul să nu poată îşi. In uua din zile, şi pe cănd d. Ghica lipsea, o f meie bătrănă din sat, roind a trece prin grădină, sări in parcai nnde se afla ţapul. Fiind bolnavă de o boala rea, aceea ce se zice in popor, pedepsie, se întâmplă că atnnci cănd ad sărit, să'f vie periodul boa lei. Ţapul atras in acel loc prin vuetal con misiunilor femeii, şi in starea sa de sălbăticie o lovi de mal multe ori cu coarnele, astfel că femeia încetă din viaţă.
    Gă9indu-se femeia moartă, se inştilnţă imediat autoritatea comunală, care Ja răn-dal el raportă sub-prefectulut şi aresta parchetului. D. proenrore delegă pe subprefect ca imprennă cu medicul si constate faptul. Mergând eomisiunea la faţa locului şi după autopsia făcută cadavrului femeii, medicul se pronunţă ca adevărata cauză a morţii nu poate fi loviturile ţapului, dar ele ad agravat nnmai boala de care suferea iuaiute moarta.
   Suprefectnl convingăndu-se de aceasta şi neputănd afla un indice de culpabilitatea vre unui om, peutru satisfacerea procedural urmate, dădu uu ordin vechilului d-lnl Ghica ca până in 24 oare aă impuşte ţapul.
   Vechilul, primind un aşa ordin, consultă alte persoane mal competente, dacă poate
departe de a trage din ele concluziile întinşi ale d-laî Hăsded. Un caz atăt de izolat de scriere na ne’ndreptăţeşte nici odată Ia generalizări atăt de indiăaneţi,
un nivel mai înălţat al personalului didac- ca existenţa cantităf/t protodiee ia jndeţal tic din şcoalele secundare nn 89 ponte nştepta I Mnscel, lungimea silabelor fără accent tonic de căt de la o nod lege a instrucţiei, care | ?'• a. m. d. Un caz isolat rămâne nn caz iao-
                                                                                                                                                                                                             lat şi fără a se găsi analogii ia alte do-
să nu permită intrarea in corpul didactic secuundar, de cit la invăţaţl tineri. Apoi atârnă şi mai mnlt ăncă de la curăţire» ficultăţilor de lit-re şi de ştiinţe de pro. f sorii paraziţi, cari nu ştid nimic. Exemple câţi peri ’n cap. Ast-fel de ex. faimosul Vizauti de la Iaşi susţine până in ziua de nstS.zî in prelegerile sale aoten-teucit«tea cronicei Idl IIirul şi nn alt le. fegid de la Iaşi, anume Leonardescu, profesor de filosofie a public t o broşură, in care ’l numeşte pe Schopuuh .aer materialist, iu numele Ini Kant il scrie cu u scurt sfărşit (Kintn). Să mai pomenim pe ves titul Peendo-Uricbie şi pe alţii ? Destul că elevii unor asen enea prroftsorl iei pierd vremea inzidir şi nici odată nu va eşi din ei nn p rsonal ca lumea, care prin a ualizs deosebitelor uuanţe ale gruiului provincial să dea mana de ajutor filologului sintetic, ce ar încerca a construi in ştiinţă teoretică org.iiiisn.nl vin al limbii
   Cart a d-'.nl Ilâsdăd împlineşte un gol simţit intre materialei cercetărilor istorice aanpra limbei şi ca atare merită reennoaş terea cuvenită.
   R mâne a mal adăoga, că ediţia e foarte îngrijită şi că afară de accente, care nn s’ad reprodus din cauza lipsei materiale de'caractere tipografice, toate cele lălăite particularităţi ale textelor sunt reproduse cu mnltă credinţă.
   Lucrul, prin care d. Hăsdăd ăşî Înstrăinează insă simpatiile cititorilor celor cn noscătorî, e nemărginită închipuire despre sine dnsnşi. Deşi scrierea e’n ori ce caz me-ritoasă, ea totuşi nn întrece Incraren unui simp'n invăţst, care copiază in bnnă-cre dinţă texte vechi şi pune in evidenţă in-
eumente, un se pot trage deduceri primejduite.
din el de căt
                                                                                                                                                                                          VARIETĂŢI ŞTIINŢIFICE
   Doctorul Onimus a chiăm it, ăncă din martie 1875, lnarsaaniinte a societăţeî de Biologia (din Paris) asupra unei forme de spasii.os special impiegaţilor ţilegrafişti, provenind din firea indebtniciril lor, şi pe care ei inşii ăl ad bote/at cn numele de : ,boala telegrafică.* Această boală coincidă mai ales cn întrebuinţarea aparatului Morse şi pricinueşte oare-care greutate in coordinarei mişcărilor prin cari se produc pe rând ponturile şi trăsăturile Centrările nervoase joacă un mare rol la acest spasmos şi d. Ouimas declară că ‘nn numai prea deasa repetiţiune a ace-loraş mişcări este care produce acel apia-moa, dar chiar gradul mal mic sad mal mare de iritnbilitate,. Tot astfel se întâmplă bărbaţilor c.ri scrid mult, celor ce călită din vioară, s. c. a.
   Un impiegat telegrafist, transmite sad primeşte pe rănd, in termen de mijloc, a proape 7000 semne pe ceea, sad 49,000 semne pe zi, durata serviciului fiind socotită pe 7 ceasuri. Această lucrare aduce nu nnmai contracţiunea (sgărcirea) muş-cbinrilor ci ăncă o mare obosire produsă pria i acordarea m in ţel.
                                                                                                                                                                                    Această obosire Be arată mai ăntăid prin uu simţimăut cu totul special deconstric-ţiune (strîngere) la ceafă, şi acest fenomen dovedeşte totd’auna un exces de In-
să impuşte ţapul s'ad un. După puţin timp se respunse subprefectului ca o intimpi-Dare la acel ordin :
   ‘Considerând că pedeapsa cn moarte iste ‘exclnsă din legile ţârei noastre ;
   .Considerând că de şi ţapnl nn este om, ‘totuşi trebue se beneficieze şi el de bn-‘nătaţile constitoţiunel noastre;
   ‘Considerând că, chiar de ar fi esiitănd .pedeapsa cn moarte, totuşi nu se poete ‘sili pe stăpân a fi călăul ţapului ;
   ‘Pentru aceste motive, se roagă domne .suprefect a rednee pedeapsa morţii şi a .consimţi a i se aplica reclusiuuea, căci ‘el (vechilul) s’ad hotirit a’I face o in-‘chisoare mal strâmtă..
   Subprefectul suveran aprecierilor lat, şi fiind din agenţii unnl regim pur constituţional, consimţi Ia reelnsiune, prin ro-perea cn desăvârşire a ori ce procedări contrarie.
   Bine că ad scăpat cn viaţă, bietol ţapi..
                ‘Curierul de Băcăd.*
                                                                                   Societatea Acţionarilor Cililor ferate Române.
                                                                                    FXJBJLiIC-A-TIXTTSTB
                                                 crare a creerilor. îndată ce impiegaţii semnetutea lor istorică şi filologică ; o lu- I simt acest simptom, el ar trebui să pără-crare in fine pe care uu bun elev al unei I sească lucrarea, Bă iasă la aer şi să facă facultăţi de litere diu străinătate ar putea-o I o preumblare. Dapă acest ăntăid simptom face tot aşa de bine ca şi d. II» dăd,           vine ameţeală, turburarea vederel, lipsa desomn,
   Se înţelege, cnmcă in special pentrn no I ipocorutria, slăbiciunea fizică fi morală, perde românii, la cari asemenea culegători şi co- I rea memoriei şi in efirşit daca creării ormea-mentatorî conştiinţioşi lipsesc, meritul e I ză mal mulţi ani a fi obosiţi, poate snr-nml mare, dar iu ori ce caz nu e atât de | veni chiar şi nebunia.
                                                   Cerinţele serviciului telegrafic devin din zi in zi mai mari. Ar trebui a se organiza acest servicid astfel incăt lacrarea aă fie întreruptă prin momente du odihnă pe
mare, incăt să-I dea antornlni dreptul de a se lăuda prin superlative in prefaţă.
   Iută ce zice de ixemplu d. Hăsded in prefaţă :
•Iu privinţa filologică mal in specia, pen- I cât se poate mai des», sad cel puţin ca
*trn a ne asigura după putinţa iu contra ‘erorii, am supus primele două părţi ale .publicaţiunil Ia apreciaree amicului nostru ‘Hiigo Schnlhurdt, nuni din cei mai ee-€lebri lingniştî contimporani, pe care ilu-*stiul Ascoli nu se sfieştedes-l pune dim-.preună cu Mussafia ca Cel doi succesori ‘mai de frunte ai marelui Diez.,
    ‘Răspunsul lui Schii hardt, scris nem-‘ţeşte, căci tinde a atrage mai cu dina-‘dinsul atenţiunea publicului străin usn-<pra filologiei romăue, ara in vedere mal ‘cn deosebire specimenul nostru de dicţionar etimologic al Iirabel române, ca ‘partea cărţii cea mai importantă pentru ‘liiiguişti, făcăndr.-ne tot odată onoarea de ,a odăoga : JIasdeu's Scharfsinn und Ge-Vttfirsamkiet treten hier in gjanxcndster IVcise ’hemor.'
    I’iiti'iiuilcn'ii şl eniiliţiuiieu Iul llasileil se inimil'uslă in modul cel mal strălucit.
felinnrile de lncrare si fie căt se poate mal variate şi la intervalurl căt se poate mal apropiate. Căci ceea ce oboseşte şi toceşte mai mult da cât ori-ce creeril, este îndeletnicirea neîntreruptă cu aceeaşi lucrare; şi, din potrivă , nimic nu odihneşte mal bine minten obosită cu o lucrare in-iutelectuală oireş-cnre de căt o altă lucrare deosebită.*
    Recomandăm călduros luărel aminte domnului director general al (telegrafelor din România, această interesantă şi filantropică notiţă sciinţifică.
    Pentru a restabili pe cât e cu putinţă traficul de mfirforl întrerupt prin vătămarea podului de pe Bistriţa lângă BaeăO, subsemnata Direcţiune de Esploatare, cn a-probaţinnea înaltului Guvern, a instalat nn Servicii! de Transbordare Intre Staţiunea Hneăil şi un punt situat dincolo ile loeul de întrerupere.
    De Sâmbăta ''/.s Septembrie a. c. re vor pntea prin urmare preda şi transporta mărfuri de la şi pentru tote staţiunile căilor furate române.
    Pentrn transporturile care vor avea să trecă peBte locnl de intrernpere, adică care vor avea să străbată o distanţă dre-care cn camidne, nu se va percepe nici o taxă de transbordare* peste tarifele in vigdre.
    Mărfuri care din causa greutăţii, a dimensiunii sad din canea naturii lor nn »'ar pntea transporta ca cami6ne, nn se vor priimi pentrn expedierea peste local de intrernpere.
  Calea ferată nn ia asnpră'şl nici o răspundere pentru stricarea sad vătămarea mărfurilor prin inriurirea temperatnrel, de 6re-ce camj6nele locului puse in serviciul trausbordării nu sunt acoperite.
             Direcţiunea de Exploatare. Bncureicl, in Septembrie 1878.
BIBLIOGRAFIE
                                                             DIVERSE
  Un fiip condamnat ta moarte. — In grădina dela Comăneşti, proprietate a d-lul Diniitrie Ghica, se afla intr’nn parc uu ţap selbatic, şi parcul incunjurat prin un grilaj
   G. G. Meitulli. — SImite constituţionale.
   Dr. Bărbii Constantinescu —
Limba fi literatura ţiganilor din România.
   G. Slon. — Operile principelui Contemir, tipărite de societatea academică, tomul V. Partea I, evenimentele Cantacuzenilor şi Brănco-venilor. Partea II. Divanul, insoţite de un glosând. Preţul 3 I. d,
   C. S. Stoiocscu şi D. St. Cilii,
IICSCU, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa românit, pentru şcoalele secundare, e-diţiunea a doua.
   D.    Mirescu.—Aritmetică cu mici deprinderi de raţionament cuprinzând peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b
TIMPUL

4'ATIIIO OVOIS. »1MI
S!
lilîS QltANDS MAGASINS DU PUINTEMPS DIN PARIS aii on6ro n aduce la cunosc bi Au SOSIT deja tote atof«l« cele nonl pentru Senonnl de t6ronă §i^ de iarnă.
voinstcu dar A SE ADRESA franco elitre GIIANDS MAGASINS DU PR1NTEMPS, No. 70,
                (I KU
IJOULKVAIU) H AUSSMANN.
CATALOGUL GENERAL IN LIMBA FRANCEZĂ Şl GERMANĂ va aparo pe la 25 Sej ii e \.i trimite GRATIS Şl FRANCO la orî-cine va cere. Pentru priimirea catalogului aă I'
Pentru priir
catalogului aă ,
MARE SUCCES.
VELOUTINE
este o
FĂINA DE OREZ
de o deosebită specialitate, fore tină, ne-siu)(ibilă, preparată cu Thsiunt, şi posedă calitatea cea fericită, a da feţei omului.
   VIiKS(ITAT K A SATI HALĂ
                                                                                        a tinereţel.
                                                                                     Cit. FAV,
Parfumeur la Paris, 9, rue rie Paix.
                                                                                                                                                                                                     Deposit iu Bucureşti la farmacia d-lnî T. IF. X'irner, şi ia d-uii Appcl A C ie
Doctor Bonţi
biserica Calvină.
                                                                                                                                                                                                                                  St i i i l.ute-No. 7, TU-a-vis de
  OCHI SI PLEOPE
‘IIIIUIIII A.vri-UIMIŢIIA LUI CA
                                                                         a Veduvei FARNIER, de Saint Antlre
din itiiitm:\r\
   Aceasta preciona pommada, cunoscuta de tota lumea, este leacul cel mat eflicacc pentru vindc-cavea bolelor de ochi şi de pleopc. Succesul seu este in tai! li bil in ophthalmn — Pentru a se Ieri de contra tăceri irebueste exigent Horcanul de faiencia alba însemnat cu iniţialele V K , legătură cu sloara roşia, pecetea de ceara roşia, accope-nsut cu hartia alba purtând semnătură
                               Un imprimat indicând modul intre buintarei remediului Ne da cumperatorului (AL EXIGE).
                                                                                                       Deposit la Pharmacia D1»1 RACOVITZ, la Jassi. Pharmacia ZDRNER, la Bucureşti
                                                                                                         >l Iu tuli J'Wmuciuni ti Dtciluisti din lloman.a
               O trăsură (filetonă ti.şdră şi puţin întrebuinţată, şi o pereche de cal de cinci ani împreună cu hamuri. A se adresa în calea- Şerban Vodă (Podu lleilik) No. -15 de la orele 2—C post-meridiane.

                                                                              DE I. AHUAVE DE l-KCAMP (FRANCE) ESCELINTĂ, TONICĂ, DIGESTIVĂ ŞI APERITIIVA
     CEA MAI HUNA DIN TOTE LICORILE
                          A se cere todeuna in josulu fiecărei sticle, eticheta pătrată pur-tăndu semnătura directorelui generate.
                                                                                                         VER1TABLE LIQLEUR BEXKDICTINE BrevelEe tr» France et k lhlrangcr.
Auoveraiu ncuic LScuctiiclmă se găsesce numai la..
tfi fttfirrtsrl la d-nil tiobler Warl&noviti & Cp.,        g«n.; I. Ath&nuin A I. Kle*,
A. KinJlow.-kl. I. Utonm, J. K*u?r, negoci&np . Fora* Antonia. Dimitrio M»nne*ev C. Sarazi. FnipIO. A D. Tini/escii. U. Coosuuitinescti. O. tCidulvaca Jt (. ione.-*cu. cr.nlUerT; C, HaccriţA, farmacist, ţi U tdt# flrmrl« mal renumite to cf IrJalt*. oraş*.
MERSUL TRENURILOR
PE LINIA
BUCURESCI - GIURGIU (Smârda)
   Un »mr ne i a smuiiutiki io \ ALALIL DE LA .i viToxmiif:  ^
HI I I LKSCl-Gll lUill
78 DANA LA NOI DISPOZIŢII
                                                                                                                                                                 Ginuiif-m n ionii
                          Tr.  Io. 1 Tr. No. 3                           Tr. No. 2 Tr. No. 4 
                          Diminăta   Sera                                         Dup  amă^I 
Hui urfM    i . . Plecare îl   15    5   05    Smânla      . . . Pltcure           4   37    
Jilava .                  . î> 27        17    ... . ~     . . . Sosire  Diminela  4         
SIhIisII        IUI.) . . . 9  o 3   .)  23    iillll’^lll . . . Plecare 9   05    4   55    
ti ...                    9    43    :>  n i   Frâlcstl                  9   1G    ">  OG    
                                         ■ >•>             ......                            
              (Halta) . . . 9  52    •>  •12   IîillIfMl   ......        9   39    i)  29    
             . . . Sosire IO   01    o   51                . . Sosire    IO  03    *>  53    
(oniiuia   . . . I’l'care IO   11    r.  01    ((miaua         . Plecare IO  13    «   03    
Biiiicsa                  IO   : 9   <;  29    (■'railişl* (Halta) . .   IO  18    (>  03    
PnUisIt                   IO   58    ii  19    Vidra .                   IO  31    <>  21    
                 . Susire 11   15      4 05    Sinlesli    (Halta) . .   IO  39    O   29    
(.iuiiciil . . . Pitc. re II   25      Sera    Jilava                    IO  48    (>  39    
Sinfmla     . . . tobiri- 11   5               Bucure!-    li.....       11  05    O   55    
                        A miai a-cli                                     Diminua   Săra      
                          L E            G ATU             IR X                              
                                                                                                              A. CU LINIA DE NORD.
    I. Trenul No. 4: Ou trenul accelerat No. 1, la ora 8 şi 15 minute, sera la Brăila-G» lat/, Roman, lassy-SlUeva, Viena, Berlin, Darie, Ptttrsburg.
    II. Truniil No. 1: Cu treuul accelerat No. 2, caresosesce din Vii nu, Len:-berg, Suceva, Roman, Galaţi, Brăila, Ia ora 8 şi 20 minute dimineţa.
   III. Trenul No. 2: Cu trenul No. C de călători caro sos sce din Galaţi ţi Brăila la ora 1 yi 50 minnte, după airei}ă-<Ji.
B CU VAPOARE DANUBIENE la GIURGIU
                                                                                                   Cu I aport iU poată la Giurgiu.
   î) Sosind la Giurgiu din sus: Luni, Miercuri şi Vineri, cu Trennl No. 4.
   2) Pletând de la Giurgiu in jos Lnnî, Miercuri şi Vineri cu Trenul No. 1.
   .1) Piei aud de la GiurgiQ in sus : Marţi, Vineri şi Duminică cn Trenul No. 1.
   4) Sosind la Giurgiu din joi Marţr, Vinirî şi Duniuică cu Treuul No. I.
    F7t) La gara Filării se vărul bilete, pentru vaporc, pentru fote staţiunile in sus până la Viata şi in jos până la Chiliei.
rvKXXX^f-KXXXX-9-XXXXX-f-XXXXXri
X
X
X
X
I
I
X
X
X
I
PLANTE DE FRAGI
X
X
X
I
I
X
X
X
I
   Acum fiind timpul plantărel fragilor, recomand fragil subscrisului, ii iu cele mal frunnso S[ccil franccsc yi cnglcso, fructul forte mare, guslul admirabil.
   l’cntru {•Dintele vCmlule anii precedenţi, uni priimit laude şi niulţămirl. Mal puţin dc 50 plante mi se espediază In provincii, Rugăminte a se adresa la
                         JEAX VEHM 1.1LL1N
ASTMA
Depositc
        Katarrh, stringere de piept, se vindecă prin TU11KS LEWASSEUIt. In t6te r.irmnciile mat bune.
Berlin.
A’
  Cine dorsce b.1 obţie la Berlin prin anunciurt publicate in fiarele cotidiene, ver un succes, să se servescă spre acest scop de cel mat mare şl ce! mat mult citit jurnal poliţie cotidian Tribune care apare in capitala imperiulut german. Jurnalul apare de 18 ani in t6te filele i ese momentan in 28,000 esemplare. ’ribune se «ăseece in tbte cercurile a publicului bine situat precum şi in tâte localele publice cafenele ctc. gAsindu-se câteodată chiar mat multe esemplare in cafenelele mal mart. Sutele de colpor-tator se occup cu imediata colportare Îndată după apariţiuuea fie cărui nu-mtîr, şi să îngrijesc şi de vi-mjare cu numeru ner st ijiar popular. Cu tăie că •jiarul este nşa de răspândit intr un mod grandios, totuşi preciul inserţiunilor este eftin, căci linia de 9 silabe costă numai 35 pfenigi saă bani. 44.
  Partea inseratelop ale acestei fol, s s dobindit de Espedipiunea de anunciurt Adolf Steiner, in Hamburg pentru o sumă frăte importantă. l'6te comandele de ii serţium urmeijă a se Înainta Bspedi-ţiuneide anueciurl Adolf Stoiner in Ham-burg. Corespon 1. nţa cu oas*. A. Steiner p6te fi şi rom.inesce fiind-cu io acest birou sunt angajaţi corespondenţi pe--tru t6te limbile europene, Costul inseratelor comandate ee p6te tronamite şi in timbre poştale romăne.
Fonderia de Tuciii
                                                                            a Ini
E. KEILHAUER
BTBADA I8VOB
                                                                                                      efectuijă orl-ce lucrare de fonâdrie după modele, dtshişiri scă elescmnnrl date.
                                                                      Se iisigm e/ă buna esecutarc cu Materialul cel inul bun.
   Or!-ee comandă p'ntrn conducererea apei, instalarea băilor cu tâte atenansele lor, pnţnrl de curte, pompe peutm diverse tre-buinţî, stropitori de grădini, ş. c. 1. se ufeitreiju gri bnic şi bine la
P. Milan, Slrafla Isvor No. 59
   Asemer.ea se găsesc tot-d’n-nna in deposit: Ţevi de vlnmb, ţtvi de fer şi de toci in diferite dimensiuni, precum şi bn căţî confecţionate de tuci pentrn difrrite con&trucţinnl.
   Transmisiuni, cnrele ş. c. ţ, nn mare d -posit cu preţurile cele nai tftine.
                                                                                                                                                                                                                         (777-1)
LECTIUNl TRIVATE
    Iu limba Germană pcutrn băieţi seu fete in tote rumurile ale claselor inferidre ii gimnasiale. Băeţii cari frecoenteza bc61a i protestantă, pot fi luate şi in pensiune, se adresa la
<
  LRNEÂLÂ noua
                                                    MATKIKL7 PLESSY *
    pffîW*
                                                                                   Crucea Legumei de Oooare lâ Exposiţiunea Universala din 1867
ERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA
TENTRU COPIAT
      Adoptata ie toate almlclstrattniille cefle mari ^
Dkposit l* tot; Papstiiri si Daocourt
                                                                                                                 \ m onbro :t aiium-iii «nor. l’nblic, fă am dfsfliis anima o
Magasie de tapete
Me voiu sili a putea oferi îd tot-d’a-nna o mare alegere de TAPETE şi fac cunoscut că cbiiir de acnma sunt forte bine asortat.
                   Cu totă stima
                ÎL 11 O X 1 C II
(793—15) Strada Ştirbf-y-Vodă No. 3.
IEj- 3?-
  Dama aceea cn rochie albi Ir anindn-fle în trăsură, aperduti Joi pe la 5 ore, batista sa brii. terile de mal sns, este rugată -i i minică la 4 ore earăşl pe bulm^ pe lăngă monumentul, o va . rocitnl găsitor al batistei spr |v reda gentilei păgobaşe.
C. N, STEFANESCU t
                                                                                                                                                                                    ARCH1TF.CT -4
ELEV ToLEIDAIL-
              AL
SCOALE! DE BILLEABTSffl
Membru al Soaietâ|ei centrale de rai Paris şi Bruielles, eti j
Anunţă că a deschis un atelier t | sub direcţiunea sa | L: K
   Doritorii de a face construcţr>v manda planuri, sunt rngaţlt i Strada Cornetului No. 5G, i Visarion, sau la administraţi»ei (Jiar.
  16,600 recompensa naţionala 16,600 /!'
                                                                                                                                                               Kw;
ELIXIR VINOS
I
Uf-
    Qpîwa la mocni eite an Elixir înnoi oonţlnend
ţtrl l;*ie1r cel^r 3 «tpecii de quinqulna.
    he im nmnr.iduno plăcuţi el este cu malt fnperlor vimn iî-.r seu .sirojun l .»r «le iiulnqnina Şi lucrează ca .\i rrilif, tnuii’, «şau /Wirifujj, In contra a/^ecftuntlor o o:it;n:liuliii, a sLibiciunilor, a anemiei şi a frigu-Aut inwcUile, etc.
▲CBLAfl FERRUGINOS "
milabila, ^uina Laroche devine anul d taanti cel mai «rTicaci in contra aaraciei a decotora/iunei iui, a chtorosei, a tympi aleunet. a convaletcrnUlcr praA lungi; favorlaoaz* (Jtgesfiunea, etc.

IVUIIS, îî, Strada Uronot, hI la pharuiaclall*
ARSENIAT de AUR
                                                                                                                   Dinamizat de Doctorul ADDIS0N
                                                                                                       Acest (rfţios reconstituant, datorit combinării a doe meii oamente eroice, combate victorios Anemia si Bilele sistemotu nervos precum şi Lipsa de sânge.
  ăţulţămită proprietăţilor tonice şi probtitudinel acţiunii sale, nare rival col
ciunil organismului ce reei.ltă din bdle lungi
    Flaconul 6 fr. Farmacia GFI.IN, No. 38, uliţa Rochechouart şi la princîpalel-1 4 Trimis franco.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 a, • •
Deposit in Bucureşti la farmaciile d-lor Zilrner» RisdQrfer şi la d. Oveasa, iL
ROMÂNE ILUSTRA
Apare de trei ori pe septemână: Duminică, Mercurl şi ISTo. 1-S3 ITsTCX.XJSIVT-
                      conţinând
DOMNUL SCUMP-A
de
                                                                   M. de HEIDENDORF profesor Strada Puţu cu plopi No. 4.

YENDARE
                                                                                                                                             Gr.Y inar la U nu G. C. I'liilipppxcu ytrA'lu. Dioninir No. 42.
D
X
X
X
I
î
X
X
X
I
I
X
X
XXXXX-#-XXXXX"€-XXX
x$
                                                        Cli. Paul de Kock
               se uflii dc vdm.larc Ia
                                                                                               TIPOGRAFIA THIEL & WELid
                    şi la
                                                                                             loti lelami ie ire ai ie Bncnresci cai si n M
                                                                                                    Cu No. 24 a început romanul \ \
                                                                                                 i o A N Aif
de
   Sub-seniiiatul in calitate de procurator al i f-luî Gastntr din Pesta, fac cunoscut cu în ijiua de 1 Septembrie a.c. pe la ora 11a. in. voi vinde prin licitaţie in Suburbia Muntn-leasa Strnda Muntuleasa No. 17 îu curtea D-lni 1. Langoşî; 17 diferite trăsuri forte elegante sistemul cel mal nofl gi din fu-bricele ce'e mal renumite, doi cai de lues 1G1/, pumui, suut in ttate de 5 ani, la păr murgi, şele englezeşti, hamuri, mobile şi altele, nedisfăcăndnse la 1 Sept. totul, licitaţia va urma la 2 şi 5 Septembrie spre curostiuţa amatorilor care vor voi se concureze se publică acesta de sub-semnatnl.
                            I. Oroveţt
                                                                                                                                                                                                                                    Strada Bateriilor No. 21.
         GEORGES SAND,
Duj ă dorinţa esprimr.tă din mai multe părţi s’a începnt cu No. 2G intern I
  MISERABILII LONDRi
DE
(787- 0)
De închiriat,
                          casa în eobirtut de Negru, Suburbia Olteni, Strnda Mircea-Vodă No. 29, situată intre curte şi grădină, cn un «tagid, aveud şese camere, un salon şi sală de mâncare cn dependinţe, bine mobilate, sunt de ÎDchirint chiar de ccuir, mobilate unii remobilate. Amatorii se pot adresa la proprietar te locnette intrinsde. |794—5)
           PIERRE ZACCONA.
                                                                                          Aceste din urmă două romane se vor publica uşa că câte o fascicu i urmarea rowaduluî IOANA şi cea-l-altă urmarea romanului MISEllABJ
----------------------------------------
f ni------------------■*■■*-

--- — «
      COMPTOIR DE COMMERCE ET DE COMIC.
                    €Z. A » A. M
                                                                                                                                     b Paris. 2 Carrefour de la Croix Rouge, 2- s
    II se charge de toutes Ies commissions commerciales et d’achat des 4 dises aux prix de fabriijues, de la vente des produits etrangers i 1 accompagne Ies voyageurs â visiter l’exposition et lea cnriosites <’ parle franţais, allemand, russe et polonais.