Io. 800.
MARŢI, 12 SEPTEMBRE
ANUL III— 1878.
jisr atvieinTtel'r. JN TOATa ROmANIA
...............hn.it
                   U kt
IN STRĂINĂTATE :
» • • •
«O
NStRflUNI Şl RECLAME ;
> SO litere petit, pagina IV, 30 bani f . IU, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi
   Reclame 2 lei noi linia.
Inumâr In capitală 10 bani.
                                                                         K8E IN TOATK ZILELE DE LUCIUJ.
Biuroul Redac^iol şi Administraţiei: Palatul *l)aeia,.
                                                                                                      anxjngiuri .
Be priiiue«o in •triinatal'-: !,a l»-n:l lf,intenţiei» A Voglcr in Vieuna, WalWli.:;».»,- |i»o. A. Opptlik in Vienn», 8tubenli.ui.ei 2; HmlolJ M'mm in Vienna, Soiler«tatie 2: 1‘hihpp JM in Vienna, Kvhei.t» ichi;a*»e Îl : I.nn/)
A Comp. in i’eţla, llatiu-I^itf\U A Comp. In l’arn, C. AJam 2. C«rrefour >1<* la <'r.ni. Rou^e 2, pari*; (fratmA Comp. K ie Drunol 2 *’n-ri»; Kug. Mioond, 130 — 140, r'ieet Street l.omlun
                                                                                                     Scrisori nefrancate nu «* primetc.
                                                                                                     Articolele nepublicate »e vor arde.
   Un număr tn Districte 15 bani.
le BncurescI, 10 eeptevrie.
1*3
Urate
■aoeniale .... funciar rural . .
        urban . . nomei pal al CapiL .'rn«; 1............
ittei*..............
liaminia............
muici pal cu premii
ItomAna............. —
| luni..............100'J*
1035   104*1*
«8l|a  98'U
00»/* 90‘Iu 84     83 Oi
94 175 220 80 24
98»|*
78
235
8530     —
  122‘ls  -
     Cursul da Viena, 21 septembre Renta tingari In aur .... 85 Bonuri de tesaur ung , Iernii, lli 75 .           »     » II >      73 50
împrumutul auatr, in b&rtie , 60 70 ,              .   , argint . 62 40
Renta austriacă in aur ... 7l 40
Loae din 1866 .............. 111 25
Acţiunile băncet naţionale . . 791 —
     .      , auttr. de credit 232 25
     .      „ ungare ,        ‘>04 75
Argint.......................100  10
Ducatul....................... 5 6l
Napoleonul.................... 9 38*|a
100 mărci germane............ 57 75
     Cursul de Berlin, 22 septembre Acţiunile CAiior ferate romlne. 32 ao Obligaţiunile romine &>/* . . 82 50 Priorităţile C. fer. rom. 8°/s  84 60
împrumutul Oppenhenn . . . 102 75
Napoleonul...................16 28
Viena, termen lung............... ..
Pari» , scurt .... 82 —
            Calendarul <ţ 11el Marţi, 12 Septeirhre.
Patronul silei : Mart. Autonom. Rdsiritul soarelui -. 5 ore 47 nun. Apusul soarelui : 6 ore 57 min. Pasele lunel: ultim cuart.
PLEOA ^EA TRENURILOR
          Itucurescl —Suceava
Buourescl . , . ,8.15n 10.— d
Ploescl...........9.50 n 12.00
Brăila............1.53 n 5.45 u 7.
TecnciO..........4.38 n       11
Roman............9.05 d       4.
Suoeava,sosire . .12.03 <ţ     9
        Bacnrenc—Vercloreva
Bucureşti..............7.40 d 10
Piteşti..............10.13 <)  3
Slatina...............12.31 4 6.
Craiova................2.80 J 3.
VSrciorova, sosire . . tt.— n  6
                                                                                                                                                              15 0 45 55 n
404
-4 .30 n 15 4
— n
                                                                                                                                    Snoeava—llncnrescl
Suceava .... 5.11      d  6.464
Roman............8.45 <j 12.30
Tecuci..........12.30  n  6.104
Brăila...........3.08  n 8.10 u 8.68 d
Ploescl........7.12 .1          2.44 d
Bucurescl sosire &3o >î         4.30 4
                                                                                                                                   Vere lor ova —Itucurescl
Verciorova...............11.25 d 6.— d
Craiova ................. 3.— 4 6.30 4
Slatina..................4.45 d 9.30 d
Piteşti...................Î.03 4 Ut* j
Bucurescl, sosire .... 9.20   4 5.20
                                                                                                                                  Bucureşti—Clur.-lii
Bucure* O..............9.154 6.05 n
Giurgiu, sosire........11.'15 4 8.27 l
                                                                                                                                  Giurgiu—liueureaci
Giurgiu.................7.26 4 4.55 4
Bucurescl, sosire. .  . . 9.48 4 7.17 1)
                                                                                                                                    Galaţi—Bărboşi
Galaţi.............1.20   n 8 25 d 7.30 n
Bărboşi, sosire . . 1.55 o  9.— j 9.06 n
                                                                                                                                    Bărboşi — Galaţi
Bărboşi...........2.55   n 8.25 n    7.—n
Galaţi, sosiră . . . 3.30 a  7.— a 8.25n
Gftl ya ţine esposiţia, românii mer- ţinut un discurs, dând lămuriri asu-
|||8 Paris, vor găsi ziarul .TIMPUL* j.firands Magasins du Printemps, van) Haussmann 70. *
DEPESI TELEGRAFICE
     B
                                                                      ALE .TIMPULUI*
                                                                                                                                         (Agenţia Havan)
                                                                                                                                    (21 saptsmbr*, 4 ore intra)
                        Kema, 21 Septembre.
    Răcanul a trimis iostrocţit episcopilor •<jl, pentru ca să combată tendinţele griului ce d. Gambetta a pronunţat irnsn.
      Irenire* zice că dd. Axio fi Ellena «Iţecat Îs Viena, spre a inc«pe neţociă-riVa cu Austria, in privinţa incheiărel unui tnknl de comerciQ.
      ^imamul ar fi insărcinat pe arhiepiscopul latin 4e la Constantinopol, de a ruga pe f urti ca să impedice cruzimile a30-4pr» ito'iciior in provinciile de la apn-Torc leu                                  •
                        Londra, 21 septembre. Times* asigură că Rusia a deschis ne-Iffi cu Turcia, in scopul de a face derive clauzele tratatului de Sau-S efano, n'nft fost modificate prin tratatnl de i:n.
                        Londra, 21 septembre. „\3aily Ncwb* sflâ că la Odcsa fi Kar-cot ui ficat numeroase arestări, in arma descoperirii un ni complot, ce avea de scop libriret nihiliftilor iuchifl,
                                                                                                                                    (22 sept, 9 ore dim.)
                                                                                                                                                                                                                                                                         Paris, 22 septembre.
      jdul împrumutului amortizabil a fost
A
   t szl in întregul lol la 79.75. '•înţelegerile dintre Franţa fi Eugli-» continuă ia privinţacompcnerel catului egiptean. „Monitorul Universal* l că Euglitera sfătuefte in adevăr pe aţa să ia Tunisul ca compensaţie pen-protectoratul ce voefte să 'fi aroage iglitera asupra Egiptului.
              Constantlnop*!. 21 septembre Comisia ca inelelor se asigură că ar fi •optat nu proiect de convertire a aces-I hârtie-monctă cn titlul nofl ds reată la 3 sulă, amortizabilă prin tragere la fi garantată prin venituri sigure.
Cn comitet de capitalifti indigen! fi I vor surpraveghia executarea strictă (festei dispoziţii.
                                                                                                                                (2a Septembre, 9 ere dimlnoala.)
                       Paris, 22 septemvrie.
.Republica franceză*, făcSnd aluzie Ia ferta formulată de Englitera Franţei ca ceasta să ia protectoratnl Tunisului, ca itlu de compensare a protectoratului ce iuglitera ăfl arogi asupra Egiptului, po iţuefte pe Franţa să rispnnză printr’un efoz.
                     Belgrad, 19 septembre. 35,000 insurgenţi bosniaci sunt grSmă di ţţ in viile de la Glaţina fi se itdrep-i7.ă spre Seraievo.
                     Londra, 22 septembre
Lord Camarvon a rostit o covBntare, in ,re regretează că achiziţia insulei Cipru trece peste puterile Engliterif.
pia relaţiunilor sule cu socialiştii.
  Discursul respunde mal cu searnâ acuzărilor lui Rebel, câ principele de Dismark ar fi încurajat odatft pe democraţia socială. Principele zice câ trebue fâeutâ o deosebire intre silinţele cinstite de a îmbunătăţi soarta claselor lucrătoare şi intre stăruinţele de a amăgi pe lucrători, fâc6n-du’l a crede câ dacă vor săpa teme lia statului, dacă vor resturna rela-ţiunile actuale ale societăţii, atuncea vor ajunge la culmea fericirii. Lucrătorilor nu li se arată ceva positiv. nu li se zice crre este scopul final al teoriilor obscure; li se promite uu mal in mod vag câ va fi mal bine vor câştiga mal mulţi bani cu pu ţin lucru, dar nimeDl nu intreabâ cum Be va face aceasta, mal cu seamă cum va fi cu putinţă pentru mult timp, după ce se va fi sâvăr şit odată jâfuirea celor avuţi şi im pârţirea averii de o potrivă la toţi Atuncea omul economic şi harnic va deveni ear cu vremea bogat cel leneş şi risipâtor se va face şi mal sărac. Şi dacă nu va fi cu pu tinţâ nici aceasta, dacă fie care va primi porţia sa de sus. atuncea tra iul , va fi ca intr’o puşcărie , unde nimeni nu va avea uici libertatea meseriei, nici independenţa sa per sonalâ, fiind in totdauna sub paza îngrijitorilor. Acuma iDgiijitorul unei puşcării este cel puţin un funcţio nar respectabil, dar cine vor fi tuncea îngrijitorii in puşcăria uni versalâ socialistă?
     Incheiănd, principele zice câ nu mal atuncea cănd unul din oratorii socialişti a invocat ca model pentru aşezâmintele politice comuna din Franţa, numai iu momentul acela a renunoscut câ elementele socia liste sunt un vrăjmaş, faţă cu care statul şi societatea se află in starea de apărare. Franţa nu este ncuma vatra principală a socialismului, şi comuna nu a fost inviDsâ prin teorii, ci prin represiuni puternice, prin mijloace cari nici nu voeşte să le recomande pentru Germania Se poate câ cu această ocazie vor mal cădea câte-va jertfe ale aten ţaţelor, dar fie-care trebue să găn dească, câ murind aşa, moare spre marele folos al patriei pe câmpul de onoare.
                                                                                   BUCUREŞTI
Luni 11 («3) Boptembre
  In zioa de 17 septembre, desbă-tăndu-se proiectul de lege in contra •ocialiştilor. principele de Bismark a
   Ca la noi la nimenea. Proverbul acesta, moştenit din moşi Btrâmoşi e rezultatul unei dureroase istorii, in cursul căreia poporul nostru, pierzând orf-ce speranţă de indreptare* ia lucrurile mal mult in bâtae de joc ca şi când lui Dumnezpt) i-ar fi plăcut să drapeze tragedia Borţil noastre cu foarte multe scene comice. Realitatea tragică a vieţii noastre
de stat e nespusa mizerie a popu-laţiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemfisuratele clase improduc-tive, compuse mal cu seamă din străini, e uşurinţa şi lipsa de caracter in viaţa publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioţi, care, sub masca interesului general, fură de sting fie pe calea diurnelor şi lefilor nemeritate, fie prin arendarea moşiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă insă in minciuna vecinicâ a constituţionalismului, in pretextarea diferitelor libertăţi publice, a civilizaţiei şi a altor mofturi pentru a acoperi unica ten-lenţâ a acelei negre mulţimi de liberali, care nu caută, nu visează de cât puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade.
    O mulţime de oameni mart se mişcă pe această seeDâ bizară, pe care toate sunt cu putinţa, afară de un singur lucru: onestitatea.
    Autori, cari nu ştiu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Creche); oameni de stat, cari nu pot justifica nici săvârşirea şcoalel primare; advocaţi fără ştirea lui Dumnezeu ; pictori orbi şi sculptori fără de mâni ; generali, cari nu ştiu citi o chartâ ; subprefecţl eşiţl din puşcărie ; legiu-torl recrutaţi dintre stâlpi de cafenele; jucători de cărţi şi oameni cu darul beţiei ; caraghioşi, cari înaintea erei liberale vindeah bilete la cafe chantant, iată banda ocultă, care guvernează azi România, bandă, care până mal ieri republicană până la comunism, astăzi creează decoraţii impârţindu-le intre el cu profusiune ieil voind să restoarne pe Domn, azi il titluesc rege ; ieri proclamând republică la Ploieşti, 3zi joacă cu a-ceaşi măiestrie pe linguşitorii Curţii.
    Din focarul Bucureştilor putrejunea morală şi socială se mânţine metodic asupra intregeî ţări; din paiojinişul huioaseipocituri se ’ntind firele in filialele societăţii de ex-ploataţie, cead forma de comitete de salut public. Pe când nici o îndreptare nu se face nici şcolii, nici bisericii. nici ramurilor de producţiune materială, tot pe atunci presa vecl-nicel minciuni, presa radicală, discută subtilităţi despre cea mat bună organizare a statului. Militari, cari ad pus pistotul in peptul lui Vodă Cuza, azi ad reintrat in rangurile lor militare şi sunt decoraţi; omul care o proclamat la Ploieşti republica şi l'a detronat pe Vodă, e’na-mtat, primeşte decoraţii şi reprezintă azi pe monarchul, pe care l’a trădat ieri, inaintea altor principi. A'şl cfiica jurfimentul a devenit in România nu titlu de inaiiare. Plebea de sus, slugarnică cătrâ cel mari, de neome-noasâcruzimeşi trufie cu clasele de jos, esploateazâ poziţia el oficială in interesul el privat. Un meschin egoism, o lăcomie de câştig eu ori ce mijloace, lipsa de buna-credinţâ in afacerile publice şi in cele private, făţărnicia şi amăgirea ca busolă a pressel, iată cumplitele efecte ale unul guvern liberal de câţf-va ani Încă alţi căţl-va ani şi societatea va incepe a plesni din toate încheieturile.
                                                                                                                                                                                                    Elemente străine vor inunda Ro-
mânia ca valurile potopului, după ce vor fi subminat terenul pe care hidoasa pocitură conduce ca regisor comedia meschină, jucată de bufonii partidului sfefi.
    Mal mult âncâ. Noi credem, câ mănl poimâne, desfiinţându-se şi justiţia, va incepe deplina anarchie.
    .Românul* crede de pe acum câ trebue sâ-şl pregătească terenul pentru a levi in judecători şi a aduce din noă pe delapidatorii de bani publici inaintea juraţilor.
    Cumcă că radicalii se pregâtesee a nimici orl-ce gnranţie in contra urmăririi hoţiilor, ce le comit el in pre-sent, se dovedeşte din articolul de maî jos al .Românului.* Cu fâţârni-clâ cu care e scris s’ar crede, câ pe foaia bizantină o doare inim i de interesele ţeriî. In faptă insă judecătorii nu-I plac şi vrea să vază iar reintroducftudu se tratarea proceselor, peutru delapidare de bani publici, iu mâna juraţilor, unde totul se va face muşama. Condamnarea de către tribunalele ordinare a vestitului A-rion, ii stă .Românului* şi azi pe inimă, el ştie ce soartă ar avea corelegionaril Iul politici, inaintea tribunalelor ordinare.
    Să ne aşteptăm dar curând la desfiinţarea justiţiei, la darea frâu-lui slobod tuturor hoţiilor, la corup-ţiunea deplină, sub pretext că t.ri bunalele sunt părtinitoare. Ort eftt de părtinitoare ar fi insă, ele sunt mal bune de căt curţile cu juraţi, câcf in orl-ce caz e mal preferabilă justiţie nedeprinsâ incă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, de căt nici o justiţie. Juraţii insă nu sunt nici O justiţie.
     Articolul tendenţios al „Româru lu)*, vr’o inspiraţiune a d-lul Stă tescu, cel care permută şi desti tue judecătorii pentru opiniile lor cel care a propu9 graţiarea de vi novaţi făţişi, dar exercită presiune asupra judecătorilor, ca să condamne oameni nevinovaţi — merită a fi re produs ca un model de făţărnicie amăgire şi lipsă de pudoare.
     Iată’l dar:
     Administrsţinnea unei (Sri formează nn tot nedivizibil; diferitele el ramnre fac parte din Aceeaşi sistemă şi sânt neapărate nna alteia tocmsl după cam o bucată nnel machioe este neapărată celel-l-alte şi mecanisn o nl intrig. Când o bnestă mecanismului merge răQ, toată sistema din care face parte şnfere.
     Această observaţiane, de mii de ori repezită şi devenită nn loc comun din cele mai mult intrebninţnîe, dar tot d'annaA-derărat, ne-am făcnt-o văzând ce fel de concnrs dă justiţia, pentrn infrinarea delapidărilor, hoţidor, bătăilor de tot felul.
    Ne am plâns de escesele şi de abnsnrile comise in armată, ne am plâns de cele comise in administiaţiane ; ar li trebuit poate să începem prin a ce plânge de modal in care justiţia, şi mal cu osebire jor.il instructori inţeleg, a'şi face datoria faţă ca delapidatorii, cn hoţii, ca cil ce comit felurite abasnri. şi pe care cele-l-alte ra mure de edministraţinne îi trămit inein-tea tribunalelor
     Ar fi trebnit, ricem, să începem prin a ne plânge de justiţie, fiind că nn delapi dator, nn hoţ dovedit, trimis înaintea jus-
tiţiei şi achitat saă liberat prin ordonanţă de nearmărire, este o mare încurajare, un puternic îndemn p ntro alţi hoţi, peutrn alţi delapidatori.
  Ne plângem că noii subt-prefecţi fură şi bat, că unii vameşi fură, că unii perceptori şi casieri fură. Aşa este, din neno-ricire. Dar, pe de altă, paate, meargă ori-cine la ministerul de financi*, şi vază câţi funcţionari culpabili afi fost dovediţi şi daţi de aceste administraţiunl in jadecată, şi câţi aă fost condamnaţi.
    Faptul e deplorabil; el arată o triată stare morală, chiar la aceia a căror instrucţiune ne dedea dreplnl să’t privim ca pe ageDţii cei mai activi şi mai laminaţi ai rădicăril nivelele! moral in ţară.
    Sunt câţi-vA ani, gnvernnl trecut luă pe delapidatori de la juriă şi'i dete tribunalelor. Care fu regnltatul ? Astăzi, delapidatori condamnaţi mal că nu se mai văd : nu numai că tribonnlele il achită şi'i absolv cn cea mal mare uşurinţă, dar mai înainte d<-a ajunge la tribunale, ju-ziî instructori snnt sci spre a găsi mijlocul de-a declara că nu e caz de urmărire.
    Vom face in alt nnmăr o enumerare mai lângă de funcţionarii culpabili daţi judecăţii de diferite administraţiei)! şi achitaţi, absolviţi, sbQ făcuţi scăpaţi snb toate formele de către jnstiţie. Pentrn nstăzl, ne vom mărgini a cita numai câteva caşuri.
    Nu vom face de căt să amintim că chiar o bandă de hoţi, cu căpetenii» lor, b'b prins in toamna trecută tn jadeţal Pntna şi a fost liberată prin ordonanţă de neurmărire.
    Nn de mult se descopere la vama Prc-dsal hoţii enorme. Vameşul, dovedit culpabil, este dat judecăţii; faptele sunt constatate, jndele instructor nu poate da ordonanţă de nsnrmărire: dar tribunalul colorează hoţia astfel în căt absolve pe culpabil, snb cnvent că         t artieol de
hge% in temeiul căruia să se poată rosti condamnarea.
    In judeţul Prahova, administraţia nea descopere că nn snptprefect a comis f<pta odioasă de a alcătui liste de subscripţi-uns de la sine şi de a aduna bsni de prin plasa sa, snb cnvent de snbscripţinue peDtrn răniţi saO peutru cumpărarea de arme. Faptnl se dovedeşte pe deplin de Bdministraţinne ; ea sibşte pe subprefect să înapoieze o parte din sumele adunate, 81 destituie şi ăl trămite naintea justiţiei.
    Judele instructor declar că nu e caz dt urmărire.
    In fine, chiar zilele trecute, după cum este ştiut, se dovedeşte ta Ploeştl, de către procuror şi de către preşedintele juriilor, că directorsle penitenciarului bate crunt cn biciul pe arestnnţl. Ministrul de interne suspmdă pe director, reroăuend cb justiţia sâ'şî facă datoria. Insă, dnpă căt ni-se asigură, şi de astă dată jndele instructor ar fi declarat cA nu e caz de urmărire.
    Această procedare ar fi atât de cutezătoare din partea judelui instructor, in urma svonnlul ce B’a făcut asupra bătăielor, in căt stăm Ia îndonîeală a T da cr<zămănt şi aşteptăm o nouă confirmare.
                                                                                                                                                                                                                         Atragem luarea aminte a d-lul ministru de juBtiţie asupra acestei deplorabile şi penibile stări de lucruri. Snntem încredinţaţi că d-sea se va gândi serios la mijloacele de vindecare, căci, atunci cânp
T IMPUI-
justiţia nn'şî fice datoriei, nu esistii jos-tiţie in ţarii, prin nrmira nu esistă nici momii Ut**, nicî progres râul.
    Discursul principelui de Bismark
    După ce am fost silit de a mă reţinea două luni de zile dela orl-ce ocupaţie oficială, nani avut şi nici azi nu am ancă intenţia de a lua parle la discuţiunile cu ocazia primei citiri, ci a le întrebuinţa mal cu seamă pentru a mti pune in curent, după o pauză atăt de mare. Luând azi cu toate acestea cuvânt, nu o fac dar aceasta pentru a mă pune pe tărâmul principial şi retoric. precum o făcuse preopinentul med 1); lucrurile se vor descompune in amănuntele lor practice, cănd le vom trata in comisiunl şi la a doua citire. Sunt silit numai să vorbesc prin împrejurarea că. ieri. d. deputat Rebel, şi d. deputat Riobter făcuse odată asemenea aluziuni, dar mal cu s amă d. deputat Bebel s'a făcut in privinţa mea organul unei legende, care. dacă nu o aş contrazice, ar deveni in 9fărşit istorie, ca şi atâtea alte minciuni, cari aft fost respân-dite in dauna mea prin ziare şi alte căi. dobăndind cu incetul consistenţă. Desbătându-se aşa numitul proiect-Hodel, d. deputat Riehter a dat a inţelege, in absenţa mea, că m'aş fi aflat mal inainte in rel ţiunl cu democraţia socială, cari ’ml impun o parte din responsabilitate pentru des-voltarea el de acuma ; dorinţa lui a fost cel puţin de a produce această impresie in public şi in adunare. Citind aceasta in singurătatea cămpenească, am fost incât va surprins că d. deputat Riehter se agaţă de literile este-rioare ale cuvlntulul democratieâ-so-cialâ, şi că nu distinge intre silinţele oneste pentru îmbunătăţirea sorţii lucrătorilor cari ne ating inima tuturor, şi intre ceea ce, spre regretul şi durerea noastră, trebue să inţelegem azi sub noţiunea de democraţie-socialâ. Dacă d. Riehter voeşte să arunce copilul cu baia, şi să n» indemne ca, căutând a impe-dica silinţele sectei de azi, cari merg până la regicid, să inlâturâm in tot acelaş timp şi toate silinţele de a îmbunătăţi soarta lucrătorului, partea sa la câştigul care ’1 dă lucrarea in total, a sa ca şi a stăpânului — atuncea eO nu merg cu dânsul şi, indată ce voiă avea timp şi putintâ şi împrejurările resortului
  l) Deputatul dr. Hâne], care n vorbit io şedinţa del& 17 septembre înaintea principelui de Bia-mark.
  FOILETONUL „ TIMPULUI “
   CI) OCAZIA PREMIULUI ACADEMIC...
   Societatea academică e ’n ajunul de-a conferi premiul-Nâsturel de 4000 franci pentru cea mal bună carte, tipărită în cursul anului acestuia.
   Auzim — ceea ce se şi putea presupune — cum că concurenţii vor fi numai membri de-al academiei. O puteam presupune, pentru că ne cunoaştem ţara. In ori care altă ţară din lume conferirea de premii Intre colegi ar fi o monstruositate, la noi ne aşteptăm, ca toţi membri academiei pe rănd să fie impodobiţl cu priuiul-Nâsturel, şi la sfârşitul şirului să se ’nceapâ d’a capo.
   Astfel numai se poate păstra acea unitate in instituţiile noastre publice, cari, cu prea puţine escepţi-unl, sunt societăţi economice-comer-ciale do esploatare. Just ar fi fost, ca asemenea premii să se confere unor autori, cari nu fac parte din academie, iar In caz când asemenea autori n’ar exista, să nu se dea de fel, ci să se treacă la economii. Dar o asemenea măsură justă nu se po-
meiî ml-o vor permite, simt hot.ârit a continua şi azi stăruiuţele carljjmi se reproşează de atuncea şi mi-o voiţi socoti spre onoare.
   Bărbaţii cari s’ait ocupat acu l-r>, IG ani cu imbunâtâţirea sorţii lucrătorilor - voii! numi pe riue-va care, numai prin citirea cărţilor sale, mi-a stat personal mal puţin aproape. de pildă Kodbertus şi asemenea oameni de ştiinţă şi de bună-voinţă pentru lucrători— d. deputat Riehter eu grefi ăl va arunca doar intr'o categorie cu cuţitul ucigător al ui Di -hiliştilor şi flinta cu alice a lui No-biling ! Aceasta este o interprindere care face multă onoare indemănâ-teciel sale retorice; dar de nltmin-terea uu voesc s'o caracterizez mal de aproape. Aş voi să i rog mal cu seamă — ceea ce am făcut deja ade-3eorI şi in zadar, şi nu voeşte s’o facă, tot nu m'ol supera (ilaritate) — să inceteze cu stăruinţele sale de am dovedi o prostie sau nedreptate in trecutul meă sau in viaţa mea privată ; n'are nimic a face cu ceea despre ce e vorba aci in realitate. Aş putea să fiă om cu mult mal reă decât sunt, şi să am cu toate aceastea drept in realitate. Nu pot să suprim cu această ocazie observaţia că d. Richte, in scrierile şi discursurile sale , este unul din cel mal tari persecutori al democraţiei sociale, el are pentru dfinsa vorbe foarte aspre, cum nu le-am întrebuinţat niciodată In viaţă, dar când vine la lucrări practice devine amic al democraţiei sociale. Ormând voturile sale, îl vom găsi in toate fazele vieţel parlamentare prin cari am trecut pe partea democraţiei sociale. El o combate şi o persecută cu vorbe, dar nu poate să consimţâ la măsurile ce se iaă spre combaterea el eficace. Aceasta a fost o observaţie suplementarâ, la care m’ aii silit arătările d-lul dep. Riehter, afară din discuţia de astăzi. Aşi dori să’I amintesc d-lul deputat Riehter şi de altceva. Cu această împrejurare şi la multe altele, el m'a mustrat că sunt bolnav şi că slaba mea sănătate mă linpedică foarte des a’ml îndeplini datoriile aşa cum ar fi de dorit. Domnilor, aceasta nu o pot nega, dar sunt surprins numii că cineva, care cugetă asupra lucrului acesta, poate să’mt facă din boala mea o mustrare. Mi-am câştigat-o cinstit în serviciul regelui şi al ţării şi mi-am dobindit-o prin surescitare a puterilor mele în acest servicii. Aş putea să cer pentru aceasta tot acel beneficia ca şi soldatul rănit şi invalid, căruia i se re-
triveşte cu instinctele renumitului Pseudo-Oreche, de ex., care anume cu scopul de-a câştiga cel 4000 de franci a şi început In anul acesta publicarea operelor sale spurix.
   Pentru a reîmprospăta în memoria cititorilor noştri judecata despre valoarea presumptivilor premianţi, retipărim parte din studiul de patologie literară, intitulat Beţia de cuvinte. I)
   Iată’l dar:
   Darwin ne spune, că multe soiuri de momiţe au aplecare spre băutura ceaiului, a cafelei şi a spirtoaselor; .ele sunt chiar in stare, zice el, a fuma tutun cu multă plăcere, precum ara văzut insumi. Brehrn arată, că locuitorii din Africa de rnenză-noapte prind pavianii cei sălbatici, puindu-le la locurile unde se adună vase pline cu bere, de care apoi se imbată. El a văzut mai multe din momiţe in această stare şi ne dă o descriere foarte hazlie despre purtarea lor şi despre grimasele minunate ce le făceau. A doua zi erau
   1) .Bi*ţia -li» cuvinte In .Revista contimporanii*. 8tmli i so patologie literarii .le Titii Maioroncn. laţi 1873.
fuză congediul şi cure române in funcţiunea sa din cuvinte cari ar trebui respectate. Ert reuiău Iu funcţiunea mea in urma dorinţei Maiestăţii Sale Imperatulul şi rege, pe care uu'l pot părăsi In această si-tuaţib încontra voinţei sale ; de alt-minterea nu nş şti ce m'ar ţinea şi îndemna a pr. lnngi pentru domul neplăcerile relaţmnilor noastre reciproce. (Ilaritate.) Dar a mc mustra in asemenea împrejurări pentru boala mea, este, vroia să me esprim moderat, lipsă de delicateţe. Insă nu mă aştept la delicateţe de la d. deputat Riehter. Vroi num -I să mă dispensez a mal reveni a.supre acestei teme, cănd îmi va reproşa ear că nu s aci.
    Vin acuma la cele spuse erl de d. deputat Bebel. La densul nu presupuu că i a fost ştiut neadevărul celor ce a zis. 1-aâ fost povestite, le-a crezut şi le repovesteşte. Dacă ar fi inventat această compunere de lucruri adevărate şi falşe, cum mi s’a comunicat din raportul de ieri, el bine, atunci ar avea talentul de a d veni corespondent al ziarului „TiiuPs*, sau al unul alt ziar mal mare. (ilaritate). Şi aş putea săi recomand această ocupaţie lucrativă. El incepe istoria afacerii cu amănunte, ca şi când le-ar avea exact in memorie, saă le-ar fi aflat el insuşi, cu ghilmele la vorbele mele cari le citează, păcat numai că incepe prea de vreme. ,ln septembre 1862, apăru intr'o duminecă in mijlocul comitetului nostru un d. Eichler, însărcinat de guvernul prusian, special de către principele Bismarck.* Cel mal bătrâni dintre noi ştia că am intrat in funcţia mea oficială la 23 septembre, 1862. Aşa dar in cea din urmă săptămână a lunii in care să fi dat însărcinări d-lul Eichler. Venii atunci din străinătate după o absenţă de nu mal ştia de câţi ani, dar in timpul cărora nu avusesem ocaziune de a mă ocupa de polit'ca interioară, mal cu seamă de un om atât de puţin cunoscut ca Eichler. N’am ştiut de loc atunci de existenţa lui Eichler, atunci in septembre, 1SG2, adică in momentul cănd eşiam din temperatura plăcută a diplomaţiei intrănd in lupta ferbinte faţă cu dieta de atunci, unde aveam in fie-care seară şedinţă de comisiune, fiind vesel, ca să zic aşa, cănd puteam a mă ocupa cu viaţa ministerială, avănd a atrage colegi, a mă duce la Paris pentru a mă congedia—in timpul acela să fi vorbit şi cu d. Eichler. aşa că acesta să fi putut să se pre-zenteze ca insărcinat special al dom-
foarte rău dispuse şi mahmure, de durere işi ţineau capul cu amăndoue mftnele şi înfăţişau o privire din cele mai duioase. Dacă li se oferea bere sau vin. se depărtau cu desgust, dar le plăcea mult zaema de lămâie. O maimuţă americană, un Ateles, după ce se imbâtase odasâ cu rachiu, n'a mai vrut să’l mai bea uiciodatâ şi a fost prin urmare mai cuminte decât mulţi oameni*. (Ch. Darwin, Descendenţa omului şi selecţiunea sexuală, 1, 1).
    Va să zică plăcerea noastră pentru ameţeala artificială, produsă prin plânte şi preparatele lor, este inte-meiat.ă pe o predisposiţie strămoşească, comună noă cu celelalte rudenii deaproape, cu maimuţele, de exemplu, din a căror neam ne co-borim.
    Nu ue vom mira dar de lăţirea cea mare a acelui ohiceib şi de feluritele mijloace pentru mulţâmirta lui. Cânepa, macul, viţ-.i de vin. tutunul etc. etc. sunt producte ale na-turei, cu care omul işi nutreşte pasiunea lui pentru ameţeală.
    Există insă un fel de beţie, deosebită intre toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care
nulul de Bisinarck. Da, dacă cineva voeşte să eruază fie-căruia oui din categoria lui. când 3c făleşte iui re laţ.uniD sale cu mine. atunci se poite vorbi de asemenea lucruri.
   Aceasta este insă o minciună c ■ i-a sjinso cin va d-lul deputat Rebel, care ar fi trebuit s'o cerceteze mal de aproape inainte de a o comunica aici.
                                                                                              ltKIUHS#A.<UIb DE KM AN
   In şedinţa ăntăia a Reichstagului german, despre care am referat erl in parte, după ce a mal vorbit deputatul Rebel. su-.ţinănd că principele de Bismarck ar H avut in diferite rânduri convorbiri, şi confe rinţe cu socialiştii, mal cu seamă cu Lassalle. căutând a le intrebuinţa ca mijloc pentru politica sa. şi că legea in contra socialiştilor ar face să mal crească fanatismul acestora, şi ameninţând că in cazul când această lege s'ar sancţiona de Reichstagul prezent, socialiştilor nu le-ar rămânea altă cale dec-ăt revoluţia, deput. dr. Bamberger propune trimiterea proectulut la o comisiune compusă de 21 membri. J)
   Trecând la discuţia proeetnlul de lege, zice că este de regretat că trebue să lucreze fără a avea inainte un exemplu. Cu toate câ o legătură directă nu este dovedită intre atentatele comise şi agitaţiunile socialiştilor, prevestirile simptomatice sunt de ajuns pentru a recunoaşte primejdiile la cari trebue să ne aşteptăm până ce se vor ivi ciocniri, precum le am avut in alte ţări. Trebue lucrat mal nainte. Plecând de la acest punct de vedere, proectul trebue examinat cu deamănuntul. Objecţiunea făcută la § 1. al proectu-lul cum câ ar fi o lege esceptională îndreptată incontra persoanelor, uu este exactă ; el nu vede intr’ănsa de căt escepţiunl materiale. Singurul caracter eseepţional care ’l are proectul este că după dânsul nu va ho-târi judecătorul , ci administraţia. Combate apoi expunerile lui Bebel, ineheiănd câ legea escepţională este trebuitoare pentru tămăduirea unul răă real.
   1) Dupft ştirile sosit** s’au făcut pană acum rîotf propuneri in privinţa formării comisitinil. Din partea conventulul seniorilor :
                            Conservatori,       7
                            Naţionalî-liberalî, 0 Centru              6
                            Progresişti         2
   Din partea unţional-Iiberalilor :
                            Conservatori        6
                            NaţionaM-libcrall 6 Centru              6
                            Progresişti         2
                            Socialişti          1
se arată a fi privilegiul esclusiv al omului iu ciuda celorlalte animale : este .beţia de cuvinte.*
    Cuvântul, ca şi alte mijloace de beţie, e până la un grad oare-care un stimulant al inteliginţei. Consumat insă in cantităţi prea mari şi mai ales preparat ast fel incât să se prea eterizeze şi să ’şl peardâ cu totul cuprinsul intuitiv al realităţii, el devine un mijloc puternic pentru anieţirea inteliginţei. Efectele caracteristice al orl-eârei beţii sunt atunci şi efectele Iul, la delihite des fonctions mteUccluelles et le pmehant a la violencc, emu ne arată Calanis in un moarul al 8-le din flapporls du physiquc el du Moral de l'hommc.
    Simptomele patologice ale ame-ţelei produse priu întrebuinţarea nenaturală a cuvintelor ni se infă-ţişuzâ treptat după intensitatea îmbolnăvirii. l’rimnl simptom este o cantitate nepotrivită a vorbelor in comparare cu spiritul, căruia vor să i servească de imbraeăminte. Iu curând se arată al doilea simptom iu depărtarea orl-cărul spirit şi in in-trebmnţarea cuvintelor seci ; atunci tonul gol al vocalelor şi consonan-
 !
  Reproducem după ziarul Sir răspunsul <1—Iul ministru Ai, la nota d-lut ministru al *
           Buc-ircştl, 25 aiguit 16 1 Damnnle ministru , Inştiinţăndn-ve c] spre primi a J-'r. dela 11 (2:') cariate şi i pnmle dorinţelor ennnck.te in rea d'a aduce la cunoştinţa 1 VoaRtre disposiţinnile ce gnver crede folositor d’a adopta p gura mersnl regalat al luări Basarabiei de către autorităţii d’a ocroti nutfel interesele dt veise ingagiate in cestiune.
   Mai ântăî voiă lua libertate Escelenţiei-Voastre că nu pot unesc pe deplin cn opiuiunea 1-depeşa Escelenţd-Snle d. cons de (iiers, la care se refere not in privinţa necesităţii generale stabili grabnic pacea in Orieu ropa.
'I
c I
1
   Nicî o ţară nn simte maî t ţara românească trebuinţa d’a i A, toarcerea la starea de pace, recn rilor cnrsul lor normal şi sigair tru desvoltaren regalată şi penm p ritatea României, aceasta este ac d tot atut de esenţială ca şi armor nilor ce a avut totd’auna pe ii treţine cn pnt’rnicii vecini. Di hotăririle tratata!ni dela Berlin României sunt deosebite d’aceD le spera, guvernul princiar, călîrl’ilş ţimintele-î de def renţă către -fol hotărit a eBecnta intr’un mod cat el privesc, clausele 7.isnlul t ft: da nstf I o nonă dovadă despre dă păstrării încrederii şi solicita rilor semnatare.
   Măsurile dej i luate in privinţa tor din acele clanss sunt o dovr intenţinnile ce animă in aceasta pe cabinetul princiar.
   Asnpra procedurii ce Escelenţ bine-voieşte a propune d’a se Rcp& tru a se transfera Basarabia Rrm vernnl roman crede că ea e sr Şl d’o ineemnată simplificare. El cri4 tocmirea unei comiBinnî intern ţiiB sărcinată d’a fixa graniţa cea n cele dog ţări, n’ar avea alt ret căt d’a aduce oare-care 'întârziat cutarea articolului tratatului d tntr’udever lncrarea de delimitai--rată iu 1857, atunci cănd era T tisa fruntarie, ca să zic aşa, conve astăzi e de prisos, de vreme ce fi. arătate intr’an mod espres şi lâri. ture posibilă, sânt format; din n parte de Prnt, de cea-laltă i de braţnlni Kiliel cn gura de la Stări
   Cabinetul princiar, recunoscând lenţia Voastră folosul delegaţilor * pentru diferitele ramuri ndministi judecătoreşti, a dat fancţionariloi* periorî instrucţiuni care le prescri pune in posiţinue d'a regala in set in înţelegere ca delegaţii speciali . netnlnî imperiale, desemnaţi ad-hA oficiale, ordinea de transmitere • lor, etc., după formele ce se obicli asemenea împrejurări.
   Sunt convins, domnnle minis Excelenţa Voastră va aprecia modul după care e de opiniune guvernul
telor a uimit deja mintea rului; cuvintele curg intr’o ctf naivă, şi creerii sunt turburaţi de necontenita vibrare a nerv custioi. Vine apoi slăbirea mad a inteliginţei: perderea ori-eît logic, contrazicerea gândirilor lăngă olaltâ, violenţa nemoti limbagiului. Am da poate un ter pedantic acestei neinsemna1 cetărl literare, cănd am voi şezâm exemplele practice ş teoria mai sus expusă după gradele arătate: ne mărginim citii in total, lăsând bine-voiti cetitor sarcina de a le clasa dine, dacă va voi.
   Pentru alegerea exemplelor fost un singur semn patologic tăritor :  întrebuinţarea cuvin
pentru plăcerea sonului lor şi nici un respect pentru acea j1 a naturei omeneşti, care se nnP inteliginţâ.
   In Bucureşti apare de 1 Martie a anului 1873 o gazetă nară sub numele de Revista Coi por and; Litere. —Arte. — .S'limfe' spune, câ vr’o 20 saiî 30, alţii chiar 40 de redactori-eolahori insnfleţesc tinereţea acestei plâpi

TIMPUL
|u<i sSvftrşi transferata Ba sară- i p[citate şi mnlotuîsfcft . eminamente JflMf moî <îe procedura i-a | funesta ţ^rol; in zadar el aCi iuvo-**                 ........""    1 at insuşf principiale de moralitate
*©irat pria urgenţii cu care c:\bi-ţmp rial, dupfl termenii scrisom ^ Voastre, cere d\i se grăbi iude-[ mini taţilor trebaiucioaB) pentru posesiune a Basarabiei de către im periale. fc.5ud, nu pot de cat a ine felicita r or in ţa, exprimata de guvernul M. pteL d‘.v reincepe cn Romanu jreloţiani care nici odată n’nr li L sufere cea mal mică atingere.
       , domnule ministru, că adeveraţiţ Bon Suie! nil deplâns neinţelege-Loreiuî întâmplata; dar trebn» kA Ijc Excelenţei-Voastre pentru că jle a împărtăşi aceasta părere. Imită dispoziţiunilorcabinetului im-concursului Excelenţei-Voastre , lidoiesc că voin vedea cele mal bune existând d’aci înainte intre gu-peri al rus şijţnvernnl roman.
      I ne Excelenţa-Voustră să bine-voiască , ete.
                           Cămpinean u
      Citit in „Rv.:aa* :
                                                                                                                                                                                                                                prin tractatul delii Siluiţi, este un bicio, un adevărat pentru România*... şi aceste le, ce pronunţa in Camera do» Iţiior ministrul nostru de esterne Pogâlniceanu, eraţi insoţite de «un atât de ameninţătoire, şi in-Jptfcuviincioase, la adresa Rusiei ^un deputat, d. N. lonescu, sa 1 silit sâ proteste in contra cu »r d-lul Cogălniceanu. aducăn* sminte că este ministru de es-al României, şi ca astfel, nu
ultragiate , susţinătul câ ministrul le externe al României este a mestecat mal in toate glieşeftnrile iade mari ce se fac in ţarâ... d. Cogăl-nioeanu a eşit totdauna triumfător... >i ce vedem astâ/Il
    I). Cogălniceanu este astăzi personagiul col mat marcant, cd mal inllnent. cel mal preponderent al abiuetnlui din Bucureşti. El străbat' to..te capitalele Europei, are întrevederi cu miniştrii de externe străini, este priimit in audienţă de către împăratul Austro-Ungariel. şi firul telegrafic nu discontinuă de a ne vorbi de misinnpa d-lul Cogâl-niceanu. ministrul de externe al României.
    D. I. Brăti a nu este acum nvuncnt şi invăluit iu ţ enumbra ce o pro-ectă maestos astrul principal al cabinetului.
    Este adevărat că „Românul* ne spune că d. Cogălniceanu nu are nici o misiune.
    Ce trebue insă sa credem ?
    Aşteptând evenimentele, nu ne putem opri dea face refl "iţiunile următoare: Opininnea publică şi ţara stabilesc cea mal complectă solidaritate intre toţi membrii cabinetului nostru radical. In privinţa politicei esterne, ce vorbeşte, ce face, ce întreprinde d. C igălniceanu, vorbeşte, face şi întreprinde d. 1. Brătianu, cu intregul cabinet ce presidă.
    Daca d. T. Brătianu. cu cel alţi im mbri al cabinetului, a putut să se mire,—dupe rum ni s'a spus
ine să vorbească şi să Pro- ,le 0 fr ‘a e3tra mlin,irii ~ «' n0°"
                                        biclnuită in relaţiumle diplomatice ale guvernelor — indulgenţă din partea guvernului rusesc către d. Co-ătl fie^căt" de' puternic"* guvernul fiălnicei4nu- in urma nesocotitelor * Stat, de nn declara răsboiă 8:lle                    la a,lreM Rus,et m Ca'
                                                                                                         ca un agitator de uliţe.
                                                                                                                                                                                                      Di I asemenea cuvinte s'nr fi pro inity* i in Camera deputaţilor altul
    >tatn\il ameninţat, ar fi fost silit neapărat si sacrifice pe ministrul fuJent şi necuviincios, ce ar fi Bnţat asemenea cuvinte. [Cogălniceanu n'a incetat un sin-fcnut de a fi tare şi mare.
      1 unde orl-cine s’ar fi aşteptat Icnetul din Bucureşti să priită dela cabinetul din Peters-(note energice şi severe in raft u limbagiul necuviincios al mielul sefl de esterne, el a fost at in libertatea cea mal cora-ăectft a actelor şi cuvintelor sale, ci d. Cogălniceanu a continuat a se bucura de o deplină şi ' bine-voitoare.... indulgenţă din fa marelui cancelar al Imperiu-esc.
       Cogălniceanu din ce in ce mal a cftştigat şi continuă a căş-| teren, şi dobândeşte o prepon-iţâ. din zi in zi mal însemnată binetul din care face parte, zadar căte-va spirite ale par-l'nl aO căutat, atât prin Cameră [şi prin guvern, să elimineze de Ibgălnicennu ca bănuit de o poli cu două feţe, politică de du-
     1. Noi de ocamdatâ ne indepli-datoria a 'l tnulţămi pentru im-|igatăa culegere de exemple, ce teie in primele sale numere in şi spre ilustrarea tratatului de fiupra beţiei de cuvinte in toate de el, şi nu ne indoim, că de va mer-,f n »i departe pe aceeaşi cale, va de-
  tSP una din cele mai importante r-fteprinderi pentru numitul scop. jB i primele două numere ale ,lîe-el Contimporane* ne atrage mal II Sttvenirea d-lui Sion desprepoe-Conac/ti. Bietul Conarhi! Nu ştim,
  iii ce nefericită impărţire a mnte-| s’a întâmplat, că in intregul nn-t de la 1 Martie, deşi cuprinde 15 pagine despre el, nu i se ■ază decât două exemple : o odă Moruzi, .cea mai sarbâdă şi cea prozaică*, după chiar părerea ai Sion, şi următoarele versuri:
     Na, voe banilor! Na, ţie Conacb* ' Bravo ţie, Mihalachi !
     'as acum şi te mai indoeşte des-incăntâtoarea frurauseţâ a muzei Conachi!
     >da sus citată in lauda Domnului xandru Moruzi incepe aşa :
                                                                                                            Dopa ca cn 'udeatnlare
meră; dacă a putut constata că d. Cogălniceanu la Berlin ţinea, cn particularii, alt limbngiă de cât acel pe care '1 ţinea in public şi inaintea domniel-sale, dupe cum afl afirinat’o insuşl unii din delegaţii români ce insoţeaâ ; dacă cabinetul ce presidă uu a încredinţat acum dupe cum afirmă .Românul* nici o misiune d-lui Cogălniceanu. pe când acesta trâmbiţa prin toată Europa că implineşt-' o misiune pe lângă cabinete şicere audienţă până la insuşl împăratului Austriei, — suntem in drept a zice d-lul Rrfttianu câ: daca tolerează toate acestea, nu merită şi nu are calităţile cerute spre a fi primul ministru al României.
   Vom reveni asupra acestui subiect.
   Domnul Pascaly, ţiind ca publicul să-I ştie părere asupra.pşiril d-sale din nsocinţinnea artiştilor, ne roagă de a i publica scrisorile următoare, publicate in .Românul*.
   Credem de datoria noastră de ziarişti de a-I împlini dorinţa :
     D-biî redactor al /(om,Inului.
   In numărul ile la 8 august ni ,Romă-nulnl‘, vorbind despre teatrul naţional, ’mi-aţî făcut onoarea să puneţi şi miniele meii. In acel articol, ca şi in altele din unele ziare române şi străina, ve l cu părere de răii că mi se atribuie cugetări pe care mi le-ani avut nici o-dată.
   Se lasă a se cili printre rendnri că retragerea mea este cauzată de reîntoarcerea d-lnî M. Miilo în t-Mirul naţ ouai, şi de miluirea sa, pozitivă sau promisă, c.i directore al scenei.
   Ţin foartn mnlt, şi aş fi fericit, daca aş putea să lnminez în cestiunua asta opi-ninnea pnblică.
   Sunt fericit de npariţinnea d-lni M. Mii Io pe eterni teatrului, ca şi de pre-sinţa tuturor artiştilor cu merite reale, orî-care ar fi teatral unde apar.
   Suut ferii.it a fi astăzi în relaţiunile cele mai cordiale şi ca om şi ca artist cu d. Miilo; vă va putea asigura însuşi; ceva mai mnlt, chiar când n‘'-am deosebit în vederi asupra mersului arteT, cu toi .tu inăsprir a naturală a luptei, nicl-o-d tă insă n'am uitat cu total unul către altul urbanitatea ce a» cuvine omului şi artistului.
   Cat despre aserţiunea că m’am retras din teatrul naţional, ve va ronviuge cliăr-lia ce am adresat-o d-luî directore general şi pe care v’o alătur cn ruga s’o pn-plicaţi... ve veţi convinge dintr’ensa că eă, intrat acum nn an, mi-am terminat stagiunea; dar ia anul acesta nu cutez să încep un nod îngagiament. Situaţinnea in care mă aflu ca om şi poziţiunea ce mi s'a creat ca artist sunt una din cauzele multiple care mă fac să staă d’o parte.
   Mulţuoiiudu-ve de graţiositatea cu care aţi inszrat răspunsul meii şi chârtia adresată d-lui directore geceral al teatrelor, vă rog a primi asigurarea, etc. etc...
                                                                                                                                                                                                                                        At. Pascali, artist comedian.
                                                                                                                                                                                                                               D-lui directore gen. al teatrelor.
        Domnule directore!
   Acum un an, după ce guvernul mi-a luat tcntrcl, fără motiv, pe cănd aveam an contract incă pe 3 am, şi m’a lăsat inecat in datorii de 10—50 de mii de mi] de franci, pentru care astăzi sunt urmărit şi de care aş fi putut să scap poate in acel 3 ani din din nrmâ; pănă să mi se facă dreptatea ce aştept, am primit să schimb serviţiele mele de artist cu pro panerile teatralul naţionale pe stagiunea | 1877—1878. Decepţiuaile ce am suferit şi in promisiunile unora şi in dreptele mele aşteptări aă fost at-ăt de crn.de, cum nu mi le am putut imagina; şi cu toate acestea le am indurat fără murmur, numai ca să termin stagiunea teatrală.
   l’osiţiuaea ce mi se oferă astăzi fiind poate aceeaşi, dacă nn şi mai rea 'mi vei permite, d-le directore, să mă tem cumplit şi să nu cutez să nu intru intr'un teatru unde mă aşteaptă iacă toate neajunsurile, toată nesiguranţa, sărăcia chiar ca om şi toate vecsaţiunile şi umilirile ca artist.
   Ca şef de familie, in loc de educaţiune şi traiil bun, las copiilor mei miseria şi drtoriile care mă apasă; sunt dator să cerc tot, ca să le împuţinez acest răQ, daca voi putea. Ca artist se vede că sunt condern-
        Din milă, cu bunătate,
        Aduci ape curgătoare In oraşele ’nsetate;
şi aici D. Sion ne lămureşte, că in adevăr Moruzi a condus apa la Mo-nastirea Oolia din laşi, ,de unde vfrsăndu-se prin o gură de leu se impârţea pe la mai multe cişmele* şi apoi continuă:
      am citat aceasta pentru ca să arăt, că inspiraţinnea Ini Conachi nu era o adnlaţiune, ci csplosinnca unui entu-si.ism nobil pentru îmbunătăţirile ce poetul vedea că se fac in ţară.
   Cum 1 Oăteva cuvinte rimate asupra unor ţevi de apă aduse de Prinţul Moruzi, se numesc dejit de D. Sion .esplosiunea unui entusiasm nobil* din partea poetului ?
   Deşi aceasta este deocamdată un abns 5ncă neinsemnător. poate chiar neobservat peni.ru cetitorii mai puţin deprinşi, totuşi el constitue primul simptom al suferinţei de care este cuprins D. Sion. Cele următoare vor fi mai tari.
   Da pagina le ni se citează câteva versuri din Psaltirea lui Dositei d. e. Limbele să salte Cu căntece nalte,
       Să striga ’n tărie Glas de bucurie.
   Simpla citare a acestor versuri este foarte nevinovată, deşi versurile sunt urite, dar nevinovăţia in-inceteazâ din momentul, când d. Sion cu ele se amestecă in prosodie : D-sa işi permite a numi aceste trochee ale lut Dositei... kaxametreI
   Versurile de la pag. 17 :
     Ascultă-mi ruga, Dumnezeu sfinte,
     Şi nu mă trece, ci-mi ia aminte,
D. Sion le numeşte... entamenlrel
   In împrejurări normale nn ar fi iertat unui literat, fie chiar membru al Societăţii Academice Române, să scrie asemenea lucruri. Dar starea, in care se află d. Sion când scrie, şi in care, precum vom vedea mal jos, se află şi alţi scriitori principali ai .Revistei Contimporane*, asemenea fenomene trebuesc privite mai mult cu un fel de interes psi— chologic.
                                                                                                                                                                                                                         (Va urma).
nat să reincap da astă zi, ca să intăm-pin nuvoilnomulnî şi trebuinţele artistnlnî.
   Eâ, d-Ie directore, nu am nici pensiuni nici rtcompense, nici averi rămase , nici venituri particulare.
   Când veţi crede cu teatral mă poate primi cu consideraţiunea ce merită un artist, şi că poziţinnea artistulni poate împlini intru căt-va trebuinţele şi nevoile lui cele mai neapărato, voin fi fericit să fac, pentru teatru, ceia ce am făcut in 30 de ani n curmat. Pănă atunci, crezănd in dreptatea vitoare, voifl indura co resem-naţiune neiueritata soarta cejmi s’a creat, drvpt recompensă de toate eacrificiele ce am făcut teatralul.
   Bine voiţi, etc. etc.
                                                                                                                                                                                                                                  .1/. Pascaly, artist comedian.
                                                                                                                    CRONICA
   Un dar ţrcjios. — Prin un bilet anonim cu data 4 sept. 1878 şi numai in patra rânduri, epitropia generală n spitalelor St. Spiridon primeşte două coleturî şi un sac cu obiecte destinate spitalului St. Treime din Tătăraşi. E ită obiectele :
   -10 cămăşi, 4 pantaloni, 32 cearşeafurl (prostiri), 10 halate, ti de flanele 1 cit 3 şiuet, 28 feţe perine mari 1 mai mult, 8 feţe perine mici, 25 părechi colţuni 10 bumbac 15 de flanelă, 30 şervete', 20 batist», 24 bonete de trei feluri, 8 ogbealurî, 4 cergi, 4 ogheuluri 3 lună 1 buhur, 50 bandaje, 300 comprese, 7 pestelci de hs-hstincă, 5 lăicere, 10 coţi pânză de casă, 20 ocă scamă, 3 oca fitiluri, 1 toc vată ca 10 oca.                . .Ştafeta*
                                                                                                                            *
   —Suntem iuformaţl că o diviziune întreagă rusească, cu trenul săQ necesar , a ocupat Basarabia ; diferite regimente detaşate dinea’s’ad aşezat in Belgrad, Ismail, Cuhni şi Reni,
   — In noaptea de 8 spre 9 nişte făcători de rele s'au introdus in niagajia d-lui Ho-rovitz, din Galaţi şi desfăaănd casa de fer a bătrânului zaan Heilpern, ad luat suma de S,000 fr., făcăudu-se nevăzuşi.
                                                                                                                            *
   O scenă teribilă. — Mercuri seara la orele 5 1 , in strada Carol I aproape de noa clădire a d-lul Ghiţă l’encu cade nn om lângă trotoar remăind lungit căte-va momente.
   In acest timp vine in goana mare o birje fără număr. Ajungănd aproape de acest om, ee sileşte a opri caii dar nu ie-bnteşte şi... trece cn roata de ’nainte peste cel căzut. Atunci s’a şi oprit puţin.
   Birjarul se uilă la ornai dintre roate, ne uită la lumea, care alerga să ’1 scape. In loc d’a ţine trăsura, el trage cu biciul in cai, trece cn cea mai mare furie şi cu roata din nrmă peste acest nefericit şi scapă in goană mare Spre Podul Mogo-şoaei.
   Cu toate că acest loc este din cele mal frecventate ale capitalei, totuşi nu s’a văzut nici nn sergent in apropiere, şi nn-mai ast-fel a scăpat birjarul fără a putea fi urmărit, de oare-ce nu avea număr.
   Victima a fost dusă la prefectura poliţiei de trei oameni cari ad fost marturi oculari, arătând toată împrejurarea, şi descriind caii şi trăsura birjarului.
   Am fi foarte recunoscători d-lol prefect de poliţie dacă ar avea bună voinţă a înştiinţa prin ori ce cale pe public de resul-tatul cercetărilor, ce suntem singuri că va fi făcut in această privinţă.
   Tot de-odată am ruga pe d. prefect ca, in interesul general, să bine voeascâ a opri cn deseverşire umbletul accelerat al birjarilor pe stradele capitalei. Această rugăciune ’i s'a făcut deja din partea tntnlor. ziarelor fără osebire, — dar cu toate acestea, inconvenientul nu s’a înlăturat. Ceea ce este insă şi mai cnrios este, că mai iute de cât toate umblă trăsura d-lul prefect al capitalei.
   Asemenea ar fi bine să nn se mai permită nici nnni birjar a umbla cu trăsura fură număr.                  .Resboiul*
                                                                                                                            •
   Mat bine târziii de căi nici-odată. — Aflăm că, in cele din arma, guvernul, ne mai pot£nd ocroti pe d. ApoRtoIescu, \'m destituit zilele acestea, din postul de directore al prefecturii Vlnşca. înregistrăm acest fapt cu plăcere, ţi speram cft acela ce ’1 vn înlocui du va semăna cu predecoaorul aăft. Pentru ce nu s’a luat această m&sură ţi nu s’a dat popuîaţiuniî indignate această Bfttisfacţiune de la început? Această intăr-ziere noi o numim politică greţită şi vătămătoare. — Descentralisarea. —
OBSERVAŢIUNI METEOROLOGICE
        Pe siea ile 0 septembre 1878. Tergovişte. — Senin, noaptea recoare. Bârlad. — Senin, vănt, 10 gr. pl. Ismail. — Senin, vănt, 14 gr. pL Bolgrad. — Senin, 19 gr. pl.
   Urzicenî. — Senin, linişte, 20 gr. plus. Giurgiu. — Senin, linişte, 10 gr. pl. Văleni. — Senin, vănt 18 gr. pine. PSşcani. — 3enin, 13 gr. pl.
   Roman. — Senin, linişte, 14 gr. pl. Fălticeni. — Senin, 12 gr. pl.
   Măgurele. — Senin, răcoare, 14 gr. pl. Craiova. — Senin, 10 gr. plus.
   Roşiorii. — Senin, 20 gr. pl.
   FiliaşI. Senin, linişte 19 gr. pl.
   Bechet. — Linişte, 17 gr. pl.
   Bacăă, — Senin, 17 gr. plus. laşi. — Senin, vănt, 14 gr. pl. Olteniţa. — Senin, frnmos, 17 gr. pl. Botoşani. — Senin, vănt, 13 gr. pl. T.-Frnmos. — Senin, vănt, 18 gr. plns. Gueştl. — Senin 19 gr. pl.
   Brăila. — puţin nor, 23 gr. pl.
   Urlaţi. —■ Senin, 23 gr. pl.
   Focşani. — Senin, 9 gr. pl.
   Galaţi. — Nor, pnţin vănt, 14 gr. pl R.-Vâlcea. — Senin, răcoare, 15 gr. pl" Ploeşti. — Senin cald, 18 gr. pl. DorohoiQ. — Senin, liniştit, 18 gr. pl. Mihăileni. — Senin, 19 gr. pl. Alexandria. — Senin, 19 gr. pl. R.
      BIBLIOGRAFIE__________
  C. S- Stoicescu şi D. St. Căli,
11CSCU, profesori licenţiaţi in litere şi filosofie, Manual de sintaxa ro-tniinii, pentru şcoalele secundare, e-diţinnea a doua.
  D.   Mirescu.—Aritmetici cn mic deprinderi de raţionament cuprin zfind peste 1000 exerciţii de calcu şi probleme rezolvate şi enunţate pentru uzul claselor primare şi I-a secundară. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b
  Sa Vil Soimescu, Virtutea Militari poezii , de vlnzare la librăriile So-cec, Danielopolu, SzOllOssy şi in judeţe la librăriile corespondente : preţul 50 bani.
                                                                           CURS ELEMENTAR
                                                                                   de
  ARITMETICA
   cn mici deprinderi de raţionament Coprinzănd peste 1000 eserciţiî de calcul fi probleme resolvate şi enunţate pentru uşi]I claselor primare şi I-ia secundare de ambe-sexe, de D. Mirescu. profesor de matematică Ia gimnaziul LazSr din Bucureşti. Preţul 1 I. 50 b.
   REVOUŢIA Şl REVOUŢIONARli
                                                                                   de
                                                                             D. P. Teul eseu.
      Volumul I-iS trei lei nol-
 Librăria Ch. Stefănescu & Barashc
                                                                             A eşit de sub tipar
ELEMENTE DE CALIGRAFIE
                                                                                   de
      13 asii iu Steflinegcu
ELEMENTE DE ARITHMETICA
                                                                                          pentru tisul claselor liceale şi gimnaziale de
                                                                                                 Dimitrie Petreacă
                                                                                                profesore }a Universitate
                                                                                                    ANUNCIU
   Un jnne care a practicat mal mnlt timp programa claselor primare şi-a cursului inferior din liceQ, şi lecţianî{ de matematici — avănd cunoştinţă şi de reglementelemi-litare, doreşte d’a intra intr’un internat saQ intr’o familie cu condiţiunile oele mal moderate.
   Tot d’odată anunţă pre dd. părinţi ce afi copii in numitele clase şi ai căror copil nu s’a promovat in acest an, că posedă cea mai fericită metodă pentrn a face pe cei mai pnţin silitori (activi) in destnl pentrn a putea fi promovaţi cu deplin Succes.
   A ee adresa la str. Filaret N. 11 — etra da Craiovei. N. 44.
      IMPORTANT
POUR DES PKRFS (le FAMILLE
  Une familie dîstinqnee de Vienne, deşire preudre en pension un jeune homme quî doit faire ses 6tudee & Vienne. Elle ne reţoit en tont que deux pension nai ree, dont elle sorveillera coDscienciensement lea eto-des ainsi que la conduite. On parle le francai? et Von cultive la muaique dana 1» maiflon. Meillenres references dannees.
  S’adreaser pour renaignements an Bureaw se ce Journal.      (770—0)
TIMPUL
Fonderia de Tuciu
                                                                             • lai
K. kKlLllAUKU
HTRADA I8VOR
                                                                                                              efeduedă orWt lucrare de fondăric după modele, desluşiri seu desemnări date.
                                                                               Se asigure/iî Ihiuu esecutarc cu Materialul cel mal bun.
   OrI-ce comandă pentru conducererea apei, instalarea băilor cn tote atenansele lor, puţuri de curte, pompe pentru diverse tre-buinţî, stropitori de grădini , ş. c. 1. se efectuezi! grabnic şi bine la
P. KeiUuntr, Strada Iot Ni. 59
Am onori* a umiliri» onor. Public, cit uni
deschis neonul o
IVIagasie de tapete
MS voia sili a putea oferi id tot-d’a-Qnu o mare alegere de TAPETE şi fac CQnoscut că chiar de acuma sunt forte bine asortut.
                                                                                                                   Cu totă stima
11. 11 O NI € II
(70:1—19) Strada Stirbey-Vodă No. 3.
TROMPETTA CAEPATILOR
   Asemenea se găsesc tot-d’a-una in de-posit: Ţevi de vlnmb, ţevi de fer şi de toci iu diferite dimensiuni, precum şi bucăţi confecţionate de tuci pentru diferite construcţiunT.
   Transmisiuni, curele ş. c.!., un mare dt-posit cu preţurile cele mai eftine.
                                                                                                                                                                                                                            (777—1)
   Intrega col cţie de când a apărat sub numele de Buciumul şi până in <jioa când a incetBt d'a mai vorbi dimpreună cu ilns-trnl ei scriitor Cesar Boliac.
   Acest monument al literaturei Române la a căruţ clădire a lucrat pal-epre-ijece ani şi trei săptămâni marele măiestru, se aHS de vânzare la Tipografia naţională ( strada Academiei No. 24.
                 ION POLKSCU
fost administrator şi colaborator at acestui <)iar.
MM4M
HH
CE SE POATE CAPATA
FEMTRtl Cf FBAIVCI
LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAREA
LINGERIA DIN VIENA
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
l’cntru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
PllU
Pe» ''l
Pe»;-*
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
pentru
5  flanel
6 franci:
5 franci ;
6  franci: 6 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci:
            Calea Mogoşoie! Palais „Dacia"
5 franci: I Pantalon »4u I Camison de Pichet de Srnă.
5 franci: 0 câmaşJ de Oaford engles.
4 franci 50 bani: I pârech Ismene bărbăteşti.
6 franoi: 6 perechi manchete ori ce fason.
5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi dc olandă fină.
O franci : ll gulere engi., in orl-care fason şi mărime,
            8 părechl ciorapi patentate.
            6 gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de p&nză adevărată.
            11 batiste bine colorate tivite şi spălate.
            6 prosope de pâniă curată.
            6 şervete da masă de păniă adevărată i‘i şervete albe de oeaiă.
            1 cămaşă modernă, simplă săd brodată.
            2 batiste cu monograme fin brodate.
            I batistă francesă fin brodată cn dantele.
3—6 franci: 1 corset de damă
5l/z franci: 0 cămaşă de nopte de dame
6 franci:  3 peptun fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
“ r '      1 fustă de pichet de iarni.
            1 camison modern brodat.
            1 faţa de masă colorată cu (incuri, pentru c&fe.
            1 cămaşă sed o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum plisad.
            I bucată Tulpan.
25 (ranci: 42 de co|l - I bucată Chifon fren|uzeso.
10 franci: I bucată Robe d'enfanls on laina oouleur.
18—24 franci : I bucată Tartan «ţiglei do 5 coţi 20 franci : 24 ooţl Pichet.
5—12 franci: 0 11anaIă teii  c pereche  de ismene de lini.
Itt— li franci:    1 bucată păună de    hambnrg, de  36—45 coţi
55— 66 franci :    l bucată piezi de   Belgia de 60 ooţr.
75—108 franci:    1 bucată pănză Corona de 56   coţi.
115—HO franci: 1 bocată Toile Batiste frances.
8 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci :
Pentrn 12—35 franci. Plapămă de lină forte tine.
                                                                                                                                                                                                                     Afară de artioolile menţionale so găseşte tol-d’a-una trusourl oomplecto.
Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia".
ConănŞiledln districte însoţite cu preţul respectiv se «or efectua tsarte grabnic oonsuiincios
                                                    PHARMACIA LA „SPEBANTIA'
                                                                26, CALEA MOGOŞOAEI, 26.
                                                   DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE.
                                               1 Obiecte de Cancioc şi Articole de Toalete. - Ast-menea an angajez» a efectua ori-ce comande din r<sortul medical.
i                                       ZBHtTJS.
C. N. STEFANESCU SAVINY
                                                                   A ItCItlTECT
ELEV MEDALIAT
AI.
SCOALEI DE BELLE ARTE DIN PARIS
YENDARE
                                                                                                                            Membru al Sooietăţel centrale de architec(I din Paris şi Bruxelles, etc.
                                                                                                  Anunţă că a deschis un atelier de architecţi suh direcţiunea sa.
   Doritorii de a face construcţiuni şi a comanda planuri , snnt rugaţi a se adresa Strada Cornetului No. 5li, in dosul St. Visarion, sail la administraţinnea acestui ijiar.
blUROU DE INF0RMAŢIUNE
   Doui tineri bine educaţi caută două Domuişore plăcute pentru conversaţie care să vorbesc» limba francesă sdU germană, insă să preferă limba francesă, dintre care nna să cunoscă şi la Piano ia cas ducă nu se pote amândouă.
   Cn condiţiane forte avantagiose.
                                                                                                          F. BINDER,
BiuroQ de inform aţiune, strada Stavro-polsos (Piaţo Constantin Vodă) No. 9.
                                                                                                                                                                                                                          (785-1)
LECŢIUNI PRIVATE
   In limbi Germană pentru băieţi seă fete în tote ramurile ale claselor inferiore şi gimnasiale. Băeţii cari freenentezâ scâla protestantă, pot fi luate şi în pensinne. A se adresa la
                                                                    M. de UEIDENDORF profesor Strada Puţu cn plopi No. 4.
                                                                                                     INSTITUTUL DE BAEŢI „OOCOtRESOTT”
                                                                                                                 50, Strada Colţel, 50.
   Direcţiunea aduce la cunoscinţa onor. părinţi, că pot aduce copii d-lor ancă de la 25 August, spie a avea denşiî timpul i a ’şl pregăti necesariile pentru începerea cursurilor la 1 Septcmbre.
   Sub-semuatul in calitate de procurator al <l-lui Gastner din Pesta, fac cunoscut că în <jiuade 1 Septembrie a. c. pe la orali a. m. voi vinde prin licitaţie in Suburbia Mfintc-leasa Strada Mântnleasa No. 17 în curtea D-lui I. Langoşi; 17 diferite trăsuri forte elegante sistemul cel mal nod şi din fa-bricele ce e mal renumite, doi cai de Iaca IC1/, puntul, snnt în etate de 5 ani, la păr murgi, şele englezeşti, hamuri, mobile şi altele, nedisfăcănduse la 1 Sept. totul, licitaţia va urma la 2 şi 3 Septembrie spre cunoştinţa amatorilor care vor voi se concureze se pnblică acesta de snb-semnatnl.
(787-0)
                                                                                                                            L Oroveţî
Strada Baterielor No. 21.
W M S
   Un jone cunoscând bine corespondinţa şi comptabilitateu în limba Română şi Francesă şi puţin limba Germană şi Italiană, doreşte a se angaja la vre-un comptoar comercial de Manufactură, Bancă etc. şi de preferinţă la vre-nn antreprenor de lucrări publice. — A se adresa prin poşte: K. D. calea Văcăreşti, Strada Corbului No. 2.
                O trăsuri (faeto si puţin Întrebuinţa' ţp recite de cai de cinci ani împri u muri. A se adresa In calea-Ş <* (Podti Beilik) No. 45 de la orele1 ■ meridiane.
>E VFNZARE, *7™'
Dman, plasa Tîrgu,ui, in a a
     Schelele Tnrnu-Măgurele, i>3 Ginrgiă cn 2800 pogoue t u; pământ de întâia calitate, aven cu opt odăi pentru locuit, pivt zii , pătnle şi moră, fiind ho r impropietăritl fără nici, o p)"> nimeni, traversată de apa Tel ir şi Teleormanel, arendată cu 24 ’L pe fie-care an. —Doritori de a se pot adresa la d-nn Vaeile p Strada Sfinţilor No. 4 unde pon nnl acestei proprietăţi şi de u cunoştinţe despre priciul şi m:i> merge Ba va<}ă acestă moşie.

De arendat, Sf.",
districtul Prahova plasa Cricc«4 staţie de drnm de fier pe dinsa,s tt Brăila, magazii, pătnle yi cawaii bune. Informaţiuni se pot lua t Colţea No. 6G sad Strada Scaumt â
                                                                                                                                                      7?
---------------------4
PARFUMERIE ORIZA
L. LEGRAND
PerfumorO, FurnisorS a nta" multoru Curţi' străine. ÎOJ, rue .Nl-Hoiior«-, IMHIS
                                                                                                                                           O II I T 4 O I I,
L'nsâro oslra lină cu I6le buchalelo sprF a face pPnilii luciosu şi m61e ca mCiasea ş'a-lfi opri ■ l'.i cade.
          ESS- OH IZ 4
Profume noui la modă cu tbte buchetele F
opţinulu madalielc dc Menţii ta esposi din Paris de la idiiT, {i la Viena Ia IST?*
Li I TOMOIF QIIMVE L. ITGRUIIĂ P «MM AI) K 11 BUHE DK TI
i____
                                                                                                                                                                                                                                          11■ 111ru-1 cur.ili r şpuli şi perii ş‘a-î face se crească 7n forle pii.;inu [jjn|iu. . ^uccesft 9iCt,i AccsIj product* se gfoeţcu !a principalii vin^Storl Jo parfnmeria jj la coafori. '

DOCTORUL MARCOYICI
   Are onoare de a informa clientela sa din Capitală şi provincie că va fi in Bucureşti la 1 Septembrie.
   Consultaţinni in cabinetnl săd in toate zilele de la 4 jom. — fi ore după ameBză.
   Strada Brezoiann No. 21 No. 378-3.
C/N                    l^oc*or ’n medicină
   • ATT. IN ILd şj ;n chirurgie. Ma-
rooşi şi medic specialist pentru bolele de copii, dă consultaţii în t6te filele de la 3 până la 5 ore p. io, in strada Colţii No. lQ.
PO-HO renumită esenţă japoneză, cars
             indică îndată ori-ce dnrere de cap se găsesc» la farmacia d-lul F. Bros vis-â-vis de biserica Sărindar.
DOCTORUL BLUMENFELD
tat Ca-
lea Moşilor No. 27 vis-a-vis de Pomu-Yerde (Tumi8.)
GALBENI sunt de dat cu dobândă cu hypotecă.— A se adresa la administraţia

NJECTION BROU
                                                                  higienici, innij preservativă t ră viudecâtG adauga nu
    gâsesce in tote larmacttle din Univers şt la Paris la .TULE5 FERRlll, fsî No. 120 Strada Richelieu, successor a lui Bron: la BucnrescI la d-nti
ZURNER, farmacist.


^XXXX-9-XXXXX-9-XXXXX-«-XX:i
X
X
X
I
T
X
X
X
I
T
X
X
X
I
PLANTE DE FRAGI
    Acum fiind timpul plantărel fragilor, reenmand fragil subscrisului, din cele mal frumdse specii francese şi euglese, fructul fârte mare, gustul admirabil.
    Pentru plantele vândute anii precedenţi, am priimit laude şi nmlţămirl. Mal puţin de 50 plante nu se espediază în provincii. Rugăminte a se adresa la
JEAN VERMEULLIN
I
X
X
X
                                                                                                                        Grătinar la D nu G. C. Philippescu Strada Dioniaie No. 42.
acestui ^mr.
(781-1)
c:xxxxx-«-xxxxx-«-xxxxx-a-x>i4
         .
MARELE MAGASIN OE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA
                                         (iiiUlIBjUJM
                               LA BELLE
JOSE ¥
                                                                                                       FURN1SORUL
                                                                                  520, COLTIUL BULEV A AtXiXJ IX SI l'uct* cunoscut onor. Clientele, că i a sosit pentru sesonul cele mal moderne, fasone elegante croite, dupe
     Costume complecte de Fantasie Hedingote Hardington ♦laquette Bosphore Sacco Coupe anglaise
                                                                                Pardessus Becaissance diferite alte fasone
                                                                                                PREŢURILE CELE
                                                               Se priinieşite şi co nulii dl dc tdte telurile do lniine cure se efectu^diT cii mare proinptiUidine.
CURT1KI
MOQOSIOAIEI, CASA QRECLISHJ, 520
actual UN MARE şi UOGAT asortiment de haine din stofele cele din urmă jurnale de Paris şi Londra.
  Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de t6te felurile Cravatte Plastron, E6gate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi t6te lucrurile de modă
MAI MODERATE
                                        JOSEF finCi^BAUM
Fnrnisornl Curţii, Nu. 20 Colţul Bulevardului şi Mogoşoiel Casele Grecenn.