JOUI 26 IANUARIU. ANUL III. 1878. ÎOIT A MENTTEIjE-IN TOATa ROMÂNIA .................L n. 48 faluni................. i 34 ....................13 IN 1TRAINATATK : . . «0 INŞEEŢIUNI ŞI RECLAME: 30 litere petit, pagina IV, 30 hani. J1I, 80 nani, pe pag. II, 3 lei noi. Reclame 3 Iei noi linia. |h 3 a.. n numfir In capitali 10 bani. TJMPUL ESK IN TOATE ZILELE OL LUCRU. Binrou 1 Rpdao^ieî şi Administraţiei: lJalatul .Dacii».* ANUNCIUBI 8e priim^ps In ■trii&atat« : La D-nil IlaaMen-ttein «f Vogler In VifUDa, WalfUrbgaii* 10. A. OppeUk in Vi^nna, 8'uh^nbaiUi 1; liudo-Mosse in Fiennn, 8eiler«tAtte 2; Vinceru Ardicka in Vi^nna, TeinfalUtrMM 17 Philipp Lob m VifDna, Kicfatttbaebgam' ll : L. Iaq* A Comp. In P#>ţta ji Ilavas-La/fitt A Comp. in Parii, Seniori nefrancate ou ie primeic. Articolele nepublicate *e ?0r arde. Un număr In Districte 15 bani. — împrumutul auitr, I Canini da Vleiui, i Fetru arie. Renta ungari In aur .... 9j 55 Bonuri de teiaur ung , I emit. 116 50 II # 109 75 hArtie . 64 45 » . » argint , 67 26 Benta austriacă in anr ... 75 80 Loie din 1866....................... Acţiunile b&neeî naţionale . . 807 — s . auitr. da credit 232 — . , ungare * 213 75 ArgÎDt....................108 30 Ducatul.................. 5 58 Napoleonul............... 9 44 100 m&rcl germane........ 68 30 Cursul do Berlin. 5 Februarie Acţiunile Căi lor ferate romine. 24 70 Obligaţiunile române 6% . . Priorităţile C. fer. rom. 0o/o Imp amutul Oppenheim . . . Napoleonul.................... Viena, termen lung . . . Paris > icurt .... 71 76 73 — 95 — 16 22 Calendarul Ferrnarie. Ipmer.a comunelor. — D. Bright a pri-IţOO petiţiunl In contra creditelor en-|frntarl. El a tnfiţijat 80 din ale renind eupnfil cart se afU in Prancia, An-Germania fi Italia, bglitera acceptă o conferinţă. Atfcena, & Eerraarie. toată r.ăpada cea mnltă, armata gre-inaintează. Ea a ocnpat poeiţiile »e flă prin imprejarimile Damoknlnl-linia egomolnl că Hob rt pafa a pornit rfljta epre baia Volo cn 5 cniraeate fi 00 oameni. Athena, 5 Fevruarie. lepresentanţil puterilor s’»B intrnnit ■ otel Slbnroff. Ei aB garantat că ee 1 pnne la mijloc spre a împiedica de a >,mbardat Pirenl de flota turcească cn j rl fi ci» eă rămâie oraf deschi«. Ni«i« a primit In audienţă pe toţi re-lentanţii poterilor, chiar fi pe Photia- bey. D. Deliianie a a»nt o lungă con-rţă cu d. Wyndham. In urmă a foet consiliu care a oprit pe miniftrii da a ta la fedinţă. Camera a discutat bn-I. n serricitt fantbrn e’a celebrat la Mi-olie in pomenirea lnl Victor Emanuel. lenţii Universităţii afi pns o cnnună catafalo. Regele fi regina erafi la serbii fanebrn. Iaşi, e Ferroare. I- Maioreicn, coneerrator, s'a alee de-ftt In colegial I ca 36 roturt. Neroziile trec, crimele fi trădări> rimăn. Cftnd acuma doufi-zecl de anl,parti-tul roşu esasperat până la nebunie prin lipsa Iul de la putere In timp de cinci ani declara câ tratatul de comerţ cu Austria prin care se res, tituia ţerel unul din cele mal pre ţioase drepturlln punctul de vedeie politic, şi se imbunftt&ţia In punctul de vedere financiar tarifele vamale, este o trădare, că printr’ftnsul Ro-maDia Înjunghiată se arunca la picioarele comitelui Andrassy, toţi oamenii serioşi rlseră de milă şi de dispreţ şi miniştrii conservatori aşteptară de la timp resbunarea lor. Şi In adevfir. Nu numai partidul roş ratifică el Însuşi acest tratat, dar Încă Incheiă convenţiunl pe aceleaşi base cu Rusia, Anglia, Francia etc. cu această diferenţă Insă că, con-ced&nd acestor state aceleaşi tarife şi avantagiur! ca Austriei, acest guvern nu obţinu In schimb, ca guvernul conservator, un tratament de stat suveran, şi trebui să se mulţumească cu simpla iscălitură a miniştrilor respectivi. Astăzi printre roşii chiar nu se mal găseşte unul ca să nu recunoască pasul Înainte, făcut cu acele tratate şi să nu rlză de ridicolele declamaţiunl de altă dată. De aceia zicem : neroziile trec. Crimele şi trădările Insă remăn.— Guvernul roşu ştim ce a făcut cu politica esternă a României. Fidel maximei sale: .omnia serviliter pro dominatione*, el a fost geandnrm supus al Porţel căt a crezut pe Poartă mal tare, el şi-a schimbat cu totul politica la Începutul resbelulul puind la disposiţiunea Rusie! averile şi săngele nostru. Pentru acest fapt In sineşl, noi am zis că nu l aprobăm. ntci nu-l blamăm dară că ne reservăm pentru a ne pronunţa să vedem resultatele — Posiţiunea de aliat de fapt fără condiţiunl şi garanţii, cu datorii şi fără drepturi, această nouă tdtuaţiune recunoscută In dreptul ginţilor şi inventată ad-hoc de d. Cogălmceanu, Înlăturarea noastră de la armistiţiu la care ar fi trebuit să figurăm cel puţin ca beligeranţi, depărtarea noastră absolută de la orl-ce tratări pentru pace, eraQ de mult simptome defa- vorabile, care Îngrijeau cu drept cuvânt spiritele. Totuşi mal puteam spera că Rusia, care vorbeşte şi tratează In numele nostru, se va ocupa de interesele noastre chiar fără a ne consulta, şi dacă măndria noastră va fi atinsă cel puţin situaţiunea ne va fi salvată. Astăzi aflăm prin chiar mărturisirea guvernului ceea ce ştiam de mult, adică cererea de retrocesiune a Basarabiei romăue. Am arătat In mal multe răndurl, cu toată presa importanţa acestui colţ de pămănt pentru viitorul, prosperitatea şi libera desvoltare a naţionalităţi ro-roăne. Credem că de aceasta este orl-cine convins. Ni se oferă ca com-pensaţiune Dobrogia. Dară ce este această compensaţiune 1 Dăm popu-laţiune română, civilisată şi numeroasă pentru populaţiune selbaticâ şi rară, dăm teren fertil pentru mocirle, şi In fine ce este mal r6U de-căt toate, eşim din limitele noastre fireşti, din posiţiunea geografică însemnată de natură şi de istorie. Toată Romănia este situată pe malul stâng al Dunării şi In situaţiunea de astăzi posedăm acest mal pănâ la marea Neagră. După schimbarea teritorială te se propune, am urma malul stăngpănă la Galaţi şi de a colo am trece pe malul drept şi am poseda departe de noi, separată pa-tru-cincl luni pe an prin sloiurile Dunărei o bucăţică de pământ din Bulgaria, tot-d’a-una invidiată, regretată de noul stat şi mal târziu poate luată indărăt; căci orl-ce lucru ce nu este firesc nu este durabil. Din ceea-ce ni se oferă noi n’avearn intereie a pretinde decât partea care ne aparţine fireşte, care a fost tot-d’auna a noastră, şi care nu este nici Bulgaria, nici Dobrogia ci curat parte din Basarabia. Asta este Delta Dunărei cu Chilia, Sulina, St. George, insu lele din aceste trei braţe, insulele din mare care le fac faţă şi insula Şerpilor. Această parte ne şi fusese restituită Împreună cu Basarabia de astăzi prin tractatul de la Paris, şi numai printr'o interpretare arbi-trariă, după cererea Turciei, ne-a fost luată din m>U indărăt şi dată Turciei. Această parte de teritoriu, daca s'ar Încheia o pace dreaptă, ar trebui să fie resplata noastră pentru atâtea sacrificiurl de oameni şi de bani pe care un partisan al guvernului le calculâ la 10,000 oameni şi 300 milioane. Pe de altâ parte nimic mal asigu-rfttor pentru Europa decât n se pune gurele Dunârel in mftinele unul Stat mic, modest, amic al pâcel şi silit la neutralitate şi prin s’tuaţiunea şi prin interesul sâfl. Dară val! acestea nu sunt com- binaţiunile diplomaţiei; de aceia zideşte opera sa pe forţa brutală, cimentând’o cu sânge, şi cu nedreptate. Dar asemenea ciment se vede că nu este tare, căci peste puţin ceea ce forţa a zidit, forţa derămă, şi alte şiroae de sânge vin să curgă peste sângele abia închegat şi nedreptatea de mâine vine să Indrep-teze In sens contrariu nedreptatea de er! fără ca popoarele nefericite să poată vre o dată gftsi pe acest pământ echilibrul justiţiei şi al pârii Se Întrebăm acum pe acest guvern de milă, pe care nenorocirea n’il dă In aceste Împrejurări, acest guvern presidat de Incapacitate, ajutat de vanităţi neroade şi condus de co-rupţiune. Cestia cesiunel Basarabiei şi chiar a unei compensaţiunl de risorie In Dobrogea era cunoscută de toţi încă de la începutul resbe lulul. Gazetele cele mal bine informate din străinătate, acele mal cu seamă din Bcrlin.unăe se întocmesc a proape toate piesele politice cari se joacă, şi de unde Europa Întreagă aşteaptă oracolele sibiline ce hotărăsc soarta sa, nu ne-aU ascuns de loc aceas tâ combinare. Pressa independentă de aici de mult a dat un strigăt de alarmă. Chiar presa rusă, aşa de bine dirigiată şi inspirată prin censura guvernului, ne-a prevestit. Prin ur mare nici unul copil nu-I era permis să nu cunoască faptul, necum unor miniştri al ţârei cari aU alte mijloace de lnformaţiune decât particularii. Ce fac miniştrii? Ce fac gazetele lor? Neagă cu sfruntare, neagă cu persistenţă, până In ziua chiar In care generalul Ignatiefl'soseşte cu cererea lu Bucureşti. El bine, din dou£ Inrrurl una. On n’aii ştiut ceea ce toată lumea ţliea; or\ n aă prevlzut ceea ce toată lumea prevedea. Şi atunci ce nume să dăm inepţiei şi incapacităţel lor? Ori aU ştiut foarte bine, mal bine şi mal nainte decât toţi. înainte de luarea Plevnel , Înainte de trecerea Dunârel de către armata noastră , Înainte de conveuţiuno In care se stipula In derldere integritatea teritoriului actual al României. Şi atunci nu li se poate cuveni de cât epitetul de trâdtUorl şi venziUorl al ţerel, epitetul pe care buzele lor necurate 1’aU aruu-cat pentru orl-ce nimic adversarilor lor politici şi pe care istoria In sflrşit o să-l confirme definitiv lor şi numai lor. Toată sofistica lor bizantină nu-l va putea scoate din aceste dilemme. Dar sâ-I lăsăm pe dânşii, care sunt geniul râU al acestei ţâri, şi se căutăm afară din el o rază de speranţă. Intr'adevăr este cam târziu şi orl cp guvern ar sosi acum, ar fi espus la rolul intristâtor al unul Thiers, is-câ!ind cu numele Iul inocent cedarea Alsaciei şi Lorenel, resultat al gre-ş-lelor Iul Napoleon al III. Insă In faţa viitorime! care din doi va purta această respundere? Noi Insă povăţuim pe orl-ce conservator să nu mal pue numele sâU nepătat ca parafă a greşelelor şi a crimelor acestor oameni. Ast-fel partidul conservator a scăpat ţara de gronsnica catastrofă Strusberg şi pentru aceasta a fost insultat cinci ani de acel carr aU fost autorii catastrofei. Astfel ar proceda şi acum. Să bea dară până In fund paharul de ruşine. Noi n'am povăţui pe conservatori să vie la putere, decât când ar fi o speranţă oare-care de a putea îndrepta aceste groaznice greşeli. Atunci chiar cu preţul ingratitudine! obicinuite ar fi un merit de a Încerca nişte silinţe supreme. Ne vom Încerca a arăta Intr'un articol următor motivele pe care ne rezemăm Încă, pentru a spera că nu se va face In abest secol mare nedreptate. Maiorescu, conservatorul persecutat, Maiorescu ministru din cabinetul L. Catargi, Maiorescu cel pus sub acuzare şi nejudecat de 2 ani, acel care a pledat peDtru toţi funcţionarii ,'conservatori presentaţl şi puşi sub acusare (toţi aU fi achitaţi) deputatul elocuent, cel care a Inferat mal bine cu logica şl cu fondul talentului sâU pe clica pseudo liberalilor, a fost ales In a 2 a Capitală a României, In colegiul I re-presentant la Camera deputaţilor. Semn bun; simptomâ Îmbucurătoare ; auroră care ne fftgâdueşte sosirea unor zile mal senine. Felicităm de-o potrivă şi pe ale-alegâtorl şi pe alesul. Observăm In convoeaţiunea alegătorilor capitalei pentru alegerea de la 25 Ianuarie că se formezâ două secţiuni a VI şi a Vil din alegllorl din comunele rurale care plătesc o contribuţiune de 80 lei vechi. Orl-cine Işi aduce aminte strigătele oposiţinnejf cu d. I. Brâtianu In cap pentru admiterea In col III a alegătorilor din comunele rurale, plătind 80 lei vechi. Oposiţiunea s'a retras din Camera din 1875 sub acest cuvânt, contestând că ar fi fost legitim Rlese din causa admiterii acestor alegători In col. III. La Ma-zar Paşa această cestiune a fost unul din articolile programului coaltţi-unei, mal târziu unul din puncturile de acusaţiune In contra ministerului Ca-targi. De atunci de doâ ori s'aU prefăcut listele sub guvernul actual In 1877 şi 1878. El bine, întrebăm cum TIMPUL de mal figurează în col. IU aceşti alegători? Oare d ml roşii văifind abstenţiunea generală a capitalei, aă găndul să umple golurile cu aceşti nefericiţi ţărani pe care II aduce la vot, ca la recliisiţiune saă ca la moartei Foarte bine. Cum reraăne Insă cu teoriile din 1875, cu aeusa-ţiunea guvernului trecut? Şarlatani neobrăzaţi!! Un partid onest, cănd vede că principiile sale nu se potrivesc cu situaţiunea, capitulează; o companie de exploatare politică Inse — Îşi re-neagH trecutul. Atunci, cănd Dl. C. A. Rosetti şi Dl. I. Brătianu aii văzut, că principiile anti-ruseştl, pe care le-au susţinut In curs de 30 ani cu atăta energie, nu se mal potrivesc cu si-tuaţiunea, atunci erail datori să zică adversarilor sel: acum e vremea voastră ! eară noi vă vom da mănâ de ajutor ori cel puţin nu vă vom pune pedecl, cătă vreme veţi remă-nea In mărginile apărării intereselor naţionale!. Trebuia să se arate, că în această ţară trăieşte un popor disciplinat, să se arăte, că sunt in această ţară bărbaţi, eară nu sibariţi, trebuia să se arate, că romănul, cănd susţine ce-va, nu se dă îndărăt. Nu trebuia să dăm Ruşilor satisfacţia de a-şi putea zici: in sfărşit, In Romănia, chiar şi vrăşmaşii de moarte ni se fac slugi plecate. Nu trebuia să dăm Turcilor ocasie de a-şi zice; In sfărşit In Romănia, chiar şi cel mal aspri apărători sunt gata să ne vănză. Nu trebuia să silim pe vecinii noştri a-şi zice: în Bfârşit, In Romănia sunt nişte oameni, pe a căror credinţă nu poţi pune nici un temei. Nu trebuia ! Şi cetăţeanul care, citind programul dela Mazar Paşa, s’a grăbit sâ-şl dea votul pentru-ca să se reali-seze acest program, cetăţeanul ce va zice, cănd vede, că tocmai din potrivă se urmează ? El trebuie să se întoarcă inscărbit de viaţa publică şi, lipsit de încredere în onestitatea oamenilor politici, să-şi zică : In sfîrşit, el fac tot cum lor le vine la socoteală! Atunci dar, cănd au văzut că nu mal merge cu programul, pe care l'au plăsmuit, Dl. C. A. Rosetti şi Dl. I. Brătianu ar fi trebuit să zică ţeril : oameni buni, cu programul nostru nu mal merge eară noi nu putem merge după alt program; chiamaţi-vă dar alţi oameni şi pe noi ne reservaţl pentru situaţia, care se va potrivi cu programul nostru. In loc de această el, care au combătut In curs de trei zeci ani pe Rusia, acum au Început a o prea mări; după-ce au stăruit o ură bolnăvicioasă, s’au pus să stărnească o bolnăvicioasă iubire. Astfel au zăpăcit lumea, încăt asta-zl nimeni nu mal ştie, In cine trebue să aibă încredere. Dar să fim oameni cu minte! E nebun acela, care poate să crează, că nişte oameni care astă-zl zic mumă şi măne zic ciumă, au fost vre-odată şi vor putea să fie vre-odată pătrunşi de ceea ce zic. Nu ! un bărbat, dar bărbat in puterea cuvântului mal bine piere de foame, mal bine suferă să fie tăiat cu capul pe pragul vetrei sale, mal bine ia lumea în cap decăt să se lâpede de ideile pe care le-a susţinut in curs de treizeci de ani şi cu care a sguduit în atâta r&ndurl societatea. Nu de felul acesta sunt oamenii, care au încheiat alianţa cu Rusia. Sunt nişte bieţi neguţători, care totdeauna susţin ce le pare potrivit cu vremea :sunt prieteni cu turcul, prieteni cu muscalul, prieteni cu neamţul, prieteni chiar cu dracul, numai să le mâne apa la moară. Toată agitaţia făcută în curs de trei zeci ani contra Rusiei nu era decât o pregătire pentru marele seceriş al alianţei cu Rusia. Toată activitatea lor este o tragică comedie lipsită de adevăr estetic. El cântă imnuri şi dau osânde dithirarabice; el se laudă şi pre-rnăresc şi apoi eară-şi varsă Iâcră-ml de pocăinţă... Auzi!— Un bărbat, care jerfeşte mii de vieţi pentru un scop nehotărât, nn om atât de ne-indurător şi de aspru în hotărlrile sale, — el ştie să plângă. — Apoi da! ştie să plângă, de oare-ce fieşte-care din lacrâmile pe care le varsă, preţuieşte mal mult decât cel mal scump mărgăritar. Neguţător e fieşte-care dintre den-şil şi toţi împreună sunt o companie de exploatare politică. Ce vor face astă-zl aceşti oameni?! Da! am dori să ştim, ce vor face. Nu cum-va îşi vor da silinţa să descarce sarcina situaţiunel in spatele altora şi apoi să mal strige earâ-şl; aţi vfindut ţara! Aşa este obiceiul lor. O duc şi o duc până ce bagă ţara în nevoi şi apoi vinovaţi sunt aceia, care se frământă ca să o scoaţă. REVISTA ZIARELOR Pentru ziua de 24 Ianuarie .Românul* face o ochire asupra celora ce s’a întâmplat la noi de 19 ani încoace, adică de la Unire şi până astăzi. Uuirea, unificarea administraţiei şi legislaţiunil, secularizarea averilor mănăstireşti, Împroprietărirea ţăranilor, autonomia — In fine neatârnarea deplină. Apoi,Românul*parafrasează ştirea adusă de ,Times*, că la citirea In parlamentul englez a condiţiunilor păcii, articolul privitor la independenţa României cu desdaunârl teritoriale a fost primit cu aplause unanime. „Pressa* întreabă: uciderea or sinuciderea este consumată? Nu încă. Sperează că nici nu va fi şi se întemeiază mal cu seamă pe lealitatea şi generositatea împăratului Alexandru. Noi din parte-ne credem, că nu e nevoe nici de-o lealitate nici de-o generozitate estraordinară , ci pur şi simplu de-o calitate, pe care trebue s’o aibă orl-ce om — de onestitate. A-şI ţinea cuvântul dat înscris, va să zică a fi om cinstit şi nimic mal mult. Intr’un al doilea articol ,Pressa* sperează, că In urma complexului de interese europene, în care e co-prinsă şi ţara noastră, vom rămânea cruţaţi de incercârile — aliatului nostru. In orl-ce caz avem dreptul de-a cere regularea păcii Intr’un congres european. In care să n' se recunoască independenţa şi neutralitatea ţării colectiv garantată, neatingerea hotarelor noastre actuale cu adăogirea gurilor Dunării; apoi neutralisa-rea Dunării şi derâmarea cetăţilor de pe malul el cel drept. «România Liberă* speră asemenea, că interesele europene vor mântui ţara de trunchiare. DIN ŢINUTUL IIOTINULUI Prin tratatul de Bucurescldin 1812 Rusia s’aă făcu* stăpână pe aproape jumătate din ţara Moldovei şi pe gurile Dunărei. Intr’adevăr ciudat tratat e cel de la Bucurescl. La 1812 Rusia avea foarte mare nevoe de pace, pentru a’şl putea întoarce puterile contra lui Napoleon I şi cu toate acestea... cu toate acestea isbuti să capete o provinţie drept preţ al păcii, ca şi când Turcia ar fi fost aceea ce avea nevoe a pune capăt resboiulul. Numai mijlocirea Angliei — pe atunel duşmană cu Franţa,—înduplecase pe Poartă să facă această jertfă, de care apoi tot Angliei ’l-a părut răă de la 1829 începând adică din vremea tratatului de idrianopol şi până astă-zl. Ast-fel îngusta cordea a Basarabiei dintre 46 şi jumătate şi 48 şi jumătate grade ale lâţimel nordice, şesul odată înflorit dintre Prut şi Nistru ad ajuns provincie rusească, după ce Moldova o stăpânise fără contestare preste cinci sute de ani. O descriere deplină a schimbărilor întâmplate în col 65 de ani, de când Basarabia se ţine de ţara rusească . nu putem da de o cam-datâ; dar la cea d’lntâifi ochire schimbarea arată mare şi din nenorocire nu se poate zice, că ea s’a făcut spre folosull sau îmbunătăţirea acestor ţiuuturl. Clima chiar e alta — de ce vom arăta mal jo» — necum alte împrejurări şi daca ţăranii noştri cu îndărătnicia lor cunoscută n’ar păstra limba, portul şi obiceiurile moldoveneşti, nu s’ar mal şti astăzi, că ţara aceasta se ţine cu dreptul de Moldova. Spre miazâ-zi iarba sub arşiţa soarelui presintâ o privelişte întunecoasă intre gâlbiu şi sur şi numai pe la miază-noapte păstrează o verdeaţă mal proaspătă. Deşi cetatea Hotinu-lul o Intr’o linie cu Viena, totuşi iarna e aci mal friguroasă de cât chiar în ţările de la mar»a baltică. Căci lanţul Carpaţilor spre sud-vest, care înconjură Ardealul ca un zid opreşte inrîurile climei despre miazăzi, iar din miază-noapte şi de la răsărit curg in ţară din mijlocul Rusiei vânturi, născute sub înriurirea Siberiei. Şi ce ar putea opri acele vânturi, când mal că nu mal sunt păduri, care să ţie într’una saă să fie împrăştiate cu chibzuinţă asupra ţării. Numai pe ici colo mal găseşti câte-o dumbravă ori un rădiă de copaci subţieticl şi drepţi, pe care nimeni nu’l lasă să crească în voea lor. Dar pădurile aduc un folos îndoit orl-cărul pământ; ele ’l încălzesc şi T recoresc. Iarna ţin locul unei blănl puse asupra pământului. Cănd îţi Închipui câte-va milioane de trunchiuleţe —şi toate se întrec să crească, să şl facă vârf, să resufle. să se Întindă! Este viaţă în codru şi luptă pentru viaţă. Trunchil mal neputincioşi re-mân în urmă şi pier, cel mal puternici îşi fac cu coatele loc prin învălmăşeală şi scot vârful la soare — in cât pădurea pare a fi ca un om, care inlăturează toate câte ’l supără şi vrea să trăiască cu ’nde-mânare. Iarna pare că’l mal cald In codru de cât la câmp, pare că vara s'ar fi sălăşluit la pădure, ar fi trăind îutr’un trunchiă, precum ne-o spune frumoasa poesie a lui Alexandri. Şi când trunchil sunt groşi ca în pădurile de la Moldova, atunci vânt şi viscol se împiedică de păduri. Se ’ntâmplă adesea In Rusia chiar In gubernii mal luminate, ca proprietari, în strimtorare de bani, să taie deodată pădure pentru 100,000 de ruble şi să vănză; dar dacă ar face toţi aşa, atunci prin foloasele ce le trag privaţii Ş' care nu sunt statornice, statul să piarză mal mult prin impuţinarea m» j de vegetaţie şi prin stricareiflu Proprietarul poate zice *i; bine, cum că i se jigneşte aş lui privat, când statul Îşi de-a veghea asupra esploat» durelor, dar daca proprietăţi,! neşte clima cea bună, carafe tuturor locuitorilor, atunci* n’are drept să zică nici un L Daca intr’un loc cu populaţi.* se face o fabrică, care prir i ellmbolnâveşte împrejurimile I fabrica aceea nu se 'nchidell De ce dar un proprietf oprit a face un lucru, pe cil face de cât cu paguba său? i rodirii unei ţâri inregl ? Tăindu-se pădurile, i se t-pele, pe care o ţară merge Palestina, Orecia, Spania, largi de lângă Don şi Volţi o-dată înflorite, dar azi aăj in urmă, pentru căli s’aă •! ripele. Dar în Rusia — margine: departe de Petersburg, In ci I scrise, în centru, tot mal aă b dar la periferii sunt hârtie Amploiatul Întinde zîmbind cu dreapta, iar stânga se di în mod foarte semnificativ şi se ’ntâmplă tocmai contrai ceea-ce trebuia să se ’ntâmp Dar statul aă mal avut motiv pentru a nu face leg ar fi oprit o esploatare cu momentan. Era vorba de a i naţionaliza Bassarabia prin i care trebuiai atrase prin pipăite. Deci ţara — care era puţin populată — aă d{ repede adăpostul esploatatoriloj valerilor de industrie, precuat legendă Roma era locul de a .pi al oamenilor fără căpâtâiă. N r întreba nimeni nici de paspoifi-de legitimaţie ; negustori evriT pitanl In retragere, amploiat stall şi Dumnezei mai ştie (I samă de oameni aă alergat ai(] tru a se face proprietari safil daşl, fără să priceapă din ai tură nici măcar câtu-I negii unghie. Ici tăia o pădure, o şi alerga mal departe să ia rendă o altă pădure. Pe lâi.| ceastă stârpiră en gros, mal alta cu bucata. In urma acestei despoierl mântulul, clima Basarabiei s'ajl cu mult mul rea. încă Inain I 60 de ani se întindea lângă un codru mare, care prindeaţ tul şi viscolul In braţe, iar şi ogoarele erai la adăposti rariştele lui şi isvoare şi pâral meteaă pământului energie drl getaţie. Vitele multe , pentrif această partea Moldovei era vil cal, bol şi ol râmâneafi iarna f dăpostul pădurilor fără ocol. Astăzi ? Omul înghiaţă p® vitele se troenesc de viscol, rabia e una cu stepele cele ale răsăritului, purtând aceeaşi i de omăt, petrecută fArft stav„ aceleaşi vânturi. Pentru a MIHAIL STROGOFF uo CURIERUL ŢARULU VIII. (Urmarea 18-a). Prisonierit fură deci aruncaţi pe cal, şi tiriţl repede, Nicolae oetnrburnt ca tot-d'auua, Nadia câtuşi de puţin mişcată din cunoBcinţa Iul Mihail Strogoff, Mihail Strogoff nepăsător in aparenţă dar gata a in-hăţa orl-ce ocaaie ca să scape. Tartarii luaseră seama că nnnî din pri-sooieril lor era orb, şi barbaria lor firească se dnse a'şi face o petrecere din acest nenorocit. Mergeai! iute. Calnl lui Mihail Strogoff nearcnd altă călăuză de cât pe el şi mergând dnpă întâmplare, făcea ade-Bea abateri din drum , care aducea mare neorânduială in detaşament. Deci înjnră-tnrl şi brutalităţi care sfărimaB inima junei fete şi aprindeau pe Nicolae. Dară ce puteai! face ? Ei nn Bcini! limba acestor Tartari şi mijlocirea lor avea să fie respinsă fără milă. Nu mal de câtj, aceşti Boldaţi impinşi de barbaria lor, le dade in gând să schimbe acest cal pe care era Mihail Strogoff, cn nn al tnl care era orb. Ceea ce mal cn seamă ii :ndemnă la aceasta schimbare , a fost cugetarea nnnia dintre călăreţi pe care Mihail Strogoff îl anzise zicând : — Dară poate că vede Rusul. Asta se petrecea la şease-zeci de verste de la Nijni-Udinsk, între oraşele Tatar Kibalins-chioi. Puseseră deci pe Mihail Strogoff pe acest cal, punendu-i spre batjocură frinele in mâni. Apoi cu lovituri de bice şi de petre şi aţâţiudu'l prin chiote şi ţipete îl repeziră în fuga mare. Calnl nepulând să fie ţinut in linie dreptă de călăreţul şed orb ca şi el. câte-o-dată se loveai! de câte un arbore câte o dată eşea din drum. De aci lovituri, căderi chiar care puteau Bă fie foarte nenorocite. Mihail StrogolT nu zise nici un cuvânt. El nu dete nici o plângere. De-i cădea calnl, el ascepta ca să vie să il ridice. Şi ’l ridicau in adevăr şi jocul crud urma înainte. Nicolae, in faţa acestei purtări barbare, nu putea să şi ţie cumpătul. El a voit să alerge in ajutorul tova-roşulul sSO. li oprea şi-’l maltrata. Iu sfârşit acest joc s'ar fi prelungit multă vreme negreşit, şi spre marea bucurie a Tartarilor, dacă o întâmplare mai grea n'ar fi venit să-l pue capăt. Intr’un moment, in ziua de 10 Septembrie, calul orb se inferbântă, şi dede fuga drept spre o prăpastie adâncă ca de vre-o trel-zecl până la patru-zeci de urme, care se afla la marginea dramului. Nicolae voi să se repează. II opriră. Calnl nefiind bine cârmuit, se ’năpuBti cu călăreţ cu tot in această prăpastie. Nadia şi Nicolae dederă un ţipăt de groază. Ei ai! trebuit Bă crează că nefericitul tovarăş fusese făcut bucăţi in această cădere. Când s’ai! dus să’l ridice, Mihail Strogoff, fiind-că putuse aă sară de după şea, n’avea nici o rană, dar nefericitul cal ’şl rupsese două picioare şi era scos din servicii!. L’a lăsat să moară acolo, fără să-i dea chiar cea din urmă lovitură, şi Mihail Strogoff, legat cu o fringhie de şeaua u-nuî Tartar, a trebuit să âmble pe jos după detaşament. Nici o plângere eară-şi, nici o protestaţie. El merse cu nn pas repede, abia târitde pcea frânghie, ce ’l ţinea legat. Era tot mureB, «Omul de fer* despre care generalul Kiasoff vorbise Ţarului. A doua zi 11, Septemvrie, detaşamentul trecea târgul Kibalinschioi. Atunci veni o întâmplare, care trebuia, să aibă urmări foarte grele. Venise noaptea. Călăreţii Tartari făcând poposiră, se îmbătaseră mai mult safi mai puţin. Ei eraB gata să pornească eară. Nadia care până atunci, şi ca prin minune, fusese reepectată de aceşti soldaţi, fu insultată de unul din ei. Mihail Strogoff, nn putuse vedea nici insnlta nici pe insultător, dar Nicolae văzuse pentru dânsul. Atunci liniştit, fără să se fi gândit mal din’nainte, fără poate să aibă conştiinţă de fapta lui, Nicolae merse drept la soldat, şi până să n'aibă acesta vreme ca -u'l oprească, el luând un pistol din o-blâncnl şelel, il descărcă drept în peptul soldatului. Oficiarul care comanda detaşamentul, alergă iudată la sgomotut detunătnrei. Călăreţii ernB să facă bucăţi pe nenorocitul Nicolae, dară Ia un semn al ofi-ciernlui, ’l legară cobză, ’1 puseră pe cal d’a curmezişul şi detaşamentul porni en-ră-şi in fuga mare. Friughia care ’l lega pe Mihail Strogoff, roasă de dânsnl, se mpse in avâu- tul neaşteptat al calului, şi călăreţ pe jumătate beat, dus repede in l fugă neprasnică, nici nn băgă ue Mihail Srogoff şi Nadia remăseat singuri pe dram. Mihail Strogoff şi Nadia era dac odată liberi, întocmai precum fuse» când străbăteaB drumul de la Peria la ripele Irtikelui. Dar cât se schim condiţinnile de călătorie. Atonei un | taş tocmai bun, caii des schimbaţi, de poştă bine căpătuite, le asigura i călătoriei, Acuma el eraB pe jos, in neputinţă înlesni ver-un mijloc de transport ver-o resursă, nesciind nie! chiar întâmpine cele mai mici trebuinţe al< şi le mal rămânea incă patru Bute de făcut Şi ceva mai mult, Mihail goff nu mai vedea de cftt prin ochii diei. Mihail Strogoff se aruncase pe 1 şui dramului. Nadia in picioare ai un cuvânt de la el, pentru că să st nească iar pe drum. Era cinci ore seara. După trei ® jumătate soarele era să se facă nff* după orizont Nn era In zare nici o nici un bordaiB. Cel din urmă Tarta rt 1 V \ TIMPUL 1 «să starea unei ţări, căzute prin sis-.. Ainl economic, numit al părăduiril, l; trebui şcoli, pentru ca omul să lie Încet la loc, ceea ce strămoşii j orbirea şi egoismul lor ah stricat. ;Şcoli avem — dar ruseşti. Uni-a principatelor romăne an făcut '■guvern Bă crează că noul stat 1 i lângă Dunăre ar esercita o deo-' lipită atragere asupra locuitorilor Atrabiel. Pentru a înconjura o a-'ţfcenea primejdie — Intr’adevfir -oovte depărtată — ab venit ordin St Petersburg să se facă şcoli jgyjti. Romanii din Basarabia ab toi de-a pretinde să li se facă I pentru limba romănească; dar iniţăndu-se tn planul şcolar limba inească ca obiect de studift a’afl it hotărbrea deplinei rusificărl, a topirii romănilor cu Rusii. Poate I prin aceasta guvernul va ajunge Minai la resultatul contrar. VIRTUTEA MILITARĂ ^1 Prin înalt decret, a'a acordat dreptnl de cpurta medalia >Virtntea militară* d-lnl OBeral de divisie Cernat Alexandro co-lent il armatei de operaţie fi d-loi di el Borot/.i Constantin. ■D-lnl general de brigadă Recoviţă Di-riitrie, comandantol divisiel a -l-a activi. TP-Iqî colonel Grecânn loan, din statnl ‘Eijor Domnesc. 1 D-lni locot.-colonel 8cbina Alesandro, statnl-major Domnesc. -lnî locot.-colonel Filitis Constantin, statnl-major Domnesc. -lai major Singnrof Alesandrn, din ii'i!-major Domnesc. «-Ini colonel Gramont Alesandrn, din imentnl 9 de dorobanţi. Qf)-lnl colonel Mircnleeco Gheorghe, din nl de stat-major. D-lnl locot.-colonel Uolban Nicolae, din i Dentnl 11 de dorobanţi. -Ini locot.-cotonel Cocintnrescn loan, regimentnl 2 de linie. |)-lnl colonel Fâlcoiann Ştefan, şeful jlul-major al armatei de operaţie. Ini locotenent-oolonel Blicoiann Ser-şeful statnlul-major al dirisiei a d-a i. ' Dl cerilor ce urmează din armata impe-îali rusă, pentrn fapte meritorii de cn-Igifi şi devotament. D-luI căpitan I. 7'heodorov. I D-luI locotenent de batalion de la garde e Finlsnd, George Mnnsterbjelm, şi d-lnl locoterlent Alesandre Remi, din gardă, egi isntnl de Moscova. Bub-locotenentului Vasilescn Grigore, in ngimentnl 13 de dorobanţi. jwB-.'rgcotoiul-major Ginrni, din regimen-H 8 de dorobanţi. lfllaestrnlnl Ile ŞtefanovicI, sergentnlnl hprtole.cn Nicolae, brigadiernlnl Pitaru i lilrnşcă şi soldatului Pană Constantin, o in compania uvrierilor de artilerie. Ipntrn răniţii, văduve şi orfani militari. I Pentru ca vidnvile, copil, pirinţil, şi rarii să se poată bacara de pensiunile lsa3 in depărtare, Mihail Strogoff şi dia -neom eratt singuri. — Ce an să facă cn prietenul nostrn ? T>gă Nadia. Sărmanul Nicolae! întâlnirea I u*stră are să’I fie fatală. Mihail Strogoff nn respnnse. < — Mihail, zise iar Nadia, nn scil că i/ te-a apărat, când erai jucăria Tartari-4 p, şi că ’şi-a pus viaţa In primejdie pen -tine ? ■ Mihail Strogoff tăcea merett nemişcat i capnl sprijinit pe mâini, la ce se gân-t> el oare ? ICn toateQcă nn respnndea auzea cel po-.ti i ce’I zicea Nadia. 4 Da! el auzea, căci când fata adause; — Unde să te dnc Mihail ? - La Irknţk, respnnse el. — Pe drnmnl mare ? — Da, Nadia. ihail Srogoff, remăsese omnl care jn-d’a ajunge cn orl-ce preţ la ţinta A merge pe drnmnl mare, era a merge ) calea cea mal senrtă. Daca avangarda Ulnelor Ini Feofar-Khan se arătafi, atunci fa vreme d’a apuca pe delătnrl. Nadia Ină iar mâna Ini Mihail Strogoff porniră. (Va urma) prevăzute prin legea de la 29 Decemvrie 1877, trebne a presanta ministerului actele următoare : Model No. I. Pentru văduwile cu copil. ART. 7. Domnule ministru, Soţul med, anume (numele şl pronumele gradnl ceaavut), din (regimentnl, compania baQ escadronul, se va trece nnmărnl şi numirea, decedând in urma evenimentelor resbelului din 187 . . (depnl d-v anexatele acte : n). Actnl de deces (al oficiărnlni stărel civile, al intendenţei sau certificatul ministerului de resbel). b). Actnl de cnnnnie al oficiăeulul stare! civile din comuna...............plasa şi jn- deţnl...........sub No. . . . e). Actele de botez ale copiilor ce am legitim! cn nnmitnl decedat in număr de .... (se va trece nnmărnl actelor de botez pentrn toţi copil ce are şi care trăiesc). d). Un act de identitate prin care eon-stat că ei! snnt adevărata vădnvă a decedatului (dupe modelul No. 2.) Rngândn-vă, d-le ministru, să bine-voiţî a disposa regnlarea mea la pensiune în comuna..........plasa...........districtul. .........unde am domiciliul. (Semnătnra). Msdol. No. 1. Aot de identitate Snb-semnaţiI, preot şi proprietari, do-ciliaţl in comuna . . . , plasa districtul .........încredinţăm pe a nosBtră onoare şi coneciinţă precum că d-el (numele şi prounmele), este adevărata consoartă a decedatului (nnmele şi pronumele), gradul (oficiăr, caporal saQ soldat), care a doce-dat în nrma evenimentelor resbelului din 187. . . (se va trece dacă este mort în luptă sad din canea rănilor dobândite, sad şi din orl-ce altă boală, căpătată pe câmpul de resbel), rem&nând dânsa vădnvă cn (se va trece nnmărnl copiilor). Pentrn care 'l-am [dat acest act, snb ale noaste iscălitnrf, şi legalisat de d. primar al comnnei noastre, spre a ’î servi la trebuinţă. (Semnătnra preotnlnl).' (Semnătnra a patra proprietari). 1‘nmăria comnnei............ Sub-semnatul, declar că iscăliturile de mal sns snnt proprii, şi pe fiinţă de adevăr. 187. . luna .... zioa . . . (Semnătnra primarului). Model No. S. Pentru văduvite fără copil. Domnule ministru, Soţnl med anume (se va trece numele şi pronumele, gradnl, oficiăr, sub-oficiăr, caporal sad soldat), din (regimentul, compania sad escadronnl, sS va trece nnmâ-rnl şi numirea), decedând fn nrma evenimentelor resbelnlnl din 187 ... . depnl d-v următoarele acte: a). Actnl de ennunie al oficărulul atărel civile din comnna............plasa.......... districtnl. t). Actnl de deces al soţnlnl med, şi c). Actnl de identitate prin care se constată că ed snnt vădnvă decedatului. Rngândn-vă, d-le ministru, să bine-voiţî a disposa regnlarea mea la pensiune în comnna..........plasa...........districtnl .........nnde am domiciliul. (Semnătnra). Model No. 4. Act de identitate. Snb-semnaţii, preot şi proprietari, domiciliaţi in comnna..............plasa . . . . judeţul încredinţăm pe a noastră onoare şi coneciinţă, preenm că cunoascem foarte bine ped-el (nomele şi pronumele văduvei), că este adevărata văduvă a decedatnlnl (numele şi pronumele, gradnl, oficiăr, snb-o-bciăr, caporal sad soldat), care a decedat tn nrma evenimentelor resbelnlnl din 187... (se va trece daca este mort in Inptă sa O din cansa rănilor dobândite saQ şi din orl-ce altă boală căpătată pa câmpnl de resbel), remânfind dânsa văduvă fără copil. Pentrn care i s'a dat acest act sub ale noastre iscălituri şi legalisat de d. primar a comnnei noastre spre a ’I servi la trebuinţă. (Semnătnra preotnlnl). (Semnătnra a patra proprietari) Frimâria comunei.......... Sub-semnatnl, declar că iscăliturile de mal sna snnt proprii şi pe fiinţă de adevăr. (Semnătnra primarului). 189 - ■ . lnna .... zioa .... No. . . . (L. S.) (Semnătura notarului). MoJri No. 6 Peutru militari infirmi. ART. 2, Domntde ministru, Sub-semnatnl, (numele ţi pronumele, gradnl oficiăr , snb-oficiSr, caporal safl soldat), în urma rănilor (s’afl orl-ce altă boală) căpătată în evenimeute’e resbelulaî, unde am luat parte in (se va trece regimentul, compania sail escadronul), rămânând infirm dupe corn se constată din următoarele acte : a). Certificatul comandantului corpului (în care a comptat) snb Nj. . . . (Model No. fi.) h). Certificatul medicului corpului, \i-Bftt şi contra-visat de serviciul sanitar. (Model No. 7 şi 8), fi c). Un certificat de identitate. (Model No. 9). Rugându-vS, d-le ministru, să bine-voiţî a diposa regnlarea mea la pensiune in comnna .... plasa . , . . districtul t . . , unde am domiciliul. (Semnătura). Model No. 6. Certificat. Sub-semnatul, (numele şi pronumele, şi gradul), comandant (al regimentului, companiei s’aă escadrouulnî), certific că, oficiurul, Bub-ofieiărol, caporalul saQ soldatul), anume (numele şi pronumele), 6Ci al (numele şi pronumele tatălui) şi al (numele şi pronumele mamei), domiciliaţi în comuna . . . . , plasa . . . , , districtul , fiind rănit saQ devenit infirm în cursul evenimentelor resbelului (orbirea, amputaţia safl perderea absolută a usagiulul unuia sad mal mnltor membrii se vor trece anume) care după cum se constată din anexatul certificat medical a rămas infirm fiind în imposibilitate d’a se putea hrăni singur are dreptul la pensiunea prevăzută la art. 2 din legea de la 29 Decembre 1877. 187 . luna . , . . ziua . . , . Semnătura comandantului corpului. (L. S.) Model No. 7, (Certificat de visită. Sub-scrisul (numele ş? pronumele doctorului şi gradul) după invitarea făcută de D. comandant al (regimentului, companii sad escadronulul), am luat în cercetare pe (pentru oficieri se va pune gradul şi numele, pentru grade inferioare, numele şi pronumele, grade şi starea civilă a lor) fiul al (numele şi pronumele tatălui) şi al (numele şi pronumele mamei) domiciliaţi în comuna ...... plasa.................dis- trictul . , . . care în urma rănilor sad ft boaJel căpătată Iu timpul evenimentelor resbelului a rămas infirm (prin orbire, amputaţia sa O perderea absolută a usagiulul unuia safl mal multor membri se vor trece anume) şi că această infirmitate dobândită în serviciu împedică pe nnmitnl d’a se hrăni singur. 187 . luna . . . , ziua . . . . Semnătura doctorului medic al regimentului, companii safl escadronulul. Model No. 0. Certificai de supra-visilă. Astă-zî .... anul 187 . . Noi subsemnaţi oficiăr! sanitari, convocaţi de d. inspector general al aerviciulal sanitar, certificăm pe a noastră onoare şi consciinţă, că dapă cercetările făcute şi după sciiuţa medicală (numele şi pronumele oficiărnlal gradul, s ub-oficiărulul, caporalului sad soldatului), care ni s’a presentat suferă iu adevăr de (să se arate infirmitatea, fu-cenduse menţiune daca provine din cansa serviciului) ast-fel precum se arată iu certificatul eăd de visită şi care infirmitate înpedică pe numitul d’a se putea hrăni singur. 187 . luna...........ziua . . . Semnătura a 3 oficiărl sanitari snperi- orl şi doctori în medicină, care vor fi convocaţi de către d. inspector general. Văzând infirmitatea indicată în presentul certifiicat declar că este adevărat. 187 . . luna .... ziua (Semnătura) inspectorului general) Model No. 9. Certificat de identitate. (Acest certificat pentru militari aflaţi U corpuri de 3 oficiărl din corp, eară pentru cel aflaţi la (corpurile lor) casele lor de către preot şi f proprietari). Sub-semnaţI (oficiări, preoţii şi proprietar’, se vor pune domiciliul lor adică comuna .... plasa .... districtul eară pentru oficărl corpnl) încredinţăm pe a noastră onoare şi consciinţă că oficiăral se va trece numele pronumele şi gradul sub oficiuraluî, caporalului saQ soldatului) este adevărat (oficiăr, sub oficiăr, caporal sad soldat care 8& fost rănit sad a devenit infirm) in campanie şi in imposibilitate a ss hrăni singur. Pentru care ’i am dat acest certificat spre a se 9ervi cu dânsul la trebuinţa. (Urmează iscălitura a 3 oficiărl pentrn militari aflaţi la corp, eară pentru cel a-aflţl la vetrile lor semnătura preotului şî a 4 proprietari domiciliaţi în comună.) Legalisarea acestui certificat pentru cel dat din partea oficiăruluî se va faoe de şeful de corp, eară pentru cel dat din partea preotului şi al proprietarilor se va face de primarul comunei în modul următor. Snb-semuatul declar că iscăliturile de mal sus sunt proprii şi pe fiinţă de adevăr. 187 . luna .... ziua . . Semnătnra comandantului corpului sad a primarului comunei. (L. S.) Model No. 10. Domnule romtuulant, Snb-eemnatnl (nnmele şi pronumele snb oficiăr, caporal aaO soldat) in nrma rănilor (săi orl-ce altă boală) căpâtatS in evenimentele resbelnlnl nnde afi Inat parte ca sub-oficiăr, caporal saQ soldat) remâ-nând infirm dnpa cum se constată din următoarele acte. a) Certificatul prin cnre se constată infirmitatea mea, Model No. 11. b) Certificatul medicala! corpului, visat şi conlra-visat de serviciul sanitar (Model No. 12 şi 13). Vă rog, d-le comandant, să bine-voiţî a interveni către d. ministru de resbel pentrn a mi se plăti ejntornl prevăzut la art. 4 din legea de la 29 Decembre 1877. (Semnătnra) Model No. 11. Certificat Sab-semnatul (nnmele, pronnmele şi gradai) comandant al (regimentului companiei saQ al escadronninî, arătânda-se numele regimentului, numirea companiei saQ escadronulul) certific că (nnmele şi pronumele snb-oficierulni, caporalului saS soldatului) fid al (nnmele şi pronnmele tată-lnl) şi al (nmele şi pronnmele mumei) domiciliaţi in comuna. . . . plasa. . . . districtnl. . . . fiind (rănit saS devenit infirm) in cnrsnl evenimentelor resbelnlnl (se va trece numai infirmitatea ce aQ căpătat), care dnpă cnm se constată din anexatnl certificat medical deşi a rămas infirm, insă se poate hrăni sincrur, având dreptnl nn-mal lr ejntornl prevăznt la art. 4 din legea de la 29 Decembre 1877. 187 . luna. . . . zioa. . . . (Semnătnra). Model No. lî. Certificat de visită. Sub-scrisul (nnmele şi pronnmele, doctor şi gradnl) dnpă invitarea făcută de d. comandant al (regimentului, companiei saQ escadronulul) am luat in cercetare pe (nomele şi pronnmele snb-oficiernlnl, caporalului saQ soldatului) şi al (numele şi pronnmele tatălui) şi al (numele şi pronnmele mumei) domiciliaţi in comnna. . . . plasa . . . districtnl. . . . care, in nrma (rănilor saQ a boalel) căpătată în timpnt evenimentelor resbelnlnl a râmas infirm (amputaţia saQ pierderea nsaginlnl nnnia saQ mal multor membri se vor trece anume) şi că această infirmitate de şi împiedică pe numitnl d'a mai face vr'un serviciQ activ io armată, insă el poate a se hrăni singur. 187. . lnna . . . zioa. . . (Semnătura doctoralnl-medic al regimentului, companiei saQ escadronulul). Model No. 13. Certificat de supra-visiti. Astâ-^ll..........anul una mie opt sute şăpte-^ecl şi .... noi sub-semnaţil, oficiărl sanitari, convocaţi de D. inspector general al serviciului sanitar, certificăm pe a nostră ondre şi consciinţă că, după cercetările făcute si după sciinţa medicală (numele şi pronumele sub-oficiărulul, caporalului sad soldatului) care ni s'a pre-sintat, suferă In adevăr de (să se arate infirmitatea) ast-fel precum se arată tn certificatul sân de visită, şi care infirmitate de şi tmpedici pe numitul d'a mal face vr'un servicii! activ, Insă p6te a se hrăni singur. 187 . ., luna . . . , (lioa . . . (Semnătura a trei oficiărl sanitari superiori şi doctori In medicină, cari vor fi convocaţi de către D. inspector general. Vâţiând infirmitatea indicată, in presentul certificat, declar că este adevărat. 187 . ., luna .... \lioa . . . No. . . (Semnătura inspectorului general). NIÎ. Aceste acte se vor forma pentru toţi omenii propuşi pentru reformă din causa infirmităţilor dobândite, dnpă cererile comandanţilor de companii, cari se vor înainta ministerului prin comandanţii de divisil. CRONICA Inundarea Dîmboviţei. De oâte-va zile toate stradele din apropierea Dîmboviţei snnt pline de apă şi cn deosebire eri dimineaţă era de temot că inundarea va a-jnnge să fie nn pericol ameninţător. Pe la nonă ceasnrl apa a începnt insă a scădea şi de atunci ea încetul cn inoetnl ee retrage. Până acnm ea iBcăznt ineă nnmal cu vre-o 3 ti centimetri şi dacă timpul •'ar mnia din noO şi In pripă, parioolnl eară-şl e'ar apropia. Reproducem următoarele rtndurl dupe numărul de ieri tn care s'a strecurat c&te-va erori: Societatea funcţionarilor pentru crearea unei case de mici economii. Adunarea generală, ţi mită la 22 Ianuarie 1878, In urm-citirif raportului comisiei de veraifi care, a hotărtt. 1) . A se plăti membrilor deponenţi pe anul 1877, procente de 12°/». 2) . A se preschimba chitanţele liberate pănă acum pentru constatarea depunerilor făcute .cu bonuri dintr’un registru ă souche (matcă)*, care bonuri vor fi pentru valoarea de minimum 100 lei noi. Pentru primirea procentelor pe anul 1877 (căt şi a procentelor pe anul 1876, care sunt aseminea de 12 °o lntrucăt nu s’afl cerut Încă pănă acum), precum şi pentru preschimbarea chitanţelor, membrii societăţii funcţionarilor sunt invitaţi a se adresa la casierul societăţii D. N. Mandrea, strada Făntănef No. 63, fie-care zi de lncru de la 5—8 seara, şi duminica de la 7—11 de dimineaţă. Preşedintele societăţii. ULTIME SCIRI In momentul acesta primim ştirea că generalul loan Emanuil Florescu a fost ales deputat tn colegiul do la Romanaţl. N- PRISACIAOT, fost prim-pre-şedinte la tribunalul Ilfov, consilier la Curtea de apel din Bucureşti şi director la ministerul justiţiei, Im-brâţişănd cariera de Advocat face cunoscut onor. public, că se însărcinează cu pledarea proceselor şi facerea tutulor actelor de notoriat. A se adresa, strada Scaunele No. 53. DocM Curo IsToim * public că dă oonsultaţiunl medico-chirnr-gicale la domiciliul eâQ din strada Fântânei 84, in tâte (filele de la ora 5 — 8 dnpă amea^I. Pentrn cel fără mijlâee consultaţiile vor fi gratuite. TIMPUL ÎT5** ■ . LIN G-ERIELE ţ (‘KM-: MAI KP'IINK, l’RA.CTLOH şi IŢEKAB1LK se pute compara cu oensiunea liquidărel a Calea Mogo§6ieI, Palatul Dacia, vis-îi-vis de magasia D-nel A. Carissi unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mal severă I Câmaşe de damă de (lina, da Olandă şi de Chiffon, brodate, simplă şi gwrni.lto de fr. I, S, 11 până la 18 fr. I Câmaşe de damă de nopte, de percal franţascsc şi de olandă, Rfiinple şi brodaţ i de fr. ci.ăO, 9, 12, 16 până la 19 fr. I Câmaşe bărbâtescâ albă semplă, de Cbiffon şi de Olandă, cu gnldre seu fără galera dc t 5U, 6, 9, 11 până la 16 fr. I Câmaşe bărbâtescâ colorată şi de Cretton de Os foni veritubi.e de 1.50, 6 până la 9 fr. I Camison de damă, «le Percal frances, d Baţista şa de l’iquet de eruă, eempln şi broJat in 100 de desennrl, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 9 până la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de ChifTon, de Percal de Olandă şi de Piqnet de drnă, garuiBite şi brodate de fr. :’>.50, ■>, 7, 8, până la 11 fr. I Fustă de damă, de Pereni şi de Pichot de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr. 4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 21 fr. I Pereche pantaloni bărbătesc!, de Croi.-v nlb, de Pichet de urnă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. I Corset de damă diferite fasonnrl de fr, 1, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 8, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. 10, 12, până ’a 15 fr. I Cămaşe de fanelă albă seu colorată de fr. 7, 9, 11, până la 14 fr. _ 12 Gulere bărbâtescl <1 • Percal şi de Olandă cele mal moderne fasona, de fr. 5, 7, 9 păuă la 1 1 fr. 6 Perechi Manchete fvFon dnpă alegere de Percal şi de Olandă de fr. 5.50, 7.5^, până In 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bârbălesci şi de dame, de bnmbac, de lină, de fild’ecosse şi mătase, de fr. 5. 8, II, 14, până la 26 fr. I Plapumă de lină seu de mătasă, de fj. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tart n enqlesec de fr. 18 21 până la 29 fr. I Batistă de lino cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Baitste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Ol.ndă curată de fr. 3, 4, 6, 7, până la 11 fr. S 6 Prosope de aţă adevărată de fr. 5, 7, 8, 10 până la 18 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curata, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Fată de masă albă sae colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. 3* I Faţă de masă albă de inu curată pentru 12 persone 10, ln, 16 până In 21 fr. fljt I Bucală de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. până Ia 28 fr. ŢV I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 16 până la 52 fr. ■L I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de cof, dn fr. 14, 58, 01 până In 86 fr. q I Bu' atâ de Olandă de Rumburg 62 de coti, de fr. 60, 65, 76 până Ia 92 fr. * I Bucală Olandă de Bieleleld 62 de ciţî, de fr. 74, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi, de fr. 120 până la 19o fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercef Intr'o foiă 2% coti de lăţime pentru 6 ceroefurl de fr. 42, 48 până la 56 fr. ■îjî I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 31 pănă U 46 fr. g ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cn preţnri mai ales reduse. Singurul Deposit general pentru România Bucureşti, Culca MoşroşdicI, Palului Dacia, vis-â-vis de Muţţusiu l)-nel A. Carissi. SI ? ; I • » M • • f « < "T* * I *<** <3PREDOYITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIAR* X UNT I -A- s s ~y No. 18, Strada Mare Xo. 18. In Hanul Turcesc lingă Palatul Cuktxei Administrativ r Cn onore recomand respectuos onor. Pnblic primul deposit de (jiare ce onore recomand respectuos onor. rublic primul aeposiL ae qiare ce *s deschis în acest oraş, fiind aprovisionat tot-d'a-una cn jurnalele cele mal i Ţot-d o-datfi primesc abonamente, anoncinrî şi reclame la fiarele aicea i jos notate: ' Timpul, Resboiul, Pressa, Telegraphul, Românul, L’Orient, România Libe'S . Globul, Gh mpele, Figaro, Steua României, Epocha, Novorussysky Telegraf, Vest i etc. In curând primesc şi mal mnlte feluri de Călmdare Române şi Francrki Rog respectos pe onor. Public a mă onora cu visitile D-lor. -a**-: .....j I IIŞŞ...Ş. O. Predovits. ADEVERATE 1NJECTIUN1 SI CAPSULE R ICO FI D FAVROT A ţi II iu* diarc cont: re t P tng:i nc 6c.» nici bolflor •i fiir/o* "â.' Censul,* posed;, proprjeUtile tom»; a Curhnnulni arlâoentp p<* 1, •a antih.euorau'iea di* I njtalm Lle nu ohosescu stomahul ,j nu prov e nici trretil . eonstitueseu medicamentul prin eseelellla tu tratarea o.d,ise a amPelor sei-se, scurgeri verii; seu recente, ea .re a besicri . ;uu voie au rinului. * * IV la linele tratamentului, şi cant! ori-o» durere a dispărut, usul IN-ILCTILNl; RirOHI) •• şi aştri n ife n te, este midi locul infailibil de a consolida vindecarea si d- ADEVERAT SIROP DEPURAT1V I C O R 13 polei şi pon-soe de t6te FAVROT Acest sirop este ncâpnrt pentru a vin deca cu deseverşirc maladiei* pc tru a sfirşi drh rtiraji sângele după im tratamentu anti-sililitic. El fere) accidentele cc pot resulta din sifilis constitulionalâ. 1 ublicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculâsă tâlc medicanicntole H1CORD. care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO (iESEUAL.— / * Favrot, tf)2, strada liichelieu. in Paris ■ hi /assy, Răcani ts. Konia ; liucuresci. Ruwlorfer, Zumer. Tlieil Galat:. Talu-seschi. Marino Kurtovich; Hraila, Pelsalis, Kaufnies; f’rajnra, F. Falii Plojesti. Schuller, Par hui. llrettner, ţi in Inie farmacii Ir Doctorul GEORGE ISVORANU faco cnnoscnt onor. public că dă consnltaţinnl medico-chirnrgicale la domiciliul b85 din strada Fântânei 84, in toate zilele de la ora 5—8 depe ameaz. Peutrn cei fără mijloace coosnltaţinnile vor fi gratnite. n • r —gţ—nş— AtijjTGlU IMPORTANT. CEL MAI 7ECEID SI RENUMITA MAGASIN LA STEUA ALBĂ SUB FIRMA PS3MP? mama Pd Strada Uarol 1 No. 5. (Turtea Verb ic) vis-â-vis de Sig\ l’rager. Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. F R U MUSE Ţ A! FRÂGEQIMEA TINEREŢEi A PELEi Ca mijloc neînlrecut pentru înfrumuseţarea pelel sau recunoscut de tote damele cea cercetată de autoritfifci» eacelenta, nevătămăt<5rea 51 adevărata RAVISSANTE de Dr. LEJOSSE, Paris. Am onor-: » însciinţa pe onor. PT. Pubbc ch mi-a sosit pentrn sesonul de iy H nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame Şi Copil, dnpă fasonele cele din urmă, — preenra şi nn mare transport d« Cisme lungi â şi paranfatâ de tesaur. AceatA JoteriA mj I conţine numai 82000 Ioturi originale-ti---------- din acestea 41000 au ae Câştige premiur ic dupe cum se p6nele slabe de pepl, de sloi atk, »»b «tinse de chloros~ sbB anemie, col mal bnn şi cei mat pISent dejni este RACAHOUT DES ARABES aliment nutritif gi reconstitaant, preparat de eătre Belangrenier. Deposit In Buouresol, la D. F. W. ZURNER, farmacist. 40 Fr. pentru loturile orig. întregi 20 Fr pentru jumătăţi de lot. orief. 10 Fr. pentru sfreturi de lot. orig.1 Expedier aceste loturi originale, rtvestite | de armele StAtuluI, in temeiul priinci)#-pentru tragerea care va avea loc, în cont a I trimiterel preciuluL fie în bilete de banc* frances! sail altele, fift în trate pontrb Triest, Pe«t, Viena, Paris, Lonira, Odess*^ sad cea ce este şi mal comod, prin mandal de posl*. plătind preţul la posta români. Fie^carc trimitere de" loturi va fi insotiU de programul oficial al Iragerel şi imediat după tragere, pu-tfttoril de toturl vor prnim | lista oficiali a resuitatului. Direcţiunea loteriei trimite pe dată prinjintermediarul med, sumele oiştigate. Data tragere! fiind apropiată, rOZ st mi se trftmitft comandele cât mal curând, pentru a ml fi posibil a executa tdte ordidinile. TST. REISS, Collector en şef al Statului laBEUNSVIC. (Germania ds Nord). Din Rnmflnia scrisorile agiuag la Brun*- ■ vie In 90 ore. Rugăciune a scrie In limbaj | francesă deca se p6te deca nu, în cea română, englesâ, italiană, spaniolă sail por* [ tugesă. ^ de 11