MARŢI 3 IANUARIE. ANUL III. — 1878. „., ;rpŢ T\/r TDŢTŢ , ,—,s ■ I IVI 1 IIII iNŞEKţiDNi şi reclamk: măBmI ■* !■ V rfb «Ai ■HBHH « df 30 litera putit, padina IV, 30 huni. ^gina J(I, 80bani, pe pag. II, 2 lei noi. -------- R«i.mf ^Tnoi linia. LSE IN .TOATE ZILELE DE LUCRU. Sn-num$r In capitală 10 bani. Hiuroul Kcdnouoi Adini uisi r:\ j: 1 *a I.( I. u 1 .Dncin.* / ANUNCIURI Se priimeec in etrăinatate: La D-nil Hameii-stern i Vogltr in Vienna, WalfieehRaiM 10 A. Oppehk in Vienna, Stnbenbaetei 9; Rudo-Mc*« in Vienna. Seileretltte 2: Kmcew Ard,da in Vienna, TeinfalUtraete 17 PMipp IM in Vienna, Kicbetbach^aMf 11: I.. I.ang ri Comp. in Peţta ji Hatai-Laffite i Comp. in Paria, Scriaorl nefraneate nu se primesc. Articolele nepublicate se ?or arde. Un numSr In Districte 15 bani. u!^j |« Hncirescl, 2 Ianuarie. ^Rurale .... 03 Pomeni ale ... 90 Hinciar rural . 8l urban . . 72 s*. municipal al Capit 80 Pronii...........118 Dacia . 200 România........... 44 municipal ca premii — . RominL............ — ■ 3 luni.............I00i/a ................ 2520 32*/t Wih 81i/* 123*! - CârmiI de Vfeiift, 12 Ianuarie. Renta ungari în aur .... 8l 86 Bonuri de tezaur urg , I emit. 113 50 . . , II , lOfi - împrumutul auatr, în hârtie . 80 50 » « * argint . 63 70 Rentn austriacă in aur ■ • • 66 90 l#o«e ilin I86u............. 113 75 Acţiunile bănceî naţionale . . 110 — « . austr.' de credit 221 25 , - ungare » 207 50 Argint....................... 103 85 Ducatul........................ 5 62 Napoleonul.................... 8 5l 100 mărci germane............ 58 80 CnranI de Berlin, 13 Ianuarie Acţiunile Căilor ferate române. 22 Obligaţiunile rumâne fl^/o . . Priorităţiii' C. fer. rom. 8*V« împrumutul Oppenheira . . . Napoleonul.................... Vieoa, termen lung............ Pari* , «curt .... 69 50 89 75 94 40 10 22 81 05 Caieidarnl 7.15 d 11.20 -] Bacaresel—Giorglu Bucurescl............9.15 d 6 06 n Giurgiu, sosire....11.35 8,27 d (llirglo—Baeoreici Giurgiu.............9.26 d 4.45 d Bucurescl, sosire....9.48 <] 7.17 ti Galaţi—Bărboşi Galaţi , . . . . . 1.20 n 8 25 d 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— d 8.05 n Barboşl-Galaţl Bărboşi.........2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8. - n ă': " " “ ' SUIRI TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE Londra, 8 Ianuarie. 1 La 16 Ungarie se fa ţinea nn consilia miniştri. .Morninfl Post* zice că între binetnl din Londra fi cel din St. Peters-r£ se nrmeasii segoţierile; până acnm se poate insă spnne nimic positif des-recitatele lor. Vnniţinnile confiscate la Cardiff afl fost ’ate turcilor, de oare-ce nn erafl de i cartnşe deşerte.* In Aberdeen s’a ţinut nn meeting la ati luat parte 3000 persoane. S’alnat oloţinnea do a adresa Lordului Derby parlamentuln! o petiţiune in favornl ntralit&ţii. Din Constantinopol se voibeşte, ca La-'d desoiinte în cel mal formal mod şti-* l că el vre odată, 6e chiar în întregiri private, ar fi zis că Englitera va \jntor Turciei. Paria, 8 lanuprie. \a şedinţa de astăzi a Camerei guver-o 1 va face declaraţioni importante. Ao-ifforet-Fast] n ier va fi alas preşedinte al natalul, central drept va vota pentru eiifial. Paria, 8 Ianuarie, ftaspail a murit. Clericalii agitează con-• alsgerel lui Audifferet Pasqnier. kConatitnţionel* zice, că Poarta nn va cheia o pace separată de efit după ce ■glitera nu * ~a fi părăsit cu desăvârşire. -Ar Wertaillw, 8 Ianuarie, t preşedinţilor in Cameră şi Se- at se vo face Joi. Paria, 8 Ianuarie. Genera, jl Coniin de Montanban Palikao murit. Londra, 8 Ianuarie. Intre j^nvemnl de aici şi cel din St. Pe-borg fie schimbă mereti dspeşl. In o de la G Ianuarie, adresată LordnluT , Lordnl Derby declară că interesele otopene fi în deosebi acelea englezeşti cer 'pacea definitivă sănu se încheie de cât Concursul KnglitereT. Contra negoţiă-^ordirecte între Rnsia şi Tnreia, urmate Dial cu scopul de a statornici barele raliminare ale păcii, Englitera nn redică Tot ent. T/ondra, 8 Ianuarie. ,Daily Telegraţb* zice, că consiliat de miniştri a luat hotăvîrett dea sfătui Poarta încheie armistiţiu în aceeo-şl vreme 6se guvernai englezesc a notificat Roşiei, ]>acea nn poate fi încheiata de cât co □ucnrsnl RnglitereT. Londra. 8 Ianuarie. Cabinetul aşteaptă până pe m^ine res-şansnJ principelui Gorciakof relativ gr_ ai st iţi u şi la condiţinnile de pace. ;st răspuns atârnă atitudinea EngliU-ifl. Midhat psşi fa sosi astl-seară aici ^•crede că el nn vine fără de scop hotărît. Londra, 8 Ianuarie. i n comnnicatal ziarnlul «Morning Post* ^evei^te îndoielile privitoare la armi-iţifi. Louailinl de miniştri s’a amânat, Tnd-că Muaurus paţa nn a primit âncă rncţiouf. Constaallaepol, 8 Ianuarie. Icind Porţii impărt&şire despre ree-fnl Roşiei la dopeşa de mijlocire a Kn- glitereî. Lavard s’a mărginit a declara că Roşia este gata a începe negoţiările di* recte pentru iocheiarea armistiţinlnl. 1 Belgrad, S Ianuarie. In nrm> ordinelor c&rtieralui general rneeec, sârbii vor ocupa Sophia. Afari de aceetea marele dnce a cernt ca 40,000 eerbl sS cooperez* cu trupele Ini Gnrko, spre a inaint* spre Ichtiman. Cartierul general sSrbcac se va muta la Sophia. L*ndra, 9 Ianuarie, ,Dailv-Telegraph‘ comunică din Pera, că nota prin care Englitera sfătneţte pe Poartă a încheia armistiţiul, a sosit la Constau tinopol. 8t- Petersborjţ, 9 Ianuarie. .Agenţia rusească* ice că e probabil că toate puterile a îi sfătuit pe turci a in-oepe negoţierl directe cn Rusia de oare-ce nn poate să Sflepte ajutor de la nici o putere. Constantinopol, 9 Ianuarie. S'a luat hotărire relativ la negoţiările de armistiţiu pi Server-paşj a adresat lui Mnsurne-psfa o depepă in care 'I insărci neaaă a ruga pe lordnl Derby a se înţelege ca Rusia asupra condiţinnilor de armistiţiu. Lordul Derby a respnns, c& Rusia nu ar primi o asemenea cerere din partea Engliterel fi că Englitera sfătaieţte pe Poartă a intra in negoţierl directe cn Rneia. Urmând sfatnl Engliterel, Poarta se adresează direct către Rnsia fi Renf-paţa pleacă ca împuternicit special ta cartierul general rneesc. Ceaataatlnepel, 10 Ianuarie. Sultanul a ordonat aă se întrebe comandanţii ruseşti din Asia fi Europa, unde fi când se pot tntetni cn plenipontenţiarii turceţtl spre a discuta condiţinnile armistiţiului. Plenipotenţiarii turceptl sunt: Renf paşa, care a plecat la Vama, pentru armata de la Dunăre; Mehemed Aii paşa, care a luat comanda trapelor din Balcani, pentru trupele din Romeliaşi Ismail paşa pentru trupele din Asia. Snleiman papa a fost chiămat la Constantinopol spre a ti traa la răspundere pentru înţelegerea sa cn Midhatiptil. C«nstantlnopol, 10 Ianuarie. Respnnsal Rusiei privitor la condiţia-nile pi dnrata armistiţiului nn a sosit incă. Poarta cere doue Innî. Constantinopol. 10 Ianuarie. Se zice că Rnsia primeşte in principia armistiţiul dar pe mai puţin de cut donS luni. Alte condiţinnl nn sânt incă cunoscute. înainte de plecare, Mehemed Aii va avei o întrevedere cn Sultanul. SGIRl TELEGRAFICE ALE „TIMPULUI" (Agonia Havas). — Ssrvioiut I, |t !2 isnusrle. 4 srs seira. ^°istantlsopol, 11 Ianuarie. In batal imperial ««re nnmişta pe marele-vizir şi pe miniştri, sSnltannl zice : ,Ur&vitfttaa împrejurărilor actuale a necesitat aceste schimbări, cn to%te eă suuteni pe deplin mulţumiţi de Edhem-paşa, a căruia sănătate reclamă odinnă.* Snltanul atrage apoi luarea aminte a-snpra înaintării armatei ruseşti, şi urmează: *cu toate isbânzile noastre de la începui, am ajuns la resultate rele în urma greşelilor făcute de câţi-va comandanţi cari vor fi judecaţi dupe resboiD.* Sultanul adaugă că va face recurs la miniştri spre a renaBce încrederea şiT invită a ţine seamă de sfaturile poterilor amice spre a garanta integritatea şi independenţa Turciei. — Serviciul ds la 12 Ianuarie 8 ore ssara — Londra, 12 Ianuarie. Gnzetele de astă dimineaţă publică o scrisoare ad-lnî Rnchbnch către alegătorii săi, asupra cestieî Orientului. Această scrisoare zice că rfesboiul este forţaniento nedrept diu partea Rusiei. Ea declară că Anglia ar trebni să refuse orî-ce sprijin atât Tqî-ciei cât şi Rusiei; dar dă k8 se înţeleagă lămurit că orî-ce crescere teritorială ar deveni un ,Casus Belii.* >Dailv-TelegrapJi* zice eă neputinţa de a apăra Adrianopol este up ce stabilit. Coiitantlnopol, 12 Ianuarie. Nnmeroşî emigraţi soseBC mereQ la Con-stantinopoî. Mokhtar-paşa a mers să inspecteze întăritnrile capitalei. Gazatele vorbesc de o mare bătae ce s’ar fi dat la Tatar-Bs/.argik. — Serviciul de la 13 Ianuarie, 9 ore dimineaţa. — Londra, 12 Iunuvie Se telegrafiav.ă din Athena ziarului >Ti-mes>: Crisa ministerială contionă. Cabinetul este în deplină reunire asjupra rea-boiului eventual. Opinia publică este foarte aţâţată. Constantinopol, l2 Ianuarie. DapA primirea respunsuluî Rusiei, relativ la bîzele preliminarii de pace, bo vot trimite delegaţi la cartierul general rus, spre a pune la care definitiv cestinnile ce priveBC arraietiţinl. Un nnmăr foarte mare de emigraţi a sosit. Aceşti emigraţi vin mal cu seamă de la Filipopol. BOCURESCI :! IANUARIE „Prinsa* reproduce o serie de articole din 1870—187] prin care se demonstri In modul ce! mal pipăit că iriţiativa ideii Independenţei a părţi ne Partidului Conservator al căruia ,1’ressa" era pe atunelunicul organ. — Această măreaţă şi nobilă idee care a fost pusă Înainte de conservatori, aplicată de dtmşil prin lncheerea tratatelor de comercifl, şi al cărui triumf definitiv se dato-reşte oştire! organisată, instruită şi armată tot de un ministru conservator, soarta oarbă şi nedreaptă a voit ca să se realiseze, graţie unor împrejurări estraordinare sub guvernul acelor, care nu număr n’aO făcut nimii'.a pentru dt'nsa dar au luptat din rfisputerl ca să’I lmpe-dice realisarea. El nă combătut-oj In ziarele lor, el aă ridiculisat'o In pamfletele lor, 1) el afi atacat tra ţaţele de comerciă, şi printr'o abe-raţiuue, o Indrăsneală ne mai pomenită au cutesat să înfăţişeze ca operă de trădare una din cele mal strălucite victorii diplomatice care s'a obţinut vre-o dată ; el afi combătut clieltuelile pentru armată, concentrările şi tot ce a făcut din soldaţii de paradă de altă dată, armata de la Plevna şi de la Griviţa. El, In fine, proclamaţi necesitatea de a ne ţine legaţi de Turcia, inven tafi o pretinsă politică occidentală care de la 1870 —1871 nu mai e-sista, el trimetenfi la Constantinopol pe Mazar-Paşa, el felicitaţi sus şi tare prin acte publice pe un ministru turc care se Împotrivea din toate puterile, cum era datoria lui de turc, estensiuuel drepturilor şi privilegielor nnţiunel roraăne guvernată de conservatori. Ajunşi la guvern, desfiinţaţi armata prin budget, suprimaţi recru taţiunea Intr’un an ca 18?(i. şi a-nunţaft vânzarea prin mezat a efectelor de Îmbrăcăminte, peste puţin poate şi a armelor pe care le ţi neafi măinf de Romănf. In căte-va luni Insă, ordine se vede venite din afară şi dorinţa de a se menţine cu orî-ce preţ la acea putere, isvor de beneficiurl băneşti pentru clica ca-tilinară pe care o represintă, II făcea să schimbe cu totul politica turcească In numele căreia ajunseseră la putere. Insă ca toate fiinţele servile conduse de interese iar nu de princi-piurl, el fură tot aşa de esageraţl filo-ruşl căt fuseseră de supuşi şi umili filo-turcl. Intrară în re3bel, fapt care se putea foarte bine aproba şi sprijini, dară intrară cu o armată nepregătită cu nimic graţie ineptei şi şi culpabilei lor administraţiunl , şi fără nici o convenţiune stipulăm! şi marginea sacrificiurilor şi Întinderea beneficiilor pentru romănl, mulţumită închinatei lor diplomaţii. Întrebaţi de preâa conservatoare, dacă afi vre-un tratat cu Împărăţia alătur, a de care luptafl. el respunseră cu cutezanţă că, acea Împărăţie nu putea să trateze cu un stat care este Incă vasal, şi adâogănd la a-această umilă mărturisire linguşiri făţarnice pentru puternicul suveran ce ocupa Romănia şi Turcia cu cinci sute de inii de oameni; adăogafi A ei nu fac insulta generosului Tp'al cere -apis, amanet etc.; cu/aceste Indrăsneţe cuvinte el .te voit să lnchiză gura eonservatojrior, puiudu-I intre necesitatea de a tăcea şi pericolul de a vorbi displăcând ast- --------------- / 1). Orl-rin* ijl aduro aminte r-ynlul CH ttpd 11* tlpinrt ri* ciiRPtnl patriotici1 'Ic «pirita! distins car* «aii rt'plutîtcu D*n« mirenii. fel împăratului a tot puternic care ţine In măinile sale destinurile Orientului. Parada (apărarea) era dibăcie demnă de acea slugărească abilitate iu care cel mal mulţi dintr'ănşil afi fost crescuţi. Nici o-dată Insă nu s'a pus Înainte o tactică mai bassă şi mal neptă. Dacă eram un stat vasal cu care nu se putea tra*--' ce Russia a făcut co comerţ subscris sr Catargi de Insus ^.ea Sa îm- păratul Alexandru alăturea cu M. Sa Domnitorul i Seim că s’a făcut pentru aceasta mari dificultăţi. Insă insistenţa respectuoasă dară fermă a conservatorilor a Invins atuncia scrupul»-rile cancelariei ruseşti, şi apelul făcut la mărinimia împăratului a fost ascultat, şi cănd 1 Cănd Rusia tratănd cu noi ne acorda o concesiune diplomatică pur şi simplu fără să ne ceară In schimb nici aur nici sânge. Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră In acţiune guvernul rus a iscălit cu noi con-venţiunea pentru trecerea armatei, In care se stipulează condiţiunl curat politice cum este integritatea teri-torulul î Eată ce s a făcut cănd era vorba din partea noastră de o neutralitate bine-voitoare. Şi astăzi cănd M. Sa Ţarul hn-părţ-şte cu oştirea romănă perico-colele şi privaţinnile resboiulul, când primeşte decoraţiunea şi medalia virtuţel a Statului Romăn , cănd acordă suveranului nostru distincţiunl care nu se dafi de căt suveranului unul stat independent când ni se prodigă onorurile şi decoraţiunile. Trop de fleurs, trop de fleurs. am putea striga, diplomaţia roşie ne declară că suntem stat vasal şi că nu putem trata. Aşa dară cănd vine vorba de interese positivo, la un tratat in formă, d-nil Cogălniceani’0 şi Rosetti ne spun neted unul A tribună, altul In ziar. că nu u^'MI trata, că suntem un stat^^-că ce este mal prudent ’* nP Incredem generosităţel^ ** Ţarului. Şi noi avem cea ra/'deplină încredere in această u»mei*ositate şi bună voinţă proverb**^- Insă este oare sigur că biim^'ntil personală a ■’ i stăţel vft P!1tea tot-d'aun, triuojmiaro de disposiţiunile guv ( sfifi, de interesele Imperii?, midităţile diplomaţiei, de op-poporului rus! Nu ne-a declarat suşl Rontltnul care de la un timp coace are aerul duse face .Mouito. oficial* al siiuţimintelor celor m intime şi celor mal personale . Maiestăţel Sale, că Majestat.ea Sa dorea acest resbel şi că a cedat m cărei generale a opiniei In Rus Eată dară uu punct In care i inţa personala a M. Sale a red unor înalte consideraţiunl. |>e lftm, A r. TIMPUL aceasta organul ultra-constituţionalpe alta mal nelDţeleasA. De cAndPost de vice-cancelar imperial. Pen- al d-lul C. A. Kosetti, găseşte comod de a adăposti respon-iai ilitatai gu Ternului roşu la nisce Înălţimi unde crede eă este grefl de a veni cine vn să o caute. Insă «ceartă tactici laşă nu trebue să isbute&s» ă RomAnil cunosc pe M. Sa ca un nobil şi generos suveran. A «menea cunosc guvernul rusesc ca guvernul unei puteri amice. InsA nimic mal mult. El n’afi nimic a face nici cu o personalitate prea InaltA ca sA fie pusA In joc, şi a cArei nume In a ceste cestiunl ne-a silit sA-l pronun ţAm numai făţArnicia care nu re» pectA nimic a d-lul C. A. Rosetti Asemenea RomAnil n’afi nici o vorbi cu guvernul rusesc care este, credem, InsArcinat cu interesele imperiului şi ale poporului rusesc, iar nici decum cu afacerile RomAniel RomAnil afi a face cu guvernul ro minesc, cu d. RrAtianu ministru de resbel, cu d. CogAlniceanu, ministru al afacerilor striine, cu d. C. A. Rosetti, preşedinte al Camerei şi inspirator al guvernului. Aveam darA dreptnl sA'I întrebăm şi erafi datori sA ne răspunzi. Ce mfiaurl aţi luaţi ce convenţiunl aţi încheiat! cum credeţi la tncheiarea pAcel sA apăraţi interesele ţării I D-lor ne-afi răspuns curat şi cimplu ci mei una, şi ne-aâ trimis si ne adreeAm la generozitatea unul guvern străin. N. se pare cA răspunsul a fost categoric. Ne pare şi noă bine căci istoria U va Înregistra. Daci dar RomAnia nu va eşi din acest resbel cu nici un avantagifi safi cu avan-tagiurl disproporţionate cu riscurile şi cheltuelile sale, responsabilitatea va privi pe aceşti miniştri inepţi şi slugarnici care n’afi ştiut a vorbi şi a stipula tn numele unul popor liber şi stApAn pe sine. — Dar dacA din contrA RomAnia va (Aştiga ceva safl tn privinţa teritoriului, safi a drepturilor sale, dacA va eşi pentru dănsa de aci integritatea sa ca teritoriu şi ca naţiune o Independenţi asigurată » garantată, atunci iarăşi nu avem nici o recunoştinţă pentru miniştrii de astăzi. cAcI el înşişi afi declarat cA, n'afi făcut nimic pentru aceasta şi că toate sunt datorite generositAţel unei puteri străine. Pentru dăn>siel Asiatice, redusă la pateri neinde-•tolu0ftrP( aTea ei eeză Jn mâinile Tartarilor, f., mal 'naiote de-a fi pntnt fi luată înapoi, ni^e|« duce fratele Împărat o lai ar fi foet dat îl râs bona rea Ini Ivan Ogareff. Ce ee făc«â 6t,hail Strogoff? Era in sfârşit plece enb greutatea atâtor eercirl ? Se socotea ca In vina prin •cest şir de întâmplări rele cari, de la nenorocirea de la lskhim mergeaâ merefi din mal răfi ? Avea eâ-şl socotească partida ea perdntl> misiunea ueajongă şi sarcina peste putinţă de împlinit f Mihail Strogoff en nnul din acei oa meni cari nu se opresc in loc decât numai când cad morţi. Dar el trăia, nn fusese nici chiar rănit; acriaoarea impară teaecă era merefi asupra lui şi incognitul aefi nn fneeae descoperit. Fără îndoială, el ee număra printre priaonieril pe cari tartarii ii târafi ca pe nişte rite; dar a propiându-se de Tomak, el ee apropia aae menea ai de Irknţek. In sfârşit, densul mergea tot merefi cn mult înaintea Ini Ivan Ogareflf — Voifi ajunge, Işl zicea el intr'ona. Şi, de la întâmplarea din Kolivan, toată viaţa lnl ae concentra In această aingnră gândire : aă ae vază iar liber! Cam era eă scape oare din mâinile soldaţilor Emirului? Când va veni moroentnl avea aă vază. Tabăra lnl Feofar Khan înfăţişa o privit» mărvaţâ Numeroase corturi, făcute de pef, de păală safi stofe de mătase, sclipeaţi la lamina soarelui. înaltele coade ce împinaO «ârfurile lor conice ee clitinafi In mijlocol etiadardelor şi eteagnrilor en feţe mnlte, din aceste corturi, cele mal mnlte erafi ale 8«i*iîoc şi Hogilor care eunt cel d’ântâifi afetuid din Khanat. En cort apeoiai împodobit ca o coadă de oal care încolăci ti pe beţe roşii şi albe cn meştfşug împletite, arăta înaltul rang al acestor căpetenii tartare. Apoi, cât iţi lua ochii, ae înălţaţi tn eftmpie mii de acele corturi tareomane oe ae numesc Karaat şi care fuaeeeră cărate en cămile Lagărul coprindea cel puţin o antă cincizeci de mi! de soldaţi, atât pedeatraşl cât şi călăraşi, aaemănaţl sub nomele de Ala-mani. Printre el şi ca tipuri mal Inaem-nate din Turkeatan ae deoaibeafl mal ln-teifl de toate, acel Tagiki, en trlaarl regalate, pielea albă, talia tualtă, ochii şi pernl negri şi «ari formafl groanl armatei tartare şi ale oărora Kbanaturi, Khokhan-dnl şi Khonduznl dedeeeră nn contingent aproape de o potrivă cn acel al Bokharel. Apoi la aoeştl Tagiki ee adăogat alte tipnrl de acele rase deosebite ce loc nea* io Torkestan aafi a căror ţară natală migiaşe en acest Khanat. Aceştia erai * •" b ki, mici la talii, barbă roşie, ademenea ca aceia care se paeeeeră în goaa* I®* ^l_ hail StiogofT Apoi Kirkizi oo fiaţ» emeadă tocmai ca a calmucilor, Imbrăo*ţUn mmo" tale de bumbac anii purtând eoliţă, arc şi igeţl de fabricaţi ane aeiatieă, alţii mănoind ■abia, pnaca cu cremene şi *t*Astuti mie toporaş cu coadă scurtă care nu faoe de eât rlnl de moarta. Erafi Mongoli, talie r gru şi împletit Intr'o â pe ipate, obrat rotund, o 1 ,n şi viol, bărbi rară, îmbrăcaţi In * uankin albastra tivit co negre, încinşi ciagitorl de pele cm paftale de argimt, purtând in cap eâcioll de mătase en bk pe mărgini şi cn trai panglice care fâiafi la spate. In afârşit ■« v^deafi aci şi Afgaal ea { lea arămiearab^â® tipnl primitiv alfr* selor rase critice, şi taroomanl eo oK egătaţl la *»rl ae pare eă lipeeae pleopela toţi in^ţ1 *nb steag ui Emirului, aă da ineendiatori şi de jefuitori- lângă aceşti soldaţi liberi, M bqi *eă nn număr oare-care de soldaţi eeh mai eu daowbire peruani, pe oare *1 mandafi ofiţeri de aceiaşi origini şi e nn erafi cel mal puţin preţuiţi din arat lnl Feofar-Khan. Să ae adaoge la aceasta ai ovrei ee slnleafi ea elngi, încinşi pe en o sfoară, purtând pe cap In 1'» turban, care le era oprit, mici căciuli postav închis; ai m adeege Ia acest I meş baimeş câte-va ente de Bkaieed« nn fel de religioşi cerşetori en in bucăţi pe care le aeop^ o pala de TIMPUL ITALIENII IN ROMA Rom» nu s'aB zidit intr-o zi, de aceea aici a'ad putnt schimba tn fapte ani, de când e capitala regatului Italiei. Italienii se poate zioe, ci locniesc numai Iu Roma ca intr-o ţară străină. Rebele însn-şl este nu musafir iu (Juirinal, care nn prea e aşezat de cit intr'un mod foarte mediocru. De la Piazza del Popolo plini la Piazza de Veneţia vel ciuta tu zadar o schimbare, care s'arate oi Roma nn mai e papali. Adsrirat, oi populaţia a'a sporit de la 170,000 la 250,000 de oameni, dar noii Teşiţi sunt mai mult amploiaţi, dintre sari puţini fi-afi adus familiile cu sine fi fi aial pnţinl înci »B foet tn stare de-a | 0 statornici aici. Ei trlieso pe cit pot, iu ' drumul de fier fi nu petreo in Roma, ci intr'un soiB de oraf noB, pe care 1-aB elidik pentru ei pe muntele eaqnilin in «aţa dimburilor albanice ; nn oraf noB cu oliţele drepte ca băţul , cu răspântiile drept-unghiulare de-o arătare fi de un caracter cn totul 'deosebit. Romanii nu-meso orafnl Bnznrropolis. Cu nnmele Bu-turro, de origine necunoscuţi, atât Roma-ail cât fi Florentinii aB apooat a porecli nu numai pe Piemontejl, dar pe toţi Italienii de nord, pentru a-I deosebi de Nea-politanl, Toscani fi Sicilieni. Multe s'aB schimbat in Roma. Se văd mit pnţint călugări pe uliţă şi cerfetoril sfi dispărut aproape ; paragini e mal neted fi mal curat, măturătorii de uliţî sunt ocupaţi zioa fi noaptea. Multe case s’aii mai adaos ou câte unul s'aB doni caturi, dar toate sunt văruite din proaspăt spre marea desperare a d-nilor profesori de e-stetieă Ilare fi âregororius. Arem apoi o adevărată risipă de gaz aeriform, mal ales Iu Corso fi pe Piazza Colonna; fnrturl fi ucideri Be comit eu mult mal puţine; siguranţa publică creflte In aceeafi proporţie, in care scade puteroa armată, eăcl garnizoana de aetă-zl nn treoe peste 8000 de oameni, pe eând înainte garnizoana n'a foet nici o-4ată mal mică de 20—25,000 de oameni, ohiar în vremea când Cardinalul Antonelli declară, li se poate lipsi de Franeest fi când nu mal rămăsese la dispoziţia generalului cancelarii! de cât legiunea din Antibee fi voluntarii zuavl al Papei. Dar toate reformele acestea datează In mare parte dintr-o epocă, dinaintea schimbării politice. Ancă incinte de intrarea Italienilor în Roma se introdusese monetele papale de doi franci, se înlăturară movilele de gunoi din strade, ie introduseră trăsurile nouă deschise fi aproape toate încercările acestea de reformă i'afi făont sub auspieiele ,'aristocrati-eulnlfi iudărătr cuini prelat belgian Mod-■igniore îi Dar adevăratul caracter eschimbat. Armele Papei ia portarul palatului de pe c de cât o bucată de pânză pune, cum că în palatul con-eeidează astăzi, ministerial al Italici. In apartamentele ale residenţel regeftl aB tviose inscripţii, aceleafl >ăstrate la locul lor cu In şalele mari ale ca-deschid în sezonnl de le municipale, se invâr-pestriţ tineri ofiţeri ita-itele ambasadorilor stră- iul împrejurul atatnetor colosale u vechilor Papi din familiile Barberini fi Farnene fi se joacă polon fi vals în faţa minunatelor frescuri, cari înfăţişează mucenicia sfinţilor safi choruri fericite de serafimi cu toate tainele Olimpulul cntolic. La ocuparea capitalei lumii, Italienii nn s'aB făcut vinovaţi de nici nu a t iIh vniul V ,m; întreaga aruie de duo Ură publici 'fi de amploiaţi, rege, curte fi parlament ar pn-ten să dispară intr'o bonă dimineaţă, atinfl ou varga magică fi n’ar rămâne nici o urmă, c’ar fi fost vr-o dată pe aici. Nici 0 urmă nu s'ar vedea iu Monte Citorio san tn Palnzzo Madama snB iu sala Mu-nioa lunga (mânecă lungă), nioî Jiu acel fir de 70 de chilii in palatul de pe Monte Cavallo, unde «făntnl ColegiB se poate ivi tn orice moment, psntrucu după moartea Ini Pin al IX, să aleagă uu noB Pafă, nude cardinalii ar găsi fi astăzi > Jiimări-le predecesorilor lor fi in cămin cenufa ţidolelor de vot, al căror fam ar&taJinu-inte mulţimii adunate fi nerăbdătoare, că nici nuni dintre candidaţi n’aB fost ins-trunit majoritatea csrută şi că trebne a se face o nouă alegere. Respectai caracteristic al italienilor pentru trecutul lor, oart'I deonibeşte in mod favorabil de războiul ufor, pe care republicanii francesl 1’uB pornit împroliva propriei lor istorii fi proprielor lor monumente, aprinzeud Tuileriile fi resturnând columna Venddme; acest respect se .duce poate prea departe, căci pretntindenea, dar mal cu Seamă in ţările de la snd, oamenii se impresionează uşor de emblemele văzute; credinţa lor se întemeiază pe semne este-lioare fi nn vor privi ca permanentă nioî o instituţie, care arată fi afectează aproape un caracter timporal. Pi as al IX zicea de obiceiB despre poporal roman, că e ,di Fondo pontificio*, adică se ţine de mofie şi aşezarea papilor. Poporul roman nu iubefte pe Papă, precum s’aB arătat aceasta prea adese-orl: poporul urnfte guverunl papal; n'afi ridicat un deget pentru a’l apăr»; aB salutat cn bucurie neprefăcută căderea guvernului papal; s’aB bucurat de contopiră» cn fraţii italieni; aB fost mândra c'afi (ost ridicat in capul unei naţii emancipate. Dar res-turnarea momentană, făcută cu blândeţe fi sfială, aB surprins fi aB dssamăgit. Noul rege al Romei a amânat întoarcerea sa cât a putut de mult, ş’apol a venit aproape tiptil pe o portiţă aecuusă. Regele se simţea neliniftit fi ne'ndemnnă, ca fi etnd ar fi fost usurpator. Pap» '1 privea cu fruntea increţită, gazetele clericale ’1 bat-jocoreaB. Prinţilor fi princeseior li se închidea 3 uşile biserilor înaintea nasului şi preoţii 'fi permiteau să facă alusu necuviincioase asupra unei femei regale, de ale cărit virtuţi italieni se mândresc tot atât de mult, ca fi de frumuseţea fi de graţia persoanei eale. Regele ineufî se arăta foarte arare-orl fi oamenii de stat străini vorbesc până «BtăzI de Vatican, ca de adevărata ,Curte a Romei* fi sub conducerea Franţei a acreditat câta uu ,uunţiB* la curtea Papei, fi câte un ,ambasador* numai pe lângă regele, iu cât uu mai remâaea nici o îndoială, cine e privit de cea d’ântâiă persoană in Roma fi cui i |se ouvin ono-rile eele mai mari. Toate nimicurile arată, ce ciudată e si- tuaţia. Treci pe lângă sute de prăvălii cu obiecte de artă şi la nici una nn lip-bbbc fotografiile Papei în tonte atitudi-mile—papa şezând, papa în picioare, papa ostenit de biue-cnventărl rezemandn'fl bărbia pe trei degete a mânii drepte, papa iu vestminte alb", papa iu vestminte purpurii, papa In co domni eăB de stat cu ţara iu cap—pretatindenea acelaf chip fi aoeiuşî faţă in toate ntitndinile; cu fignra Ini Victor Kui .aunel nici măcar o biată ■:.ntâ il» vi. iă, ni-.i cu lig.iii, iii'or soi, nici ou ac ea a frumo -eî ,i încântătoarei sale mir ' . Pap» ţi mini ■ de rât Papa! Fenomenul o foarte natural, căeî negustorii sunt negustori şi nn espun de cât marfa, despre care ştifi, că se cuntă — şi in această vreme ei nu văd de cât preoţi şi pelerini străini pe nliţi ; e carnavalul, în care se reud măştile papei. Toate acelea dovedese poziţia falsă iu care s’aB pus regele şi poporal italian, un pentru c’aB venit In Roma, ci pentrn u’aB intrat cn atâta preget şi sfială. Papa are o mulţime de avânt ij-faţă cu regele ; Vaticanul stă iu legături cu scara de din dos a CŞuirinalnlnl. t!ăautorii» secretă n regelui cn Rosina, Cont ssa de Miriliore, n’afi fost bino-onveutită de Cat de nn singur preot la anul 18G7 iu San Rossore lângă Pisa, dar n'aB fost legalizată nici odată prin neapăratul contract civil fi prin ceremonii. Papa aB declarat căsătoria valabilă şi aB însărcinat pe duhovnicul deniei, ca sb-î spue Rovinei ,Maiestatea Voastră*, un titlu, pe cari fi miniştrii coroanei cn uldranidicvlnl Nico-tera in frunte, i-l JaB din toată inima. Acnm şapte ani Italienii aB spus prin gnra reg Iul lor: ,Snntam in Roma fi vom remânea in Roma* şi ar fi nn act de inaltă trădare de a se indoi despre stabilirea regalităţii italiane saB de a vorbi despre reînvierea poterii lumeşti a Papei in sfântnl oraf. Şi într'adevSr, dacă Italienii ar pierde o palmă din păraăntnl, pe care cer şi pă meat s'aB nnit să li l dee, aceasta un s’ar putea întâmpla de cât prin vina lor proprie. Pe câtă vreme alegători fi deputaţi ifl vor fice ca sfinţenie datoria, pe câtă vreme legea va fi sfântă in ochii poporului şi regenţii ţării — miniştrii, prefecţi fi toată administraţia — vor fi cu minţi fi hirnici, probi şi uedefăimaţi, până a-tancsa ţara are perspectiva de a rămâne nnită şi porţile nltra-montanismulul nn vor putea nimic irtipmtiva ei. Dar eutîSn-tnl .uicî odată* ar trebui să lipsească din dicţionarul italienesc şi să Se lăsat în seama imperitlismulni din Franţa. Cuvântai tnrceso ,bakalum* adică ,vom vedea* mai potrivit cn nn popor, care ştie prea bine, că toate câte s'nB făcnt se pot face nefăcute şi care n'aB uitat, că aB mai fost Papi, alungaţi din Italia şi din Ronm, şi Papi, cari sfi venit înapoi la Roma şi aB fost reinstalaţi iu demnitatea lor. De o cam-dută iură e trist şi de răB augur Să vezi, că tn şapte ani nu s’aB făcut nimic pentrn a italieni?.» Roma safi pentrn a atrage Italia la Roma. Nn cunoaştem pe nici nu indigen, mai ales din provinciile de Nord (exceptând pe deputaţii Brnglio şi Bonghi) cari să-şi ti cumpărat sifl să-şî fi clădit o casă, o vilă, o aşezare statornică în Roma. Nu cunoaştem pe nici nn impiegat pnblic, de la rege începând şi până la cel din nrmă Bervitor din camera depntaţilor, cere să voiască să rămâe mai rnnlt in Roma, de onm il silesc dmtoriele funcţiunii snle. Italienii Sunt poate ungurii oameni din lume, cărora Roma nu le plece. AB strigat dnpă dâusa ca după lună. El aB ştint, că numai prin ocnpan a oraşului se pune capăt certei dintre biserică şi stat spre folosul lor şi el altor»; afi proclamat Roma de capi tuli a lor; aB incorcat cucerirea el prin întreprinderile de la Aspromonte şi Montana; aB dorit-o, aB zis *Roma suB moartea!! şi astăzi o aB; dar convingerea, că italienii vor şi păstra-o nn e destnl de îurăilâ:inată în capetele şi inimele Roma n!’ r. Şi cum ar şi fi inrudScinltă, pe câtă vreme văd la picioarele Pupei pelerini şi aur din toate unghiurile pământului, pe când iscălitura regelui nu stă de cât pe banii lor de hârtie depreciaţi; pe cută vreme Europa catolică şi cea protestantă chiar, însoţeşte cn nn interes, oe o-prişte resnfl iraa, şansele viitorulni Conclave şi nlegeren ‘şeubnlui şerbilor,, care are ppol autoritatea ‘rugelul regilor, P Onm pot cr.de Romanii in trăinicia re-gatnlni, când principii şi nobilii lor rS-mâu departe a lat de rege cât şi de cabinet şi când nici unul din aristocraţii din Nord saB din Sud nn s’arată dispns a a-doce la Roma o parte din strălucirea şi Im viaţa lor luxurioasă, cari in toate ţările disting residenţa guvernului şi centrul vieţii naţionale de cele-l'aite oraşe ? ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havas). de cât o» legate eâte z 1 zoa o idee aproape s grămădirl de tri-) snb nnmele de carate tartare. i tir* a om» aiaaarbali fi iBMMiarie. faş* (tarata tea. dtf*UiumU rm ■ ******, rpmemerm mimtOni _________ ___________________ ________ prim şi/« imfietmmnpmtle de tiomeckk fi it in Ioana* mbi pr naiâ Urna «■. i T r ■ • , iu railr ■«> rrbrlLe wail ■•diieaie raşeie, u mxţ r rar laşi •imrrriit irM 4era»il 4rlmdM ItcAra talreteaiaţiadaa*, a« tnU adrMra *4 rai lan le m imo(W£U iBgrt«a*rea Miria>t pirruaş «••••ewaţ I (tarar! la dtaaa «•• *le«eal6 rtfinurt ţ> eemrrvaioră aid UakLllU Ordalii a «a pnmeimmirfe pharmmik GaDUUILTaC? 'HiiKIli i Pi pjlules HINDI 01 lOOHI OE FED SI DE IIDCIIESI Iar(!eariiim «ţa de fr*ţae*ii a hagardarl dr i«iar dr ţrilor*4 erllarfl «ai diuiaşi. Hernie dr adar de ■pi -i de m**ş****H dc lana da iau.' i (■pliarşir ictili • mm vta« e*a .. o, ■«, . **. • tadiţiiae ţi «*ir an eni e* explici rffteanUUa lari aaiaa* ' a alt, iifuri la im! dauaa la efjettlarii itmpkaitee, rrofm- idme, rarAtUna ţi nlar«Mţr r4eu.*eai4, ş*tiri, N«r*f*lanU(*# la ««iiUnufliiar, *« aertdmlMe tfpktltwt mmutfuemMe ţi mi alrsi'i la Ini tuta penada alr meleiutrrt dr pftk. — ftayeti tt • pnmctpmiei* pÂanaM-.i CE SE POATE CAPATA PRH1BL’ U PBAmd LA DESTiCERIi SFEClAUTillUR IN PaNZaRIA LINGERIA DIN VIENA Peatra Ptatra Paalra Plalre Caltt ■•*••61,1 Ptlala „DkIi" 1 fraa» t Pa a ta Im add I CaautM da Picbet da 4m4. K Iraaal 0 alaaţâ ia OitoN aaglaa. 4 Iraaal M bani ; I şlreeb !•■■■• hârbitaşti. I Iraaal: I şereebi ■aaehate ari ca tacaa. " ' 4 galere pntri bArhmţl de «Jaadi fi*A. ll (iiJtrt regi, la ori oara fuoa |i airia*. 4 pArecbl «enfl pitulau. 4 guler* uaderae pMtra diai, dupt *Jo*«r« ll batiat* alb* de pAaaft aderdrati. ia b*ti*M bia* aolorat* linia (i ipblata. « proadpe de piui «urat!. 4 parreta da aut da piui adaidaatl. II facerţr albe da oeaiQ. 1 agi uoderaA, nupli add brodaţi. I batiat* m noaogTame la brodat*. I batiati fraaorei la brodaţi «a daatala. Paatru S i fraael: 1 eoraet da daut Peatra 4>/« fraael 0 «iaufi da atpla da Iun Peatra I fraael S orptail la brodată peatra Unişi da bir baţi l ftiali de pichet dr tarat. 1 cauiii nolerm brodat. I Taţi da aut coloraţi ea eiaearl. paatru eaft. 1 einitţâ aed o pereche de nant de dani, Mftl brodale. t fuktt roatun ptiaee. I hocati Tulpaa. 4? da ce|l — I bec*li Cbdaa ireaţuaec Paalra 10 Iraaal: t baaalâ Rebe IWiiii «■ tarea aaalaar Paalra tt U tr>a«i I Waati TarUa aaflea de I aaţl ’Mtra 20 Iraaal : 24 aeţl Piabat Paalra S—12 Iraaal 0 HaMli acă a paraeba da naua da Mad Peatra la tk fraael : 1 beeati pbaat da iaaibarg, da M 4t eo|l. Peatra M ia fraa-1 : 1 huaatt pi* ai de Bel fi a de 6d eoţf Peatra 15 108 fraael : 1 bucali piaei Coroaa da &• coţi. Peatra lll SIO fraael: 1 bucali Toile Batiatr rraaca*. Ppntro li -L'i franrl Plapâinl de lt>* fort# floe ilari da trliaaMa «aaţtaaala ta gitaşta lal-d a-aaa traştari aiuplaeta Calea Moce^iil Poliţai „Darii' Cauiifiltdu dlalriai* latalit* aa praţel raapaaiir aa *ar al ea tea toarte frabwa ataainaaiai a—— - Iiiimtuii .........................................—--1 Peatra i fn Paalra 4 fraael : Peatra 4 fraael : Peatra 1 fraael s Peatra b fraael : Ptalra ft fraaai: Peatra I fraael: Ptatra I fraael: Paalra k fraael: Peatra I fraael : Peatra k fraael: Peatra I fraael: Peatra 8 fraael: Peatra i fraaei: Peatra k fraael: Peatra l fraael: Peatra 4 fr*ael Peatra 4 fraael Paalra 25 Ireac*. OPERILE MUSICALE laipnaiat* la adlţiuaaa adeti4 THIEL » i U. HONICH TiPISiiB SI DiraaiTOR Strada Stirtei-Vcia, 3 In dosul Teatrului Naţianal, ee reeoBiodi poatro Wie ItcrArile a ti* ţiWre de wria «B iU44t» « «t44444|4iat4|utfalMttt •ttiââşi II" B I J V a a i II III U I I I I * I ■ J *1 I I I I Im lin II Iii Iii iii II 5 'Vf troaaa ii ..... ^ p4,n ţ, y a/M£a I 2 Pbaanaeiea ’2 raa Riebolua, enara-aar ia Hroa. \ B-i h irmt eb-a îi «r i. - A eş t do oob iip*r fi m aflt da »4n-2. W. Xttraar, PbanaaeMD. 4«tfM »4Vl* aaMH)»Mi AHUNCIU IMPORTANT. V1CHID SI B^MOIITD IAGASIM CIL IA LA ST fiu A ALB SUB FIRMA j 0 Pi 0 fc H k T>tTTT TT>ţ» A Strada Car»! I N# i. (Cartaa feebie) rlt-i-ai* de SIg. Pra^ar Strada taral 1 N« . (Cirtaa Vechie) rls-d-fla de Slf Prag Am i6ra a iaaciiaţa pa oaor. PT. Pablia ei an-a aoait peatra aaaoanl da iarai ia bâ«al aMfbmMi di taailţUuata p—tm Bir ha II. Dama şi Capii, dapi faaoaala «ala dia ana*. — prac am şi bb mare traaaport de Citata lu#|i 4t Lak ratate, de iaahit ţi da Vaci. ca fi • ■tataia da Ciaeiac peatra ploa, prima caliUU aBcmanea şi Calaşi da Cami- ' Sab-aamaatal adae malţamirila mala oaor. PT. PaMic paalra îb- fH erodare ca • dat maaţio atal mala firma da aa iatarral da oara pui aeama a depui probe «afirmat* da fina eo'iuta a ea şi da afli ai tata» preţariior, «perind că şi da mu faaiata, bina-ToI al da eo a ca nai a«0 găeind tot-d'a-ana atât mărfuri laa şi faaonata căt şi praţorl fiSrta moderata Ca tdti fftrma PHILIIT BOLDSTEIV. NOI A PANORAMA aab daaamira» da GALERIE DE TABLOURI aoaită aeama şi aşejatl ia Strada B*Jre- dert M romi/ fotografei rf-JaM Mner. Bătăliile cele inul none ţi in-UmpUrile lumel. BâtAlia lângă Plevna. Luarea Gri viţel. Luarea stogului turcescu prin v6nătsrul I6n Grigorie. Resc-ila lucrătorilor căilor ferate In America etc. etc. Intrare* ente nniiinl -Vi bani CX7 CADOU Doctorul Ontp iSforam poblie că dl eoMaluţianl ■edieo-cbiror-gxaie 1» domiciliul atO din strada PftaU-nel dl, ta tola dilata da 1» ora 5 — 8 dapi Pantra od firi mijldoe ooaauitiţula vor fi gntnita. Iliîl I PaIA ••«■‘•1 ă- ralC* proriaorid Ia caaela rapaaaatalai Rădacana Dimitria, Strada Rad.-Vodă No. 17. (704-0) Gr. PREDOVITS PRIMUL DEP0SIT DE ZIARE X IST I -A. S S Y >«. 18, str*d* Mare No, I>. In Hanxl Turcesc l'inaîa Palatul Curtb AmfiM^TRATiti Ca oaura racomand raapactaoa oaor PabJic primei depo*it de jiarm ca am deaehta ia aeeet oraş, «iad aprorwioaat totd'e-Bae ca jaroalala cefe mal a of Tot-d'o-dată primaac abonamente, aaaaeiari fi reclama la diaree aic a mal joa noiabe: Timpul. Rmbuial, Praatd. T#la|r*pbal BamAaal L Ontul RamAtit Libari Oahal Gb'mpala Fiştra. ttoaa Ramfiaiai. Epuoba, Navaraaiyikj Taiafral Vastau, etc la carlnd primeac fi mal malt« falnrl de Clliadare R-jbAbo fi f'raaeea*. Rog raepectoe pa onor. Poblie a ml onora ca vieitilv D-*ar. Ci. Predotits. JJ J.R. FABRICA LAÎTIXXTJT'WlENnR BEKGfi J Hi KLSINGEK H FII la TIKNA, j faraiaexă contra caaa aad k coato, limbile la Visai î Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie căt mal rapada fi ia oala mal mari aaatlităţ. <63. 3-m m w utuumuu wwwwarwwwwww m m w’m 'm% FMA.RIwIA.OXA. LA wePERANTIA- M, CALPA MOOOţlACI, *4- DEPOUL MEDICAMENTE LD H FRANCţ>L Obiecte da Gaaeiac fi Articol# da Toalete - Aeemuea ea angajaşi a af*ctoa orl-ce comand a dia rteorial madicat. BRTJS. I - ( « i JOSEFGRUNBAUM XjJL BEIjXjB j ardiniere *i Calţal BtlrTirlalsl (I Stralel C«mI* br,r4„. -.*0 Aduc la cunoscinţ» onor. Public că miam asortat Magasinul cu MENCIUAFFE. PALTOANE â la OERBY şi COSTUME COMPLECTE PautalOne de fantasie din diverse 8toffa Tot de u-d&tft 1nştiinţe4 că am priimit CAMAiŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsista mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. «VOSBV faltr^BAt »* Faramonil Cărţii, .A LA BELLK JARDINIERE*, JG OIţul Bufumdulnl. » T»p< grafia Tbiul A Waiaa Palatul ,Daria*