>gc NAMENTELE JN TOATa ROMÂNIA IN STRĂINĂTATE : Jf;Stli'ţlDNI ŞI RECLAME: I (O litere- petit, pagina IV, 80 bani i. IU, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi Reclame 2 lei noi linia. (umăr în capitală 10 bani. DUMINECA, 10 SEPTEMBRE ANUL UI— 1878. ESS IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administra ^iel: Pftlatul ‘Dania,. AZSTTTTSraX iTţtX : 8e priimetc in străinătate: La D-nil Ilaatea-ttein ral* I0a3|* — aeniale .... 08l|* 98 (eciar rural . . 00 Vt 9l urban . . 84 V» — Ijsicipal al Capit S4>f-, — i iai 1...........17b — taa................. 220 — | mânia............80 — I»ici(ml ca premii — — mici............... 65 — luni.............98 30 — I...................Î29Î — | , ’ - ‘ 12211, mi|. Carnal de Vlena, 18 eeptembre Renta ungarii In aur .... 84 85 Bonuri de teiaur ung , I emil. llo 80 . , , II , 73 25 împrumutul auetr, in hârtie , 80 35 > . » argint . 62 — Renta austriaca in aur ... 71 36 Loae din 1868 .............. 110 75 Acţiunile b&ncel naţionale . . 781 — . , austr. de credit 230 50 . , ungare . 202 10 Argint..................... 100 35 Ducatul....................... 5 62 Napoleonul .................. fl 40 100 mkrol germane............ 57 95 Cnnal de Berlin, 20 eeptembre Acţiunile Căilor ferate române. 32 _ Obligaţiunile române 60/0 , . 82 73 Priorităţile C. fer. rom. 8P/« 84 50 Imprnmutul Oppenheim . , . 102 50 napoleonul...................16 30 Viena, termen lung . , . . . — — Parii , scurt .... 81 30 Caleadarul 4U«1 Dumineci, 10 Septembre. Patronul silei : Mart. Minodora. Râxăritul soarelui : 5 ore 44 inin. Apusul soarelui: 5 ore 50 clin. Pasele lunel: ultim cuarL PLE'JA iEA TRENURILOR Uncnresol — Harem Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— Ploescl ..... 9.10 n 12.00 Brăila...........1.53 n 5.45 Tocuciil.........4.38 n Roman............9.05 4 Suceava,sosire . .12.03 (J Bacaresc—VereloroTB Bucurescl..............7.40 Piteşti...............10.13 Slatina...............12.31 CraioTa.................2.20 Vârciorova, sosire , . 8. 10,40 /. Ctrtsfi. face observarea oficioasă, că Uni are intenţie să facă o schimbare tnonslul reprezentanţilor Austriei in uitate; noutăţile insă ce le dă acest relativ la act ste schimbări snnt prea ■purii. laş ziar primeţte din Belgrad ştirea, fcgi Loia a sosit in Zvornic. Paris, 19 septemvrie. facursal d-lnî Gambetta a hotărit o are la Bursă. Conitantlnipol, 19 septembre. 'işa din Scntari, ttmănda-se a nn fi lărit, a fugit la Ort cn escortă de nn ilion. Viena, 19 septembre. Mcială. — Luptele aii urmat in jnrnl «ţiului la 18 corent. General Zach a t doî şanţuri pe muntele Debeliaca. Ji k waplisa doă atacuri ala răsculaţilor 9 l*-l cauzat |<«ri!erl mari. I Perderila AnBtriacilor nu snnt încă cu-nll0-ent«. Grosul oştirilor din corpul al trei-4V , oare trecea prin Doboi, a sosit la Ura-iniţa, unde a aflat multe arme şi mnuiţii. (20 septembre, 8 ore seara.) Vlena 20 septembre. Se anunţă o schimbare in personalul di-omatic austriac. Londra, 20 septembre. Mom. Poţi zice, că Rusia a ordonat for* O Gacko. Acest oraş s'a snpns. Geueralo! Iovnnovicî va merge iu curănd spre Kortenice şi Klobok,. pe cari ăncă le ocupă insurgenţii. Atitudinea Muntenegrenilor e«te leala şi corectă. Autorităţile •'aă instalat peste tot fi administraţia politică s'a organizat. Generala) Stnbenranch vestefte din Ban-j'aluca că desarmerea s'a sfărfit in Priedjor. Paris, 20 septemvrie. Midat-paşa se va îmbarca sămbătă la Marsilia. Se desminte ştirea despre demisia d-lnl Saj, ministrul de finanţe. Clement Lturier, drputftt a morit. S'a răspândit vorba comcă creditul Lio-nez are sS emită nn impromnt de 50 milioane. Atena, 20 septembre Armata grecească se compnue din 40,000 oameni şi rezerva de 35,000. Belgrad, 70 septembre. In urma acţiunii concentrată a oştirilor anBtriace in ţinntnl Posavina, nişte bande nici de irsurgtnţi ab început să fugă peste grauiţa sărbeuscă. Acolo snnt dt-armaţi şi internaţi. Guvernul sărbesc a hotărit ca, daca va fi nevoie, să mai in tărească şirul oştirilor d'a lnngnl graniţei. BUCUREŞTI SAmb&tA O (‘-21) septt mbi« Lj ■î* 0 ciudaţi destăinuire ne-a adus zilele trecute. Un domn de Blovitz care de nu ne inşeliiu, ae chiamâ Oppert, e din orăşelul Blovitz din Boemia şi de confesiune mosaicâ a devenit cu vremea corespondent in Paris al ziarului englez .Times* şi in această calitate a vizitat pe principele Bismarck şi a vorbit cu dftnsul despre ale lumii şi ale ţferil. Se ’nţelege ca principele — azi cel d'ânt&I personaj in Europa — ştie a'şl cumpăni cuvintele şi a spune numai ceea ce e de spus şi mal cu seamă spusele sale trebue să aibă un efect real oarecare, căcr principele nu le va rosti de dragul de a avea de confident pe d. de saă din Blovitz. Iu acea convorbire principele s’a rostit intr'un mod atăt de jignitor asupra lui Gociacof, incit nu mal e nici o indoială, cum că ruptura intre cel doi cancelari e deplină. In anul 1875 gazetele ofi-cioa-»v germane dăduse alarmă de rftsboifl contra Franţei. Guvernul francez neliniştit a întrebat pe ţarul ce însemnează această alarmă Wea unei armate teritoriale in Bulgaria. Lj a primit prin ambasadorul 86(1 a-Standard spune, că corniţele Andrassy şi 1* acesta nu l’a uitat şi nu’l uită. Gorciacof l’a acuzat pe Bismarck că voieşte un uoG r&sboiă contra Franţei. Daca deci Gorciacof a fost învins In congresul de la Berlin, are s’o atribuie numai atitudinel lui de atuncen. Bismarck s’a rfesbunat, pentru că la 1875 a fost umilit lu aparenţă. După eşirea acestor destăinuiri în .Times*, a răspuns ziarul german .Post*, cel d’ântâiă organ oficios, al cărui copropietar a fost până mal deunăzi ministrul agriculturcl din Prusia, d, Friedenthal. .Post* asigură că aserţiunile d lui de Blo-witz nu sunt tocmai exacte, dar trece îndată peste rectificările relaţiunilor numitului corespondent la următorul pasagifi: .Adev6rat să fie ceea ce zice d. de Blowitz cumcă de la acea festă din maici s’ar fi răcit relaţiunile cu principele Gorciacof şi că fără de-acea festă, principele Gorciacof n’ar fi suferit învingere In maiO 1878, după care a trebuit să desiste de la tratatul de San-Stefano ? Dar asta n’ar Însemna nimic mal puţin de căt, că cancelarul rus are a’şl mulţâmi înfrângerea sa mâniei sa£i resbunâril oarecum a fostului săfi amic. Această închipuire e atât de pe dos, în cât nu ştim de ce să ne mirăm mal mult, de uedibăcia d-lul de Blowitz saă de gustul credulilor cititori al xiarulul .Times*, cu care calculând, autorul apus in circulaţie o asemenea idee. După cum povesteşte d. de Blovitz, principele Bisinark ar li spus despre principele Gorciacof, că el, Bismark , n’a văzut nici odată un om de stat , din vanitate numai să proceadâ aşa fărtt de cap, ca prin cipele Gorciacof in festa lui din maiă (187 5). Aceeaşi vanitate l’aâ sedus pe cancelarul rusesc, când după că derea Plevnel oştirile ruseşti ina mult mal mult decât prin pacea de la Berlin. In loc de asta el puse la cale singur, prin Ignatief, monstruosul tratat de la San Stefano, nu voi să ingâdue de la inceput nici un amestec al Europei, trebui apoi să cedeze, să depue înaintea Europei tratatul şi să primească in fine cu totul altfel de tratat. Că acestea -'a intăinplat astfel Bunt de vină numai greşalele cancelarului rus singure. Şi dacă 8’a satisfăcut un sentiment de răsbunare al principelui Bismarck pentru insolenta intenţie de al umili la 1875, această satisfacere i s’a dat cancelarului german numai prin colegul săă rus. Dacă acest din urmă prin presa rusească caută a impinge vina defectuoaselor succese ale Rusiei asupra Germaniei şi cancelarului săă, atunci pune co roanâ greşalelor sale. A turbura in mod durabil relaţia dintre Rusia şi Germania nu I va succede insă. Amiciţia statelor şi monarchielor n’o poate surpa decât nn monarch rus, precum a şi spus'o principele Bis-tnarck intr’un celebru discurs.* Deodată cu publicarea acestor nouă destăinuiri ale ziarului .Post* se iveşte şi se mănţine cu stăruinţă ştirea despre retragerea principelui Gorciacof şi a contelui Andrassy. Ur maşul presumptiv al lui Gorciacof ar fi contele Şuvalaf, al lui Andrassy Baronul Paul de Sennyey. riucipeleDismarck, in urm» neÎBbatireiocn-irtî Bosniei, namal Bunt aş» intimi. Times anunţă ci Mnntenegrul a cerut rbiel in contra Albanejilor, (21 Septembre, 9 ere dimineaţa.) V lena, tO septembre. Oficială.—Generalei Iovanovici vesteşte i pacificarea Erţegovinei s'a îndeplinit cn Usăvărşire. Acelaşi general a plecat din Mostar la i 1 fi a treent prin partea de răsărit a 9 «rzegovineL La lG s'a operat joncţiune» / fl sigurârl pacinice. Cu acea ocazie Rusia in genere, principele Gorciacof in special aă voit a’şl da aerul de a fi scăpat Franţa de un răsboiă, aă voit a trece de mântuitori al Franţei. La 10 Maiă împăratul Rusiei şi principele Gorciacof sosesc la Berlin, iar acest din urmă telegrafiază numai decât lumii, cumcă pacea e mântuită, şi partidul militar prusian e alea brigada generalului Nsgy la Trt bigne 1 pus io lanţuri. Aerul ce şi 'La dat ntaă neoprite spre Constantinopol de a duce el singur procesul cu 7ur cta la capii, pentru că principele Bismark dusese singur la cnpăt pro cesul săO cu Franţa in a 1871, O mul de stat al Rusiei a uitat , că după opinia lui Napoleon III, nu există o greşalâ mal mare de căt copier dans ses dctails au lieu de copier dans son esprit une pohtique. Ori ce proces intre Rusia şi Turcia, e de mal nainte un proces cu Europa, in care Turcia joacă rolul sacului, in care dai cu băţul, dar in in ultima linie nu e ea, in care vrei să dai. Dacă îndată după capitularea lui Osman-paşa, principele Gorciacof s’ar fi adresat puterilor europene cu declararea ; cutare şi cutare lucru trebue să cerem acuma, atunci ar fi câştigat cu consimţimăntul Europei .Românul* de Vineri 8 sept. pu nlicâ următoarea ştire, pe care din parte-ne o dăm sub toată reserva, de oare-ce ue pare foarte problematică : .Aflăm că, pentru punerea in lucrare a voturilor solemne, date de representaţiunea naţională, voturi ce sunt acum in acord şi cu decisiunile Congresului de la Berlin relative la independinţa României, Măria Sa Domnitorul, in urma unei inclieerl a consiliului de miniştri, va lua titlul oficial de Alteţă Regal A.‘ REICHSTAGUL GERMAN Avem acuma înaintea noastră o dare de seamă asupra celei d’ăntăl desbaterl din parlamentul german privitoare la legea in contra socialiştilor. Locoţiitorul cancelarului, vicepre-zidentul ministerului d 3 stat, contele Otto de Stolberg, ia cuvăntul pentru cestia la ordinea zilei. El zice că guvernele nu sunt de părere că punctul de faţă ar fi singur de ajuns pentru a ajunge la scopul dorit. Guvernele ştiO foarte bine că lucrul cel mal greQ este pe un alt tărăm. Frica lui DumnezeO, credinţa, economia şi onestitatea in toate ramurile acti- vităţii trebue restabilite, şi toate înşelăciunile cu care se amăgeşte pe popor spre dauna lut trebue înlăturate. Aceasta este neapărat nu numai pentru existenţa statului ci este şi in interesul aiuăgitelor clase de lucrători. Contele de Stolberg încheia scurtul săO discurs de intro ducere, întrerupt adesea rinaplau-sele vil, rugând pe Reichstag că, dacă va 6 şi el de părere, că tr» bue măsuri escepţionale, să dea aprobarea sa şi la măsuri aspre şi să nu facă lucrul jumă-tate, ce ar putea fi şi mal vătămător. Primul orator din parlament in a-ceastâ eestie eBte deputatul Reichen-sperger (Olpe). El nu crede că atentatele ar fi de ajuns pentru a justifica necesitatea măsurilor de escep-ţiune in contra unei partide. Ar trebui mal bine să se studieze in fond democraţia socială şi să se studieze de unde provine intinderea el. Răul social este, după cum arată, vechili ca lumea. Singurul ajutor trebuitor poate fi adus numai de creştinism şi trebue să ne intoarcem la dănsul ; dacă n’o vom face, atuncea o să ne crească aicea o democraţie socială, pe lângă care comuna din Paris va fi fost numai o .idilă*. Legea penală ar trebui să conţină pedepse mal aspre pentru delictele in contra religiei. Legea escepţionalâ insă ar trebui respinsă. Domnul de HelldorfT, respunzăud d-lul de Reichensperger, zice că n'ar fi acuma timpul oportun pentru o reformă a dreptului comun. Legea escepţionalâ, care se desaprobă, nu tinde a le lua socialiştilor drepturile de cetăţean, caută numai a mărgini excesele acestui drept. întrebarea cea d'ântâl este, daca legile in fiinţă sunt de ajuns. Şi trebue să mărturisească că legile actuale nn ajung. Mijloacele de întrebuinţat indicate de d. preopinent, nu s’ar putea pune in lucrare decât după introducerea unei .legi preventive", care să pună capăt agitaţiunilor socialiste. Vorbind in treacăt despre alegerile din urmă , oratorul zice că ar trebui mal cu seamă o domiciliare mal lungă şi o vărstâ mal înaintată, pentru ca să poată dobăndi dreptul de alegător. El zice că accentuează aceste puncte, care nu aparţin la cestia dela ordinea zilei, pentru a arăta lămurit tendinţele partidei sale căreia i se face mustrări de a fi .reacţionară.* DIN AFARA In Constantinopole numărul luptătorilor ligel albaneze se socotea a fi de 100,000 de oameni. . Press» “ din Viena incearcâ a reduce la mă- TIMPUL I sura adevărata, această ţlfrâ pe care o numeşte exagerată şi a face suma tuturor Albanejilor de lege molnme-tană din peninsula balcanică. Sangiacul Sculări are o populaţie mobametană-albaneză de 70,000 de suflete; in sangiacul Prizrend locu-cuesc 188,000 Albanejl şi 2000 de ()smanl , in Novibazar 30,000 : in Priştina 00,000 ; in Niş 00,000 de Albanejl şi 10.000 de Osmani; in Di nul regesc neputăud considera tă cerea 1. Porţi cu un refuz, se va atla In necesitatea de-a recurge la marile puteri, cărora art. 21 al tratatului le atribuo dreptul mediaţiu-nif, pentru a le ruga să şl exerci-teze acest drept, in caz daca Poarta, nici după nota noastră din urmă, n’ar da un răspuns categoric şi a-firinativ la ăutâia noastră notă. După cele espuse de d. Conduri-otis marele vizir a respuns, că va consulta pe colegii săi şi va luaordi- bra 190,000 de Albaueji ; in Scoplie jnele Sultanului pentrn a da răspnn-30,000 de Albanejl şi 15.000 dej sul cerut. Osmani şi in fine in sangiacul Mo- nastir 5000 de Albaueji. Deci in toate paşelicurile acestea impreună ar fi suma totală de 060,000 Albanejl şi 27,000 de Osmani. Partea aceea a populaţiei, care e in stare a purta arme e cam de 10°/o a sumei totale , deci in cazul cel mat favorabil liga albaneză din san-giacurile de mal sus ar putea pune 66,000 de Albanejl şi 3000 de Osmani. In suma această totală nu intră cel 200,000 de Albanejl şi 100,000 Osmani din vilaetul lanina, de vreme ce aceştia trebuesc Porţii in contra unei eventuale incălcâri despre Grecia, afară de aceea n'am numărat nici pe cel 120,000 de Alba-jl catolici, cari, aă declarat botă ritor că nu iafl parte la ligă. Nota, pe care guvernul elin a adresat-o puterilor semnatare ale tratatului de Berlin e următoarea : Atena 26 aug. (7 sept.) 1878. Domnule, In urma hotâriril congresului din Berlin, trecută in protocolul No. 13 al şedinţelor şi menţionată in art. 21 al tratatului, guvernul regesc a adresat înaltei Porţi o notă cu data 5/i7 iulie trecut, prin care a rugat-o a numi comisari, cari înpreună cu comisarii delegaţi de guvernul regesc, să proceadâ la executarea decisiunil de mal sus a congresului din Berlin. Acest pas era dictat de ideea, că hotărirea congresului nu putea fi contestată in principia de către inal. Poartă. Intr'adevăr iscălind tratatul de Ia Berlin, Poarta a recunoscut formal principiul cestiunel teritoriale, înregistrate Ia art. 24 al menţionatului tratat şi, prin fapta semnăturii, a nimicit toate reservele pe cari plenipotenţiarii el le formulaseră in sinul congresului relativ la protocolul No. 13. Dar a trecut o lună şi jumătate, de când s’a immânat nota pomenită mal sus, şi in tot timpul acesta inalta Portă n’a dat nici un răspuns la comunicaţiunea guvernului regesc. Findcă guvernul regesc nu putea interpreta in inţelesul unul refus tăcerea prelungită a inaltel Porţi, el se vedea in necesitatea de-a ve dea timpul scurgăndu-se fără ca, de la includerea lucrărilor congresului din Berlin să se fi făcut măcar un pas intr'o afacere de atâta impor tanţă. Această stare de lucruri a făcut a se nasce pentrn guvernul regesc uă responsabilitate, a cărei gravi tate şi urmări nul era permis a ignora. Apoi guvernul regesc mal ţinea, ca interpretaţiunea ce-o dă tăcerii Porţii, să nu treacă de arbitrară. Pe toate cuvintele acestea şi pentru a da guvernului Sultanului ocazia de a şi manifesta vederile in privirea executării hotâririlor congresului, guvernul regesc a comunicat marelui Vizir Luni la 21 August (2 S'-pt.) uă telegramă prin intermediul ministrului regelui la Cons-tantinopole. Prin acea telegramă d. Condurio-tis era însărcinat a cere de bi marele vizir, ca pâuă la 25 august (5 sep.) să dea un răspuns cat"go- ric la nota de la 6|i7 iulie D. Conduriotis avea tot odată să declare lui Savfet paşa, că guver- lntr'adevăr marele vizir a spus ieri d-lul Conduriotis, c’a invitat pe ministrul Turciei din Atena de a ne comunica răspunsul J. Porţi şi că In scrisoarea, adresată cu acest scop Iul Photiades-Bey. guvernul otoman declară că nu poate corespunde la Invitarea guvernului ellin, până ce nu va fi primit mal ăntăiă un răspuns Ia memoriul, adresat puterilor mari. Acest răspuns e curat-evasiv. El tinde a face cu neputinţă ori ce Înţelegere între cele două guverne pentru executarea hotâriril congresului şi a împinge pe guvernul elin într’un cerc vicios creăndu'l dificul tăţi inextricabile. Etţă cu această atitudine a Porţi, care caută a înlătura execu tarea hotâririlor congresului, guver nul regesc socoate, că a sosit mouien tul de a să adresa la puteri şi de a le ru să ’şl esercite dreptul mediaţiunil ce li se conferă pi in art. 24 al tra tatulul de la Berlin. Tentativele fă cute pân'acuma pentru a aduce o inţelegere cu I. Poartă, ne aă con vins, că fără mediaţiunea marilor Puteri, nu va fi cu putinţă de a ob. ţine măcar începutul unei executări a hotâririlor congresului. Guvernul regesc ne priimind pân’a-curna comunicarea oficială a inerno I. Porţr, puterilor, ne putea şti dacă gnveanul otoman are dreptul de a se aştepta la un răspuns din partea peaterilor Afară de aceea nu mal e permis guvernului regesc de a rămânea in inacţiune aşteptând ca să se ’ntăm-ple faptul, căruia Savfet-PaSa voeşte \ subordona respunsul, e« i l'ani cerut. Dar bine inţelegându-se că in ca zul când Poarta ar şi avea dreptul la un răspuns din partea Puterilor. cererea noaztră de mediaţiune u’ar putea să ’l p«e nici o piedecă guvernul regesc nu pregetă a adresa marilor puteri această cerere de me ditaţiune. Sunteţi dar invitat de a cere ministrului ..................o intre- vedere şi a ruga guvernul, pe lângă care sunteţi acreditai de a ’şl rx-rcita dreptul de mediaţiune im-preună eu puterile menţionate la la art. 24 a tratulul de Berlin. Veţi bine-voi a da citire celei de faţă şi a lăsa o copie Esc. Sale ministrului afacerilor străine. Priimiţl vă rog etc. Semnaţi: .17. Theodor G. Delyrtnis. cu o sărăcie incalculabilă prin per- 1 Ancă din timpul imperatorulul derea vitelor. După informaţiunile I Traian, o mare câtâţime de colonl ce avem, satele cele mat bântuite sunt : MaxinenI, Slobozia-Conachi, Vameşul şi Mâcişenl. Cifra in aceste locuri s'a rădicat pănâ la 500 capete de vite. Din ele mal bine de 300 aă murit deja, 150 aă fost in-puşcate şi puţinul rest a fost salvat. La Cudalbi, Mânjina şi Serbe-ştl râul pare a se mal împuţina, graţie silinţelor veterinarului, d.Con-stantinescu. Dteă insă in aceste locuri rana a inceput a se lecui puţin, râul a in-ceput să sbucnească in altă parte. Suntem informaţi că epizootia acum s’a ivit şi la Bujor. Până aci epizootia era mărginită in pustiirile sale nuinal iu plasa Şiret, acum, atacând Bujorul, ea 'şi a infipt ghin-rele şi in plasa Prut. Nimene nu poate prevedea in d’ajuns la ce catastrofă se poate ajunge, dacă nu se vor pune stăvili serioase şi cât de urgente. Din parte-ne ne am făcut datoria a venit In România din Italia. In evul meziQ, Genovesil avură aici milenii înfloritoare, şi să stabiliră in ţară mal multe familii, care, poartă chiar astâ-zl nume italian In două zile poate veni cine va de la confinele italiei la Bucureşti, capitala României. Acest pământ aşa de fertil prin natura lui, in mare parte nu este incâ cultivat, şi ar [iuţea nutri mal multe milioane de oameni pe lângă cel pe cari il nutresce actualmente. Invvitănd dar presa italiană şi română ca să studieze această importantă cestmne, spre a se găsi o so luţiune utilâă ambelor naţiuni şi a se traduce fără întârziere in fapt ideea noastră. Vom fi mulţumiţi de a primi orice fel de comunicări ni se va face in această privinţă. Rugăm pe toate persoanele şi ceasociaţiunile care vor face din a-astâ cestiune un object de stu a da alarma şi a provoca atenţiu- I diă şi de practică ca sa să se pună nea publică spre a fi vcghiătoare Am arătat răni ce proporţiunl ia şi am cerut şi cerem neconteuit ca autorităţile judeţeue să se pună pe lucru. Din nenorocire până acum vedem că lucru stă baltă şi flagelul ia proporţiunl insâmnate. OrI-ce om care ’şi dă seamă de gravitatea cazului işl poate pune intrebarea dacă un singur veterinar pe o suprafaţă aşa de intinsă şi la un număr aşa de insemnat de vite, poate fi suficient. Ba, ce este mal trist, primim o corespondenţă de afară, care ne asigură că chiar nici acestui singur veterinar nu i se dă nici un concurs, şi bietul om e nevoit, pentru a ’şi face cu conştiinţă datoria, să perenrgă pe jos distanţa de la Bra-ina la MaxinenI şi de aci la Şer-beştf. Acest fapt singur ar fi d’.ijuns ca să infereze cum se cuvine pe autoritatea noastră judeţeană, care se face culpabilă de atâta indiferenţă, chiar in cazuri de aşa nenorocire. Publicul, cetăţenii toţi, guvernul de la centru şi consiliul superior de igienă, toţi acum fiind pe deplin puşi in posiţiune de a cunoaşte râul, ne vor ajuta asociându-se la protestările noastre şi vor soma admi-nistraţiunea districtului nostru a se pune cu energie pe lucru, a chema consiliul judeţean, a ’t cere urgent mijloace, a angagea ad hoc un număr de veterinari, a le da mijloace şi a I trimite prin satele cele mal bântuite de epizootie să stea in permanenţă şi să stingă flagelul ce amennţă a se incinge ca un mare pojar prin satele judeţului nostru, reducând la miserie pe bietul ţăran căruia nu ’l a mal rămas poate de căt o păreche de bol, scăpaţi cu chiă cu val de la rechisiţiunl. Eată ceea ce trebue să se facă căt de urgent, şi publicul este in drept a cere cu stăruinţă ca aceasta să se uă spre a nu ajunge răul o catastrofă generală, a cărei consecinţe să fie incalculabile ! in relaţiune cu noi, pentru ca putem ajunge scopul prin unirea forţelor. Vă rugăm, D-le Redactor, să bine voiţi a publica in stimabilul ^-voastre ziar, acest apelde interes naţional. F. Bruzzesi, D-r Marini, G. L. Fro'lo, E. Croce, M. A. Canini. Milan şi Napoli; cansa acestei *»’ ţinnl insă nn este in toate aer 4,1' ceeafl. Dica admitem că oraşul Bnc nifrî 220,000 locuitori, atnncl n anuală a acestor locuitori este meuul de mijloc al celor din urc C de 25| la cate 1,000 locuitori, jA' menul de mijloc celor din urmi'Jl î 286 la 1,000 locuitori; dar nu #j servi de cea din urmă cifră, fii £ Bucureşti 16 Auguat. 1878. Raportul cu No. 443, din 6 Septemvre 1878, al d-Iuî Dr. I. Felix, inedic-gef al capitalei, asupra iuortalit&ţeî din capitală, ca răspuns la ordinul «Mal ministru de interne No. 14,757, din 26 August 1878. Se ra publica şi acest rap irt care conţine observări de mare însemnătate, cari ţi densele, impreună cu cele-alte, vor atrage negreşit atenţiunea d-lor medici şi a tutulor bărbaţilor luminaţi din România. C. A. Rosetli. talitatea scade succesiv, cu mi( *-uni, din an in an, şi a fost, cat -4 enţa defavorabilă a resbelnlol, în t. mal mică de cât iu anii 1874 şi t-urinare, mortalitatea din Bucu • egală cu aceea a oraşului Lipsea, de căt în oraşele Paris, la Haye I Frankfurt pe Main şi mal mici I mortalitatea din oraşele St. Pe >1 Moakva, Odesa, Stuttgar', Berlin, Dresda, Brenlafl , Palermo, Napoli Buda-Pesta, Veneţia, Torino, Mila,II Stockholm, Mnnich, Praga , Trief Şt morttlitate dară, oraşul Bucureşti, starea Iui necurată, nu face parUtft şele cele inai nesănătoase ale EnrO/H 1 vem un proletariat cum 1* aii mari ale Occidentului, şi dacă a> id capitala noastră intr’o stare salutJBe am pntea face ca copii să fie creţ i tr’un mod raţional, ca poporal si oare cari cunoştinţe elementare r uă, ca poetul să nu fie impus coj« bia inţărcaţi, precum o vedem Iai■ in acea coloare, a Spitalului Ca i Brâncovenesc, in care mor de la 45 A Ia 500 persoane pe an. Mortalitatea noastră nn întrece cifra mediă a mortolităţei normale H raşele mari; canea diaproporţioaei r» ţiouate provine dară de la cifra <■ rilor. in realitate nnmărnl nascerilor I: a este numai de 25., la 1,090 locuitor Dfc termenul celor din nrmă 3 ani (unlA naşterilor creşte din an in an, şi .d.jft ceastă cauză nn ne pntem servi de t ut noi meziă ai celor din nrmă 10 ani cat «îl de 23.6 la 1,000) Din oraşele cari pt Ă statistica popnlaţinnii lor nici anal fty atât de pnţine naşteri ca Bucureştii: sl ne intrec in această privinţă: nălţat naşterilor variesză in ele de la 27 la Al (Milan, Roma, Odesa), până la 41 la ijş (Bnda-Pesta, Munich, Praga, Trieet). Nnmărnl mic al nascerilor provin; de o parte diD numărat prea mic al (_ toriilor, eară pe de altă din voinţa p«4t ţilor din unele clese sociale a nu SB mal mnlţl copil. Nn este alt oraş mai -Enrops, in care disproporţiunea intre bateri şi intre căsătoriţi să fie atâtil mare ca la noi. Nnmărnl căsătoriilor aiS din an in an în aceeaşi proporţinntil care nnmărnl naşterilor ilegitime crii In ultimii 3 ani termenul meziQ al cf 1 toriilor afoat de patru pe an (pentru cef urniS 8 ani de 4.4 pe an) !a câte 100C ţ locuitori; la Londra şi la Berlin ae c* ► breaza 9 7 cSs&toriî pe an la cAte l.t locuitori; la Paria U,5, la Bnda-Peata la Prancfort pe Maia \\ ]a Dresda Cansa acestui mic nuni^r de casStc t? este cunoscuta, D-le iui: i*trn. Lui femeilor, dorinţa bărbaţilor de e. ausţi, familia din dota consoartei, ci nu d produsul munceî proprii, lipsa de am pentru familie, cari toate sunt fructul esei plnlci r8fl, constitne cauzele acelor boa sociale cari ameninţă prosperitatea ţgi noastre. Ilemediul in contra acestor boa nu trebue bă *i cSutflm în o oficiurile sa vicielor sanitara, ci pe de o parte in ci sele noastre ale tutulor cari yoesc bina] public, eară pe de alta la ministerul im, tracţiunii publice. Bine-voiţî ve rog d-le ministru a primi in credinţarea distinsei meleconaideraţiuuI. Medic-şef, D-r. /, Dclix. j A TIMPUL CRONICA ] de St-Petersbarg«, in No. 230, i| tembre, reproduce după Mesa-t că in Basarabia romSnă ar fi •4 roal mare deeordine ; că au-romăne aii plecat; că acea parte briganzilor, din lipsă de auto''' etc. a ta te in zisul ziar, ţara întreagă «te constata că nn aii nici nn mtorităţile roinăue snnt la locnl ■ eţionează ca ţi mal ’nainte. itstraţie, poliţie, tribunal, armată, comunale şi judeţeană, toate fac regalat. OTol ofioial* a publicat, in nlti-prinderea mai multor tălbarl din M Grozescu, cari deja sunt in şiţitl şi cătl ah scăpat se urmă-potere ad-hoc, şi se speră că vor prinşi. Iţe autorităţile mseştl nn vor ve-htuiască pe cele roroăne, ordine ,dlfc ca funcţionarea legilor să nn ‘lins •ii" moment. * i * pub’ică p ntru ca cel inte-I «oblicai să nn fie indnşî in e-Iwle reproduse prin ziarnl notat, I încredinţaţi că n’a încetat soli-gnvernnlni romăn pentrn man* rtrdinei pub'ice şi siguranţa averi-coitotilor acelei părţi romăne. .Monitorul* • ■rco furtului Galaţi.— Io ziua de 5 J 1 sosit I corabie încărcată, 1 de-2 vapoare; afl plecat 3 corăbii 1 deşeartă şi 3 vapoare. Basti-Iin port aB fost 20. Preţurile Llor, hambar şi caic popnşoi, 61-02 jumătate 35 jumătate 1.; secară, jfnr.. 31-32 1. Export n’a urmat. ,Voc. C.« it. J Ruta» Focşani şi OdobeştI se va înfiinţa L «rt:4 ţsrcnse de diligenţă pentrn anipor.ol călătorilor. Consilinl judeţean Pută i a şi /nat, snnt acum căte-va jitiimiaţ dispoziţiuni pentru darea prin a acestor parcurse. • ta* annnţă: lima nnnî ordin veuit din Rusia, ^ de Roşi care staţiona pe doa-LSpif&rolul in împrejurările Iaşilor a3 T*ţjngheni, de unde va intra in ‘.ihutivu—Utl pe la ameazl, aB luat foc *• ***• ^ I* strada Frumoasă. Pom- ţ m*ii sd potolit focul in grabă. al constituţionale. — Sub acest titlu a | o serie de studii ale căror autor este i Keitani. Materiile tratate de d-nnl Iui sunt: Intr’o ţară constitnţională ide pane in discnţinne persoana şi prinţnlnl.—Domnnl domneşte el nn MjieazS.— Şcoala radicală şi adevărata sţie.—Camera.—Presa intr’nn stat Moţional. Vizitarea domiciliului.—Se-Inalta Cnrte Casaţie şi de justiţie, electorală.—Resboinl. —Cod venţinnea Mială din 1875 cn statal vecin An-•IJagaria.—întinderea exerciţiului somităţii noastre. Manovicf şi AninoşaDn, torminăndu şl In-crarea, aB şi plecat ieri noaptea cn trenai spre Bucureşti. * Ofrandele făcute ţcoalel de comerţ din Bucureşti. — Ministerul cultelor şi instrnc-ţiunel pnblice, esprimănd mnlţăminle sale, prin ,Monitorul oficial* de la 6 ale curentei, celor ce ah făcut ofrande scoalel publică numele donatorilor şi lista de obiectele şi banii ce fie care a donat. Suntem veseli de a constata, cu nn act oficial, că arătările făcute de ziarul nostru, prin articolul intitulat: ţcoala fui ică comercială, din Bucureşti, se confirmă prin lista menţionată, iu care figurează cel d'ăntăiB d. Teodor Şt fănescn, directorele acelei şcoale, căruia ’l-ani atribuit, in mare parte, scoale. însemnatele progrese poliţiei, căt de numeroase şi de însemnate trebne să fi fost nemulţumirile loc-ţiito-rnlui de primar, ca să ajungă c’şl da de-misinnea?... («Presa,). * Necontenit birjarii. — Nn mal înţelegem nepăsarea conductorilor de birji. Alaltăieri birjarul cn No. 518 a lovit cn trăsura şi a trântit la pămănt pe un Ghiţă Anghel. Lovitura a fost atât de tare ipcăt lovitul a trebuit eă fiă condus la spitalul Colţea. In nceeaşî zi, alt birjar cn No. 135 a lovit şi trăntit pe un copil ca de 5 anii al nn«i văduve de pe strada B.isarabilor_ Din norocire copilul a scăpat nevătămat. ♦ Copil inpofat. — In ziua de l septem-ale acestei 1 ^re 8*R gSsit in fundal cnrţiî unol Niţă tim ia .Voc. Cov.* : anunţat publicului că o comisiune erî va veni spre a studia causa or iutemplate cu construcţinnile lalaţl, in luna lui iulie trecut, cu o-tae» ploilor. Comisiunea a venit şi 2 le d’a rîndnl a studiat in faţa locului WX> împrejurările. Co misiri nea era compusă ■ dd. ingineri Manovicl, Aninoşanu şi jBiescn. După informaţiunile ce avem Erori de la administraţia D omenie lor. — Membrii acestei admiuistraţiuni par decişi a nn mai ţine nici o socoteală dc legile ţăreî, ci a dispune de pverea Statnlal dupe cum le place şi găsesc d-lor de cuviinţă. Art. 50 din legea organică a comptabi-lităţil generale a Statului prescrie că ,înştiinţarea despre licitaţiile ce vor li a se ţiue, se va publica, afară de caşurile de urg nţa, cel puţin cu 3) file înainte, prin afişe, prin jurnale oficiale şi cele mal răspândite in ţară; şi prin toate mjjloacele de publicitate; iar pentru lici-tăţiile mal importaute, cari ar covârşi suma de 10 mii lei, termenul publicaţiei va fi de două Inul cel puţin. Art. 57 sună: orl-ce licitaţie abătută din formele prescrise de această lege, va fi considerată ca nnlă“ ; ,şi art. 58 adaogă : testurile articolului 4*1 până la 57 exclusiv, vor fi tot iTanna afişate iu sala adja-decaţiunilor Asemenea se va face menţiune, m pu-blicaţiumle ce se vot face, despre aceste articole. ,Monitorul* de la 6 ale curentei publică două licitaţinnî, cea cn No. 30,721 şi cea cn No. 31,061, din cari cea d’SntfiiB, d «tată din 1 Ssptembre, ee a ficsală pentru ziua de 30 Septembre, şi cea d’n dona, datată din 5 Septembre, este ficsată pentrn ziua de 24 ale aceleiaşi luni. Ambele aceste pn-blicaţinul sunt fixate intr'un termen mal srurt de căt minimul prevăzut de Art 50, căci publicarea inştiinţărei trebue să fie făcută, dupe acest articol, cu o lună cel pnţin înainte de ziua licitaţinnii, şi de la 6 Septembre, ziua pnblicărei, pană la 23 şi 30 Septembre, zi'elo ficsate pentrn ţinerea licitaţinnei, nu trece, dupe cum cere legea, termenul de o lună de zile. Afară de acestea, in ambele înştiinţări este omisă menţiunea prevăzută de art. 53 din citata lege. Aceste abateri din partea administrnţiu-nil Domenielor de la prescripţinnile categorice ale legii de comptabilitate generală — şi cari nu sunt primele obervate de noi, ne face a crede că, saS administratorii nu cunosc legea şi snnt mSnţinnţî iu fana-ţinnile lor numai ca favoriţi ai partidei, cn toată declaraţinnea ministrului de Finanţe, făcută in Cameră, că le-a primit drinisiunile; safl că o cunosc, şi nu voesc s’o bage in seamă, iar guvernanţii ’i uiăn-ţin in posturile lor, pentrn că ei snnt oamenii partidei şi servesc interesele partidei. Opteze d-nnl ministrn de finanţe şi gu vemnl întreg pentru orî-care din aceste două ipoteze, uoă tot una ne fsce, căci nici una nu ’i face onoare 1 ,Presa« Preia, de pe şoseaoa Stefan-cel-Mare, un copil îngropat. Cadavrul a fost trimis la spitalul Colţen. Poliţia cercetează. Pe una din şoselele dealului Spirei esistă nn mal lung şi iualt, din care locuitorii do prin prejur ah periculoasa deprindere d’u lua pămănt galben dela partea de jos a deilulnî pentru dif-rieele lor trebuinţe. Se intămplă une ori că, fâcă.id săpături aduucî, partea superioară so surpă şi dă loc la nenorociri. leii, un căruţaş incepuse să sape din n-cel deal şi Bă’şi incarce căruţa , cănd nn agiute poliţitnesc 61 surprinse şi’l duse la sub-comisia respectivă. Ar trebui cu asprime oprită scoatere de pămănt din acest deal, diu canea pericolelor la c.its ar putea da loc asemeni săpături. (*Rom.,) I Citim in ,Monitorul*: j Decret. — Art. 1. Agenţii Noştri diplomatici, şefi de misiune, sunt împărţiţi in trei clase : Antăia se compune din trimişii estrn- in abreviere punctele ce a constatat I ordinari şi miniştrii plenipotenţiari; a doua, din miniştrii reşedinţl, a treia, din însărcinaţi de afaceri. îsmnea: W Că trebnesc a se spori cn 30 nnmă-‘lt guretor de scurgere a apelor in cana-e (egonrile) din Galaţi; I. Că aceste canalnrT *8 făcut mari ser-« iu timpul ploilor torenţiale din iulie, I curent, şi II. Că snrparea şi dărimarea clădirilor ■ată de ape a provenit nnnial din canBa («tel constrocţiunl a clădirilor şi a lip-ds temelii bine condiţionate, ităt puturăm pănă acum să aflăm in tul resultatelor la cari a ajuns co-mnea de ingineri in cercetările ce a t p«ntru descoperirea ceusel desastre-survenite construcţiunilor din Galaţi Ocasiunea ploilor din inlie. — Sperăm in cnrend vom dobăndi informaţinnl i detaliate, şi atunci ne vom grăbi a le irtăşi lectorilor noştri. DD. ingineri, Dtmistunea d-lul loc ţiitor de Primar al comunei Capitalei. — Aflăm că domnul Pro-copie I. Dnmitrescn, care a gerat necontenit, dela retragerea d-Iuî C. A. Rosetti din fnncţiDnea de primar, lucrările comunei Bucureşti, in calitate de loc-ţiitor de primar, şi-ar fi dat demisionea din această grea sarcină, şi că motivul demiBinnil, dupe cum se zice, ar fi nenumăratele nemulţumiri ce- i causează poliţia C .pitalel. Nu ştim dacă acest se zice va fi saB nu adevărat. Ceea ce ştim insă este că poliţia Capitalei a ajunB intr’o stare, care lasă foarte mult de dorit — cn tot pomposul raport al prefectului respectiv, publicat in «Monitorul oficial».— Dacă toţi cetăţenii Capitalei simt şi se plâng de slăbiciunea Societatea academică Pomină,— In ş dinţa din 2 septembre 1878, d. preşedinte Ioan Ghica a comunicat că o persoană de inaltă consideraţiune in ţară a adus la delega-ţinne nn pachet ar6tăodu-I că in el este testamentul săB, prin care, dupe moartea sa, donează toată averea ea Bocietăţel, şi că acel act se află depus in casa de fer a societăţii. — Societatea ia act de aceasta. D. Sturdza arată necesit iţea ce este de a se coLcţiona la bib ioteca societăţeî cărţile, ziarele şi diferitele publicaţiuul contimporane, cari pot eu fie utile o dată pentru istorie, şi esprimă desideratul a se mijloci să se facă o lege (prin Corpurile Legiuitoare), prin care să fie obligaţi toţi tipografii şi litografii a trimite atât societăţi căt şi celor două biblioteci din Bucureşti şi Iaşi cute do8 eseuiplure, cu portul scutii de timbru postai. Acest desidernt este împărtăşit de majoritatea membrilor 9ocietăţeI. D. preşedinte pune in vederea societăţii necesitatea de a avisu sî fie aşezată intr’un local mal comod şi mal respectabil , in vederea estensinneî ce din an in an capătă lucrările sale şi a rolnlul important ce este chemată a jaca institu-ţiunea sa: crede că ar fi timpul a profita de bună voinţa guvernnlul şi a cere ca să’i destineze unnl din locurile libere ce snnt la extremităţile palatului univers) tăţel, pe care să ’ş poată face o casă a sa proprie. D. Stnrdza obser’ă câ aceste locuri n'ar fi bine eă se ocupe cu edificiarî, căci ar iutnneca viderea încăperilor ce sunt ip dreptul lor şi aet-fel ar aduce an r?B Uui-verRităţei, pe cănd i-sr face un îndoit bine dacă acele lo nrî but acoperi cn plantaţi-nnî ce ar servi cr ornament pentrn capitală şi tot-o-dati ca loc de agrement pentrn studenţii le la facnltuţî. D. Lanrian obervă că înainte de toate cată să cugetăm :ă o asemenea casă, fu entă mnl alei in proximi tute cu Universitatea, ur costa mese cari socLtăţei ’l-ar fi imposibil n le eilisa, dară d-lol ce le că e mul bine si cerem de la gnvern a ne face el cu foudirile sale nn local, mul ales că prin statitele societăţeî, confirmate de guvern, se rj-zece ai l, i.i care timp a scăpat numeroasa noastră familie de multe nefericiri, care ne-.iB am dinţat, mai cu seamă boale de copil. împinşi de ot t al adâncă recnnoşlinţă manifestăm şi p- această cal. mnlţămiren şi bucuria Cb am simţii şi simţim vwînd că acest bun şi jconştiinţios doctor *ţl-» reînceput practic a in capitalii. Fi mii ia Duse.c. (fot graful Curţ 1). TEATRUL NAflOVAL SOCIETATEA DRAMATICA Stagiunea 1878-1879 Se face cunoscut onor, pnblic că ia u-ceastă stagiune (1878-1379) se va r presant* din pies le următo re: Roma învinsă, tragedie; Vorni, nl Biuioc, dramă; Miron Costiu, dramă; Cur nil, dramă; Ruy-Blas, dramă; Onoarea CiBei, dramă, Fiica lai Tmtonto, dramă ; Hatmanul, drsml; Ludovic Xi-lei, rimă; Păstoriţa Carpaţilor, dramă; Cărtnrîr ma, dr mă; Juneţea lai Mirabann, dramă; I)-s-pina, dramă; Benrennto Cellini, dr;.mă; Boeriî şi Ciocoii, comedie; Gineri e lui lfagi Petco, comedie; Bătrăuul de d ;lta ată (Le bon tiomrne jadis) comedie; Testamentul lui Cesar Girodot (Moştenitorii), comedie; Un Amic adevărat, comedie; Cucoana Naşti.sia Hodorog, comedie vodevil, Iufluenţa Morală, comedie; Camaraderia, comedie; Pe Malul Qărleî, comedie; Mia» Milton, comedie; Odă la Elisa, comedie; 33,333 Franci 33 Cen’irae, conedie; Viclenie şi Aunor, com-‘dir; O Demieiuue, comedie; Visul Docliiei, tubloB istoric; Cântscnl G.ntel Latin , operetă ; Ileana Co-«inzeaaa, feerie; Urita Satului, op.retă; Fata ABrulnT, feerie. Artişti Societari Domnul MateiB Mii Io, d, C. Deio-triad. d. M. Puscaly. d. J. CristeBcu. d. P. Ve-Iteacu. d. St. Tnlian. d. I. Panii. Do-mna E. Popesco, d-na tt. Stavrescu, d-ua F. Saraudi, domnişoara M. Vasiles.-u, J şoara A. Popesco, d-şoara A. Dnuescu, d-şoara Irina Po9narn, d-şoara Teodora Pâtraşou. Artişti Ancajnll Domnişoara Arn-lia Velner, Doamna Ari-s‘,iţa Ramanesci, Domu N. P treuuu, d. Gr. Manolescu. d. Paul L’aica'y d. M. I. Muteesi u, d. V. Fraivald, d. S. Bllânescu, 8 Elev-; şi IO Elevi. Capul orcbeitrei, d. Ludovic Wiest; R’gi-Bor, A. Gatiueau; S ifler I-.B, A. An Iro-nesc i; Pictor-Oecorator, G. Liba; Mae-strn-Comp jsitor, A. Flcchtenmacher. Uu avis special va face cunoscut ziua şi pi sa cu care se va face deachiderja stagiunii. Preţul abonamentului pnntrn 24 zile de Marţi iu timpul stagiune) d i 6 luni; L .jele de rang I şi 11, lei 309, lojile de rang III, lei 200, staluri I, lei 81. Pf. ţul locurilor cu sr ira : lojele d > rang I şi II, I. 20 lojelu di rar.g III, 1. 10. staluri 1, I. 4. stuari II, I. 3 stiluri III, 1. 2 galerii, 1 1 B NB. înscrierile pentru abonament se fac ta Cancelaria Direcţi unei Qe ierale a Teatrelor. H «i!lu)g7-aTiT~ C. S. Stoico'-'L-ii şi D. St. CAII, nescu, profe .orl licenţiaţi in litere şi filosolie, Afinu.il de sintaxa ro-nsiini, pentrn şcoalele secundare, e-. MiroSClI. — Aritmeticii cu mic deprinderi de raţionament cuprin z6nd peste 1000 ex Tciţil de calcu şi probleme rezolvate şi enunţate pentrn uzul claselor primare şi I-a secund irft. Un voi. in 8o de 103 pag. Preţ d 1 1. şi 50 b Societatea de dare la Semn bxtcxjjr.es ci W ItllAlt IC V Dârei perele la semn Duminecii 10(22) Septembrie 8—12 ore dimineaţa darea la sumn. 12— 2 » după amiazl Banchet. 2—~ 5 , Urnarei dăral Ia semn. 6— , Distribuirea premiilor. 8 , seara B«! în hula tirului, decorată ad-hor. Iatrodnşii plătesc: Pentru un bilet de persului 2 lei pentru un bilet de femilie 4 lei. TIMPUL Acel care cunosc Hapurile purgative ale doctorului întrebuinţa inJată ce vor s-vea trebuinţa de curăţenie. _ Ele nu produc desgr.st nici slăbiciune, căci, în contra celor-alte curăţenii, acesta nn Increză bine de cât când este luată cu alimente bune şi băuturi in-tăritore, precum: vin, cafea, ceai. Fie-care ’şi alege ora şi prânzul când ’I convine mal bine să la ia, în couformitate cu ocu-paţiunile sale. Ostenelii pnrgaţiuuel fiind pe deplin anulată prin efectul unei brune bune, ea se pote repeţi pe cât va fi de trebuinţă. Cntii de 5 şi 2 fr. 50 b. la Paris la doctoral Dehaut şi Ia t6te farma opiele. Să se cerăcn fie-care cutie cărticica da 72 pagiue, care conţine instrncţii'e în t6te limhele. Să se ceră şi manaalul în limba francexă doctoralul Dehaut, volumul de 400 patine. Deposit in Bucurescl, la farmacia d-lui F. W. Ziirner, calea Mogoşoiel, şi la d-uu Ovessa drogistul. MARE SUCCES. VELOUTINE BIUROU DE INFORMAŢIUNE este o Oouî tineri bine educaţi caută donă Doniuişore plăcute pentru con versaţie care sâ vorbescă limba francesâ sâfl germană, însă si preferă limba fruuocoâ, dintre cure t Ă.INDE OEEZ nna cuudacă şi lu i’uuio iu ci.» decă ţ nn se pote amândouă. de o deosebită speciulitute, for» fină, ne- Cu condiţiune forte avu. tugio.ve simţibilă, preparată cu Hismut, şi posedă ! CERNEALA MAI'HIKIJ PLEiSSY NOUA * F. BINDER, calitatea cea fericită , a da feţei omuluî. |3iuroi3 de informaţiune, struda tjtavro- ( FREÎSCITATEA NATURALA a tiuereţel. CH. FA r, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. poleos (Piaţa Constantin Vodă) Nu. 0. 085 1) Crucea I.egiuntfi ue Oauare ia ExpoaipUDea Univers*!. din 1867 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA l’KNTfUi COPIAT Adcptsia de Hale adfflisiitrîlMe celle mart Dec.iSIT La rOTI Papitieiu SI D»OSOI»TI LECŢIUaM private Am ondro a a nu mia onor. Public, cil am deschis acuma o In limba Germană pentru băieţi seu fete ' in tote ramurile ale claselor inf riortt şi Magasie de tapete Deposit iu Bucnresci la farmacia d-lni giiunasiale. bueţiî cari fr cueute/.ă scdla 1 v°iG sili a putea oferi id tot-d’a-una F. W. Ziirner, şi la d-nii Appel - f,-mru w|. *r pliu eel^r 3 specii de qulnqulua î)r rji airtarurlune plăcut* el este cu mult superior vinurilor seu siropurilor de qulnqulna şi lucrează c» ifruiif. tonic sau fetrnfug, In contra afecţiunilor HotnacNuhit, a slăbiciunilor, a anemiei şi a frigu• r*/jr iriuec/ulc, etc. mllabllt, Qutna Laroc/te devine unul dlo reronirtt-Lianţi cei mal ePflcad In contra sărăciei sângelui şl a deco/oratiunei/ui.a eAlorosei, a lymphetismulul, ateu:iei. a coriualejerniaior prea lungi; «1 tocii a U favoriseaza dişestiunca, etc. I ' ) I’tHIS, ii, Strada Uronot, al la pharoiacUti. INSTITUTUL DE IlAEŢl „OOOOIRESOTT” 50, Strada Colţel, 50. Direcţiunea aduce la cunoscinţa onor. părinţi, că pot aduce copii d-!or ancă de la 25 August, spre a avea dânşii timpcl a ’şl pregăti nscesariile pentru începerea : careurilor la 1 Septsmbre. o mare alegere de TAPFTE şi fac cunoscut că chiar de acuma sunt forte bine asorlat. OCHI $1 PLE»> pînnmn v\ti-uimit a Veduvfii fARNIER, de Sam t «lin mmi>i;ii \ Aceasta preciosa pommada, runo lumea, este leacul cel mai Wfkace j carea holeJor de ochi şi de pleupe. este infailibil in ophfhalmii — Pe» de contra tăceri irebueste engeal : faiencia alba maemnat cu iniţialele V cu sfoara roşia, pecetea de ceara r risul cu hartia alba purtând semnat Un l« buintare i • se da cu ! AL EXIG Deposit Ia Pharmacia Dlnl RACOVI1 | Pharmacia ZDRNER, Ia Bucu, si li ia toti Pharmaciatu v: DrcouiSti Utr ■ d Ca tofă siirua H. h o n i c II Strsda Stirbiy-Vodă No. 3. I ASTMA i KatarrW, strî-( piept, se vine A TUBES LEW.n Deposite la tdte farmaciile mal n DOCTOlllL M UtCOVK I AHSEMAT do AI R Dinamizat de Doctorul AD0IS0N Acest ţr.ţios reconstituant, datorii combniril a doâ medi-I camente eroice, combate victorios Anemia şi Bălele sistemulu nervos precum şi Lipsa de sânge. Mulţămiti proprietăţilor tonice şi prontitudinel acţiunii sale, n are rival contra slăbiciunii organismului ce resuttă din bdle lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia CiELIN, No. 38, uliţa RocheehouaM şi Ia principalele fa macii Trimis franco. Deposit in Bucureşti la farmaciile d-lor Ziirner, RisdOrfer şi la d. Ovessa, droghist. Are onoare de a informa clientela sa , din Cupitală şi provincie că va fi in Du cureşti la 1 Septembrie. I Consultuţiuni in cabin tul rg£J in toate ! zilele de la 4 jum. — 6 ore lupă ameazl. Strada Brezoianu N. 21 N. 378-3. DF. 1. ADIIAVK 1)K FKCAMP (FRANCE) ESCELINT.V TONICA, DIGESTIVA ŞI APEItIT 1 CI]\ MAf IM NA DIN T()TF LICORILE A se cere todeuna in joi . (turtea Vechie) Tis-â-vis d« Sig. Prager Strada Carol I No. â. (Curtea Vechie) yls-A-> i8 de Sig. Frage locuiesce Strada Luterană No. 7, vis-â-vjs de 1SSÎITUT FROHLICI Maison superit-ure d Education pour demoiselles de maisons distii îi VIENNE 1, Grilnangergasse No. 1. Ce Pensionat, dans lequtl furent ^lev^es grand nombre de demi* des premierea familles roumaines. conumence son 30-ibtne cours ir Ie 1 -er Octobre. La musique, le chant et Ies langnes ^trangeres y jetr d’une culture tonte particulare. Prograuimes â dispositiou . biserica Calvină. YENDARE l) Ain ou6ra a inaciiuţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn [T] eesonul de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, ji Dame şi Copil, după fasonele cele dm urmă, — precum şi un mare |*~1 to L— transport de Cisme lungi de Lak răsese, de Incht şi de Vacs, ca şi ^ ./1 Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi ^ — ^ de Gnmi. ■ HSab-semnatnl adne mnlţumirile mele onor. PT. Public pentrn în- H ij _ credere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani ii B * 1 care până acnma a depns probe suficiente de fina calitate a mărfei 1 ca şi de eftinătate.v preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va ^ bine-voî aî da concursul seQ găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine . ^ şi fasouate cât şi preţuri forte moderate. ’ I I Cu totă stima ţy H PIllLirP GOLBSTE1N. fi U Snb-semnatul în calitate d« procurator al d-lui Gastn» r din Pesta, fac cunoscut i ă în ijina de 1 Septembrie a. c. pe la orn 1 1 a. m. I voî vinde prin licitaţie In Suburbia Mâutu- j leasa Strada Mântuleass No 17 in cnrtea ' D-lui I. Longoşî; 17 diferite tresr.ri fârte 1 elegante sistemul cel n.a] rn.fi şi riiu fu- ' bricele ce » mut renumite, doi cai de lues 1® 1 ! pumni, sunt în ttate de 5 ani, la păr tuur8ii Şele englezeşti, han uri, mobile şi altele, nedisfăcănduse la 1 Sept. lotul, licitaţia va urma la 2 şi 3 Septembrie Bpre cunoştinţa amatorilor care vor voi se concureze se pnblică acesta de sub-seninatul. (787-0) I. OroToţI Stradu Eateriflor No. 21. CASSE IDE FEB ENGLEZKSCl 11 CD OŢEL MILNERS’ SAFE C» UVERPOOL SI LONDR4U CELE MAI SIGURE CONTRA FOCULUI SI SPARG,II! A se adresa la agenţii noştri gener ii Bernh. Jlornstein (782 5) iMoi ilz Marc Hornstcin Strada Lipscani No. 41 şi 8a. PBOSPECTUS DE O trăsuri (faeton) uşdrâ şi I puţin Întrebuinţată, şi o pe-’ reche de cn) de cinci .ni împreună cu hamuri. A se adresa în cnle.a-Şerban Vodă (Podii Beilik) No. 45 de la orele 2—6 post-raeridiane. DE L’lnstitution Frangaise et Jtalierp ^XXXX-«-XXXXX-€-XXXXX-«-XXXXX^ X X X I I X X X I r» I X X X I PLANTE DE FRAGI X X X I Acum fiind timpul plautărel fragilor, recomand fragil subscrisului, din cele mal frumdse specii francese şi engleso, fructul forte marc, gustul admirabil. Pentru plantele vândute anii precedenţi, am priimit laude şi mulţâmirl. Mal puţin de 50 plante nu se espediază In provincii. Rugăminte a se adresa la Q X X X I IE AN YERMKILL1N I X X X GrAMcar la D nu O. C. Philijipeacu Stratla Dioniaie No. 4a. I X X X I EţiriiYi Moşia O.teni din ¥ I Kiflntş districtul Tel or- Dnran, pla->a Tirgn il, în apropiere de Schelele Turnu-Măgirele, Ziuinicea şi Ginrgifi cu 2800 pofune t6te arabile, pământ de întâia calitate,ar ân i ca e mari cu o; t odăi peDtrn locnit pivniţă, mnga-ziî , pătule şi m6ră, tiiiil hotărnicită şi îuipropietărită fără nici, o jrrigonire cn nimeni, traversată de apa TeliormamiloI şi Teleormanel, arendată ci 24,000 Iei noi pe fie-care au. -Doritori or a o cnmpăra se pot adresa la d-nn Vaiile Porumbare Strada Sfinţilor No. 4 umfe pot vedea pla uul f>ce»lel proprietăţi şi ® unde va lua cunoştinţe despre preciul ş nrijlocnl do a merge sa vtujă acesta moş?. (784 — 1) I X X X aXXXX-l-XXXXXM-XXXXX-l-XXXX^ De arendat, M„ia Albeşti am districtul Prahova plasa Gicovu, având staţie de dram de fier pe disu, şost-Ie spre Brăila, înegarjil, pătnle şi ase de locnit bune. Informaţiunî ee pot na iu Stroda Colţea No. GG safi Strada Scamelor No. 14. (756 — 0) Dirigă par MESDAMES MAZZANTINI 9, Place tl’Azeglio, FLORENCE. Cea Dauies , ayant quittâ la France lenr patrie aţrrbs la gueriS 70 71, ont fon