11 T tTST ameittele. IlM TOATa ROMÂNIA ■...............L n. 47 ................ 24 ................ > IX IM STRĂINĂTATE : ............. 80 [iRţlUNI ŞI RECLAME: litere petit, paRin» IV, 30 bani [III, 80 bani, pe pa*. M, 2 lei noi jeelame 3 lei noi linia. Ir In capitală 10 bani. MARŢI, 5 SEPTEMBRE ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Kodap ioi tji Administraţiei: Palatul «Dacia,. ANUL III- 1878. AlNrTTIsTCITJPtl • 8e priiroeic In «trSinatale : La D-ni! Haanen-«tem |« I..... 25 25 --- 123-f. - Cornul de Vioria, 18 «epteinbre Renta nngarA In aur .... 44 — Bonuri de teiaur unjţ, I emil. 111 — * » 15 împrumutul austr, in bdrtie . 0(1 (O , , I ariţint . 82 3b Renta austriac* in aur ... 71 40 Loae din 1868...............110 50 Acţiunile bincel naţionale . . 790 — . . auitr. de credit 232 — . „ ungare , 2o2 75 Argint.......................100 15 Ducatul...................... 57 45 Napoleonul.................... 9 33 100 mărci germane............ 57 35 Carnal do Berlla, 15 septembre Acţiunile Căilor ferate române, 32 25 Obligaţiunile române flo/o . . 83 26 Priorităţile C. fer. rom. 80/, 85 — împrumutul Oppeaheim . . . 102 60 Napoleonul................. . îs 27 Viena, termen lung...........— — Pari» , icurt .... 81 Si Calendarul (filei Marţi. 6 Septembre. Patronul lilel : Pâr. Zachar a-Răsăritul marelui : 5 ore 40 min. Apusul soarelui : 8 ore 8 min. Fosele lunel : prim cuart. PLEOA 'lEA THEISrXJPtlILOR llucnreacl—Snceava Bacurescl . . . .8.15n 10.— <1 Ploeicl.........9.50 n 12.00 J Brăila..........1.53 n 5.46 7.15 <4 Tecucid..........4.38 n 11. 0 1 Roman ..... 9.05 d 4.45 I Suceava, loiire . .12.03 j 9.65 n Bacareec—Verciorova BucurescI..............7.40 , 10,4oj Piteşti..............10.13] 3.— d Slatina................12.31 j A.30n Craiova.................2.20 ^ 3.15 ij Vârciorova, sosire . . 0. — n 6.—n Snoeuva—lincorescl Suceava . . . . 5.11 J 8.46 j Kiman.............8.45 ij 12 30 J Tecuci...........12.30 n 5.10 Brăila............3.08 n 8.10 n Ploeicl.........7.1 J j BucurescI sosire 8.S0 J Verciorovi —Uacnrescl Verciorova..............11,25 Craiova ................3.— Slatina.................4.45 Pitejtl...................7.03. BucurescI, sosire .... 9.20 j 8.58 2.45 4.30 Bncarescl—Glnrzln Bucuiet 1..............9 15 d 0.05 n (Jiurgiu, sosire.......J1.35 ) 8.27 n Olnrgio—Bacurescl Giurgiu.................7.26 d 4.55 J BucurescI, sosire., . . 9.48 d 7.17 J Galaţi—llarlioşl Galaţi.........1.20 n 8 25 d 7.30 » BurboţI, sosire • . 1.65 n 9.— q 8.05 n Bărboşi- Galaţi Bărboşi........2.55 n 8.25 n 7.— Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.25 Iine esposiţîa, românii mer-is vor găsi ziarul .TIMPUL* nds Magasins du Printemps, la Haussmann 70. * tPEŞI TELEGRAFICE LE .TIMPULUI* (Agenţia Havas) septembre, 4 ore seara) Sera lin, 14 septembre. i declarat Serbiei şi Mnntenegrn-ţpsrea Bosniei şi Erzegorinei de f.na eeta provizorie, şi că Austria :ptnl internaţional daca şi le-ar Londra, 14 septembre. |^Bn{ Post< zice că a’a rSsjândit *euu câ s'at fi descoperit nn noii ot io potrin vieţii impăratnlni Wil-fi ti s'sr fi şi fScnt mai multe 15 septembre 9 ore dim. Koma. 14 septembre. censcS, cn data de 7 sept. st. __Bare se cere intervenirea puterilor, i'tfe-ţunsurile venite de la Poartă , i respinge orî-ce înţelegere in-eif. şi Grecia, făcând Greciei niari Cetlne, 14 septembre. ’pnl fanatic al rescalaţilor de U Cor' Om: r Agi Şerovici a fost prins pe monlenegrean. JkKijtile a refnzat cererea ce ’i aB ■Mai mulţi beglii de a le concede să 4 |i a Hantenegrn ca să meargă in Belgrad, 14 septembre. ti comisiei europene pentru deti-fmntarielor Serbiei şi Turciei aă se vor dace imprennă la Niş. Atena, 14 septembre. Ittminţit formal sgomotele, cu in-f* şi Grecia ar fi neinlâtnrabit du Koma, 14 Septembre. | a fost doe zile indispus. Acum Ci bine. (15 septembre, 8 ore seara.) Conatantlnupol, 14 septembre. şa a primit voia su se in toarcă in>4 va sta in insula Metelin beola Creta. Coiistantinopol, Ii septembre. bul armenesc din Erzarum a sem-tcescrilo săvârşite de cătră Kurzi, |r® există in populaţie şi primejdiile i unt expuşi creştinii dnpfi plecarea Patriarchnl implorează asistenţa ţ|0r. Ambasadorii au intervenit pe llosrtă pentru a provoca adoptarea snr] de pază in privinţa aceasta. Londra, 15 Bpptemhrr. tern refoză să adereze la propui cotiî de cătră Germania pentru o (colectivă de esercitat asupra Porţii, sderat insă cn rezerva aderărei a celorlalte puteri. ■L-uri ci propanerea aceasta a’a [le Seplembre, 6 ore dimineaţa.) Paris. 15 septembre. Iţalnl Mac-Mahon a trecut in re-|i,000 oameni la Vincenne*. Ducele bridje şi marii dncl Constantin şi împrenaă cn o mnlţime nenude privitori. Berlin, 15 «eptembre. «a Serbiei a născnl un băiat. Vleua, 15 septembre. Oficială.—Ieri aii ÎDceput operaţiile pe Sava, peste care rî5 şi treent oştirile austriaco. BUCUREŞTI Luni -± (IO) sr*pt,‘ mbre împărţeala de pSn& acuma a insulelor Deltei Dunărene e urmâtoa-rea : insula duplâ Letii şi Claial intre braţul Chiliei şi al Sulinel in susul şi in josul gârlei numitâ Ciunga] insula Sf. Gheorghe intre braţul .Sulinel şi al Sf. Gheorghe ; insula Dra-nova intre braţul sf. Gheorghe pe de o parte gârla DiinavCţuluI şi lacul [fasitn pe de alta. Pe aceste trei insule, cari ele tuşile sunt pline de lacuri şi insule mal mici, găsim numeroase numiri româneşti precum : insula Câşlel, a Dracului, Iffttundnl; gârla Păpădiei, a Cinngel; riul-Câlug6ruluI ; lacul Oul, Porcul, Porcnleţul, Roşul: insula Popel ; gârla Dunavăţulul, a Cerneţulnl; lacul Sălaşului ; gârla Târăţa ş. a. iu. d. Tot astfel de numeroase sunt numirile româneşti spre sud de Galaţi până la Rasova pe o parte a riulul, care nu se ţine de Deltâ. Astfel in dreptul Galaţilor, intre Isaccea şi Mâcin, găsim lacul Cracâulul, cel Lung, al Lebedei, al Adrişulul, al Ploştel ş. a. m. d. In jos de Brăila, deci intre Mâcin şi Hirşova gâBim : insula Cărot işti-lor, a Lupului, a Ţiganului, lacul Iul Şerban, al Ulmului, al Caprei, al Ppştilor, al Scroafei, al Românului, al Sărmuroaef; insula Cremenii şi a Popii ş. a. m. d. înainte de an. 1830 una mal cu seamă din insulele Deltei (Letti) era inaintată in cultura pământului; erati 300 de pogoane de vie, 5,700 pogoane arătură; U.700 pogoane pământ cultivabil ; 9,900 pogoane pădure şi huceag. Afară de aceea erah multe grădini de piersici. Pe lângă aceasta ar fi mal fi pe insulele Clatal şi Letti vr'o cincisprezece mile pătrate de pământ, care se vor usca prin regularea Dunării, şi cinci mile pătrate asemenea cultivabile ale insulei Sf. Gheorghe, fără a mal pomeni insula Dranovel. Cultura acestor insule a ’nceput să ’nceteze după pacea de Bucureşti (1812) prin care Delta Dunăreană a fost declarată neutră şi s’a stabilit, ca după uu termin oarecare nimeni să nu locuească pe ea. In fine tratatul de la 1856 ni le-a dat nouft şi numai după multe contestări şi recontestârr aă fost cedate Turcie'. Se ştie, că înainte de-a se începe resboiulf guvernul nostru le-a cerut print un memorand de la puteri şi că Turcia ânsăşl era să ni le dea fără resboih, daca hi- i ^ jcrurile ar fi luat o altă faţă şi daca . diplomaţia din Constantinopol n’ar fi băgat de seamă, că pe sub mână guvernul nostru e ’nţules cu Ruşii. Deci azi, recunoscându-ni-se din noii şi prin tratatul de la Berlin guvernul ar trebui să şi procedeze la ocuparea insulelor Dunărene şi la colonizarea lor. Un studio amâ nunţit, făcut la faţa locului, catas-trarea latregulul teritorii) al delter. pa celarea pământului cultivabil In tre colonişti români, ar trebui să ’nceapâ fără de nici o amânare, ântâiO pentru a dovedi că ţinem la ce e al nostru, apoi pentru a scăpa Dobrogea cbiar de influenţe de din afară, in cât consultarea populaţi-unilor să se poată face In deplină linişte, luăndu-li-se temuta alternativă a unei optărl pentru Rusia. Insulele Dunării sunt ale noastre, ele sunt nepopulate, incăt nu poate 6 nici vorba de consultare cuiva , represintă ele ânşile mal bine de-o a treia parte a Dobrogel intregl , coprind multe pământuri deja cultivabile şi multe, cari prin muncă i s’ar putea răpi riulul şi mării, in cât din teritoriul care ni se dă am putea ocupa Delta şi malurile mării negre până la cap Midia, fără a jigni drepturile nici unul popor de pe faţa pământului. Prin posesiunea acestor locuri libertatea navigaţiu-nil pe Dunăre ar fi asigurată, ş ast-fel s’ar împăca şi exigenţele interesului european şi acelea ale liniei noastre de purtare intru ocuparea restului Dobrogel. Căci noi o repetăm incâ odată: nu trebne prin purtarea noastră să justificăm necalificabila purtare a Rusiei faţă cu noi; nu trebue să justificăm răpirea Basarabiei noastre. Aviditatea Rusiei nu are saţ, de aceea fie-ce pas al nostru trebue resgândit de şaptezeci de ori până a ’l face. Astăzi ni se ia Basarabia, de unde ştim, că mâni nu-l vor veni gusturi pentru Moldova, pol-mâne pentru ţara românească. Suntem o bârnă in calea panslavismului şi sunte m, afară de aceasta, părăsiţi de toată lumea. In lumea dată in Btâpânirea nedreptăţii, intr-o lume, in care tratatele juruite sunt bucăţi de hftrtie, care afl ajuns de risul celor vicleni, noi totuşi suntem avizaţi la singura tărie a celui slab, la drept. Cu cât acest drept va fi mal bine întemeiat, cu atftta va fi mal tare, cu atâta sentimentul de justiţie, care nu s’a stins incâ cu desăvârşire in lume va fi in partea Doastâ, cu atât cel ce ne va atinge pe nedrept va sta cu onoarea lui mal prostituitâ ina-mtpa istoriei intregl. ComplicaţiunI grave par’a se pregăti intregulul tratat de la Berlin a cărora reuşită se sustrage judecă ţd omeneşti : dar poate că nici o dată existenţa României n’a fost mal primejduită de cât in momentul de faţă. iNesinceritatea, care acopere stipulaţiunile tratatului de Berlin e invederată căci pretutindenea rea lizarea lor dă de piedici sângeroase A ne arunca orbeşte in mreaja aceasta, noi, care n’avem impreju ru-ne nici o naţiune înrudită prin sânge ssfi prin limbă, noi, cari in iuţeleg^rile internaţionale du jucăm de cât rolul unul obiect de compen-zaţiune, menit a fi aruncat in gura celui mal tare, ar însemna a grăbi înşine sfârşitul nostru. Nu suntem in poziţia Greciei, care nare de cât un singur vecin ; nu intr-a Serbiei, care are amici la Nord şi dejur-im prejur; rudele noastre sunt peste mări şi ţâri, amicul nostru nu e ni menea. Ştim prta bine, că o samă de Bul gări fac in Dobrogea agitaţiuni con tra noastrâ şi-ce e mal trist — tocmai Bulgari de aicea, cari sub scutul nostru ah trăit atâta vreme cari aici in Bucureşti şi la Bolgrad preparai) liberarea poporului lor. Nu vom face lecţii de morală 9R0 apeluri la gratitudine. Exemplul râ piril Basarabiei e de sigur acela, care trebue să ne lecueascâ de ori ce iluzii asupra naturii omeneşti, asu pra moralei şi gratitudine! internaţionale. Dar tocmai din cauza aceasta şi pentru că presupunem, cumcâ nu Bulgarii sunt năs:ocitoril acestui frumos plan, statornicim din nch, că populaţia Dobrogel trebue consultată Tocmai pentru că vor să ne silească prin agitaţiuni pe sub mână, ca să urmăm calea urmată de et, cată neapărat să na ferim de aceasta. Noi credem, că dându-se şi juruindu-se din partea noastrâ toate garanţiile unei desvoltârl asigurate a elementelor din Dobrogea, in scris şi cu pecete, asigurându-se deplina posesiune a averilor bisericeşti, uzarea că pân’ acuma a păşunilor, înlesnirea de-a deveni proprietar pe bucăţile de pământ cultivate, libertatea limbilor in biserici şi şcoală, popu-Iaţiunile ar primi mult mal bucuros alipirea Ia România, de cât la alte state. In cel d’ântâifi articol al nostru am spus deja, că nu trebue neapârat un plebiscit; căci aceasta formă e cam descreditatâ. Consultarea se poate face, tratându-se direct cu 6e-care naţionalitate in parte, cu represen-tanţil cultelor deosebite, cărora li se pot fi ce concesiunile cele mal mari de vreme ce nu e vorba de cucerire, ci de uniune. In s^lrşit s găseşte tot-de-una un mod potrivit şi legalminte-valabil, numai să existe In parte ne dorinţa sinceră de a nu nedreptăţi pe nimenea şi a păstra teritoriul proprio al Dobrogel numai ca pe-un bun Încredinţat de Europa pentru paza intereselor el Dunărene, fără de-a impune cul-va cu de a sila limba şi instituţiile noastre. O asemenea împăcare a intereselor tuturor elementelor etnice nu se poate, se’nţelege, de cât după un studio amănunţit, dar nu ne opreşte nimeni de-a'l face. Să nu uităm proverbul : Graba strică treaba. Dar cu muncă şi cu bună voinţă toate se pot face spre mulţumirea tuturor. DIN AFARA După cum anunţă, Fremden blatt*, comandantul suprem al armatei de ocupaţie âşl va muta la finele Junei acesteia cartierul general de la Se-raievo la Brod, pentru a putea stabili o comunicaţie m I uşoară şi mal repede atât cu Viena cât şi cu diferitele corpuri de armată, cari operează In Bosnia. Aceasta va fi cu atât mal necesar cu cât diferitele corpuri ca şi intâririle sosite câştigă din zi In zi In întindere şi intensitate. In urma omorlril lui Mehemet Ah-paşa, Toarta are de gând să tri-meată un noO comisar de pacificare. Se crede ca alegerea va cădea asupra Iul Osman-paşa s&O asupra Iul Derviş-paşa. Comisarul respectiv va primi In tot acelaş timp şi comanda asupra corpului de armată, care se concentrează lăngâ Cosova, şi care se va compune din trel-zed şi două batalioane de infanterie cu artileria trebuincioasă. „Pol. Corr.* află că şi arnâuţil din districtele anexate Muntenegru-Iii/ se pregătesc pentru resistenţâ. Principele Nicolal face deja toate pregătirile pentru un reBboifi in contra Aîbanejilor. Lângă Podgoriţa se va aşeza un corp de armată tare. Sub conducerea personală a principelui şi a şefului de artilerie Maşo Vrbiţa, 8’afi expediat cele şase tunuri mari dăruite de împăratul rus, la inâlţimple din Rogosnc, cari domină Podgoriţa. Ofiţerii de artilerie, cari primiseră instrucţiunea lor militară in Franţa şi Austria, fraţi) MartinicI, afl primit ordinul de a se pune la dispozi->a Iul Vrbiţa. După cum 9e zice, principele ar incunoştiinţat pe semnatarii tratatului de la Berlin depre necesitatea care ’l sileşte a lua iar armele. * r TIMPOL Cabinetele marilor puteri ar fi promis intr'adevfir de a lucra la Constantinopol pentru a pune pe Poartâ sâ execute ea insâşl stipula-ţiunile tratatului de la Berlin, dar şi diplomaţilor le pare foarte indoios resultatul acestui pas, de oare ceau-toritatea Porţel nu mal exista in Albania. .Daily News* primeşte de la corespondentul el urmâtoare telegrama asupra intrării Ruşilor in Batum : .Opt batalioane ruseşti aâ luat azi in posesiune Ba tu mul, sub comanda principelui Mirschi şi generalului 0-tulobieff. Batalionul ântâiă intra fara muzica, ear cele lalte cu muzica şi canturi. Opt batalioane turceşti se află inca in oraş. Lăzii emigrează." .Corespondenţei politice" isescrise din Bucureşti următoarele, cu data de 3 Septemvrie : La nota Rusiei, semnalată mal deunăzi in această foae şi privitoare la predarea Basarabiei, guvernul de aici in consiliul de miniştri, ţinut alaltăieri, aO stabilit respunsul, care se va şi da mâni representantulul de aci al Rusiei, ministrulnl-rezident, Baron Stuart. in nota cu răspunsul se asigură. curncă guvernul român se supune botârîrilor congresului de la Berlin, deci şi punctului aceluia al hotărlrilor cari privesc retrocedarea Basarabiei, drept care guvernul va şi supune camerelor cererea fâcutâ in acest caz de Rusia; in caz daca guvernul rusesc n’ar voi insă să aştepte intrnnirea adunării naţionale, care va avea loc la 10/z* Septemvrie, atunci să procedeze numai la luarea in posesiune a teritoriului in cestiune, spre care sfârşit guvernul central din Bucureşti aO şi adresat, de-o dată cu această notă, instrucţiuni cătrâ prefecţii şi tribunalele din Basarabia, că la cea de’ntâil invitare din partea autori-taţilor ruseşti, sâ se retragă inme-diat impreunâ cu organele subalterne de administraţie. In de altmintrelea cercurile guvernamentale de aci accentuează in mod espres, că toate aserţiunile ziarelor străine (mal cu seamă a ziarului .Times") asupra tonului aspru, cu care Rusia ar fi cerut predarea Basarabiei, sunt cu totulul-tot lipsite de temeifl : nota respectivă a Rusiei e concepută in termenii cel mal pobticoşl şi Rusia şi-a esprimat prin ea speranţa, că predarea fără ezitaţiune a Basarabiei va fi o dovaJâ. ca România e gata sâ reinnoiascâ relaţiile atât de amicale de odinioară cu Rusia. Prefecţii ţinuturilor basarabiene aă priimit ordin, de-a constata prin proces-verbal retragerea lor şi cauza acesteia. Guvernul voieşte a ocoli trimiterea unul del-gat special, care sâ constate prin proces-verbal predarea. Reniâne a s« aştepta, daca Rusia, cara voeste a urma acelaş modus procedendi. pe care l-a observat la 1856, va fi inţeleasâ cu aceasta. Dar in fine aici vor concede şi această cerere, dacă Rusia va insista asu- pra acestei formalităţi, şi vor con-cede-o pe motivele celei mal elementare prudenţe, căci remân incâ multe lucruri de regulat, in care al uoştri nu se pot lipsi nici când de concursul amical al marelui stat vecin. In privinţa obligaţiilor rurale, afectate asupra Basarabiei române. va trebui sâ se incbeie un tratat separat cu Rusia, de vreme ce rescumpărarea deplină a pământurilor clâcaşilor se efectuează abia in anul 1881 ; tot asemenea trebue sâ se proceadâ şi in privirea Cre. dilutul fondar rural, care a irnpru mutat 1,800.000 de franci asupra a şapte domenii din Bnsarabia, căci e in interesul cel mal mare nu mimai al acestui institut in deosebi, ci al statului român chiar, de-a vedeâ recunoscute privilegiile Creditului funciar şi din partea Rusiei, mal cu seamă in ceea ce priveşte împlinirea executorie a pretenţiunilor lui hipotecare ; ne mal pomenind biletele hipotecare, dintre cart 2*/« milioane sunt garantate in domeniile statului din Basarabia, apoi ira-prnmuturile Stron. Oppenheim şi im-prumntul cu rentă de 5 0/o. Vestea, apăruta zilele acestea in pressa. din străinătate , cum că două persoane distinse din Ungaria ar fi sosit la Bucureşti co misiune secretă, cercurile guvernamentale de aici o numesc cu totul lipsită de te-meia. Se concepuse, apoi se renunţase la planul de a orăndui o intrare solemnă a armatei in capitala ţării, acum insă acest plan a fost din nod admis, iar intrarea triumfală s’a stabilit definitiv pentru ziua de 5 spp-temb-e (stil vechili). Din cauza mal multor articole de sumuţare contra Evreilor, apărute in pressa chauvinistă de aici —■ in cari se povesteşte basmul din uefe-ricire acreditat in vulg. cum că Evreii fură la Paştile lor copil creştini, pentru a-I tăia şi a le bea sângele — se duce mâni o deputaţiune de is-raeliţl români la ministrul de interne d. C. A. Rosetti, spre a-’l ruga sâ iea măsurile cuvenite, de vreme ce in urma acelor arti ole incen diaril, precum şi in urma altor su-inuţărT şi aţiţârl contra Evreilor, făcute pe faţă intre pleb»u suburbiilor, deputaţinnea voieşte a fi văzut, simp-tome cari sunt de. natură a inspira celor de confesiune mozaică teama de escese rele din ţ artea plebe I imbol-dite. — [mprpjurarea remarcabilă, că tocmai .Telegraful", un organ al partidului naţioual-liberal a inc.epnt elixirul acelor articole sumuţâtoare. face pe deputaţiune sâ'l roage pe D. C. A. Rosetti. şef precum sâ ştie al partidului naţional-liheral, ca prin organul săd de publicitate, .Românul," să se opne acelor sumuţârl, liniştind şi luminând poporul. Cu data de 7 S'ptembre .Corespondenţa politică* primeşte următoarele relaţiunl din Bucureşti : Deputaţinnea comunităţii israelite de aci. despre rare am vorbit in tr'alt rând, a fost primită alaltăieri după amiazâzi de tâtrâ miaistrul Rosetti. Deptitaţiunea a espm cauza venirii el, care culminează in de- claraţia, că jidovimea de aici se teme, că in urma repetatelor articole incendiarii şi sumuţâtoare contra Is-raeliţilor, cari nu incetaserâ nici ieri şi cari apar in jurnalele naţionale-liberale, clasele de jos ale poporului râd puse la cale şi lesne-iritabile ar putea sâ se lase seduse la escese in faptă contra Evreilor, la care numitul ministru a dat următorul răspuns : Articolele jurnalistice in cestiune sunt numai productul unuia sad a mal multor persoane, care nu merită a fi băgat in seamă şi care nici nu cuprinde vre-un pericol ; guvernul nu poate insă opri asemenea articole, de vreme ce in ţară domneşte cea mal deplină libertate a pressel; cu toate acestea insă Is-raeliţil n’ad nici un motiv de teamă pentru asemenea articole ; el — ministrul — garantează evreilor deplina siguranţă a persoanei şi a averii, şi IsraeliţiI pot fi încredinţaţi. că el ii va apăra, ca pe nişte fraţi ai sil... După aceea trecură la cestiunea Evreilor în genere; Rosetti asigură, că de zeci de ani caută din ţoale puterile, de a aduce o solu-ţiune mulţămitoare pentru toţi a a-cestel cestiunl; dar silinţele sale de păn’acuma s’ad Împiedecat de pre-judiţiile, contra acestei confesiuni, Inrădecinate în poporul săd nu din cauze religioase, ci curat numai din cauze sociale... Ministrul Rosetti dete apoi deputiţiunil asigurarea, că el va propune camerelor, ce se vor aduna în curând, un proiect de lege, pregătit deja, prin care li se dad drepturi civile tutulor Evreilor, chiar şi celor străini-, iar întru căt priveşte drepturile politice, hotârlrea nu s’ar put°a da de cât de-o constituantă, însă o asemenea adunare naţională estruordinarâ, nu se poate convoca înainte de-a se fi deşertat ţara cu desăvârşire de trupele străine de ocupnţiune; deci in privirea aceasta Evreii mal trebue sâ mal rabde vr o şapte opt luni. — Repetând asigurările, că va lua toate măsurile pentru a împiedica chiar cel mal mic esces al plebei contra lsraeltţilor, atât in capitală căt şi în ţara toată, ministrul congediâ deputaţinnea. Intre acestea insă „Telegraful* naţional liberal continuă şi azi a da alarmă in contra Evreilor; astăzi insă o face in forma nu tocmai neobiclnuitâ de scrisori care zice că i s'ar fi trimis de prin sate, şi ’n care i se fac mii şi mii de tnulţa-mirl din partea unor oneşti oameni de ţară, pentru marele curaj şi inal-tul patriotism, cu care apără pe români rontra Evreilor. Intre scrisorile de azi se află şi una de măuile gingaşe ale unei dame, ce nu voieşte a fi numită, (are feheiteazâ insă pe autorul articolelor contra Evreilor, dându I mângâ-ioasa asigurare, că dacar avea fe-ricireade-n fi chiar ucis de Evrei — ceea ce aceşti Evrei sunt in stare să facă—toate f-meile române l-ar scălda in lacrimi, l’ar invăll in cununi de flori şi nst-fel impodobit l’ar pune n mormânt. Ori cât de ridicol ar fi acest limbagiO , totuşi e aşa de mult după gustul maselor ineftt d. Rosetti ar face bine—in chiar interesul patriei sale — dacă nu poate FOILETONUL „TTMFULU1 “ PESTE CAP de EMILE QABORIEAU partea a doa Generalul Delorge (Drmarn) E» ee ‘jfHndi un minat, reealtatol gândire! fa «cest Uconia bilet către d. de Gloriâr»: • Bunul raeB amic, foce an servicii! imeus micei d-tftle amice, dacă veî veni azi chiar, câ m»I cnrend, na fac! din intfmplart o vizită domniţuireî de Rochecordear, Mă ’as pe prnden^H şi discreţia d-tale. 9 Elisabeta1 Dar de scris ’l-a scris. Cnm nă il trimită îndată la castelul Gluriere, aştzat, dnpă oum ştie fie-care, o leghă departe de Ven-duaiu, intr’onnl din cele mal frumoase ţi-turî ale LoireJ. |u dramul spre Montoir*. Prinzând d'odată curaj, domnişoara de Lesperan trimise pe servitoarea el m cânte pe băiatul vecinului, care câte od;ttu face servicii casei El şi veni ir graba. — Cunoşti, zice cu vioiciune, pe ba-ronol de Glorit^re: ştii nude şade ? — Oh !da ,domnişoară, respnnaol copilul. — Hei bine! Do-1 această scrisoare numai de cât. . . Dar aă o dai lai in mână... Haide, dn-te, grăb* şte-te, aleargă...Şi pentrn ca să SI dea aripi de sbnrat, Si puse in mâna o monefcit da doi franci, mai mult Je jumătate din averea eî! — Numai, zise ea dopă plecarea băia-tnlnl, numai să ăl găsească acasă.... El era acasă. îmbrăcat ca on ha^at Urg, bătrănnl colecţionar ştergea de praf mobileîe-1 rare şi tablourile iubite , cănd 51 se aduse scrisoarea protegiatel sale. — Oh! oh! murmură el, citind'o din-tr o aruncătură de ochi, prudenţă, discreţie ! ce va să zică asta. Dapi ce cşi micol comisionar, el se gribip să ne îmbrace pentro a se duce la Ven-dbme. — Căci e evidf ut, zicea el, câ s*»i intăn]-ptut ceva neobicinnit. Ce-o ti ra*î făcut drftcoaica cea de fata bătrânei, sărmanei mele Elisabeta ?... Această drăcoaică de fată mare nil fu nici decât încântată, când dnpă patru ore d»la venirea Ini Delorg*, i se annnţă baronul de Glorîere, care venin plin de diplomaţie, silindu-BR n ’şl invSlni neliniştea in zinibutul cel mii amical. Mal Sntăi ăl trecn prin gănd a nu spnne nimic despre păţit Ini Delorge. Dar se pnt» a ? Nu era fi el rudă cn orfelina, al doilea tutor, şi foarte cn in-flaenţă in consiliul de familie? Ea apusefle tot, in ap; renţă nepnsătoare, dar inimă furioasă, necrnţănd nici o precauţie oratorică ca sa abată părerea baronului. El nn o lăsă să spne molte şi indată ce o inţelese, o int erupse : — Aşa!! D-zen e in fine drept!... Uo o partidă cnm nu cutezam să sper altă entru mica prietenă... m&rgini libertatea presei ea ministru, cel puţin cn şef principal al partidului săh, sâ atragă atenţia foilor partidului naţional liberal asupra pericolelor, pe care această piatră, ce se ’ncearcâ a se prevăli, ar aduce-s asupra patriei. JUDECĂTORII LUl SULEIMAN-PAŞA O scenă foarte turburătoare s’a întâmplat acum câte-va zile înaintea consiliului de râsboiă din Constantinopol. Continuând judecarea in contra lui Suleiman-paşa, prezidentul asculta un martor ; acuzatul ceru cuvântul. Prezidentul observă câ Su-lelman este chemat numai pentru a asculta mârturiele şi a respunde la intrebârile ce i se pun. SulelmaD, prin9 de manie, respunse cu vocea ridicată că nu poate sâ ţie minte toate acuzările câte i se fac de martorii cari sunt vrăjmaşii săi personali, şi câ cere ca să i se permită a respinge acuzaţiile. Dacă i se va refuza această permisie, nu mal va respunde la întrebările ce i se vor adresa. Procurorul general, Nedjib-paşa, uitând respectul datorit tribunalului ca şi Incului in care se afla, se ridică ordonând jandarmilor care aduseseră plini de respect pe Suleiman : Djevab vermessen, vouroum! (Dacă nu respunde, sâ’l bateţi.) Acest limbaj ne mal poraeuit produse o imlig nare generală Intre toţi câţi ab fost faţă, uriuân 1 o scenă de nedescris. Cea mal mare parte a judecătorilor ăl făcură pe Nedjib-paşa să inţeleagâ tâ aceasta nu stă in puterea lui, câ simţimăntul demnităţii sale personale ar trebui sâ’l oprească a rosti asemenea cuvinte, şi câ el nu posedă nici de oum puterea de a da ordini in prezenţa tribunalului adunat. Acestor observaţiunl urmă o discuţie furtunoasă, iu timpul căreia Su-leiman leşină şi fu transportat in-tr'o odaie de alături. Şedinţa se ridică iute. întâmplarea fu telegra-fiatâ imediat la palat, şi Sultanul trimise pe mareşalul Osman-paşa la Seraschierat. Acesta deschise iar şedinţa, luând el prezidenţa. El făcu mustrări aspre lui Nedjib-pasa, ob-servănd şi prezidentului Satni-paşa. că ar fi putut sâ suprime acest scan-dâl incâ de la începutul InL A douazi Nusret-paşa fu numit suwesoiul lui Sami-peşa la prezidenţa consiliului de resboiă. REVISTA ZIARELOR Opiniunea publică se manifestă şi se afirmă din ce in ce mal mult in oraşul Galaţi. Gâlăţenil nu putead să fie imliferenţl U marile cestiunl —Partidă!... Un ora do nimic, un meseriaş !... — Hei! Tati-eeQ fie ce vrei, dar are nn fiii galant ţi ora din inimă... Arborilndn-şl aerul d-i demnitate lovită, domnişoara de Kochocordaao incepn sa toace In urechea d-loi G oriâre. In |zadar. —La dracu!!! Nn m? zSpăci! o iutre-rnpae el, dacă al avea vr’o doăzecl ani mal pnţin, şi dacă acest frumos şef de escadron ar fi venit pentrn d-ta şi no pentrn Elieabsta, u’al găsi indrăsneala lnl atăt de cnlpnbilă. Cuvăntnl .Impertinent1 se nrcă la buzele fetei bătrâne. Dar nn ăl roBti. — De altmintrelea, urmă baronol, mă duc să apnl eO două vorbe aceatoi militar... căci de signr, ăl prolejez. Prin cea mal mare [întămplare, domnişoara de Leeperan trecea prin coridor tocmai cădii baronnl de Gloriâre rşia. El o luă de mână, şi cn o voce dulce eil zise; naţionale ce astăzi preo r la un capăt la altul. E s’aă intrunit şi se vor mult şi mal bine, spr . iutre el şi a se lumina asupra situaţiunil, ca raţl cetăţeni independei.l conştiinţa dreptului şi u Când astfel este calea un oraş, ea se recoma prin atitudinea el, şi ( este obiectul de atenţiiI 1’alte oraşe, prin atitudii : dentâ ce a început sâ talitatea civică ce inco şura. Sâ urmăm cu toţi), p tărlţl, calea desbaterilon se adune toţi cel cu btîi| de a voi şi lucra bine } resele generale, şi nu v ori căt de grea pe care V tem învinge şi trece cu tăzl vom desbate şi ne asupra intereselor marini supra necesităţii unei mii etc., măne ne vom aduni asupra intereselor comun deţulul nostru, şi ast-f-sindu-se azi unii la al's vom ajunge Je a găsi _r-ură, fără vrajbă, şi vct atâte rele!pe cari fie-ei*< » in parte şi oraşul, ca şl I i nere. Când cetăţenii cel’ ie minaţi se vor uni şi lucii. Iu orl-care va fi el, se v; ii in'bina voinţei lor, iar I părea, şi abuzul se va s! Sâ lăsăm deprinderea t gui tot pe şoptitele şi n in tăcerea inimel uoastA nu este nici in interes suferă, nici in a societăţi toţi cu inimă deschisă oţelit a ne spune păsuri) i» mare, in intrunire, in ai.. baterea tuturor. La intu^r şi cel din vale, cari sufei'î marâ, prin bălţr şi noroii sele, fără felinare şi fit intrunire sâ vie cel din di Ungurului, cari sunt uitw copil vitregi, departe dl ţile lor şi fără nici o i intrunire sâ vină comercial runtul, cel cu ridicata, a oamenii profesiunilor liDilt să'şl spue fie-care pâsurit sab; acolo să arate ned >: vor fi suferit şi abuzurile* flat că se fac fără pedej» Cănd in ast-fei de mUl Duminecă ne vom adunai oră toţi impreunâ, nimee cuteza nu numai sâ neso*> teresele publice şi să lucâ socotinţă, lăsând oraşul ş i lui prada ruinelor, dai contra voui vedea un resn tenţiune din partea lor r.î şi o rlvnâ pentru ingriji ‘ publice. Acum să ne ocupăm dt mari ale ţerel, apoi de c[t deţ, etc. O intrunire s'a făcut'I trecută, acum Duminică, se va face alta. Atunci ai[ Rusii ; acum vor vorbi ol noştri D. 1. Nerulau, C Boţan şi Resu. Cercul da. terilor va fi mal mare şi tn întinsă. Toţi dar, cu micM — Ah ! domnişoară fireatl, n aă zică iubeşti pe comindant hal, nn roşi aşa, bine al făco lăsat p« mine. La aceste cnvinte cşi şi mer pe strada Vendmna murmura — La dracu! Mica asta I Rochecordean e de lot curios1 zut, n’a ghicit nimici... Crede, mai plăcerea secretelor ăi atri msndant!... Dar iacă am ajun Petru Delorge îo acest minJ pat de rose. Toate se împrăştie ca fuţ oraş mic ca Veudăme, se şi despre paş'i făcuţi de către ci vedea tot felul de greutăţi, nimicirea planurilor lui. El îngălbiui, atăt de vie ! rea, cănd văzu intrând pe bar riâre. (» V* TIMPUL să dea pilda ca. cftad e vor-J.ţiune şi intorsele el, intre ei | partide ! (.Vocea Covurl.*) CRONICA |unoaştem demnitatea şi ro- I elitre servitorii chiriaşilor, trecând de vre-o ii de cetftţenl, sft mergem 1 căte-va ori prin cart», ba încă şi întrebă ^js am. s& ne luminam, şi a-'iP8 unul diiitr’ănşii ele cui sunt acele bn-, leiiu hotarîrea ferma ce tre- | toaie; şi, având iiiformsţinnea cerută, eşi “™ucem- Voinţa odata mani- Pe Pol*rti'- DuPs cSt utoiB, ,,rel întregi. La ţeara in. 81 Pnse o!lrut!1 ?i’° porni h 1 cam pe la 9 ore dimineaţa. Un băiat din magasinol d-lui H. Stoica, care magasin este alăturea cu palatul, trecând după 5 minute prin curte, observă lipsa butoiului şi comunică pe dată finlni d-lui H. Stoica, care se afla la magasin. Pe dată, acesta denunţă, printr'o petiţie, comisi î respective, fortul comis, şi dupe I resoluţiunea comisarului sau a directoru-d« 30 august, aniversarea ata-1 Iul, nu ştim, sub-comiearul despărţirel Plevna şi luarea redutei Griviţa, procedă la constatarea f.ptului şi la des-ir, nu Te-Deum iu monastirea Si- I coperirea autorului. orele 9 da dimineaţă, la care aQ I După eeplicnţiuuile vecinilor, căruţaşul, lălţimile Lor, domnişoarele de o- leare a incăruat butoiul, se găsi ; el declară ministru Stutescu, priucipele Di-I că a fost tocmita transporta acel butoiQ iiiks, şi mal multe persoane, domni I iu strada Şelarii săB Gabroveni, că a inie. aflate in Sinaia. S'a citit o li I cărcat butoiul şi că J’a dus foarte repede imeniudu-se nominal o mare parte I dupe stăruinţa celui ce ’l angajase. Mal n ostaşi căzuţi pe cămpnl de luptă; I declară că, ajuns acolo, butoiul fu trauR-teiruiiuarea serviciului divin, M. I furat, intr’o altă căruţă de transport, şi pi a trecut iu revistă cotnpa-|c& el, primindu-şi banii, s’a reintors in >£■ l-iul de văoătorl, ce se afla I piaţă. nu trebue să credem. Aot-fel, se vorbeşte, că unor autorităţi li s'a dat ordine a stringe arhivele şi a le expedia, altor înalţi funcţionari, preenm preşedintelui Curţii cu juraţi, i s'a dat ordine de a deschide Cart ia juraţilor, la 1 septembre, la Iernai!. Po-blicul, mistificat do atâte lapte contrazicătoare, nu mai ştie ce trebue Fă creadă, şi comerţul se găseşte in cea msl ml re zăpăceală cu transacţiunile sale. Din toate aceste puncte de vedere se impuDe in nn inod imperios necesitatea ca guvernai să grăească prin .Monitorul oficial* ce s'a iutemplat cu Basarabia, dacă aB Inat'o deja Ruşii, ca să ştie publicul cum trebue a’şl regula afacerile şi interesele ce le aro pe acolo. rabie incărcată şi 2 vapoare; nQ plecat 3 corăbii incărcite, 2 deşerte » 3 Vapoare. Bastimente faţă în port aB fost 10. Preţul productelor : grîB mălurit, hambar, .13 lbr., 31 73—36,50.: orz, caic, 13 Ibr., .'7 1. S’a exportat: 336,000 klgr. grăfl pentru Marsilia 1,185,-400 klgr. porumba! pentru Auglin, 89,‘*10 klgr. nipiţă pentru Marsilia, 1,118,240 klgr. orz pentru Anglia. i | I cartea monastirei cn mnsica reala! 5 de linie. [ y«ria Sa a primit defileul şi feli-1 dela toate persoanele aflate la a-| serbare. orele 5 dupe amiazl, înălţimile Lor şrs la casarma vânătorilor, nude a5 iiuzul imprtuuă cu soldaţii. La masa Iscă, care era aşezată la mijloc, se aii uiulţl invitaţi, comandantul ţom-| ofiţerii, sergenţii şi toţi soldaţii de-.Virtntea Militară*; imprejorse bele soldaţilor. La această serbare era impodobită cn flori şi biazi rrte gravuri amintind episode din — La I Septembre aB bobU in Galsţ' peste 20 care cu efecte de ale armatei ro. mâne din Basarabia. Objectele s'nB descărcat la casarma călăraşilor din curtea prefeetnrei. (Voc. Cav.) Cercătândn-se iu aceea localitate, se cou-Btată prin arătările mal multor persoane că declaraţinnile cărnţnşalui erau adevărate; că butoiul in cestinue a fost schimbat din cărnţa Ini intr’o altă cărnţă, cn doui cai albi, cure a pornit la minut luând direcţiunea iu sns. Ei bine! până ..stăz’, nici autornl n’a fost descoperit, nici ace! căruţaş cu doi cai albi, pe care şi primul căruţaş şi mai multe persoane uB declarat că '1 cuuosc, dacă '1 vor vedea. Ne paie că, iu urma atâtor indicii şi a altor descoperiri ce aB făcut băe-ţiî diu magasinul (l-lai Stoica, in snbur-Tirchilsscj — descoperirea autornluî şi a VARIET ATI ■. La sfârşitul mes i Măria Sa a pnr- ! bntoinlui fnrat nu mal presiuta nici o di- tli rstornl toast : ic ncest pshar in onoarea armate^ Iprin luptele sale pe cămpiile din Bul-ia \l-* fscot nn renume. Bătălia dela irlrTţ» dtacbde şirul acestor frumoase |e, car! ror remăuea neşterse iu istoria ti.— Mare, frumoasă, dureroasă, a ceasta zi.— Nici odată un voiB uita tnl cănd am venit ps cămpul de Şi, inlălnind vănătoriî, fraţii voştri, li spuneaB : *Xicî unul de ai noştri Vrtmas.— Cum se poate? respnnseiB; iii 3. 4, 5, şi acolo vin alţii : aduna-reăţaţi onoarea acestei zile. mergeţi alata cu vitejie, şi veţi fi victorioşi. — i»t , brsril rănători aQ luat in reduta îdela l-ririţs steagul turcesc, aruncăndn'l :ljl» picioarele mtle ca semn de biruinţă.— ,8* fpo3tifl : «Sonteţi voinici; v5 mul-'îBUDfiC din inimă; de astăzi înainte este de a fi vănător.» Şi voă, copil, * vl iu: Faceţi ca sa fie şi in viitor, in tot* Ptt, o onoare de a fi vânător şi luaţi ca jfc.plu ‘vânătorii dela Griviţa., Să tră-Armata !, «fit toast a fost aclamat cn entnsiasm, strigate repetate de nra in cantul ‘el. In urmă d. căpitan Maghern, colantul campaniei, a purtat următorul ficultate. Ce face poliţia, se iutr^abS toţi vecini! şi toată piaţa, de Jucă n'a descoperit pe autor?—[Răspunsul Ia această întrebare l\im dat incă de acum câte-va zile: ,Ea doarme de un somn adenc.* ,Pressa€. 'Măria Ta, măndră e&te ţara aceasta, tru că Te afli in capul eî* Din par-|fB, ca ostaşi, V5 încredinţăm că cu toţii mori, dar vom ţine sns Drapelul şi firea Tronului.— Să trăieşti, Măria Ta trăiască Măria Sa Doamna 1, [k urmă M. S. Domnitorul a stat mai de o oră in mijlocul soldaţilor, spade la fie care vorba bine-voitoare şi locSndu-le aminte de aceasta zi meni o ibilă; i»r pe la orele 8 înălţimile Lor s’afl tors in sunetul muaicel, care a cântat larşnl dela Griviţa. Seara, Măriile Lor atl petrecut la prin-pele Dimitrie Ghika, unde era adnuată societatea din Sinaia, şi unde s'tt fă at un frumos tablofl , representand Ro-nănia ca Sngtrul ţinSnd Drapelul tricolor, impe desemnul aflat pe medalia •Luptătorilor ludependinţel., .Monitorul.4 Ce face poliţia Capitolel?—O hoţie foarte IţDtezătoare, dar cea mal lesne de desco-Iţerit, b’b comis, de Bont trei săptămâni şi Inal bine, fără ca poliţia să fi renşit a llescoperi pe autor, de şi a fust fa moment [incunoştiinţată. In cnrtea palatului d-luî Niculae H. |8to:ca, care are două faţade şi două intrări, una pe strada Colţ'I şi alta spre I grădina gt. George, se aflati maî multe butoaie, pline cn cositor, depuse proviso-rifl de către oamenii d-luT propiet.tr. Dn necunoscut oare care, se t?zu de Ce se petrece la Galaţi. Snb titlul următor ,Vocea Covurluilai* scrie: Nostim de tot — Ieri seară părinţii oraşului s’aă adnnat la sfat. Tuaiute de a începe talcnirea intereselor oraşului, o scenă s'a petrecut intre onor. d. primar G’ P. Manta şi d. consilier G. Alevra. D. primar ar fi zis : And, d-le Alevra, Ca vinzi nişte locuri ale primăriei. D. Alevra. — Nn ştiQ — ar fi r^spnnR — ce vel fi anzit d-t«n( dor dacă eQ le voi fi vănzenl, la văud cn documentele primăriei. Spnne‘mî inse d-tn, d-le primar, pentfa ce ai iochiriat un loc ce eRte proprietate a comunei, pentru 30 galbeni. Primarul, cn iritaţinnea crescendo, apostrofă pe consilier zicăndu'î că locul Pa închiriat d. Panaitfscn.— Prea bine, ar fi zis consilierul, dar d-t* a ca primar cura ai tolerat a se îngrădi şi specula nn loc al oraşului?—De aci scena «coborindu-se in frumuseţe din ce in ce maî nostimă, părinţii oraşnlnî se împrăştiată cn conştiinţa împăcată că 'şi flfi făcut datoria pentru interesele Urgnlcî! Nostim, din ce in ce mal nostim. tSt(if«trt« diu Iaşi Rcrie: Uuul din cele maî fine furturi prin escrocherie s’hQ comis ierî in oraşul nostru I n domn bine pus şl cu nn exterior r« comandabil se presintă la magazinul de juvaeruri a d-lui Nathanson , doritor de 3 cumpăra vre-o căte-va articole de preţ, După ce’sî alege obiectele şi tue tărgal, roagă pe un băet din dugheană sa i Ie ducă preste o jumătate de oră acasă la el Strada rosascâ, unde va primi la plata. La timpnl fixat băetul se presintă la domiciliul mcştereului in chestiune, care 'l aştepta acasă. Aceasta îndată ce soseşte băetul, ia lucrurile, ]e pune intr'nn dulap şi scoate punga plătească. Nnmerănd insă banii , meşterul cumpărător observă câ'l lipseşte pentru complectară sumei de 800 franc!, vre-o 5—b napoleoni, şi astfel, striDgeudn-şî de ’ndată bani ce numerose, zise băstolul sa aştepte nn moment, căci el se duce să găsească ceea ce'i lipseşte spre a’şî complecta suma trebui toare. Băetul in naivitatea sa, s» aşază de bună credinţă pe un scaun şi aşteaptă.... aşteaptă.... aşteaptă pană ce observă că răbdătoarea sa aşteptare întrece marginile posibilului! Inştiinţăndu-se poliţia di spre acesta, s'* constatat că ghibaciul escroc, eşind din odae a trecut in o camera de alăturea şi spărgând dosul dulapului care da in acea camera, a luat din el obiectele şi s’a făcut nevăzut. Aşa cel puţin ni s'aQ narat detaiuriJe acestei subtile escrocherii, a căreia autor este urmărit de poliţie cu cea mal mare euergie şi activitate. Laptele vegetal^ după D. Bousinguult. — Ilustrai chimist d. Boussingault a como-nicat de curând Academieljde sciinţe oare care date privitoare 1» laptele vegetal, pe cari De facem o datorie a le comunica lectorilor Reiistci. Sunt cincî-zerl de ani trecuţi de când D. BotiRsingiull călătorind in America a făcut studii foate interesante asupra sucului arborelui numit Galadodendron cunoscut numele de arborele cu vaca. Mostrele espose in anul acesta la Esposiţinne afi p*rmis invgţatulaî france* ca să 'şî coniplecteze cercetările asnpra laptelui vegetal. Arborele care dă lapte cresce până la o înălţime de 15—23 metri, foile sale sânt «pre a concura la licitaţie. Condiţinnile se pot v.dea in orî-ce zi de lucru !h cancelarie. No. 1 11. 1878, Angnat 2‘3 __________ (7S8— .) In /.ioa de 25 septembre viitor se vh ţine licitaţie U cancelaria Kpitropi'i, strada Filare tu, No. 2, pe u tru vânzarea porumbului aflat la moşiile Kuijna şi B5ţ-coveuii din recolta annlnî trecut. Doritorii de a cumpăra aceste producte snnt invitaţi a se presenta la localol canrelariei ir> zioa arătată, orele 12 spre a concura la licitaţie, fiind însoţiţi şi d« cuvenitele garanţii in numerar sad efecte publice. No. 118. 1878, august 29. __________ (789—3) In ziou de 25 septembre viitor s'a decis a se ţine licitaţie la cancelaria epitro-pieî, strada Filaretn, No. 2, pantru ven-zareîl grâului CC va îşidin recolta anului curent U moşia Băţcov-nil, judeţul Viaşca şi după moşia Chiajna diu judeţul Ilfov. Amatorii de a cumpăra aceste producte se vor presenta in arătata zi la orele 12, in localul cancelariei Spre a cuucura la licitaţie, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garau ţii in numerar săli efecte publice. No. 119. 1878, august 29. (790-3) luugăreţe şi alterne şi snnt terminate prin vîrfurl coriace. Pe dată ce se crestează arborele rucdI lâptoR incope să curgă, aci e \ ce Indienii numesc a mulge copacul. însuşirile nutritive ale acestui lapte sunt netăgăduite. D. Bousingault a consumat in timp de maî multe luni lapte vegetal cu cafea sau ca ciocalata. Acest lapte pste m.iî gros ca cel de vacă şi are o reacţiaih canj acidă. Când stă la aer se inchiugă in formă de caş. Ac*st caş cuprinde o materie groasa complectă, care se topesce la 50 grade, cure seamănă foarte mult cn ceara de albine fi din care D. Boussinganlt a făcut luminări escelente. Se mal află in caşul vegeta) o materie azotat» cari ’ş aduce cn albumina saQ fibriea vegeta1! Pe lâDgă acestea licuidn! lăptos mal cuprinde substanţe z-sharate, săruri de po-tassă, de calce, de mngnesie, fosfaturi şi apă. Ca*to»te că cuprinde acelea’şî substanţe ca laptele de vacă, totuşi laptele vegetal se deosebite prin compoziţinnea sa cuau-titativu. Din contră cn smăntăna are mare analogi», după cum se vede din tabloul următor : Smăntftnă de lapte vegetal lapte de vacă / De 2 zile ştirile cele mal alarmante circulara prin Galaţi relativ la cele ce se petrec in acest moment in Basarabia. O bejenie intreagâ ni se epnne că se pregăteşte acolo, prefecturi, tribnnalc, casierii, penitenciare, şcoale, etc., aB primit ordine telegrafice de a împacheta şi retrage arhivele, a transporta lucrurile de valori şi a vinde pe cele ce n’ar plăti costul transportului. Pe toată zioa vedem pe stradele Drsşnlnî nostrn basarabitnl ce incep a e-mifşrn, se pare că Inarea Basarabiei este sosită la pnnctnl el final, şi Camerile, cari nu se vor intrnni decât la 15 a carenţei, Be vor trezi in faţa nnni fapt îndeplinit. Deja mobilierul şi arhivele seminarului de Ismail sunt sosite la Galaţi, şi poliţia caută local pentru sşeznrea lor. Tinerimea română n-ai toată, snntem informaţi, este decisă a părăsi Basarabia, bătrânii şi câţl-va proprietari prea D;nlt in^ejeţi cn interesele lor snnt sinjţuril ce vor rămânea acolo. Este curios iusă de a vedea că o aat fel de mare mişcare se săvftrşeBce la o parte a ţăreî, şi cu toate acestea guvernul să nu comunice ţăreî nici o informsţiune, nici o notificare prin .Monitor,* prin care să fim puşi în posiţinne de a şti ce trebue să credem din câte circulă prin public şi ce In arma nneî anchete făcută la peni tenciarnl central Plătăreştî, din jndeţnl Ilfov, s’a constatat că d. director Al. 0-resen a comis abnsarile următoare: Mălaiul pentrn hrana arestatelor este treent prin compturl cu preţul de 20 — 22 bani ocaua, pe cănd în realitate in partea loculni se vinde pe 12 bani ocaua. Asemenea şl carnea, pe care o cumpăra cu 60 — 90 bani ocaua, a trecut’o pe 1 leB şi 1 lefi 30 bani. Tot ast-fel a urmat şi cu fasolea şi lintea, trecăndn-le p9 preţnl de 35 şi 40 bani ocaua, pe cănd in realitate le-a cumpărat cn 12 şi 14 parale ocaua. Pe lăngă acestea dedea condamnatelor fasole stricată şi vecbiă. D. Orăscn mergea şi mal departe: la nnnl din gnrdienl nu'I plătea dreptnl Ini după bodget, ci'i oprea cate 10 lei pe lnnă ; pe o gardiană o întrebuinţa numai in serviciul d-sale particular, ca bonă la copil. Pe unele din arestate le întrebuinţa la ţesnt de pănză tot pentru d-sn, fără să le plătească nimic. Pentru aceste fapte, pe de o parte s’a suspendat din post, ear pe de alta b’b dat judecăţel. * In noaptea spre 24 curent a avut loc, iu comuna PăuneştI, plasa Zăbrăuţil, districtul Pntna, o ploae însoţită cu puţină piatră şi vînt, care, durând ca 30 minute, a dărimat 40 arbori mici, 47 meri şi 87 pruni. * La 19 augnst, hamalul AndreiB I. Via-şiu, din Ginrgiu, lucrând la descărcarea unor baloturi de bnmbac iu port, a căzut asupră’I nn balot, şi la 21 curent, pe cănd îl transporta într’o birje la rudele sale, ’şi-a dat sfîrşitol chiar in trăsură. .Monitorul * 1/luarea fiertului Ga a/t. — In zilele de 31 august şi 1 septembrie aB Bosit 1 co- Unt. . . . . . 31 35 Zahăr . . ... 4 3 Fosfetnri, cn seină şi albnminâ. ... 3,5 4 Apă . . . . . J>3 58 s*y,5 1U0 MINISTEKUL DE RESBEL Pl'ULICATIE r Ptntru că, la licitaţia ţinută ia /.iua de 21 Angnst anul curent 1878, dop» publicaţia N. 1 1981 inserat» iu ^Monitorul Obcial N. 172 şi 173, preţurile reaaltate peutra predurea furajelor necesare armatei iu gami8oana Bucureşti, pană la finele anulai curent şl pe anul viitor 1379 aQ fost prea mari, Ministerul de resboiQ publică spre cunoştinţa doritorilor a se iosărcina cu această antreprisâ, că la 15 Septembrie viitor auul curent se va ţin« altă licitaţie in localul Ministerului de KcsboiQ, Galea Mogoşoai la orele 2 dupeumiazi in coufora miltte cu art. 49 jiauă la 57 diu iege-comptabilitaţi generală a statului. Cantul de însărcinare, care va servi la această licitaţie este publicat in ,Monitorul Oficial* N. 99 din 187o şi monitorul ostel N. 11 diu acelaşi ani. Hsplicaţionl Be va putea da iu toate zilele de lucru de 1h orele 11 de dimineaţă pană la 5 stara la Ministerul de Kesboifi. Direcţia ll administrativă. Garanţia, cu care doritori! se vor pre-Benta la licitaţie, se ficsează la 99,000 lei, care va putea ti iu uumeraiifi, efecte publice pe valoarea nominală sad ale societăţilor garantate, ori autorisate de stat, dupe cursul zilei. Garanţia adjudecătoralui va remăne definitivă dupe aprobare şi nu se v« înapoia p§f ă la achitarea d- tinitivă a contractului. Cauţiunile depuse de cei l'alţî concn-TtUţi se vor înapoia pe dat» dope terminarea licitaţii. p. conformitate. Theodorescu. N. 12,958, August 2u. 78t>—(3). Dnpă d. Boussingault Arborele cu lapte s’ar putea introduce în Algeria, şi mai adaug» că acuisiţiunea acestui arbore ar fi folositoare nn atîtt pentru lAptele c« produce, dur rnal ca seamă peutin Ci ara ce ar putea să se estragă cu abondenţă dictr'gnsul. ,Rev. Ştiinţifică* PRIMARUL COMUNEI BUCUREŞTI înştiinţare După decisinnea consiliului comunal din şedinţa sa de la I septembre curent, lici-tsţinnea pentrn vânzarea venitului comune! din acsise şi taxa vitelor, s'a amânat pentru ziua de 20 sempteu.bra cnrent. Doritorii de a lua in întreprindere perceperea acestnl venit1, pe termen de trei eaB 5 ani, socotiţi de la I ianuarie 1879 inainte, snnt invitaţi să se presinte la primărie in zina arătată mai sns, la 2 ore dnpă amiazl, spre a depune ofertele; iar condiţinnile acestei întreprinderi, ce s'aB modificat do consilii! in menţionata şedinţă, se pot vedea de d-lor in orî-ce zi şi ore de Incrn la divisinnea administrativă din cancelaria primăriei. p. primar /. P. Dumitrescu. B1BL109KAF1£ EPITBOPIA SEMINARULUI NIF0N MITP0P0LITUL Publicaţie In zion de 25 septembre viitor se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropief, strada Filaretn, No. 2, pentrn darea in antrepriză, pe termen de nn an a cărnii de vacă necesară pentrn nutrimentul elevilor şi personalului de serviciB. Amatorii de a se angaja cn această autr.priză se vor presenta la arătata zi şi oră la cancelarie A apărat de sub preiiă Ciceroni» oratio pro Marcel Io, studiB istoric, literar şi critic cu adnotarea textului 'aţin de G. Dtm. Thtedortacuy profesor de liuiba latină (curs superior) la liceul St. Sava. Această carte didactică e aprobată de ministerul inBt'oc-ţinn i pentrn clasele superioare de licee. Depozit ia litrăna Socec (1.25 exemplar.). De acelaşi autor va apărea Tractatul dtifirc Formarea cuvintelor latine dnpă Schultz şi cercetările filologiei moderne. C- S. Stoiccscu şl D. St. Căli-liescu, profesori licenţiaţi in litere şi tilosofie, Mtxnual de sintaxa romană, pentru şcoale le secundare, e-diţiunea a doua. 1). Mirescu. — Aritmetică cu mici deprinderi de raţionament cuprin-z6nd peste 1000 exerciţii de calcul şi probleme rezolvate şi enunţate, pentru uzul claselor primare şi I-a secundara. Un voi. in 8o de 163 pag. Preţul 1 1. şi 50 b ÂNUNC1U Un jnne care a practicai mai mult timp programa claBelor primare şi-a cursului inferior din liced, şi lecţia ni de matematică — avînd cunoştinţă şi de reglementelem i-litare, doreşte d'a intra intr'nn internat safi intr’o familie cu condiţiunile oele mal moderate. Tot d’odată anunţă pro dd. părinţi ca aQ copiitin numitele clase şi ai căror copii nu s’a promovat in acest an, că posedă cea mai fericită motodă pentrn a face pe cei mai puţin silitori (activi) in deatul pentru a putea fi promovaţi cu deplin Succes. A se adresa la str. Filaret N. 11 — strada Craiovel. N. 44. nil ni iun de rasă orig. Sf. Berhâr- U11 Uilllllj dină, la păr galben , femelă cel mai mare soiQ, este de vânzare, podn de pământ colţul Str. lebedei No. 147. TIMPUL OCHI SI PLEOPE un mi-omiiumci i Yeduvei FARIHEil, de Sainl-Aodrt illn ItOllllKAlX Ace«»ta prfclo»» pommsda. cunoscuta de Iota lurrea. eatc leacul cel mai i-llicace penlru vindecarea bolelor de ochi 51 de pleope Succeiul aeu eaie infai. ibil in ophthalmit — Centru u se Ier. deconira lacen Irebueste eugeni Borcanul d laiencia alba însemnai cu iniţialele V legătură cu stoara rojia. pecetea de ceara roşia, accnpe risul cu hârtia alba purtând semnătură Un imprimat indicând modul intre bumlarei remediului se de cumperatorului (al f 1 ine) Depoiit Ia Pharmacia D">' RACOVITZ, la Jasai. Pharmacia ZDRNER, Ia Bucnresti ti la ton rharmaciant ti Drtouuli din Romanţa CERNEALA NOUA Crucea Legiune) de Onoare la Eipoaljfune* Universala din 1867 CERNEALA NOUA DUBLU-VIOLETA PF.NTHU COPIAT . Adoptata de toate afoiloMoiii]) celie mari * Deimsit la toti Papetisri 91 Daoasnn A * * » Un jone cunoscând bine corespondinţa şi comptabilitatea în limba Română şi Fran-cesă fi pnţin limba Germană şi Italiana, doreşte a se angaja la vre-un comptoar comercial de Manufactură, Bancă etc. şi de preferinţă la vre-nn antreprenor de Incrărl pnblice. — A se adresa priD poşte: K. D. J calea Văcăreşti, Strada Corboloî No. 2. D EH 1 ||V Inr Moşia Olteni din » districtn! Teleor- man, plasa Tirgaiai, in apropiere de Schelele Turnn-Măgurele, Zimnicea şi Ginrgid ca 2300 pogone t6te arabile, pământ de întâia calitate, avend case mari cn opt odăi pentrn locnit, pivniţă, măgării , pătDle şi raoră, fiind hotărnicită şi împropietărită fără nicî, o prigonire cu nimeni, traversată de apa Teleormanului fi Teleormanel, arendată cn 24,000 lei noi pe tie-care an. -Doritori de a o cumpăra m» pot adresa la d-nn Vaaile Pornmbirn Strada Sfinţilor No. I unde pot vedea planai acestei proprietăţi şi de unde va lua cunoştinţe despre precinl şi mijlocul de a merge sa vaijâ acesta moşie. (784—4) La L 11 j i I iţii 11 sula leon alcalay 18 Calea ]îfogoşi>ic\ IR. se află de vânzare pe doă tablouri mari pe hârtie de desemn bană în 24 colori Iitreia Eipsitie Universala din Paris (1873), in lungime de nn metrn şi lăţime de 05 centimetre, ci< preţ de un franc tabloul. Unul represintă vederea l'alatulul Tro-cadcro; şi cel-lalt Palatul din Câmpul Iul Marte împreună cu vederea întregii a Parisului. A eşit acum de enb tipar: Moţii şi Curcanii două conferenţe ţinute la Ateneul din Bucureşti de YENDARE Sub-semnatal în calitate de procurator al d-lal Gftstner din Pesta, fac cnnoscnt că în ijiua de 1 Septembrie a. c. pe la ora ] 1 a. m voi vinde prin licitaţie in Suburbia Mântn-leasa Strada Mântnleasa No. 17 în curtea D-lui 1. Langoşi; 17 diferite trenuri fârte elegante sistemul cel mal uoQ şi din fa* bricele cele mal renumite, doi cai de Incs 1G1 , pnmuî, sunt în etate de 5 ani, la păr morgi, şele englezeşti, hamuri, mobile şi altele, nedisfăcăndnse la 1 Sept. totnl, licitaţia va urma la 2 şi 3 Septembrie epre cunoştinţa amatorilor care vor voi ee concureze ss publică acâsta de sub-semnatol. I. OroveţI (787—0) Strada Baterielor No. 21. : AYIS IMPORTANT APA de GURA SĂPUN de PETE Eau dentifrice de Fermo ) Savon Fermo APÂ de OBRAZ Eau de toilette Fermo Sub-semnutul, Joeeph J Fermo, născut in România, are oudrea a face cnnoscnt onor. pnblic în general şi ştim. dâume in special, că tn nrma unei absenţe de 10 ani din ţeră, reintorcândnse de curând, oferă resnl-tatul stndielor şi practicei sale in diversele ţări din Enropa şi America pe unde a voiajat. A —x numită: Eau dentifrice de Fermo, se reco- Jî-ptL ue gura, maodă pentrn 8|ălHreaşi albirea dinţilor, dispariţmnea mirosnlul reumatisinulni şi a dnrerei de gnră prtcnm şi încetarea curgerii sângelui şi întărirea gingielor. Q^rtlinnJ rtnfo nDm't: Savon Fermo, se recomandă OdpUII Ul Ut5 ptîLt/, pentru scotenaşi frăgesimea peliţel. A—_x J „ /*.Vv-pqA numită: Fau de toilette de Fermo, se re- pa Ut3 UUIdy, comandă pentrn albirea obradului, scote-rea petelor, dispariţiunea şi prevenirea sbîrcitnrelor şi pentru snbţierea peliţei. , Aceste preparative fiind supuse analist! laboratorului chimic al spitalului Colţea, bQ fost găsite bune pentrn care am şi căpătat certificat din partea d-lnî Doctor respectiv şi voe, pentrn a le oferi Pnblicnlm, din partea Onor. Poliţiei a Capitalei. Sub-semnatul speră că Onor Public, va încuraja încercările fericite ale unnl Român, stimnlâDdn'l ast-fel a continua cn descoperirile sale şi în viitor, spre a in bogaţi produsele Române de acesta categorie, care pină in cele din urmă ar tr6ni să înlocuiască pe cele streine. Sub-semnatul speră asemenea câ Onor. Ziaristică Română, dnpe ce se va fi convins de proprietatea acestor preparative, il va recomanda şi mai călduros Onor. Public. Depositnl vînŞăril, Piaţa Constantin-Vodă, în faţa Circului. Bucmreael (774-0) August 1878. Ioseph I. Fermo Biib-hirnrg. * D A. I ODOBBSCV, conţinând : Moffl: Rescoala Românilor Ardeleni sab căpetenia lor Horia, iu iarna 1784—1785 — Episod din istoria Transilvaniei. (Con-fereDţă din 11 Fevrnarie 1878). Curcanit: Luarea Rahovei de către oşti 1 rile româneşti, la Noemvrie 1877.— Epi-^ sod din nltimnl nostru răsboifi cu Turcia. GALBENI sunt de dat cu dobândă cu hypotecă.— A ■UUU 3e adresa la administraţia acestui E LA "VEDE. Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANJLOB CAEOL. Poesia de Locotenent de stat major M. C. MAN1CLKSCC PENTRU VOCE 81 PI A NO de CA ROL ¥ ASILL jnn. Pruţul 1 ltQ 50 bani. O trăsură (faeton) uş<5ră şi puţin întrebuinţată, şi o pereche de cal de cinci anî Împreună cu hamuri. A se adresa In calea-Şerban-Vodă (I’odu lieilik) No. 45 de la orele 2—G post-meridiane. INSTITUTUL DE B „COCORES 50, Strada Colţeî, 5t Direcţiunea adnee la cnnrc Parinţî, că pot aduce copii d«i ia 25 August, spre a avea tji a ’şl pregăti necesariile pentf Cursurilor la 1 Septembre. parfumebie ori za _ , r. L. LEGSAN0 Pn^fumorc, Furm.sore dlu mal niulloru Curii Slraine •J07. mo St-llonore, IMIilS 5 AVON ORIZA parfumatu in modulfi cclQ maî agreabile, celu maT bunii 061,1 maî dulco din săpunurile de toaletă dupe ])M,« O. Rbveil 1 KHIE Olt IZ 4 (a Ninoni dc LencJos) pentru a albi, a îndulci, a da transparinja peliî ş'a-ii conserva uă necurmată junele dislrn^andu sbârciturilc EtU TOMQCF 011M VR L. LEGR U lupe l)r< OHIIi-LU TI (lojiune «mol -penlru a da peliî netezire, a distruge ]it Iii fa evita sbirciturile obraziulni. * A Pfl.UH A DE U BUHMUTll1 Penlru a cijraji capulu şi peru ş'a-n face se crească in forte pucinu timpii (succesu sicu;b A CCS t C Producte .SC flă.SC.SClî /a TiriTICinal t F iîi nrifitrtiri" Ho riar fit m Avi £ ci la i*r\af\. ratxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa XFRAITZ C3- Jj 38T TEC E Et x J A la VTLLE DE BRUXELE8 J jţ Podul Xogoşoiel No. 1G vis - A - vis de Consulatul Russese }ţK*comtndl msgaiisol aefl asortai In tot-d'a-una fârte bine cn ruflriă de bărbaţi şi de jjţ Xdame, galere, manchete, batiite de lino, olanda şi ro&ta«&, oiorapJ pentru b&rbaţl şi dame, w flanele fine (crfipe de santâ) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de hftrhaţl şi . n. cele maî noi forme şi culori, umbrele de >6re şi de pldie etc, etc. Atrăgând tot j^fVo-datA atenţiunea onor. Clientele efl din oama oriee! am redu» fârte mult preţurile, $XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV ROMANIA SI RESBELUL ACTOAL sau GUVERNANŢII si GUVERNAŢII de N. BLAREMBERQ Ediţia II Precedată d'o scrioare a autorului către editor.— Se găseşte la toate librăriile din capitală. Preţul 2 lei n. Comandele pentru un nnmăr mai mare de esemp'are, se pot adresa la Ltbrăria d-lui I. Szbllosy, piaţa Teatrulnî, pentru editor. Campârătorilor de la 20 esemplare în sus, se dă un rabat di 20 %. — Expediţia se face grabnic. mm higieniră, in ii preservativă. i ră vindecătd 1 a-i adanga ni.bâţ găsesce in tote tarmaenle din Univers şi la Paris la JULK5 FERRE, fan.-ţ No. 120 Strada Riehelien, snccessor a lui Bron ; la Bucnrescî la d-nn ZURNER, farmacist. CASSE IDJH FEI ENGLEZESC1'!' * ^ ■ CD OŢEL MILNERS’ SAFE lY DOCTORUL BLUMENFELD ba Moşilor No. 27 vis-a-vis de Pomn-Verdf (Tamis.) LIYERPOOL SI LONDR CELE MAI SiQUBE l (782-5) CONTRA FOCULUI 01SPARC3 A se adresa la agenţii noştri genei f? Jîernli Hornstein Moritz Marc ilornstcin J Strada Lipscani No, 41 şi 88. PHARMACIA 3L-A. „SPEKANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMEMTELOJl FRANCESE. I Obiecte de Caucinc şi Articole de Toalete. -■ Asemenea se angajeză a efe-a* ori-ce comande din r-isortnl medical. BRUS.J MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA .A. XjJL BELLE JAE.DIETliiRE JO§Kr H CmI1\IMI!1 FURNTSORUL 20, COLTIUXj BTTLE'V'-A.RIDXJLTJ I SI Face cunoscut onor. Clientele, cfi i a sosit pentru sesonul cele mal moderne, fasune elegante croite, dupe Costume complecte de Fantasie Kedingote Bardington Jaquette Bospbore Sacco Coupe anglaise Pardessus Beraissance şi diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se prilmcţitesi comămll de 16te felurile de lini ne care se ercctuf'da cu mare promptitudine. C U R TI E I MOOOSIOAIEI, CASA GREOf^ISrTT, 20 actual UN MAUR şi BOGAT asortiment de haine din stolele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de t6te felurile Cravatte Plastron, Râgate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tdte lucrurile de modă MAI MODERATE FurniBOTnl Cnrţiî, No. 20 Colţul Bnlevardulnl şi Mogoşoiel Casele Grecenn. 1 i h'i! Tipografia, Thiel te Weisa Palatul .Dacia*.