DUMINECA, 3 SEPTEMBHE ANUL UI. - 1878 I )TST AMENTELE-IN TOATrt ROMÂNIA I....................L a. *7 ................... , iî-* ................... . li IN STKAINATATK : ..................* » «o jiŞfcKţlUNl Şl RECLAME : litere petii, pagina IV, 30 baci III, 80 bani, pe pag. II, 2 lei noi | Reclame 2 lei nul linia. n6r In capitală 10 bani. feSE IN TOATE ZILELE UE LUCKfJ. Biuroul Reduc iei :şi Administraţiei: ir’alutul ‘Dacia,. A. INTUINDGI î 7 B.I Se |iriiiu**nc ir» mr2inatala : La D«nu tietn 4# Vutjlcr in Vihiim, NViiti^rh^s- - 1 < >,» A. Oppetik in Viena*, StuL<‘nLjk4>#»i 2, Hwlwt io Vieoo;» , SnlerNLiUe *2: l'hihjtp Lob m Viernm, Kţchvi.L.kcbKHit? ll : Lanj A Comp. in Pe«jtn, HauirLaffite dt Comp, în Parii, O. Aduni *2, C*rr**f'»iir de la (Jrou-Boiitfe 2, Paria; (Jrtuti*f Comp. Uae £>ruH‘d 2 [* i-ri«; hug. XJieoud, 139—140, Kie**C Street toixJvC Scrieri uri rănea le ou •« primenc. ArUooiole ne publicat* *r vor arde. Un număr In Districte 1:5 bani. | ie Bncuresel, 2 geptevrie. Iile. . . * . . 104 l033|i geniale .... «9 98J't iiar rural . . Vi Olp» urban . . 85 Vi 85 «icipat al Capit 95l|v. 96 ■il................175 — ..........210 — lainii...............77 — licipal cn premii — — iîiiol............ 63'fi — ml..............vv 46 — ..........26 24 96‘|, 122*|g - Cursul de Vieuu, 13 geptembre Renta ungara in aur .... 44 — Bonuri de teguur ung., I euisg. lll — ■ . »II» 7b Împrumutul augtr, in hârtie . tio tu , , , argint . 62 36 Renta austriaca in aur ... 71 40 l/oee din l»6tf .'.........110 60 AcţianUe bâncel naţionale . . 79o — . . augtr. Je Credit 232 — . „ uugare , 2o2 76 Argint......................]00 15 Ducatul..................... 67 45 Napoleonul................... u 33 100 mărci germane........... 67 35 Cumul Ue Uerliu, 13 geptembre Acţiunile Căilor ferate române. 32 25 Oblivaţiunile romane 070 . . 93 Priorităţile C. fer. rom. 8°/. 84 10 împrumutul Oppenheiiu . , . IOV y) Napoleonul.....................10 3o Vieuu, termen lung..............— — Paris , gCLirt .... 81 3j Calendarul tj li el Duminecă. 3 SepteThre. Patronul gliei: Miri. Antim epige. Răsăritul soarelui : 6 ore 36 iuta. Apusul goarelul : 6 ore Ol rnin. Pagele lunel: Lună noua. PLEO/. 'tEA TPtETSrTJPCIIaOPt Uuonrescl— Suceava Suoeura—Jlucarescl Ilucurencl—4«i u r _• l a Bucuregcî . . . ,8.l5n 10. — •! Suceava . . . . 5.11 4 6.16] Bacueaa.............i.ij j Ploescl.........9.50 n lg.OO ( Rom iu......8.45 ] 12 30 ] tjiorgiu, sosire . . . . , ll. 15 ^ Brăila...........l.S3n 5.1a 1 7.16 J Tecuci.............12.30 n 510.J Tecuciu..........4.38 n 11.0 4 «raita.............3.08n 8.10 u 8.5 tt] . «lurdu-Bucureael Roman............9.05 J 4.45] Ploescl.........7.12.1 2.45] Oiurgiu. . . ............-.26} Suceava, sosire . .12.03] 9.65 n Bucuresoi sosire 8.3o f 4.30 ] Bucuregcî, sosire.. . . 9.48 -j BnoarenC—Verclorova Verolorog» — Unuuresci Uniaţi Bărboşi Hucu rencl...........7.40 4 10,4u] Verciorova..................11.25] 6.— ] " ' l'îr ” 'i ,4ă «o 1 o . r* -iii* o/i 1 K-’vrwwl, «ost re . . 1.55 n y,-' Pitostl..............l(U3j 3.— J Craiova ......................3.— J t».30 j * ‘ SLtiina...............12.31 d d.SOn Slatina....................4.45 <1 9.3") Deearajarea ei iuaictea/.i. Locuitorii ţinuturilor ' ckendervacouf, Rtarinjuidan ţi Ka-fost deeurmuţi fără resistenţă. Jv (14 Septembre, 9 ore dimineaţa.) Vlenn, 13 geptembre. ,Abendpost‘ desiniute sgou.otol că cuar-llxul gunetal sl arniătui st) va transporta ^ Biol. ll Pe cât timp vor duru operaţiile in de miază noapte o parte din cuar-kbI general se va strămuta la Brod şi m ft oadas du un locţiitor ul generalului Ruina. 13 geptembre. rfulla* anunţă sosirea notei Greciei «re cere ir:jlocirea puterilor. Toate lll iiitid holărite a urma punctelor b.oi diu Litri in, prin urmare ele nn (cea mijlocirea lor ; dar nici o pava incnrtja pe Grecia u’a trece marginete oneiacţii diplomatice sus- 1 cererile prin arme. Phll.delphla, 12 geptembre. IvArn, corabie rusă, a sosit. Ea aduce k«giul destinat a arma patru vase noi ptralS. li JiUCUKEîSTI SmbAta ti (1-4-) t^epternbifî i Cu toate câ trebuinţa finei con-uante pentru ceJarea Bitsara-î eate vftdită pentru orl-cine cu* i, şi cu toate c& uaiuenil de la \ern ştid bine cft o (rovincie a rj I nu poate ti inetrâinalft de către | berile ordinare, interesele lor per-| tale şi dorinţa de a rfiuiânea la * Vre 61 iuipinge a face pe lumea crtuzâ că el cu cauit rile lor sunt p&nl absoluţi asupra pământului ll şi câ T pot da dupâ plac. Zin-i guvernamentale nu inceteazâ oe cita autori strâinl şi discur ri stranie pentru a ne dovedi câ ii0.ânâ de oameni cari dm intern re se numeşte chmerâ, poate sâ pună in mod discreţionar de pâ ntul ţârii. Aşa numiţii liberali cari d« alf uterea, când le convine, adicâ d e Vorba de a se folosi do ne- xperienţa poporului, ştid sâ ţinâ atât de tare la constituţiâ, cautft acum a se folosi tot de aceeaşi neex-perienţi pentru a dovedi câ stinţeuia pâmântulul strămoşesc nu este garantată pnu constituţie. Până acuma am discutat şi noi teoreticeşte această cestiune. Pentru astăzi ne vom mărgini a da cititorilor noştri un exemplu simplu şi foarte lesne de priceput. Ţara diud baza coustituţiunil, se înţelege de sine câ o bucată a ţârii este de o mie de ori mal scumpă decât o bucată a constituţiumf. Acuma sâ presupunem câ guvernul radical, dupâ ce a instiâiuat trei ţinuturi cu camenle cari le are la dispoziţie, trebuie sâ se retragă diu cauza urni imprejurâif oare care şi câ ar ti cu putinţă sâ vie atuncea la putere un alt guvern carearaVea şi el eameriie sale la dispoziţie şi ar face socoteala următoare : In timpul guvernului trecut ţara a avut trei zeci şi trei ţinuturi ; constituţia noastră are o sută trei zeci şi patru articole, adicâ de patru ori atâtea articole cât aii fost ţinuturi in ţară, in cât vin patru articole pe fie cure ţinut ; guvtrnnl trecut şi-a luat dreptul de a şterge trei ţinuturi, fără a intrtba mal intâl naţiunea, eâ am prin urmare cel puţin dreptul de a şterge proporţional tot atâtea articole, adiiâ 12, din constituţie. Sâ presupunem mal departe câ acel guvern ar fi atât de bun încât sâ nu şteagă tocinul 12 arti cole, la câte ar avea dreptul dupâ calculul lui exact, ci câ s’ar mulţumi numai cu ştergerea a douâ articole din constituţie şi anume: a art. 5 şi 128. Ce s’ar Întâmpla atuncea ? Dacă s’ar auz: numai câ guvernul are o asemenea intenţie, «Hotuâuul*, care ar ti atuncea in opoziţie, tr apărea a doua zi incadrat in uegru anunţând urbi et orbi câ România este rnuărtâ. S’ar face Întruniri la circ unde domnii C. A. llosetti şi I. Ură-tianu s’ar arăta mulţimii lu haine de doi.a mare, cu lacrimele obligate In ochi, declarând câ sfârşitul lumii se apropie, câ s’a Întâmplat fărădelegea cea mal Îngrozitoare, câ nenorocirea e atât de mure in cât nici uu poate sâ Încapă in mintea unui cetftţean patriot şi nici nu poate fi exprimată in cuvinte şi altele de alde astea. 1) lor ar invita pe popor, ca suveran suprem al statului, sâ restoarue pe un guvern care In rătăcirea Iul ateuteazâ la pactul fundamental al ţârei. Atuncea ar declara câ numai o constituantă are dreptul de a schimba constituţiunea, (â naţiunea intreagâ trebue intre bată etc. Toate acestea le-ar si rie şi l^-ar zice, se iuţelege cu multe fraze bombastice şi cu patosul stereotip, când ar fi vorba să se şteargă douâ articole din constituţie, iar acuma declara cu tot atâta p itos şi tot atâtea fraze câ eameriie ordinare ah competinţa de a iustreiua trei ţinuturi cu zecimi de mii de locuitori români, adică cu o parte chiar a suveranului suprem, a poporului. IUN AFARA lu capitala Turciei se ivesc pre-semnele unui (haos. Dumiut câ seara, atlându-se urma unei conjuraţii iu favorul lui Murad, sau făcut o mulţime de arestări. Cât poate fi adevărat şi constatat in privinţa con-spiraţiuuel, ştirile de până acum nu ne pot lumina, dar ele sunt de ajuns a ne arăta limpede situaţia desperată a lui Abdul-Hmnid. El nu se simte &igur nici ihiar in palatul sâU; se teme ca nu cumva in fiecare minut sâ 1 cjungâ soarta predecesorilor sâf. Cu fiecare zi ce trece e silit sâ recunoască neputinţa sa, faţă cu mişiănle tot mal ameninţătoare diu provinciile Iul mal depărtate. Afară de greutăţile şi alternativele ce i se opun Porţii in urma stării deplorabile, mal măresc in-curcala şi partidele influenţelor ruse j şi engleze. D ocamdată, dupâ cum ue spune o corespondeuţă diu 2 Sep-ternbre din Stambul, influenţa ambasadorului englez a invins cil rechemarea Iul Midhat-paşa, silind pe prinţul Labanof a se retrage cu incer-I earea lui d’a aduce la guvern pe Muh-! mud Nedim-paşa. In cercurile guvernamentale sârbeşti uu se privesc fără temere e* veuimentele ameriuţătoare ce se des-fâşu râ iu provinciile turce ifiârgi-naşe. Mal mulţi membri din corpul diplomatic ceiând congediu de la guvern, li s’a respins cererile ordo-nâudu li-se a rămânea la postul lor. Iu urma unor paşi făcuţi de ministrul afacerilor tsterne la pleni-poteuţiatul Turciei din Atena, in privinţa rcgulkrel ctstiuntl grece, a fost insâremat ministrul regelui Geor-ge la Constantinopol să iuceapâ tra-târl cu Safvet-paşa. Ministrul Greciei incunoştiiuţâ pe marele vizir despre o telegramă a guvernului său, in care se zice câ in faţa redeschidere! ca merilor, guvernul Gieciei se vide silit sâ ăşl deafâşure politica inain-tea Adunărel naţionale, şi astfel trebue sâ ceară informaţii de la Poartă, cum are de gând a implini art. 24 iiii4 tratatul de la Berlin. Telegrama ma! adaogă câ guvernul grec nu poate aştepta mult timp răspunsul guvernului Sultanului; in caz când răspunsul nu ar fi mulţumitor, cabinetul. Greciei va fi silit a apela la mijlocirea Puterilor. Safvet-paşa răspunse câ va in ii-noştiinţa despre aceasta pe consiliul de miniştri; dar nu se poate hotărî până ce nu va priimi uu răspuns oficial la circulara Turciei cu data de 8 August. Intr’aceastu Marele Vizir poate asigura po guvernul regelui George câ va cerceta cestia cu toatâ băgarea de seamă, şi va ţinti la Împăciuire. REICHSTAGUL GERMAN Dii cursul ,ie deschiderea sesiunii. I). comite Stolberg, inlocuitorul marelui cancelar, a deschis parlamentul german, iu zioa de 9 Septem-bre, prin următorul mesagiu, pe care ăl reproducem dupâ „Nord. Alg. Zei-tung :* „Onor. domni ! Alteţe» S«a imperială şi regală, principele moştenitor al imperiului german, a bine-voit a mă insârcina ca, in numele guvernelor confederate, să deschid şedinţele Reichstagului „Când s’a inehis sesiunea din urmă, poporul german se afla incâ sub presiunea adâncelor agitaţiuni provocate de atentatul indreptat in contra persoanei M. S. împăratului. „Puţine zile dupâ aceasta, s a rădicat din uoil, şi c’un succes mult mal nenorocit, mâna unul criminal, in contra capului imperiului. Mila lui D-zeu a păstrat insă şi d’astft dată viaţa luipăratuluT; dar gravele rane ce a suferit ah nevoit pe M. S. a Be abţine, până la dej lina insăuâtoşire, de la afacerile guvernului, transmiţând conducerea lor Alteţei Sule imperiale principele moştenitor. „Chiar dupâ ântăiul atentat, guvernele confederate erau convinse câ crima a luat naştere diu influenţa simţimintelor ce se plămădesc şi nutresc, in cercuri foarte iutinse, prin agitaţiuni iudreptate in contra statului şi actualei ordine sociale. „D’aceea, guvernele confederate an supus Reichstagului un proiect de lige, care era destinat a pune un capăt acestor teudinţe periculoase. „Proiectul a fost respins. „Acum, când o nouă crimă, os re e un pericol ce ameninţă imperiu] şi Întreaga societate civilă, a deşteptat in genere din ce in ce mal mult conştiinţa naţiune!, sunteţi chemaţi, onor. domni, prin noi alegeri, ca, pe calea legislativei, să esaminaţl din noh, dacă legile in fiiLţâ ofer debtule mijloace pentru a face ne-periculoase acele tendinţe. „Guvernele confedtrate nu ş’ati schimbat convmgerea. Ele sunt convinse, ca şi până acum, câ trebue luate măsuri tstraordinare pentru a pune capăt lâţirel răului şi a pregăti incetul cu incetul tărâmul pentru o vindtCare. Ele sunt asemenea convinse câ mijloacele ce caută sâ alegem trebue sâ ocrotească in ge 1 nere libertăţile cetâţ-uilur şi sâ srir peascâ numai abuzurile care, printr’o agitaţiune vătămătoare , am-niuţâ temelia statului şi v.aţa noastrâ culturală. Un proiect întocmit pe temelia acestor vederi se va presinti fără amânare d-voastrâ. „Guvernele confederate speră câ nouil aleşi al naţiunii uu le vor refuza mijloacele ce sunt necesare pentru propăşirea paeluicâ a imperiului şi pentru asigurarea lut in contra atacurilor, atât din intru, cât şi din afară. Ele sperâ că. punăndu-se o-datâ capăt propagare! publice a a-celel mişcări vătămătoare, diu aceasta va rezulta întoarcerea celor seduşi la calea cea adevărată. „In urmarea unul inalt ordin, şi in numele guvernelor confederate, declar Reichstagul deschis.* REVISTA ZIARELOR ROMANE Lu fior adânc sguduie inima guvernamentalilor, şi o descurageare vădită tradeazâ toate pusurile lor. Cu cât conştiinţa cetăţenilor sâ luminează şi intâreşte, cu atât cugetul partisanilor guvernului ingâlbe-neşte şi tremură. Imagina acestei demoralisâri a sufletului lor se zugrăveşte in toate colţurile ţârei ; pretutindene partisnuil lor :n) amuţit, acoperiţi de păcatele oblăduirii lor; unii fug şi deşerte uză, alţii se retrag speriaţi de opera ior : o parte, cel mal părăsiţi, stah încă pe scheletele budgetelor comunale şi judeţene, rozăndu-le cu lâcomiâ, privind spre oara sfârşitului când popopul le va cere seamă. In judeţul nostru cel puţin acest portret este leit poleit al celor, ce se poroelesc liberali, ajunşi la o debandadă complectă. In comună, ca şi in judeţ, n’aO uial rămas de cât câţl-va omuleţi de afaceri, absolut fără nicl-o conştiinţă de mandatul lor; iuşişl impiegaţii cancelarielor abia ’şf ţin visul de nemernicia ae<-stor oameni. Clubul lor sgumotos de altă dată s’a inehis, dâdindu’şl de ui uit timp deja pamjenil majestoasele lor palate. Gălăgia ce o fâceah prin mahalale, făgăduind naivilor plugari şi cârciuniarl câ le vor rădica licenţa, monopolul, timbrul, etc., etc, s’a transformat iu o mormăntulâ tăcere, iar farsorii de altă dată abia mai aii curagiul a trece pe dinaintea casei ver unul locuitor. El cari rie vorbind de popor, n’afl curagiul acum a da ochii tu el ; il mustră cugetul pentru înşelăciunea cu care l’a exploatat; se ruşinează singuri de câtă netrebnicia ah se-vărşit. Din comună s’a retras tot ce ‘ a fost mal cu greutate şi onestitate, puţinii cari maluh simţimăntu) demnităţii sunt pe punctul de a se retrage şi el. Opiniunea publică pe fie-ce zi işi manifestă efectele sale, şi deja un insemnut număr de cetăţeni ştim câ ah luat hotărirea de a provoca intrunirl publice, a Uesbate cu cetăţenii cestiunile capitale ale zilei şi a face pe deputaţii acestui judeţ si inţelengâ cari sunt adevăratele simţiminte şi cugetări ale alegâto-rilor in faţa nouel posiţiunl ce s'a creat României prin tratatul de Berlin. Dumineci va vorbi d. Resu, inteligentul nostru avocat; nu ne indoim ci in curind şi alţi bărbaţi ca d-nil Ventura, veterani de lupte polit’ce ca d-nil Popasu, Pitgoni, M. loan ; bărbaţi de specialitate ca d. A. Câ-linescu. tineri cu inimă ca d-nil Bo-ţan, Costică Vftrlau ; cetăţeni comercianţi de diferite ocupaţiuul vor oferi concursul lor, se vor intruni, vor desbate, si se vor lumina fie care in parte, şi apoi toţi inpreuni vor spune poporului unde ne aflăm şi ce este de făcut spre a eşi cu demnitate şi legalitate din greaua situaţiune in care ne aflăm. Toţi cel ce n’aCt inimele putrezite şi sufletul vestejit de patimele de partidă vor merge la aceste Întruniri cu bună credinţă şi cu inten-ţiune de a ne lumina cum este mal bine de făcut, şi apoi a hotări ce să spunem deputaţilor, ca nu el, unii din ademenire, alţi din alte inprejurârl, să voteze violarea Con-stitu(:unil, şi prin urmare păngârirea ultimului bun ce mal rămăsese ne atins in această ţară. Cetăţenii să fie cu priveghiare, căci mari lucruri aă a se petrece in curând şi insemnate invâţâminte vom fi chiemaţl a culege. “Vocea Covur.. Domnule redactor, Mulţămindu-vă cu recunoştinţă de bună-voinţâ ce aţi avut a da publicităţii proiectul, că v’am inaintat. pentru o nouă organisare a armatei. permiteţi, vă rog, d-le Redactor, a mal abusa de aceasta bună voinţă şi a vă ruga să inseraţi in coloanele stimabilului d-voastră ziar şi următorul proiect de organisare considerată din alt punct de vedere, de cât acela in care am elaborat primul meâ pro;ect. De astâ-dată insă voiâ fi mal scurt, căci toate principiile, pe cari trebuia să mă înte-meez pentru o nouă şi serioasă organisare. le am espus deja, In treacăt, in proiectul publicat, şi astă-zl nu ’ml rămăne, pentru a intra in modul de vedere al altor ordine de idt-i, de cât a enumera oare-carl mo-difiârl, ce se pot introduce fără a se altera legea actuală, şi fără a se spori mal mult cheltuelile ordinare de intreţinere. Circulă două curente de opiniunl diferite : Dnul este pentru o revt-suire radicală a legel actuale de organisare |şi. cu sacrificii mal insemnate, a se forma o armată bună şi numeroasă, pe care ţara să se poată re-zima ca incredere in situaţiunea creată de imprejurârile de faţă ; şi in acest sens am elaborat primul meâ proiect; cel T-alt curent constă in in inlo-cuirea teritorială adăogită menţi-nendu-se numai armele speciale in FOILETONUL -TIMPULUI “ PESTE CAP de -EdVIIJL.E GABORIEAU CARTE* a poa Generalul I rTorgo (Urmare) 6e zicea insă că castelul cuprinde in sine mnlte lucruri de ce» mai mare raloare, mii cu seamă mobilele ţi tablonrile, dar bgtrănul colecţionar mai bine se lăsa să inoar» de foame, de căt să se desfacă de lucrul cel mai neînsemnat. Nu Hi uşa rea ! zicea el tot-d’a una către domnişoara Rochecordean. K» nici că ar ti fost, dacă nepoată-sa Uu ar ti fost aşi frumoasă. Dar strâlncitoare, ea zicea revoltătoarea frnniseţe a Eli-mbetei o nroplea de fnrie ţi nimic n’o mal pntea domoli. Taliei pline ţi rotunde a tinerel ii şedea bine ţi cu un sac. Păru-lei, deşi lipsit de po-ma.iă, tot era des, tio şi strălucitor. Manele el silite să indepliniască serviciile o-le mai grele, deşi spălate cn cel mal ordinar săpun de Marsi ia, to aşi eraţi albe şi delicate. Forma aleasă a piciorolnl el se vedea sub cele mal diforme ghete. Un să vtzl ! ziien nuiiinifuura oare-carl proporţiunl, insă int.re-ţinerea armatei in general să nu treacă peste limitele budgetului actual. Despre mine unul, trebui* să vfi mărturisesc, d-le Redactor, că această din urmă opinie, ori căt de atrăgătoare s’ar părea la prima espu-nere, ’mi e teamă insă că coprinde in sine anihilarea ori cărei idei de inarmare serioasă: căci, a se desfiinţa toată infanteria şi cavaleria permanentă, iu intregu) lor, este a nu mal avea cadr■ > ; iar a se ţine strict in restrinsele limite ale chel-tuelelor actuale, este, pe de o parte, a nu putea trece, in aedaş an, şi ţine mal mult timp sub arme pe toţi soldaţii unul corp, din causa reducerilor peste mfisură a efectivelor ; iar pe de altă parte, a nu avea scoli suficiente, deposite. mate-rialurl. şi, in fine, nici una din con-diţiunile atăt de esenţiale pentru o Dună armată. Afară de acestea, ţara noastră posedă câmpii intinse, şi ar fi o greşeală dacă nu s’ar da oare-eare atenţiune ravaleriel, astăzi mal cu seamă, când rasa căilor este in cea mal mare degenerare. Aşa dar, pentru a intra oare cum şi in această ordine de idei, adică sporirea armatei prin armată teritorială. cu cheltuiala cea mal redusă posibilă, iată, dupe mine, d-le Redactor, tot ce crez că se poate face. fără a vătăma armata in condiţiu-nile esenţiale de folositoare esis-tenţă; a) A se mânţine cele 4 batalioane de vfinfitorl, ca centruri de instrucţie in fie-care divisie; â) A se desfiinţa cele 8 regimente de linie şi a se indoi regimentele de dorobanţi, dându-li-se cadre complecte permanente şi infiinţându-se câte o companie de deposit permanentă la fie care regiment; c) A se mânţine pompierii, cel puţin astfel cum sunt astăzi organizaţi ; ;') A se adăoga incă doufi regimente roşiori şi a se spori cu doufi escadroane fie care regiment. Aceste regimente vor servi asemenea ca cen-trurl de instrucţiune pentru arma cavaleriei, in fie care divisie ; e) A se mal adăoga patru regimente de călăraşi, şi a se spori cu câte doufi escadroane toate regimentele, dânduli-se toate cadrele permanente şi câte un escadron de deposit permanent; f) A se adăoga câte doufi baterii la regimentele actuale de artilerie, şi a se spori cu două tunuri fie-care baterie. In timp de resbel, bateri le de munte şi de asediQ se vor alipi tot la aceste regimente ; f) A se mal înfiinţa, cel puţin, un batalion de geniO. Căt despre miliţii, ele vor continua a figura cu aceeaşi organizare, ca şi in present, până când mijloacele vor permite ca să se formeze dintr’finsele al 3-lea batalion la regimentele de dorobanţi. Pe aceste baze, armata se va compune precum urmează : să se bolnă- Korhecordean, să vezi că n’o viască nici măcar de pojar!... lutr’noa din acele serate cu plăcinte şi sirip de fragi la această caritabilă femee apăru inaintea Ini Pani Deiorge peutrn ăntfiia oară Elisabeta de Lesperan. Intr’adevgr ,apăru* căci pntem zice că fn mai ăntăiâ cn total niuiit ca de o vedenie cerească, apoi fermecat şi incăutat-Dnpă ce işi mai veni pnţm iu fire, fu iebit de graţiele modeste a e serinanei orfeline, de dulceaţa el neclintită şl nobila simplitate cu care primia atribuţiile servile de cari o grămădi» mătuşe-sa. Kt suferi mult, vgzgnd’o tratată de ospeţi ca o servitoare. Fu mişcat, el, a cărui simţibi-litate nu avea,nimic esagerat, vgzgnd in ea reserva Depotrivită ucelora, a căror viaţa e un chin lung. Astfel că tşind de la domnişoara de Rochecordean in loc d’a se dnce acasă, se duse bS se plimbe BÎngnr pe nialnl Loirei, deşi era aproape de miezul nopţeî şi la cinci ore trebuia să fie in şea pentru ma- o) Pe picior de resbel. NB. Următoarele efective snnt luat drept normă in termen de mijloc, insă ele pot fi sporite, in timp de rvsbel, incă ca if, din namgrnl rezervelor, rgmăind celel’alte dong părţi disponibile, pentru a împlini treptat golurile produse la corpnrî in timpul campaniei. Infanterie. 1 batalioane vgogtori a 4 companii şi o companie de deposit; companiile a 200 oameni. Trupa, -1,000 oameni. — 32 regimente dorobanţi, a 2 batalioane şi 1 companie de deposit; companiile a 200 oameni. Trupa, 57,000 oameni. Cavalerie. 4 regimente roşiori, a (5 escadroane şi 1 escadron de deposit; escadroanele a 180 oameni cu 160 cai. Trupa, 5040 oameui şi 1480 cai.— 12 regimente călăraşi, a 6 escadroane şi un escadron de deposit; escadroanele a 160 oameni, cu caii lor. Trupa, 13,140 oameni, şi 13.440 cai. Artilerie. 4 regimente, a 8 baterii a 8 tunuri, 1 companie de deposit, şi parcai respectiv. Trupa, 5,4t)0 oameni, 256 tunuri şi 5,040 cal. Geniu. 2 batalioane a 6 companii, 1 companie de deposit, şi parcul respectiv ; companiile a 200 oameni. Trupa, 2,800 oameni şi 000 cal Diferite serviciurî generale, trupe de administraţie, uvrieri, infirmieri, etc. Tmpa 1,200 oameni şi 400 cal. Coloane de muniţie şi de subsistanţă, ambulanţe, etc., (cu miliţieni). Trupa 4,000 oameni, 2,400 cal şi 3,600 boi. Totalul general : 93,480 oameni, 256 tunuri, 26,660 cel şi 3,600 boi. Din cari luptători: 61,600 infanterie ; 17,920 cavalerie ; şi 5,400 artilerie, cu 256 tunuri. Totalul luptătorilor : 84,920 oameni, cn 256 tunml. i>) Pe picior de pace NB. Toate uniţăţile snnt menţinute pe picior de pace intocmal ca şi pe picior de resbel, fiind deosebire numai de efective, iu oameni şi cai, cari s’a fi redus la cel mai strict neceear şi astfel ca armata teritorială, impărţindn-se in patrn schimburi, să poată fi chiămat fn-care schimb, sub arme cel punţin de trei ori pe an, câte o lună in fie-care rănd. Infanteria. 4 batalioane vguătorl, a 70 oameni compania; trupa 1400 oameni,— 32 regimente dorobanţi, a 60 oameni companie; trupa 17,280 oameni. Cava.eria. 4 regimente roşiori, a 60 oameni şi 50 cai eBcadronnl; trapa 1680 oameni şi 14 cai.—12 regimente călăraşi. Escadronnl a 60 oameni cu caii lor ; trupa 5040 oameni şi 5040 cai. Artileria. 4 regimente a 70 oameni şi 50 cai, bateria (a tunuri); trupa 2520 oameni şi 1600 cai. Gemu. 2 batalioane a 70 oameni compania şi 80 cai de batalion; trapa 980 oameni şi 199 cal. Diferite servicii generale, trupe de ad ministraţie, uvrieri, infirmieri, etc; trupa 600 oameui şi 200 cai. Total pe picior de pace; trupa 29500 oameni şi 8400 cai. Din cari: Cu drept la soldă şi hrană: 7180, armata permanenta; 4480, Cadrele permanente şi companiile de deposit ale dorobanţilor ; 1440, Cadrele permanente şi 1 escadron de deposit ale călăraşilor. Total 13100. Cu drept numai la hrană : 12800, Dorobanţi cu schimb, 3600, Călăraşi cn schimb. Total 16400. nevră. Simţia trebninţa s*a vgntnra in mintea înainte işi ar sa o idee, de care cn o zi fi bătnt joc : Idea căsătoriei. — Ei! şi de ce, găndia in lor ?... “b »ă nn mg Nu era el acum oficer superior, şi sigur fi general înainte de re-*-» ani ! Leafa Ini, care mergea crescgud, pntea ajunge pentru o căsnicie modestă şi economică, şi pentru cheltuială in primele zile avea şase mii de franci economisiţi Algeria. AtnâcI, intorcgndn-se acasă, pentru ăn-teia şi fără iudoială unica oară se pnse inaintea nneî oglinzi, cercgnd a afla ce efect putea prodnee pereoann Iul. Mare, bine făcnt, atingea acel grad ho-tărtt al desvoltârel care arată limpede perfecţia formelor. Părul negru strălucitor, tuns, mărunt şi peptunat iu sus arăta mai mult paloarea de broi z a feţei sale energice. Lealitatea inimii 51 strălucea in ochi Mustaţa Iul ca mătasea nmbrea, fără să le acopere, nişte buze spirituale, atăt de roşii ca şi săngele pe care gl vărsa cu liberali-tate pe cămpul de bătae. Toată modestia la o parte, i-se părea că întruneşte toate condiţiile cari fac pe bărbatul iubit şi bun. Dar 5şi simţea inima prea prinsă pentru a se uvgntur», ten gndn-se de oare-care crudă decepţie. A doa zi incepn să cerceteze lucrul. lntr’nn cnvgnt gi defini starea domnişoarei Elisabeta de Les|ieran un bgtrăn burghez din Vendonie. — N'având nici para, va rgmănea fată bgtrănă ca mătDşi-sa. încântat, zise in sine btavnl cap de es- Toatâ această armată va fi încadrată pe picior de pace ca şi pe picior de resbel, in 4 divizii active , fotnănd doufi corpuri de armată, avfind fie-care divizie câte un element permanent de fie-care armă, scoli divisionare pentru producerea ofiţerilor de infanterie şi de cavalerie, precum şi deposite cu mate-rialurl de tot felul, in proporţiunl corespondente necesităţilor sale. Re-crutaţia pentru corpuri se va face chiar in raionul circonscripţiunel divisiel respective. Reservele vor fi eontracentrate la corpurile lor , de doufi ori pe an, câte 15 zile cel puţin in fie-care rfind, pe care timp , pentru a nu se inpovâra budgetul , ce concediază de la partea activă un egal numfir de oameni. Se vor in-fiinţa scoli militare speciale pentru formarea ofiţerilor de geniu, artilerie şi 8tatmajor. Toate celealte dis-posiţiunl generale, prevăzute in primul proiect, sunt menţionate şi in proectul de faţă, intru cât fii sunt comune. Întreţinerea acestei armate,cu toate cele necesarii şi cu cadrele complecte, costă aproximativ 20 milioane lei pe an, afară de ceea ce trebue infiinţat din nod, odată pentru totd’auna, şi care in budgetele tutulor statelor, nu sunt prevfizute la cheltuelile ordinare, de cât ca intreţinere, iar infitnţarea lor formează obiectul cheltuelilor estraor-dinare. Aceasta cred că este singura combinare posibilă, pentru a avea o armată bună şi mult mal numeroasă de cât cea actuală, in raport cu cele mai rfistrin3e mijloace posibile , şi este ultima expresiuue a tot ce se poate face mal puţin pentru îmbunătăţirea şi sporirea acestei armate. In fine, domnule redactor, ca să termin, voi aminti aci aceea ce este bine cunoscut de toţi oamenii corn-petinţl in asemenea materie, că : ori ce armată, care posedă şcoli bune şi suficiente, calre instruite şi nu meroase, staturi majore capabile şi bine organizate, depozite cu înate-rialurl de tot felul, muniţie şi ar mătură bună; şi, daca, prin organizarea el, poate trece repede de pe piciorul de pace pe picior de resbel, ast-fel ca să poată fi mo-bilisatâ In timpul cel mal scurt posibil şi cu un efectiv ce! puţin întreit de cel ce a avut lu timp de pace, iar sosirea reser-velor şi a recruţilor la corpuri să se facă cu Înlesnire şi fără eonfu-sie ; şi dacă, pe lângă acestea, Întreţinerea el, In timpuri ordinare, n’ar costa cheltuieli prea mlii povfirâtoare pentru stat; at m t asemenea armată se poate are organizare bine condi Prin urmare, orl-ce organizatflji presinta şi adopta In anii condiţiunl, va spori şi vs nâtăţi cu mult armata puind’o In stare a corespucl seriositate gingaşei posiţiunl r| intră ţară de acum Înainte. Cunoscfind capacitatea, tinge atât de mult pe camaraii cari, în comitetul consultat . fi chemaţi a se ocupa In cu noua organisare a armatei i gur că el vor avea In veder aceste consideraţiunl şi că, i pera ce vor crea, numele Io v mâne, cu drept cuvfint, lege tru totd'auna de Înflorirea t române. — Cât despre mine m’am frământat oare cum In t| chestie, rog a fi bine lnţt-li aceasta am fâcut'o, nu că a pretenţiunea să formulez o zare perfectă, ci numai pe provoca mal din vreme cV publice ale celor mal come de iăt mine, menite a luni conduce discuţiuuile şi dec.i acelora ce sunt chemaţi a &. lntr’un mod definitiv, ia ccr$-legiuitoare, asupra unei cheii fi atâta însemnătate pentru ţari ţu o operă de cabinet, adesea 'Ha surprinde, daca discuţiunf p iic nare n’ad procedat’o In publi t Sigur câ'mr vetf acorda veţi acorda i -la hună voinţă ca în trecut, t:j> domnule redactor, reînoindu- iŞ. presiunea sentimentelor me fii plină şi perfectă gratitudine.-yjţ > Discursul procurorului gene M a curţii de apel din Craiova w (Urmare). Aceste reflesiunî mi Vai! părut iltM puternice, că m’ail îndemnat de fi util - cadran — Tacă soţia ce gmi trebue. De atunci il deveni un oaspe nelipsit a trouirilor sgptemanare ale domnişoarei de Rochecordean. Drace ! Nn prta erau vesele aceste întruniri, fiind compuse mai numai din fete bătrâne tot atăt de cnvio3se ca şi nobile din nepatincioşi holtei ton naţiei de prin prejur şi din preoţii parohiei. Dar comandantn! Deiorge nn credea nici decnm că răsrnnipgră prea scump prin par. tidele fură efărşit de boston, dreptul d’a privi dnpă plac pe domuişoara Lesperan.. De două sad trei ori a găsit ocazia d'a vorbi cu ea, dar nn cuteză să aducă vorba la marea şi cea mai scumpă întrebare, n-nica Ini preucopaţie. Dar, vgzgnd pe tânăra fată roşind in-dată ce gl vedea, şi incurcăudn-su indată ce gl vorbea ; de căte ori trecea pe strada călare i-se părea că se ridică puţin colţu nneî perdele, şi aşa spera că nn va fi primit prea rgQ. Nn mal cănta deci decăt ocaeia d’a se declare, cănd pe la sfârşitul lnnel lui Faur, fl se păru că teintul atăt de frumos al domnişoarei de Leeperau ee nace, obrajii gi ingălbineetl şi că un cerc albastriS tot mal pronunţat ăl înconjura marii ei ochi albaştri. pane in practică, şi me cred datoiuie-pane inaintea onor. Curţi resulta II am obţinut intr'o afacere deja ceieb tru Parchet, i) m VII. Nicolae Marculeecn, dupe ce condemnat la 6 ani de reclnsiuae d tea Juraţilor din Gorjifi pentru tă t-»| şi la alţi 7, de Cartea din Mebediitl pentrn un asemenea fapt, cade in de mai mnlte falsnrl : al nneî decişi A i Cnrţei de ape), al nneî telegrame d :*« ciare şi al nneî adrese a Directorellţ» nitenciarnlui Pangaraţî. mijloace pri ifri gşl procurase evasinnea. Prins şi trămis inaintea Cărţii Ja' i) Pentru că aceattă theaă are de obiecl x pnncipielor raţionali cu juriaprodenţa ţi A# tica, m ara determinat a o ţi da publintf Sum iDcuragiat la aceaata şi prin numea# scrisori ce mi n’aiî adresat, in urma di*c.nfcJ din anul trecot, nu numai de unii din ot ■ distinşi şi eminenţi amici al mei ^e prof'i magistraţi şi advocr|l, dară şi din parte ' bărhaţt din cel mal profanii şi renumiţi n consulţi romănl, cultorl al sciinţet şi pr Kt dreptului, pe catedră, in barou, in presi n corpurile legiel&tive. Ii Neliniştit cercetă şi află c&nsele acestei hin bun. Domuişoareî de Rochecordean Si nonS fantasie. Sob pretext că nn pntea dormi, p| pe nepoata eî să Si citiască mal noaptea. Către zori, egoista bgtrănă se indl in perinl şi,dormia pănă la prănz. Pe cănd biata Elisabeta, silită t scoale odată cn servitoarea, a cărei s cil le impărţia, nu pntea dormi decă mult trei patru ceasuri. Sigur de asta, comandantul Delort necăji atâta de rgB, iucăt ofiţerul de donanţă o luă la fngă galbin de spe — Aşa ! strigă el, hoaţa asta de bgt mi-o va acide ! Iată de ce a doua zi dnpă prănz, lz uniforma Ini cea mal etrălncitoare se as la domnişoara Rochecordean, şi fără vt multă, zise : — Domnişoară, am onoare a cere m domnişoarei Elisabeta de Lesperan. poata d-tale... Şi fără a ?I lăsa timp să rgipunii, espnse repede originea lat, starea de Mi şi speranţele in viitor. Uimită de tot, bgtrănă fată se nitil acest peţitor ca la un fenomen. «— Hei 1 domnule, zise ea, biata oo[il o'are zestre î Dar comandantul strigă : Hei ! donniifourS, ptiiun î T I M P U L r.u detizÎHnea No. 35 annl îndemnat la 20 de ani de lt Salinele Mari spre a’şi «Be-». cearcă in Rămnic sa maţ ifăţişănd acte falşe, de che-llalte locuri. De astS dată, mij-i>nţat nu l’a ajutat, căci ăl Saline, priimim o cerere de Curt'a Juraţilor din distr. •ntru falş ari, comise înaintea Laţilor din Doljifl şi a fapts-pscsseră. «re cu onor. îiieQ coleg d. Ural al Cnrţei din Inşi, espu-ptele şi actele, şi snsţinen-i p a maximă ce merita Mar-tot aceea la care fuseae con-li.ljiă, am reeşit să obţinem isgistraturei Curţii juraţilor Ru 4 Aprilie 1877, prin care judecata de acolo. ^«rdut cu această mijlocire ? pentru că, in cazul in care pilor Bacoani ar fi recunoscut I toile faptele pe Marculescu, in o Jiu, i chiar fără circumstanţe [pedeapsa nu era să fie maţ Ide ani. Numai daţi condem-£ fost ceva mal in urmă. interes create toate de Mărculescn in penitencia- Dreptului sociala se opnne naturalo-.ente rul Craiova în timpul recursului. dreptul individuale, in virtutea lege! so- Prin acesţ esempln şi prin desvoltările j ciabilităţei. Dar opo/.iţiunea acestor drep-cn care l’am însoţit, cred, emineuţî domni i tnri este mai mult artificiale şi sup: rfi- rungistraţi, că ennt autorizat a conchide, că absorbţiunea pedepsei se impune raţiune! juridice, ca şi unitAtea ei in cnmy- ciale şi am iutrolus o numai pentru de monstraţiune. In realitate, dreptul sociale coprinde şi pe cel individuale; căci socie- lul de delicte, ca şi agravaţiuiiea în caz . tatea este de o potrivă interesată la apli- de recidivă, şi că ea, absorbţinnea, trsbue înălţată la rangul nuni principie, peste termeni strimţi cn cari începe art. 44 din codai penal. carea penalităţel delictnlnl. ca şi la triumful inocenţei individului , factorele săS primitiv. Imperiul forţei trebue să se iu> chine imperiului raţiune! dreptului. Ilu-Comulul ce am demonstrat că se gă-isiunea unei idei nu trebue să ne facă a seşte în cele alte esemple nn provine,— ne ! perde realitate. place a recunoaşte,—nici din cauza cur- j Sperăm! in mai bine, şi penim că cu-ţilor şi tribunalelor, nici din aceea a Ptr-:getarea nu are limite, mă opresc aci. chetelor, ci nnmai din nişte lipsuri de ţ Ia virtutea acestnl studiu, din parte-cari sufere azi administraţiunea dreptului ' nii şi iu ce mă concerne, voifl pune toate nostru penal. j stăruinţele trebuitoare, pentru micşorarea Scopnl nostru este, — şi l’am Btins — de a constata că aceste situaţinni anormale se pot produce impnnemente, şi de a ajunge să conchidem la găsirea remt-dinluî. El nn e de căt crearea şi ţinerea altelor stăre1 penale, esistenţî deja în alte ţări, şi cari se numesc în Francia: ,Casiere judiciaires*. Pănă astăzi nu esistă la noi de căt două registre la Parchete, unnl de deschiderea acţiuni or publice şi altul de executări ; iar In grefele curţilor şi tribunalelor nu se află de căt nn registru de numele con- ţin acest mic interes n’aui i , . • • i n ,< i demnaţilor. Insă toate aceste acte par mo- rebuinţa, nici d. rrocuror Ge- . 1 r . mte nnmai de a fi scrise fără a fi ntile: o IL.|i nici eă, a ne juca ou ornui-leg ., şi a cere judecata spre a a-| k o sbsorbţiaue de pedeapsă. [ Jeja câştigată o decisiune, iu că partea publică este iutere-itpsire, ea se poate abţinea de ,caud făptui n’ar merita o pornire. Juridic, se poate argu-leombiuaţiuuea art. 40 c. p. şi fee ila a lontrario'. ceea ce este finteresnl acusatuluL I itit mai mult susţinem opiniunea, | nes urmări de fel nn condemuati i > interesul părţi i publice, când pe' ipficibilă ett« inferioare celei apli-Pie met tina Am pus couclusianea Triionsiulul de Mehedinţi prin il Jiccnrore de acolo intr’on fort |» era chemat MSvcalescu, şi a *t sens sentinţa de absorbţiune la Tribunalului diu 22 Noem- , OT ii, mm de opininne ca, atunci i o parte civilă, urmărirea şi R trebuesc lăcute chiar când faptul .iita o prdeapri inferioară, supusă sb lunii. Ast-ftl s'a făcut la Curtea Ju Ir Dejului tot cu Nic. Mărculescn tu oniti criuiă de tâlhărie judecată iu ţ «* muărcl sale de 20 aui, fapt ^uKkre un merita de cât redosiunea. Ş'mărit de fel, conform argumeute-lii ce am espns, pe Nicolae Măr-ntru mai multe falsuri comise tstor condemnaţiuni şi abeorbţi->1 i m văzut că nu esistă nici nn social safl pnrt'cular. Ast-fel file: unei decieiuci a camere jinne din Iu şi, a mandatelor in li trei ale Parqoetnlnl Tribunalu iţu, a tetelor făcute din partea i unui penitenciar inventat cn fie Buhalniţa, şi alte asemenea. simplă nomenclatură necesară statisticei şi înlesnire pentru căutări inarchive. Cănd are Ră se pronnnţe o condemnaţiune, nu se caută nic) odată in ele trecutul penal al infractorului. Este şi imposibile a se face, căci aceste registre nu Bunt insocite de altele alfabetice, ţinute in bună regnlă, un sânt centralizate nicăiri şi nu sunt comunicabile de căt numai in biuronl nnde aii văzut nascerea. Pănă cănd actele stărei pecale nu se vor ridica din poziţinnea rudimentară in care se găsesc şi nu vor lna o organiza-ţiune complectă, in tribunalele şi cnrţî, cu un centru mai departe, starea de recidivă va rămănea scrisă în lege, fără altă agravaţiune de căt a iutămplăret. Şi fără o organi/.hţiune a stăre! de nas cere penale in parchetele tribunalelor, ş mal departe, principial cnroulnlui delicte lor, care cere csclnsinuen cumulului pedepselor, nn va avea o aplicaţ nne sigurii şi ştiinţifică, ci nnmai contigentă cura este astăzi. Tot aşa va fi şi cn principiul absorb-ţionei. Dacă cl s’a aplicat in complicata dramă jucată de Mărculescn, cauza n’a fost de căt importaţA personagiului , căş-tigată, in faţa parchetului, prin multiplele şi ingenioasele mijloace cn cari s’a servit in satisfacţiunea ce găsia , pri., evasinne, de p-şi ride de institnţinnile noastre so ciale. Cn organizarea actelor stărei penale, justiţia sociale nn va mai fi suprsă fluctua ţiunilor întâmplării. Cele trei principii ge nerale: al cumulului delictelor, care reclamă unitatea pedepsei, al recidivei, care impune agrevaţiunea şi al absorbţiunel care reiau,ă z.v post factâ necumnlaţiunea pedepselor, vor fi observate cu rigoarea matematică ce pretinde dreptul societăţei şi dreptul individului. răului produs din uecunmlul delictelor, din nengravaţiunfa pedepsi in caz de recidivă, diu ne.ibsorhţinnea ei in cea marc. Prin înaltul Decret No. 1310 din 20 maifi 1873, publicat in jMonitornl* No. 110, M. 8. Domnitorul redă dretulul imperiul raţiune! sociale, graţiănd pe Tur-urică şi Herescu de pedepsele cele mici, ramănăud a suferi numai pe cele mari , conform principiilor de unitatea pedepselor. Şi, — terminând,— urez Viteazului Gloriosului şi Marelui nostru Domnitor, Ca-rol I., viaţă îndelungată pe Tronai României, a cărei iudependinţă ne-a căştigatn-o prin sublimul devotament al M. S. către Patrie, devotament ce a comunicat şi glorioasei armate române Urez prosperitate şi mare viitor, acestei viteze Olteni-, ai cărei fii bravi ne-afi înfrumuseţat gloria ţăreî. fie , prin descindere in morminte, fie, trăind cu bravară şi cn destincţinne intre noi. pentru inde-pendinţa, gloria şi viitorul scumpei noastre Patrii. Urez şi onoratei Curţi, cu distinşii săi magistraţi, prosperitate in toate lucrările, pentru binele comun. tipici şi găngăvi căte-va vorbe tftirţind cu declararea că nn se JUri atăt de uşor, că se va mai n răspunde mal târziii... Frai e că fata bătrână credea că ne-numai la singura idee că va per-Ds*b«U. fi deveni ea, doamne sfinte! dacă ăi pe această sclavă snpusă, această resemnată a tutulor furiilor şi ca-fr ei? Cine o va iugriji, o va purta i i şi o va veghia la cea mai mică ţCineâi va pregăti acea rufSrieadnrira-care se impodobia ea şi cari părea |'iin mâna zinelor? Trei servitoare putea inlocui pe această nepoată amân, care servia chiar fără leafă! |ci odată n'o voi da! strigă fata îndată ce plecă generalul, dată se puse [cu toată activitatea fcl ei, cum va putea impedeca când află. I tul unui meseriaş din Poitiers, un norocos, să ia pe fiica nobilului Iz de Lcsperan !... | el odată, ţipă ea, ar fi moustrnos,. •orei mele s’ar cutremura in mor-el! nefericire pentru veritabilele pro-Me domnişoarei do Roche 'ord un, pil 1 poalei sate uu era aceaşl. Văzănd pe comandantul Delorge venind la mitnşe-sB in o oră neobiilnnită şi in mare uniformă, domnişoarei Lespfran Si şopti unul diu acele presimţiri cari sunt ca îngeri păzitori pentru o femee ce iubeşte , şi cari nu inşală nici odată, motivul visitei. — Vine să mă ceară! strigă ea cu o înfricoşată bătae dc inimă. Şi domnită de un bold de a afla, ea s’a dus, ea mândrie personifisată, ea pe care o asemenea idee ar fi revoltat'o un minnt mai ’nainte, să ascnlte la uşa salonului şi auzi totul. Atăt de mare 8i era zăpăciala , in căt mai că era să o surpriuză şeful de esca-dron. Acesta, dacă nu ar fi fost atăt de mişcat ar fi pntnt’o vtdea fugind şi intrând in camere ei, nnde se baricadă. Ea zicea in sine; — Ce va decide mătnşe-mca ?... Ce va răspunde mai tăzifi Acest răspuns—-Elisabeta 81 onnoştea prea bine pe domnişoara Rochecordeafi ca să nu 81 ghicească. —Mătuşe-iuea 81 va respinge, strigă ea in prada celei mai violente desperări; el se va crede despreţnit, şi nu 81 TOi mai vedea... Ce să fac? Doamne luniiueazâ-mă ! (Va urma) CRONICA lardf, birjele. — Cererile noastre necontenite d’a se lna măsuri, pentru ca birjele să nu mai raăne cu atăta iuţeală şi ca să se conforme regulamentelor desicn-ranţâ publică, afi rSmas păn’acnm fără efect. Cu toate acesteA nepăsarea aginţilor inferiori ai poliţiei nn va birui stăruinţa noastră; vom striga necurmat pâră cănd se vor lna măsuri, mai cn seamă că mai in toate zilele se intămplăcv să fiă călcat, schingiuit şi chiar omorît câte un om, de birje. Ast fel, ieri, a fost călcat copilul. Costache al lui Iouiţă Macovei, din strada Păunilor. Copilul a fost dus la spital, nude a şi murit. Mai stimulaţi d-le prefect al poliţiei, zelnl aginţilor inferiori ; faceţi şi pe birjari aă inţeleagă că regulamentele snnt făcute Rpre a fi păzite şi pedepsiţi aspru, pentru ca să uu se mai vază in toate zilele oameni călcaţi de birje, ba şi omoriţi. Tot ieri aă fost călcaţi şi doul sergenţi de oraş. * Jaf.— Ieri, fiind sfărşitnl lunel, societatea căilor ferate a trămia pe linie, ca de abiceiO, un funcţionar, ca să plătească le-file aoenţilor liniei. Acel funcţionar făcea călătoria c’o dresină. Ajuns in apropiere de staţiunea Periş, el Re văzn Atacat d’un număr oare-eere de indivizi, care opriră dresina şi 81 luară suma de 21,000 lei ce avea asnpră’i. Aflăm scnui că faptul s’a petrecut intre kilometrele 32 şi 33. Dintre persoanele aflate in dresină, se zice că docă a fi fost rănite. * Accidente. — Pe podnl de pe Telega s’a iutSmplat nn accidinte foarte dureros. Un om trecea p’acel pod, cănd machina unul tren in mergere l’a ajuns şi l’a sdrobit. S'a deschis o anchetă asupra faptului. tRom8uul.* « — Duminecă cetăţenii gâlăţeni vor da o masă ofiţerilor şi soldaţilor dela cele 2 baterii ce a3 sosit in urbea noastră. — Astă seară aflăm că va avea loc o reuniune politică intre mai mulţi cetăţeni la d. avocat Nicolafi. — Parchetul a pus mâna pe 2 tâlhari din banda lui Ţandură, pc G. Smărăndescu şi I. P. Argbir, cari comiseseră chiar in Inna aceasta mai multe omoruri. — Suntem informaţi că guvernul a dat ordine autorităţilor din Basarabia a inpa-cheta archivele, a trimite lucrurile de va- loiru şi a sta ga*a de plecare la ai doi ea oruui. — Biuroul tecnic şi de administraţiuue a liniei ferate Bender-Galaţf, ce pănă acum se afli in Galaţi, a primit ordin du strămutare şi a şi inc -put deja a pleca pentru Beuder. — Arhiva şi mobilierul seminarului şi şcoalel normale de Ismail afl inreput deja a se strămuta in Galaţi. *Voc. Cov., * Călăraşul Nicolae Marin, din comuna Glămbocata, judeţul Dănibo-iţa, in zioa de 20 August annl curent, voind a trage cn pnşea intr’nn căine, şi nelnănd foc, a dat cu patul pustei in câine, şi «tuni sio-bozindn-se in pântecele sSă, a incet it din vieaţă. * In comuna Frăţeşti, din judeţal Viaşca, a făcut esplosie o oca earbă de puşcă ce se afla intr’o prăvălie, causănd moartea unui individ şi rănind un altul. ♦Monitorul., * O crişiuă din comuna Mironeasa, plasa Stavnicnl, districtul Iaşi, nd fost in ziua de 21 a curentei, teatrul unei certe, is-vorite de bună seamă din beţie, care să avnt de rezultat omorirea lui Mibalache Dumitrache, primarinl numitei comune. Iată cum s'afi petrecut lucrurile ; Doi locuitori din MironeasH, anume Co-stache a Mnrandeî şi Gbeorgbe Rnsn, aflăndn-se in acea crişmă, după ce afi băut cite-va pahare, s’afl npneat la ceartă intre dânşii. Primnrnl Mihalache Dumitrache, fiind faţă la această ceartă, aă intervenit intre dânşii şi nn s'aQ mărginit numai de a-i ninstra şi despărţi, ci afi inceput a-i pălninl chiar pe amândoi. Atnncî nn al patrulea locnitor, Dumitra Meazâ-Nonpte, care asista asemine in crişmă, vâzând maltratarea de cătră primar a celor doi săteni numiţi mal sus, i-afi adresat observaţie că pentrn ce se face şi el la rându-i bătăuş, şi pentrn ce inveninenză cearta. Primarul, înfierbântat, afl socotit cu cale a aplica şi admonestătorinlui sâfî aceeaşi corecţinne ca şi celoralalţi doi, adecă a-1 păi nuri şi in nrmă a-1 şi da afară din crişmă. Mează-Noapte nn se împotrivi, ci merse a casă, luă şi-şi incărcă puşca, şi in armă se întoarse inapoi la crişmă, nnde, cum intră pe uşă, fără să zică macar nn singur cuvânt, lnâ la ochi pe primar şi descărca arma in pieptul primarului, care nn msl căt de căzu la pământ lovit de moarte: in acelaşi timp nn lialiciu atinse in cap pe C a Marandei. Mează-Noapte apr,că fnga şi isbuti a ecapn de nrmărire de o-cnmdată ; mal târziii insă fn prins şi predat ]>e mănele justiţiei, care acum este ocupată cn instruirea crimei. Costache a Marandei a fost itdns in Iaşi la spitalul S-tulni Spiridon. ,Steaoa Rom.* matei in toat“ ocnz.'GD'let curc-punzâiid ast-fel aşt<*pIărilor Mării’* Tale şi d-vie 'I ei de a muri p-ntr-i P.tri1* >■ Domuitm'. Să trăeşti Măria Ta 1 Să trăească M. S. Doamna 1 Ministrul de r-sbel, gen-r 1 Jeriiaf A/onitorui V ARIET ATI Gi&podărie nou,). —Duduca Ghit a lui cu -conn Iţie arendaş de moşie, care in curând are să devie proprietar, dă ura alo rul ordin chelaru'ni .âfi ; — Bade jvone, dă fon la gb seă. — Fân la găst-? M.t le fân ? — Dar ast vara cum o < ânc t iarbă V .. ha-i-a ? ? ? cPace Voi , EPITKOPIA SEMINARULUI NIF0N MITP0P0LITUL Publicaţie e> In zioa de 25 eept-mbre viitor -e va ţine licitaţie la cancelaria Epitronief, strada Filarttu. No. 2, pentru darea in ; ntrepriză, pe termen de uu an a căn ii de vacă necesară pentru nutrimentul eluvilur şi personalului de serviciQ. Amatorii de a se angaja cu aceAstă autr priză Re vor presenta la arătata zi şi oră la cancelari • spre a concura la licitata. Condiţiunile se pot vedea in orî-ce zi de lucru la cain-v-larie. No. 111. 1878. August 2!» ___________ (788- l) In zioa de 25 septembre viitor se va ţine licitaţie la cancelaria Epitropiri, strada Filaretu, No. 2, pentru vânzarea porumbului aflat la moşiile Krajna «i Băţ-covenii din recolta snnlni trecut. Doritorii de a cumpăra aceste producte sunt i vi-taţi a se presenta la locnlnl can ei .riei in zioa arătată, orele 12 spre a concura la licitaţie, fiind însoţiţi şi de cuvenitele garanţii in numerar sau • fecte publice. No. 1 18. 1878, angust 29. ___________ (789-3) In zioa de 25 septembre viitor a’.i denia a se ţine licitaţie la cancelaria epitro-piei, strada Filaretu, No. 2, pentru vânzarea grâului ce va eşi din recoltă anului curent la moşia Băţtovtnil, judeţnl Viaşca şi dnpă moşiu Chiajna diu judeţul Ilfov. Amatorii de a cumpăra aceste producte se vor presenta in arătata zi la ore e 12, in locnlnl cancelariei spre a concura la licitaţie, fiied însoţiţi şi de cnvsnitele garanţii in numerar sau efect) publice. No. 119. 1878, august 29. (799-3) Telegrama M. S. Domnitorului către d. ministru de resbel. Domnului general Cer nat, ministru de resbel. Sinaia, 30 anglist, Este azi un an de când armata noastră, prin avântul şi vitejia ei, acoperea Drn-pelnl român cn glorie şi punea adevărata temelie • mărirei patriei. Salut dar cn respect memoria tutulor acelora cari in această zi memorabilă, ’şî-afl vărsat sângele cu atăta devotament pentrn Ţară, şi adreeez călduroase rugăciuni celnl A-Tot-Puternic pentrn repnnsnl sufletelor lor. Ţara întreagă le e datoare recunoştinţă, căci, cu vieaţa lor, ’l-nfi asigurat victoria şi ’l-afl sigilat indepeudinţa ei. Nn Mă îndoeBC că armata va fi gata în ori-ce ocazinne să urmeze exemplul lor, şi vă rog, deci, să fiţi pe lăngă dânsa, in această zi aşa de scompă inimei Mele, interpretai celor mai vine sentimente de in. bire şi să o încredinţaţi de domneasca Mea solicitudine. CAROL. Răspunsul d-lni ministru de resbel către M. S. Domnitorul. M. S. Domnitorului Cai ol /, Sinaia. Bucureşti, 30 august. Am adus la cunoştinţa armatei, prin ordin de zi. înaltul ordin primit de la MăriA Voastră. Armata nn va uita nici-odată strălucitele succese câştigate sub brava conducere a Măriei Tale. Solicitudinea şi iubiren ce M. Ta a arătat in tot-d’auna armatei, a însufleţit pe acei bravi cari udară cn sângele lor văile Plevueî, pentrn ca să poată făifăi d’asnpra lor etindardnl Independin-ţel statului romăn. Bărbăţia cn care ei se Inptară, abnega-ţ:nnea cn care el muriră vor râmănea neşterse din inima camarazilor lor. Acest ■ xemp n vs sMonito-rul Oficial* N. 90 din 1870 şi mouitorul ostei N. 11 din acelaşi ani. Esplicaţionl se va putea da in toate zilele de lucru de la orele 11 de dimineaţă păoă la 5 seara la Ministernl de Resboifi. Direcţia 11 administrativă. Garanţia, cn care doritorii bb vor pre-sentu la licitaţie, se flesează la 00,000 lei, care va putea fi in numeralifi, efecte publice pe valoarea nominală safi ale societăţilor garantate, ori antorisate de stat, dupe cursul zilei. Garanţia adjndecătornlni va remâne definitivă dupe aprobare şi nu se va inapoia păi fi la achitarea definitivă a contractului. Canţinnile depuse de cel l’alţî concurenţi se vor inapoia pe dată dnpe terminarea licitaţii. p. conformitate. TbeodoreScu. N. 12,950, Angnst 20. 7s0—(3). BlBLiOttKAFl£ A apfirnt de snb presă Ciceroilis Uratio pro Marcello, studia istoric, literar şi critic cn adnotarea textului'aţin de G. Dem. Theodorescu, profesor de limba latină (curs superior) la liceul St. Sava. Această carte didactică e aprobată de ministernl instme-ţînnei pentrn clasele soperio..re de licee. Depozit la librăria Socec (1.25 exemplar.). De acelaşi autor va apărea Tractatul despre Formarea cuvintelor latine dnpă , Scliultz şi cercrtările filologe i moderne. * DF I.'AWUYF. I)!■ FFilAMF (FHANCK) ESCELINTA. TONICĂ, DIGESTIVĂ Şi APGKITIIVA Cl’ \ M\f m NA [)[\ TuTL LICORILE A se cere ludeuua m josulu fiecărei sticle, eticlieU pătrată pur-fiindu semnătura Jireciurelui generale. Aueveiaui ucui'u Ucucui, iiuj se jjasesce numai la. ViltITABLE uyUKLR BSVKDICTINE Brevwee en France ct a lntranirr. yw rt- 4n tiucurttrt Ia d rîl Unbler WârU^oviU A Cp., I. Athaoanlu â I. Kle*. A. KiaJkownki. LOvr^M. J. Kăiarr. Dflgofiatiţl. Tona Antonio. Dimîtrle MaririMr* C. dărui. Krtţili) 1 D. Tlnla^cu. li. CowuntinMCU, U. KAJuleaco 1 I. lon*»ra, cond>«rl; C, ftac.iTiji, fannacijt. gi ]* tote firmei® raal rwnutttit® tu calsialti orag®. ARSENIAT de AUR Dinamizat de Doctorul ADDISON Acest preţios reconstituiuit, datorit combinării a doc medi-I e sunate eroice, couibaie victorios Anemia şi Bălele sistemulu nervos precum şi Lipsa de sânge. M dţăiuită proprietăţilor tonice şi prontitudiuei acţiunii sale, o are rival contra slăbiciunii organismului ce resultă din băle lungi. Flaconul 6 fr. Farmacia GEL1N, No. 38, uliţa Rochechouart şi la principalele fa' macii Trimis franco. Deposit in Bucureşti la farmaciile d-lor Ziirner, Bisdorfer şi la d. Ovcssa, droghist. MARE SUCCES. VELOUTINE cate O FAINĂ UE OREZ ila o deosebită specialitate, fore tină, ue-simţibilă, preparată cu Btsmut, şi posedă Calitatea cea fericită , a da feţei omului. FK EXCITATE A .NAT l KALA a tiuereţel. t; 11. FA Y, Parfumeur la Paris, 9, rue de Paix. Denosit in Bucuresci la farmacia d-luî F. 1V. Ziirner, şi la d-uii Appcl d C ie ASTMA li tarrh, stringere de piept, se vindecă prin I’UBES LEWaSSEUK. Deposite la t6te farmaciile mal bune. ----------.-.i-..; ...TTVMl CE SE POATE CAPATAf i-k^'xhgu ii mAi\x:i LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN FANZAREA { ti LINGERIA DIN VIENA Citi*» Xogogoiel Palais „I)acia“ Penlru Penlru Penlru Pentru Pentru 5 franci: Pentru 5 franci Pentru 6 franci: Pentru 6 franci: Pentru & franci : Pentru & franoi: Pentru 6 franci: Pentru & franci: 6 frânei: I Panlalon aâu I Camison de Pichet de ârnă. 5 franoi : 0 cămaşă de Oxford englsa. 4 Iranol 50 bani: I pârech Ismene bărbăteşti. 6 frânei: 6 perechi manchete ori ce fason. 6 gulere pentru bărbaţi do olandă tină. 11 gulere engl., in ori-care fason şi mărime. 6 părechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. 18 batiste albe de pănnă adevărată. 11 batista bine oolorate tivite şi spălate. 6 prosdpe de pămă curată. 6 şervete da masă de păcsă adevărată Pentru 5 franci: li şervete albe de oeaiă. • Pentru 5 franci: ] cămaşă modernă, simplă sâd brodată. Pentru 5 franci: 8 batiste cu monograme 6n brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă £n brodată ou dantele. Pentru 3 -8 franci: 1 corset de damă Pentru b'/j franci: 0 cămaşă de nopte de dame Pentru 5 franci: 3 pepturl hn brodate pentru oărnaşl de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă oolorată cu ctucurl, pentru cafti 1 cămaşă şed o pereche de îsmeoe de damă, bogat brodate. 1 fustă costum plisse. I bucată Tulpan. Penlru 25 franci: 42 de co|l = I bucată Chifon lren|urssa. Penlru 10 franci: I bucală Robe d'anlanis an lame couleur. Penlru 18—24 franci : I bucală Tartan engles de 5 oo|l. Penlru 20 franci : 24 oo|l Pichet. Penlru 5—12 franoi; 0 llanalâ său o pereche de ismene de lină. Pentru 18— 15 franci: 1 bucată păosă de Buinburg, de 36 — S6 co|l. Pentru 55— 6b franci; i bucjU^ ppoiă de Belgia de 60 ooţl. Pentru 15—lOb franci : 1 bucată pănză Oorona de 58 coţi Pentru 115—110 franci: 1 bucată Toile Batiste fraocee. Pentru 12—35 franci. Plapăinâ ile lină forte Uue. Afară de arlicolile men|ionale se găseşte tot-d'a-uni Irusour! complecte, lalea Hogojolel Palatul „Dacia". liaânŞilsdln districte lnso|ite ou pr»)ul respectiv se vor eleclua learle grabnic consoiinclse ', VENI) ARE Sub-seinnatol in calitate do procurator al d-lui Gastner din Pusta, fac cunoscut că în tjiua de 1 Septembrie a. c. pe la ora 11 a. m. voi vinde prin licitaţie iu Suburbia Mîintu-leasa Strada Mâutnleasa No. 17 in curtea D-lui I. LaDgoşi; 17 diferite trăsuri forte : elegante sistemul cel mal nou ţi din lubricele ceia mul renumite, doi cai de lues 16puruui, sunt iu etate de 5 ani, la păr 1 murgi, şale englezeşti, hamuri, mobile şi j altele, nedisf&cănduse la 1 Sept. totul, li-j citaţia va urma la 2 şi 3 Septembrie spre cunoştinţa amatorilor care vor voi se con-cureijo de publică acesta de sab-semuatul. (787-0) I. OroveţI Strada Baterielor No. al. D Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franoi: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru *• franci ■ MM MWH EH» a>va ,r Moşia Olteni diu lllll&AatE j districtul TeUor-nmn, pls»a Tiriruiui, in apropiere de Schelele Turun-Măgurele, Zimnicea şi Giurgiă cu 2800 pogoue toie arabile, pân.ent de inteia calitate, ateu.i case mari cu opt odăi pentru locuit, pivniţă, magazii , pătule şi moră, fiind hotărnicită şi impropietărită fără nici, o prigonire cn I nimeni, traversată de apa Teii ormanulul şi Teltoriuanel, arendată cu 24,000 lei noi pe fie-care au. -Doritori de a o cumpăra se put adresa la «1-uu Vasiie Porumbaru Strada Ştiuţilor No. 4 unde pot vedea planul acestei proprietăţi şi de unde va lua cunoştinţe despre prttiul şi mijlocul de a merge sa vaij^ atestă moşie. (764—fi) i---------1 i I) F PHAKMACIA XuAn. „SPERANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MEDICAMENTELOR FKAMESE. Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — ■ Asemenea se angsjeză a efectua ori-ce comande din resortul medical. BRUS. GALBENI sunt de dat cu do Lui udă cu hypotecă. — A se adresa la adunmalraţia acestui ijiar. (78i-i) O trăsură ţfaeton) uşoră şi puţin Întrebuinţată, şi o pereche de cal de cinci ani Împreună cu hamuri. A se adresa în calea-Şerban Vodă (Podii Beilik) No. 45 de la orele 2—fi post-meridiane. ^71^ rennmilă esenţă japoneză, cftr« *flU vindiefi îndată ori-ce durere de cap se găsesce la farmacia d-lui F. Brus vis-ă-vis de biserica Sărindar. 16,600 KECOMPg.NSA naţionala 16,600 ELIXIR VINOS moţii r eite un Elixir vi noi ooniiuonj c«l'*r 3 Hfsecil du qulinjuin*. uirK-Jurir plăcuta el asie cu mult 8U|>erior e<» Mirt>ji(ii-|D«f de ijuliKjwm» jl Dicreo/s ca mi> , suu frunfuij. iq ountra ă/foctiumtur a «/«Diciuoitur, m anemiei ji a /ri«/M-i>f<, «ic. AC1LAS FERRUGINOS COTUDIQ* de feti mlltbilâ. Qutn« Lâroche devine unul d toantl cal niai eFflcacl in contra teraciei bţ m decolora huriei iui.» ehîorosei, alymp} xleu:ici. a cvttoaleăcentmlor praa lunyi; UvorineAz* ăi<(/ei(iii/i«a. atc. A* ••••%, <1?, Strada llruuol, al Im pLaruiiăcltflI. ROMÂNE ILUSTRA1 Apare de trei ori pe septemână .- Duminică, Mercur! şi Vf 3STo. 1-S3 iisrcx^xjsiv conţinând DOMNUL SCUMP-Alf de Ch. Paul de Kock se află de vfinţlare Ia TIPOGRAFIA THIEL & WEISir şi la ioti linii dii die atât to Bocarssct cât si io âisiâ J I O A IST .A./ i Cu No. 24 a început romanul I de GEORGES SAND. După dorinţa esprimată din mal multe părţi s'a început cu No. 26 interesaudnt MISERABILII LONDRli DE PIERRE ZACCONA. Aceste diu urmă două lomane se vor publica aşa că câte o fasciculă I urmarea romadului IOANA şi cea 1-altă urmarea romanului MISEttABILIi MOIJL AXEJLIJB» DE î FOTOGRAFIE şi PICTUl! i ^ X- F. ivr ATSTXDI <5c Comp 21, Calea dlogoţfioel 21; ris-â-Tis de cofetăria Capaj. Se efectuează or»-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de nit modul cel mai uofi şi elegant aprobat iu cel mai înalt grad prin rr fură nu lucru solid frumos cu fidelitatea a uaturei. 3 ^ modu iz: UtAâ ‘ 5AAS ........... ~ * COMPTOIR DE COMMERCE EI DE CQMM1SMJ €:. A JD A9I 3. Paris, 2 Carrefour de la Croix Rouge, 211 se charge de tontis Ies commissiou» commerciale» ot d’achat des m«;L dises aux prix de fabnquts, de la vente des produits etrangers eu Fi» accorr.pague Ies voyageurs a visfter l’exposition et Ies curioeites de Par. perle frai.şais, allemand, russe tt polonais. MARELE MAGAŞIN DE HAINE CONFECŢIONATE Şl ARTICOLE DE MODA T^IRLDIlSriIEIRIE JL LA BELLE JONI1 fr' FGRNiSOKOL 20, COLTIUL BULEVA.RDTJR-D I SX Face cunoscut onor. Clientele, că i a sosit pentru sesonul cele mal moderne, fascine elegante croite, dupe tohtume complecte de Fantasie Kedingote Bardington »Jaquette Bospliore Sacto (oup© anglaise Fardessus Beiaissance diferite alte fasone PREŢURILE CELE Se prlimeşte şi coinămf! de tete felurile de haine care se efectuGJil eu mare promplltudiue. CURŢI El MOQOSIOAIEI, CASA QRECÎNU, 20 actual UN MARE şi BOGAT asortiment de liaiue din stofele cele din urma jurnale de Paris şi Londra. Cămăşi franţuzesc!, albe şi colorate Lingerie de tdte felurile Travatte Plastron, Kegate etc. negre şi colorii Umbrele şi objecte de fantasie Mânuşi şi tote lucrurile de modă AIAI MODERATE i i Tipografia, Thiel A Wei«8 Palatul