>191- *T“ JOUI, 31 AUGUST ANUL 111. - 1878 rAMENTELE TOATa românia ___KRţlCNl Şt RECLAME: litere petit, pa^ibn IV, 30 liant |tl, 80 bani, pe pag. II, 2 ţ*i DOl -ilame 2 Iei noi linia. In capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Dalaiul ‘Dania,, A.isrTTJsrcxTJEi.1 Se priiro»»c in «trftinaUte: La D-nil Haatni-rtein d Voglcr in Vienna, Walfix-hira»»» Ido, A. Oppelii in Vienna, Stubenbaaiei 2; Hudot) Moaie ib Vienna, SeilemtâtU 2: Fhilipp L6b in Vienna, Eichenbaebganue Jl : J., hang d Comp. in PejU, llara*-La//ite d Comp. in Parii, C. Adam 2, Cirrefourde la Croi*-Rouge 2, Parii; Oraind Comp. Rue Dronot 2 Pari»; Rug. Micoad, 139—140, Strei t Lomlon Scrisori neTrancate nu *e primeic. Articolele nepublicate ie nor arde. Un număr In Districte 15 bani. Bucurescl, 30 august. . . . 104'li 104 ale . . . 99 987A k ar rural . , 92 91 |» I? urban . . 85‘lt — llpal al Capit 9S'/a — .... 175 - .... 210 — ..... "7 “ ™ ipal cn premii 24 — ^tlai......... 64 flă'l» ■ii.............lOO'li loOils j. . . . 2497'fo 2497'/ 1 ! 1 ! ! 122sjg 122'/t liantul de VIoii«, 11 septembre Renta ungară, in aur .... 85 90 Bonuri de tesaur ung , I emis. 112 90 , , , II . 74 75 Împrumutul austr, in hârtie . 65 75 . . . argint . 63 10 Renta austriacă In aur ... 71 90 Loee din 186d................111 50 Acţinmle băncel naţionale . . 835 , . austr. de credit 238 75 . „ ungare , 2o9 50 Argint...................... 100 — Ducatul....................... 5 62 Napoleonul..................... 9 29'|i 100 mărci germane............ 57 25 Cnrsnl tle Berlin, II septembre Acţiunile Cililor ferate rumene. 32 70 Obligaţiunile roinAne 6o/o . . 83 80 Priorităţile C. fer, rom. &>/, 84 7 5 împrumutul Oppenheim . . . 102 25 Napoleonul....................16 26 Viena, termen lung.............— — Paris , scurt .... 81 30 Calendarul (filet Joul, 31 August Patronul silei : Brăul M. Domnului Răsăritul soarelui ; 5 ore 39 inin. Apusul soarelol: 6 ore lG min. Pasele lunel: Lunk nouă. PLECA 1EA TEXElST'CrPtriuOEt 7.15 1 11. 0 | 4.45 ] Bucnrescl—Suceava Bucurescl . . . .8.15n 10. — d Ploescl..........9.50 n 12.00 o Brăila..........1.53 n 5.15 4 7.15.1 Tecacifl ..... 4.38 n 1 Roman...........9.06 Ş Suceava, sosire . .12.03 9.55 n Bncnresc—Verciorora Bucurescl............7.40 d 10,4<>4 Pitejtl...............10.13 4 3.-4 Slatina...............12.31 d 6.30 n Craiova.............. 2.20 <4 3.15 4 Virciorova, sosire . . 6. — n 6.— n Sneeata —Bncuresd Suceava . . . . 5.11 4 6.46 d Roman ..... 8.45 4 12.30 d Tecuci.........12.30 n 5.10 4 Briila.........3.08 n 8.10 n Ploescl........7.12 4 Bucurescl sosire 8.30 4 Verclorova—Bucurescl Verciorova.............11.25 4 Crniova . . ...... 3.— < Slatina.................4.45 > Pitejtl.. . ...........7.03. Bucurescl, sosire .... 9.20 8.58 . 2.45 < 4.30 ' 6.-4 6.30 d 9.30 4 1.08 d 5.20 4 Baca rosei—Ui urgia Bucurescl..............9.15 d Giurgiu, sosire........11.35 4 Glnrgln—Bucurescl Giurgiu................7.26 4 Bucurescl, sosire. , . . 9.48 <} Gala|l—Barbeţi Galaţi...........1.20 n 8 25 4 Barboţl, sosire . . 1.55 n 9.— 4 Burbojl-Galaţi Barboţl..........2.55 n 6.25 n Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7.— n 6.05 u 8.27 K 4.55 4 7.17 4 7.30 n 8.06 n 7 —u 8.25n Qjţ fine esposlţia, românii mer-fjparis vor găsi ziarul .TIMPUL1 [ p.nds Magasins du Printemps, d Haussmann 70.1 EVEŞ1 TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţia Havas) (9 septembre 4 ore seara.) Roma, 9 Septembre. fiorul Iacobini ar fi primit mita regala diferendele cn Rusia, r< la biserica Poloniei, cam |i ai stabili ierarchia catolica in Boa-i |i Erţeşţovina. /‘Fsifcla, declara de netxactă ştirea ci Lu»»r povlţui pe Poartă, de a na in-uuvenţiauea cn Anstria. uniră, edangă acest 7.iar, Italia re-fiecotaren. stipulaţiunilor trata ij/ai de Berlin. > Viena, 9 Septembr. B«nenerulnl Zach a încetat ata- Iatra poaiţii'or intărite de la Bi-i*a 'întors In Zavalgia. Perde-itriacilor annt puţin considerabile. Farls, 9 septemvrie. I Dipii o taUgraniă din Berlin, poterile |{pi ii vitarea Germaniei, ar fi pregătind l-itrUri colective Forţei, pentru intărzit-iU adusă de acestea in eaecutarea trata-l toui de Berlin1, căt privriveşte Grecia şi jruoteregro. ■ Londra, 9 septemvrie. I ,Tirjes‘, zice că Aastriacii afl fost siliţi V» pâriseascâ poziţiile lor întărite da la I’etresburg, 9 septemvrie, sbirnţii nibiliftl din nuiveraitâţile din ttorg şi Kief afl fost isgoniţl. (9 septembre, 8 ore seara) Viena, 9 septembre. jl Jnolaţil BupSrănd, dnpă luarea Tre-#■ trapele tfibărănd in jurai acestui m dooâ companii au fost trâmise in lupta de la Bihaci afl fost răniţi cosi Legnov fi locot.-colonel Kocatoni sună cn 14 ofiţeri; doi ofiţeri afl fost alţi doi afl dispărut; răniţi sunt soldaţi. (10 ţipi, 9 ore dim.) Sew-Tork, 9 septembre. ft*ţia sanitară din Luisiana este in-&re. Mortalitatea crtşte. E pericol »oa oiete. Noîzeci de mii de oameni sunt mijloace de traifl. Berlin, 9 Septembre. eichstagol s’a deschis de contele Stol;, vice-cancelarnl imperialul. •iscursal tronului, ţinut de contele Stol-insistă asupra necesităţii de a Ina ori in contra socialiştilor, cari ame-ţă bazele societăţii fi anunţa, că se va lenta in cnrănd un proiect in această viaţă. Densul speră că proiectul va fi mit de Ruchstng, 10 septembrt. 4 ora nara. Roma. Io septembre. |Un decret regesc ordonă punerta in ca-ină a totulor mărfurilor cari vin din Me-Unite ale America], ,'Circall sgomotnl, cS d. Diblssia ar fi it ministru de comerţ. Paris, 10 septembre. D. L. Say laudă, intr’nn discurs pro-nţat la Bolonia, renta de 3°/u aroorti-bilă fi n'a amintit de loc ceBtis conver-mel. Londra, 10 septembre. (Oficială). Frigurile cresc in insula Cipru, omiral bolnavilor este 25 la sută din ruizuană. Londra, 10 septembre. ,Times* priimeşte diu Constnntinopol următoarele : ,In 8 septfmbre s’aQ făcut la Constan-tinopol arestări numeroase in nrma descoperiri nnei conspirări in favorul lui Murad. Mare firbere domneşte in spiritele d’aci.* Kagnsa, 10 septembre. Insurgenţii de la fruntaria învecinată cn Serbia Bă fost întăriţi cu 100O oameni. Ei s'ufi impărţit la Belina şi la Samiaţ. (10 septembre, 8 ore sears.) Vleuo, 10 septembre. (Oficial). Se crie din Banialuca cn data de 9 septembre : jDivizia a 3G a atacat ieri pe inamic la Clice şt l'a silit să se retragă. Trapele austriece aG năvălit din toate părţile de odată asupra inălţimilor prăpăstioase, pe care se află aşezată fortăreaţa. Inamicul fu alungat şi castelul ocupat. Insurgenţii s’aă împrăştiat in toate părţile. Perderile aii fost de 260 oatnenl*. La 5 septembre perdură resculaţif peste 600 de oameni. Intre Han Csvinovac şi Gracaniţa se află 6f00 de resculaţi. Desarmarea continuă in ţinuturile de la Banialuca. Sanskinot a fost ocupat fără resistenţă. Garnizoanele turceşti din Tre-binia şi din Gaco aă fost îmbarcate. (11 Septemore, 9 ore dimineaţa.) Berlin, 10 septembre. Asasinul Nobiling, care-a comis atentatul asupra vieţel împăratului, a murit. Predarea notei Greciei, cerănd mijlocirea paterilor, ce-aO Inat parte la congres, se va face la 11 saQ 12 septemvrie. Paris, 10 septemvrie. D. Louis Blanc a adresat miniştrilor o scrisoare, prin care-fi esprimă părerea de rău pentru intervenirea violentă a autorităţii in afacerea congresului socialist. BUCUREŞTI Miercuri 30 aug. (11 septembre) La propunerea noastrâ de a nu se anexa Dobrogea fără, consimţământul populaţiunilor n’utn găsit pân'acuma intimpinârl de cât clin partea unul singur orgam guvernamental, adecă a .României libere*, pe când celelalte păziră o adâncă tăcere. .Romănia liberă* in deosebi are norocirea sau nenorocirea de-a nu reprezenta nici un partid , nic.1 un grup de oameni politici, ci numai părerile izolate a câtorva tineri, păreri cari ş’acelea nu sunt de-o deplină statornicie. Deşi dar am avea dreptul de-a ignora opiniile emise de confraţii noştril de la acea fone, forma care li s’a dat şi interesul prea general al lucrului ne face totuşi să revenim asupra lor. Nu vorbim de forma exterioară a stilului , ci de forma logică , rezultată din împrejurarea, că idea noastră a fost pusă intre două acuzări, una privind trecutul, alta timpul de faţă. Antâift ni se fac complimente, că noi rari tocmai respect de personalitatea omenească şi de voinţa ce- tăţeanului român n’am avut. astăzi am făcut progres teoretic in această privire, iar adoua acuzare, cu toate că acoperită, e că ne-atu pus pe terenul Rusiei. .România Liberă* s’ar fi putut scuti de intimpinarea noastră vehementă. daca ar fi voit a fi drenptâ. Ororile electorale despre care vorbeşte, sunt departe de a fi o născocire a conservatorilor saă o metodă întrebuinţată esclusiv de el. Se ştie că sub guvernul d-lor Brâtianu et comp, s a inventat şi adus la perfecţiune alegerile cu reteveiul şi bandele electorale de reteveiştl sunt părinţi) spirituali at părintelui Tache, la care reteveiul lui Musceleanu se incârjise in bâtă. Nu ne e dat nouă a cerne mijloacele economicoase ale poliţiei bucureşterie pentru influenţarea alegerilor, mijloace cari remăn aceleaşi sub toate guvernele fie ele albe, fie roşii, dar existenţa lor atăt de comună tuturor partidelor, ne dă dreptul de a crede, cA nu tocmai individualitatea omenească şi voinţa cetăţeanului român aâ fost aceea, ce n’am respectat noi. Din contra, existenţa unor aspmenea mijloace, dă şi mal multă consistenţă ideel noastre fundamentale, că poporul românesc nu este încă matur pentru libertăţile sale constituţionale şi că alegerile, departe de a’l esprima individualitatea şi voinţa, i-o falsifică, i-0 intunecă şi i-o corup. Era nouă a guvernului liberal a fost inaugurată cu un mijloc, daca voiţi, mal subţire, insă cu mult mal corupător, pe lângă care reteveiul şi bâta se bucură oarecum de privilegiul unei na ive sincerităţi. Acest mijloc not) sunt aşa numitele comitete de salut public, acele adunături oculte de naturi catilinare, cari ţin liste de moşiile statului şi de funcţiile publice şi le împart azi la adepţi af partidului saO la cel cari plătesc o taxă mal mare, In căt statul, care tre-bue să fie impersonal, a devenit Bub mâna liberală firma unei companii generale de exploatare, care contractează orl-ce principilorl-ce puncte noul de vedere cu pireţul de-a re-măne la putere. Din nefericire partidul conservator nu e asemenea de cât un partid. Singurul s&ă merit e, că interesele membrilor săi sunt strlns-legate cu chiar up»tura statului, cu mersul liniştit şi regulat al afacerilor, cu ordinea şi stabilitatea ; apoi o cultură cu mult mal Înaltă, efectul unei creşteri n.ial Îngrijite şi mal om-nilaternle, e i\n accesoriei In viaţa sta-tuluT. care devine In practică esenţial, tn fine neatărnarea economică a celor mal mulţi II face să nu fie lacomi de câştig, să nu privească sta- tul ca pe-o materie exploatabilă in interesul lor privat. Din aceste cauze partidul conservator nu se lasă amăgit prin fraze bombastice şi de-clamaţiunl ca şi vecinie amâgitul popor, de a cărui simplitate se fo-losese demagogii pentru o Înnegri şi a deseredita tot ce se opune la instinctele lor de rapacitate innâs-entâ. Prin sistemul mi nciunil co3tituţio-nale, prin mascarea urelor, şi intereselor individuale cu masca intereselor statului, prin formarea de comitete de esploatare in tot lungul ţării, statul român e cuprins de pu-trejunea unei adânci corupţiunl, ce roade in mod egal cercurile cele iubI nalte guvernamentale pănă la cel din urmă postulant din sat. Chiar dacă sentimentul statului revoltă pe mulţi din cel cu mintea şi inima limpede, poporul a pierdut de mult încrederea, că lucrurile se pot schimba in mal bine şi cu acel fatalism al raselor nefericite duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără ticnă. Fără indoialâ, că nici un partid, tocmai pentru că e partid, nu e in stare de a pune capăt unei stări de lucruri, care, văzând cu ochii, apropie statul român de prăpastia unei depline descompuneri. Dar intre par-tizl e de sigur acela mal preferabil, care nu amăgeşte pe nimeni, ale căruia interese sunt identice cu ale bunel-orănduiell care prin averea dar mal cu seamă prin cultura sa dă mal multe garanţii contra coruptibilităţii. Un remedii) radical ar fi numai o mănâ de fler. dreaptă şi conştie de ţelurile el bine hotărite, care să inspire tuturor partidelor convingerea, că statul român moştenit de Ia zeci de generaţii, care-aCi luptat şi suferit pentru existenţa lui, formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare, şi că nu e jucăria şi propietatea esclusivă a generaţiei actuale. Acest sentiment istoric al naturel intrinsece a statului şi trebuitoarea mână de fier lipsesc insă din nefericire, incât departe de-a vedea existenţa statului, asigurată prin cârma puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia mal viguros, mal onest şi mal inteligent, suntem din contra avizaţi de-a aşteptă siguranţa acestei existenţe de la mila sorţii, de la pomana împrejurărilor esterne, cari să postuleze fiinţa statulnf român ca pe un fel de necesitate internaţională. Cumcă acea necesitate internaţională n’are nevoie de-a ţine seamă de sentimentele noastre intime, de existenţa rassel latine, ei numai de un petec de pământ qimsi neutru lângă Dunăre, ne-a dovedit-o cu de prisos cougresul. Ce-I pasă congre- ! sulul, că se răpeşte o parte din pa tria străveche a neamului românesc ca atare? Ce li-e lor Hecuba? Ce-I pasă, cine va locui pe pământul românesc? Materialul de oameni fii e indiferent, cestiunesi europeană e ca să existe o fâşie de pământ iutre Rusia, Austria şi nouele formaţiuni ale foastel Turcii, incolo lucrul le e tot una. Când guvernul conservator a crezut, că trebuie să confunde interesul european cu acela al naţionalităţii române , cănd bâtrâuul Lascar Ca-targiu , care simţise de uiult că începuse a se pregăti ştreangul pentru gătuirpa Turciei, s’a opus politicos insă foarte hotârltor la tentativele de a complica şi Romănia in politica orientală a Rusiei, soarta guvernului şi a partidului conservator era hotârită. Trebuia să cadă cu ori ce prtţ. Vecini cari privesc cu bucurie neaşezarea şi ueto:mirea vieţii publice dela nor, aO ştiut să stârnească cu mâna lungă acea furtună din lâuntru şi aă ştiut să găsească instrumente mal docile pentru politica lor. Mal avem nevoie a continua es-punerea acestui argument? Promitem, că atunci cănd cerul nostru va fi mal senin, vom da istoria pe larg a acelor tentative. De-o cam dată asigurăm — .România Liberă* ştie prea bine că noi in deosebi vorbim totd’auna adevârul — că cele relatate sunt pe deplin adevărate. Dar relaţia noastră e tot odată cel mal bun argument contra celor două acuzări şi o dovadă, că nurnnl pe terenul Rusiei nu putem sta. DIN AFARĂ După cum spune Standard afl in-ceput In Stambul in 2 Septemvrie tratările intre prinţul Labanoff şi Savet-paşa in privinţa despâgubirel de resboiâ şi indemnitâţel pentru nti-trirea prisonierilor din Rusia; se a-firmâ asemenea că Ruşir nu fac pretenţii mari, şi se speră că greutăţile se vor dâlâtura in mod mulţumitor. - Savet-paşa este in mare graţie la Sultanul. Sultanul este acum in-credinţat, aşia zic curtenii, că toate vorbele rele ce se aruncai) asupra lui Savet afl fost numai intrigi. După cum am anunţat, raportul comisiei de la Rhodope a fost sub scris de patru din membrii el, aşa că putem spera că in curând se va publica. Comisia, după cum ne spune limes, iş[ a implinitconştiinţios datoria. Comisarii francezi, italieni, englesl, şi turci afl subscris raportul. Comisarii Rusiei şi Germaniei n’afl să subscrie, iar comisarul Aus- TIMPUL triel, tiiud bolnav, n’a putut a-sist.a la şeiliuţele din uruiil de a-eea nici n’a putut scrie. Nu e corect cil raportul acusil grav pe armata rusii. Autorităţile res pingaceste acusilrt, susţiindcil comisia a lucrat cu parţialitate, totuşi greu tatea raporulul nu ’l poaten nega, căci a fotsşredigiat de oameni, cari ab avut ocusie a se convinge iusişt cu ochi! lor. Generalul Totleben, prinţul ^Dno-ducoff şi alţi oficieri superiori, cu cari a vorbit corespondentul ziarului limes, susţin cil raportorii afl fost pe faţă parţiali, şi că comisia işl a petrecut timpul mal numai cântând notiţe accusătoare contra armatei ruse. Rimai declară că demnitatea şi amorul propriii al armatei şi gn vernulul rus ii impedecâ a da o ateu ţie serioasă acestor calomnii făţişe. Comandantul suprem şi prinţul Don ducofl resping cu energie acusa că el ar ţinti d’a micşora numârul populaţie mohametane din ţinuturile ocupate de armata rusă, şi că doresc din suflet a vedea pe fugari intorşl la vetrele lor dar să se ia in băgare de seamă greutăţile practice ce se opun, mal cu seamă că diferitele oraşe şi sate sunt cu totul nimicite. dind şi atacând iu ţinutul Maglaj carele de transport. Cestia greco-turcâ nu s’a resol-vat incă, deşi Grecia işi a dat toate silinţele a primi o declinare categorică din partea Porţel. După cum spun telegramele de azi, cabinetul din Athena işi a imbrâcat cererea in forma unui ultimat. Din fericire acest ultimRt nu poate aduce cu sine un râsboiă nemijlocit, ci numai in-trevenirea diplomatică puterilor, cari după cum 3e vede, vor mijlocia cu voia saă fără voia Porţel. „Neue freie Presse“ scrie despre situaţia trupelor imperiale la Doboj următoarele: ,Cu toate că generalul Szapary a primit in zilele din urmă ajutoare considerabile, totuşi se codeşte a lua ofensiva, şi aceasta o face in urma ordinelor primite d’a nu eşi in nici un caz din defensivă. Trupele generalului Szapary trebue deci să aştepte cu răbdare semnalul dat de comandantul suprem d’a eşi din defensivă. Mal puţin favorabilă e situaţia din valea Bosnel, linia principală a etapelor trupelor austriaco, unde resculaţil impedecâ comunicaţia, păn- FOILETONUL ' TIMPULUI “ PESTE CAP «le EMILE GABORIEAU CASTRA ANTAIA Un mister de inichitate (Urmare) IV. Fură teama , daca nu fără aii Ie bată inima, Raymond şi doctorul căteva mi-nnte dopă aceasta triceaă pe poarta cimitirului. Odată in stradă e! era îl scăpaţi. Şi totnşl nu resnflară mai liber decăt cănd trecură de piaţa Pigale, sosind la ca-feneaoa ‘Perioles., Aci li se servi dejunai intr'nn salon mic, din etaj al 1, pe care Justus SI păstra pentru clienţii s?i inbiţl, atăt pentru ca să poată vorbi mai liber, căt şi să scape de înfricoşatul ziarist Psyrolas, care, înfipt la nşa intrării, opria pe ceî ce venia şi le citia fără milă faimosol seu articol. Un cotelet şi uu pahar de vin do Hordo nu intărziară să redea doctorului L-.gris elasticitatea spiritnlni, şi tnrnănd raerefi vin lui Raymond, zicea : ■— Nu e nimic ; căt-va timp m’oi feri d'a mă invărti prin prejnrul cimitirulnl Montmartre. Am primit o lecţie, pe care o voia folosi. Ştifl acum ce te ponte costa, neimbrăcăndu-te ca toată lumea, puind in O corespondenţă din Londra des crie catastrofa de pe Ta mi sa cu ur mâtoarelecuviutu:,Nenorocirea cumplită cărei» a căzut jertfă vaporul ,1’rincess Alice*, ne arată incă dată in modul cel mal drastic pericolele grozave de cari suntem in conjuraţi. Când cetim despre islmc nirea unul cutremur pe pământ . care a ingbiţit un oraş intreg din America de Sud, saâ despre in fundarea vr’tinui vapor pe Mis-sissipi . dâudu-se astfel pradă peştilor sute «le oameni, atunci nn dăm acestei întâmplări decât o atenţie fugitivă. Dar când Tamisa, peste care am trecut de atâtea ori, a cărei apă am vfizut’o curgând atât «le lin, este scena unei intâmplărl atât de oribile, intr'adevăr pare că inşine am simţi ciocnirea, deşi poate nu am avea să deplângem perderea nici unei rudenii. Astfel ciocnirea de alal-tâ-eri a fost pentru locuitorii Londrei o lovitură grea. Un vapor greă de transport lovi in coaste pe un mic vapor de persoane, care făcuse o escursie pe mare. Ciocnirea fu atât de teribilă, incât avem să deplângem 700 vieţe, cu tot ajutorul ce s’a incercat a âl da vaporul greii. Chiar căpitanul vaporului se inecâ. Causa acestei nenorociri nu se poate şti cu siguranţă căci căpitanul vaporului greii ascrie toată vina ine-catulul căpitan. Ori ce s'ar face, nenorocirea rămâne, căci cine va putea rSscumpera viaţa a şaşe sute femei şi atâţia copil ? REVIZUIREA C0NSTITUTIUNE1 Bucureşti, 2? auguBt 1878. Domnule redactore, Văz cu mirare, că polemica presei noastre în privinţa exigenţelor legislative relative la situaţiunea ce ne-a creat tractatul de Berlin, urmează tot pe tărâmul fals al convocării unei constituante care se cere de la iniţiativa guvernului. Această discuţiune, in termenii în cari se formulează este o curată violare a textului constituţiunel, şi nu poate de căt să slăbească cauza, de altfel dreaptă, a celor ce susţin că adunările ordinare nu sunt compe-tinte a edicta modificările teritoriale şi constituţionale ce ni se impun de Europa. cap pălărie cn formă nonă şi partănd cravate albe. Dar in zadar cerca să invt-seliască pe soţul sM de masă. Pe căt timp mai spera d’a descoperi a-devîrul, pe căt timp mai avea vr’nn mijloc d'a incerca, pe căt timp mai putea Inpta, fie şi nesigur de isbăndă, Raymond ştinse să’şi păstreze forţa la înălţimea im-pri-jorărilor. Bătut, el se lăsă fără rnşiue in prada celei mai necrizote descnrajări. Astfel ca şi cnni răspundea intimelor Ini reflexii bonbănea : — No vom şti nimic; nimici... Doctorul Legris dejunase ; Avonis ’i turnase cafeaua şi işi aprindea tocmai o ţigare. — Te inşeli Raymond, zise el cn voce tare. Poate că prea cnrănd vei ghici enigma. — Hei!... Cunoscând din euperienţă că demnul Jas-tnB Pntzenbofer avea nrătnl obiceiu d'a se invărti pe lângă eşi şi d'a pnne pe la broşti ochii saii nrechia, doctorul Legris se scnlă şi aBigurănda-se că uu e nimeni pe nfnră, reveni şi se aşeză in faţa lui Ray-mond. — Acum, zise el, să resonăm rece dacă se poate, şi să cercăm să punem ordine iu ideile noastre; intr'adevăr de eri seară noi cugetăm şi lucrăm ca nişte copii. D-ta, scnmpe amice, tribue că din canze, pe cori ett nu le cunosc, eşti atât de mişcat. Cât despre mine, văzându-me atât de brusc aruncat iu această aventură iutn- Creil dur că nu « ste «le prisos a luni discuţii teoria convocării unei constituante cu să ne ferim de gre şeii, să determiuâm bine datoria şi a guvernului şi a ciunerilor şi noastră tntnlor, să ne lămurim şi să ne silim cu toţi a ne ţine In constituţinne. Mi se pare. «loiunule reduetore că în îutâia mea epistolă am de monstrul fără îmloeală că cedarea Basarabiei şi anexarea Dobrogiel afectă de o potrivă şi compunerea puterii legislative şi exerciţiul drep turilor politice ale populaţiunel şi echilibrul forţelor publice, asa precum ele sunt organisate de con-stituţiunea domnitoare, şi este necesitate absolută a se reforma constituţiunea in părţile atinse de congres. Tractatul din Berlin intro duce in corpul statului elemente noul de populaţiune. de teritorii! şi ne sustrage altele ; prin ele se modifică organisaţia ţării socială şi politică, ceea ce ne sileşte a reforma dreptul nostru public. O reformă insă a constituţiunel după teoria legislatorului nostru, nu se poate face in condiţiunl regulate de adunările ordinare care n’aâ putere constituantă ; ea trebue făcută de adunări speciale convocate ad hoc. Toţi recunoaştem acest principii, şi cu toate acestea ne rătăcim asupra naturii legislaturii ce are să opereze reforma, şi intrebuinţăm unc uvănt cu totul improprii numind constilu-anta legislatura de revisuire, şi incă vorbind de O constituantă unicii. Această teorie ne aruncă cu totul afară din constituţiune, care nicăirl, in nici un articol, nu vorbeşte şi nu pomeneşte de constituantă, de o adunare care ar desagrega tot mecanismul constituţional ş’ar determina o soluţiune de continuitate, o haltă in viaţa noastră constituţională. Atăt de mult s'a ferit constituţiunea noastră de asemenea discontinuitate, care ar fi o adevărată re-voluţiune, incăt in art. 31, voind să impedice toate despotismurile care sub pretest de suveranitate naţională, aleargă la plebiscite saă la constituante , a pus principiu că toate puterile statului, de şi emană de la naţiune, ea nu le poate eser-cita decât numai trin deleg apune şi dupil principiile şi regulile n-şe/ato in constituţiune. Aceste principii şi aceste reguli, când este vorba de o modificare , de o re- formă a constituţiunel. sunt alezate in art. 120 care nu pomeneşte de o constituantă unică, omnipotentă precum sunt toate constituantele , ci «le adunări nouă, adecă «le nn Re nat şi «le o adunare de deputaţi chemate ad hoc după o proceduri specială, al căror r.d este mărginit la modificarea punctelor supuse re visuirel. « are nu pot lucra de cât in acord cu domnul, adecă ou puterea executivă, care priu couseciuţâ sunt supuse acelueaşl control al puterii executive, ca şi adunările ordinare când ar voi să restoarne economia constituţiunil, atingănd alte punte «le cât cele ce ’i sunt supuse spre revizuire; ailunâri care pot fi prin urmare disolvate, de ar incerca se treacă peste această limită şi să usurpe puterea executivă sau jude cătoreaseă; şi care in definitiv după ce şi aă îndeplinit rolul de revizuire pentru care aă fost chemate, continuă a esercita puterea legislativă, ca a dunărl ordinare. necoasă, nm fost curios uimii, eO doctoral, adică ea scepticul. Raymond se încercă eă il intrernpă; dar el urmă mal repede; Din zăpăciala d-Lnle şi a mea, a urmat că noi am lăsat prada ca să alergăm dopă vorbirea ei, şi că nm fost păcăliţi. Răni s’a făcut, să nn mai vorbim. Dar să conchidem că nn pntem rădica velnl acestui mister? De signr nn, şi voi incerca să iţ» dovedesc.... Un semn fără insemunre hotărită fu singurul răspuns al lui Raymond. — Să nrmăin metodic, reluă doctorul, şi să cercăm să aflăm din cele cunoscute cele neennosente : Mai inlâifl boldnl acestei crime e considerabil ? De signr, dn. Na fSra interes nrăcios aeşti oameni cearcă o aventură cn acea de de azi noapte. Dar cnre e ncest interes. Iacă ,V. problemei. Ceea ce ştim de exemplu, e ca interesai pricipatilor complici e identic. Dacă omnl ar triumfa, femea ar fi nebună de bnenrie. Căt despre scopul ce nrmăriaă , ni el arată chiar faptele. EI voinfi să ştie de sigur dacă intr'adevăr coştiugnl Măriei Sidoniei e gol sad ba... Ca şi când ar fi aşteptat la o objecţie el se opri. Dar objecţia nn veni ; —Organizatorul acestei expediţii curajoase, urmă el, omul elegaut pare că nn se indoia că coştiugnl e gol. El o spusese aceasta femeeî iu uegro, şi dovadă e că in momentul d’a deschide groapa, el a zis: ,Veţi vedea, domnă duceaă , că un v’arn Dela un asemenea rol care singur resultâ din economiea Constituţiunel noastre — imitată după a Belgiei, — şi pănâ la rolul unei constituante, distanţa este foarte mare, enormă. O constituantă nu comportă după natura el fracţionarea in doâ adunări, nu comportă impârtâşirea de putere, nu comportă nici un control; natura unei constituante este să fiâ unică, se absoarbă, toate puterile statului intr’ânsa, să fie omnipotentă, să lege şi să deslege, să suprime ori ce alt ruaj politic care ar irapedica o in eserciţiul orunipot»nţil sale legislative ; resoluţiuuile el n’ar avea ne voie de nici o sancţiune, votul el implică şi sancţiune; puterea esecu-tivă ar dispărea in preseuţa el, şi cu dânsa şi Domnul, ca şi puterea judiciară, ceea ce ar fi o stare curat revoluţionară. Constituţiunea noastră n’a voit să inaugureze o stare revoluţionară, fie chiar periodică; din contra a voit să impedice asemenea eventualităţi; şi de aceea a regulat revizuirea şi reformarea ti in condiţiunl determinate, prin care să evite sguduirile politice şi să facă posibile toate re formele necesarii. Pentru popoare mal cu seamă mici şi slabe precum suntem noi, regularea procedării revizuirii Constituţiunil, este o pavăză contra revoluţiunilor şi contra surprinderilor, ce ne-ar veni chiar din afară. / |!f înşelat», Dar ea se indoia şi drept probă e bucuria ei cu care recunoscu adevărul. Tente acestea eraă atăt de chiar prinse şi expnse, atăt de bine cn intr’o problemă in căt Reymodn incepn să se mire. D. Legris nrmî mnl incet. — Ce conclnsie să tragem noi simpli spectatori ? Acea adecă că intre cei vii se află o fenipe pe care o credea moartă şi îngropată, Măria Sidonia... El zicea acestea cu nn aşa ton curios de siguranţă, incăt Raymond tresări. — Deci trebne să credem că s'a comis o crimă urăcioasă, abominabilă, o prefăcătorie de inmormăntare... — Da. — Iu ce scop ? De ce ? — Hei, dacă nş presupune măcar, strigă doctoral, nşor aş deslega enigma.., Dar aci ... n’am nici o nrmă. Dn singur lucru nn e dovedit, acela adecă, că ducesa speră total, nşteapta totul dela vieţiurea acelei Marii Sidouil... Un minut Raymond tăcu. — Dar eă. eă, zise el insfărşit, unde e interesul meă in această intrigă complicată, şi cum m’uă amestecat ?.. Hei! Tocmai asta era intrebarea on care işi frământa doctorul cnpnl cn să ii afle o esplicare plansibilă. — Cam eă ştiă eu, zise doctorul, dacă nici d-ta nn şti ? Fiindcă Raymond tăăn el nrmă: — Dar dacă u'nl fi fost anal din ac- Ceva mai mult. La iile. puterea executivă nici poa • ţiativa legală de a propui proiectele lege convocarea de revizuiri-, sail «le a dis decret adunările ordinar», i, voca adunări de revizuire ir face după art. 95 din Coci in exerciţiul orilinar al putfli deşi are iniţiativa legilor c« ferâ de art. 33. Iniţiativa »« adunărilor de revizuire ap.ţţ clnaiv ailnnărilor ordinare,* gativă excepţională; nu in in domeniul prerogativelor lui. Miniştri ca rcpre/e-ntai terii executive pot negreşi. datori astăzi a o face, provui nări prin un mesagiu dote»1 prin o propunere a lua in raţiune necesitatea revizii stitnţiunil; nu se pot prez» Înaintea adunărilor nic-l ci sagiă de disolvare nici cu i de lege. Iniţiativa legală, consti ţ) in acest caz special, este t exclusiv corpurilor legiuitoiţ o pot formula prin propunet lativâ in termenii şi in cotv determinate de art. 129 di| tuţiune. Noi rugăm pe tel cu atenţiune art. 33, 93 şi|: Constituţiune, şi vor vedete greşiţi sunt aceia cari, in A rea luptei, exagerează in ace'it; terie răspunderea gnvernukjjOi semenea exageraţii nu faeei cât să mărim prerogativele;, xeeutive in detrimentul eebi legal al puterilor statului, şt şorâm răspunderea adunări intea ţârii. Ilâspunderea gujtj trebue să o rezervăm pentrJ cănd el ar refuza concursul it| stituţiocal adunărilor, căm vota convocarea adunărilor # zuire şi guvernul ar refuza Iii Să ne dăm dar bine s» ceea ce avem să facem, de r vernulul şi al adunărilor; s{ şi să stârnim pe de o pari. pune iu lucrare prescripţiunj stitnţiunil, să provocăm mal ciş* pe adunări să’şt exercita prerie Îndeplinind o sarcină şi o V. imperioasă astăzi, iar pe deal nu deplasăm responsabilităţi.-evităm a introduce elemente 1* şi anormale in procedările m constituţionale, să depărtăm it la vorba de constituantă in# -------------------1 torit necesari al acestei scene de p pnt, nn te ar fi căntat... — Cine!... cine însă? — Oare cine care te cunoaşte si ind-că scrisoarea anonima făcea a moartea generalnlni Delorge tată# şi la o femee, pe care o iubeşti... — Aş fi pnlnt arunca în foc <■ scrisoare. — Dar n'ai nrnncat'o, şi autor signr că n’o vei arnnea. El era (ii signr de d-ta in căt îşi Inaee tos» şurile. Hărtia falşă, care avea să t chisă porţile cimitirulnl, era gata, i tencier, acela complice snpns, car scăpat printre degete, te aştepta. I! zenţa d-tale era atăt de necesară, i m'»3 lăsat să te însoţesc, cn un noscut, care putea fi periculos... ( na nre motive, ca d-ta, d'a păstra, tul şi d’a nn chema poliţii in ajm D. Legris aruncă ţigara, pe c preocupaţii» Ini o lăsase să se stil nrmănd analiea sitaaţiei, zise : — Acum ce să conchidem din astea?... Acea că autorul scrisoare! nime uu poate fi de căt omul cari ducea eepediţia curajioasă de astă uc Cred, murmură Raymond, da (Va nrm 1 If T I M P 0 L r—------------------------- •Lioastra. Astfel numai ne vom “ la o viaţA nonstitnţionalA | şi vom consăteni stalnlita-jţiunilor. C. N. Brîlilotu, TA ZIARELOR ROMANE p*lc crâncenă, dar i nnt ruc ti vil ; irniate stafl fa ţii in faţă, şi > încrucişează cu cea mai mare 0 tabără purtând steagul roş, violenţei şi exasperării, arnncă tal tot fnlnl de material explosi-[tauţiui.ea de a incendia căt mai jura fortăreaţă redutabilii ce po- 1 mai posedă incă pentrn apg-eons/itufiunea! Altă tabără cu [h, simbol al încrederii şi liuiş-cn vitejia z durile cetăţii ame-6 sparte saă minate. Kttigă: iubim constitnţinnea şi f-jeti ei, dar cu singura condi-.ţt mistific» textele sale după ca-ţtto, a înstrăina o bncată de primi alta, a atinge cbiar iu Ijn! compoziţiunea representaţi-Ijaale, şi ca toate aceste pretind ruşine că sunt amicii ei ; alţii kl: lălăi ari, amici falşi ai Daţi- celnt din nrmă ziar, dar, că nu va face uimic fără a consulta naţia. îndată ce nS inliăţat frânele guvernului, aB depănat pe toţi funcţionarii, cari j nu eraB din partidul d-lor Rosetti• BrătiaunJ iute npoi au disolvat şi Camera, pentrn a i fabrica o alta, compusă de indivizi, cari f se supun orb eseu ujdiivlor ministerriale. peţi să sunaţi dairalele prin toate mahalalele, să osteniţi b*euta mnsică a gărzii pe la toate rgspintiile; acum inse iiu v’.a ! tăiat capul să intimpiuaţi cu cetăţeni, cn j garda şi nmsica ei, pe acei ce se in turc I de la o campanii penibilă şi glorioasă. Aşa aţi făent cn călăraşii astă ieari.ă, aşa aţi fi făent şi cn infanteria urni deunăzi, de nil v? luaQ orăşenii de zăba, aşa aţi făcut acuma şi cn artileria. Să ştie ins? ţara că cetăţenii nimic nu nit de solidar ca voi, că v? deeaprobă in această ca in toate, şi facem toate nrările noastre călduroase pentrn buna întoarcere a bravilor noştri artileriştî. Când 11Q venit călăraşii intăi, i-nţi insultat oferiudu-le nil poreclit banchet, in caro, dnpă ca le aţi dat inasbne putrezite şi raci stricaţi, aţi mai profanat şampania, ser lud’o cu brânză de putină. Săp-tămăutle trecut", când veniră dorobanţi ş, regimentul de linie, cetăţenii, şciindo-vă ce v? taiă capul, aB făcut snbscripţiuna şi aă dat nn prăuz oştenilor, admiuistrun-dn-v? prin această o lecţiuue cn care să 4 mi popor întreg, căruia, dnpă ce faugişit toate slăbiciunile spre a vg |o!o nnde staţi, acum îl despr'ţniţl, k» stăpăni pe suveranitatea sa şi bj a vg furişa de el, a prăbuşi A» mal valoroasă ce posede el, u poporului român. iruind cn o indrăsneală, demnă fSr.ti mai bună, ci camerile ordi-t *B0 singure să dispună de pămentul Vwnlol râmau, de drepturile lai, să res-ori-c« text din constitnţiune, să scă ort-ce paragraf al el, orga-e fc (lei gnreniative se fac complici, js iu firi conştiinţă, la earparea cons-Aceasta e ceva teribil, este cel re inrgţăuignt ce se preeintS ina-ornlui român ! r fi creznt vre-o dată că acei cari eră urechile cn constituţionalism, f, creaseră chiar o sooietote la 18(17, ţdxtel an ctfor constitufiunel, acei cari pas, pe când erau iu opo^iţiuue, foşit poporal şi’t clntaQ suveran, tutea , ac cari la ori-ce ocaziune înţesa ii ăea dataloi domnesc cu jălbî ia pro-1, ir ocSad constituţiunea, tocmai ei Im «nat gata a pune facla in foile salo, suit că camarile ordinar sânt bnne ori-ce cazuri, pot resolva chiar i inalienabilităţii teritoriului, ces-proprîet5ţiî şi drepturilor politice popnlaţinni necreştine, etc., şi oco-► suveranul pe care ieri gl lingn-1 itizi isbesc in picioare art. 129 din ^Hltione, fug de popor spre a’l con-jttuucă pulbere de cuvinte iu ochii W spre a o ameţi încă, şi plăsmu-ic şederea lor ia putere, zic: ina-l( ţară să ne gândim la partidă, i de couBtitnţinne să ne găndim la . iar poporal stă privitor la planase face io jurul cetăţii sale, fără >ur nu Ringur semn al voinţei sale Ifi manifestat pănă acum! OpoziţiI ţi-a făcut datoria, l'a deşteptat şi kt primejdia, facă el restul. in veţi abuza pănă în fine de răb fei, un veţi putea amăgi fâră^ pe-j ţg deşt‘apte. In zadtr iuae a fost toată pilda, căci eată acum la intrarea artileriei, voi tot v’aţi dat in pet^C, şi n’aţi nvisat cel puţin pe cetăţeni, cur; bucuroşi ar fi făcut onorările uuaî primiri demn9 de artileria română.. Aflăm inse că cetăţonii, indignaţi de conduita ignobilă a mult nepăsătorului nostru primar, aă luat iniţiativa şi pria d, BohociB si alţi orăşeni, aO deşchîs liRte de subscriere spre a se oferi un banchet Duminica viitoare bravilor ofiţeri, cărora le cerem de o mie de ori iertare şi ’I rugăm a nn confunda pe public şi orăşeni cu oblăduitorii bicisnici c) s’aQ cocoţat spre a ne administra şi a ne răşina atât de mult.* .Vocea Cov*. 1 partidul poreclit democrat, care, -fericire» ţgreî este acum la putere, ■* in oposoţie, imputa zilnic gnvcrmi-uu ţine coDt de opinia pnblică, a le pretenţiile oamenilor acelnl p.irtid. ţfci voesc» să anzî dennnţârile şi plân-t®e ce ’i ee fac prin presă, că ast-fe (Izolat cu desăvârşire de naţie, şi prin tre eete nu guvern străin un gavern Românilor. toate acestea, acel snvern nn lipsea eeepnnde foar/e des pric Monitoiul o-'h acntaţiile şi denunţările ce ’i se a-de presa opoeiţiei (1’atunci, as‘-fal irţiile acestei din armă, că guvernul leşte să ştie de durerile poporului (sic), iau altă ţintă de cât a descredita pe ril şi a face pe pnalic să crenză, că la foile roşii nn mal aQ nici o oI fiind uiereB îngrijiţi de Boarta oale soarta neţiel, de soarta ţârei, c^zut in fine guvernul boerilor, gn-coneervatorilor aaB a) cieoiloi. cum B miau demogogil noştri, care daB nn-B şi ponoasele lor altora şi năvălind la ■ foliile minicteriala capii partidnlnl ro- V uniţi naivi se aşteptaB că nonl gnvern I1turnai că da ţine cont de denunţurile .Dureros şi sub toate punctele de vedere regretabil fu faptul ce se petrecn ieri sub ochii publicului gălăţeau. Dnpg 16 Inni de absenţă, ieri, la 10 ore, intraB pe bariera Brăilei don? baterii de artileriă români, destinate a rămânea in garnisoana de aci. Noi, cu 6 zile înainte, anunţaserăm faptul şi tuturor era dej » cunoscut încă in de cnseara zilei de inlrare cuartiri-eril artileriei veniseră şi autorităţile sciaB şi ziua şi oara sosirii. Mai multe incă, consiliul comnnel era convocat şi funcţiona chiar in acea seară. Cu toate aceste, care fu suprinderea tuturor cetăţenilor când vgznră intrând aceşti bravi fără a fi intimpinaţî de nimeue, căci preamblarea d-lni primar, singur, până la barieră, n’o putem considera ca o in timpiaare. Nici ud semn, nici o atenţinue de iubire către aceşti jviteji şi generoşi fii a ţerii, cari vgrsară nobilul lor sânge pentru faima neamului nostru şi realţarea ţerei noasre. Ei străbătură stradele oraşului, insoţiţi de 2 sergenţi poliţienesc!, conducându’I pe piaţa grădiuel public-, unde ’şl instalară parcul. Ruşinea cadă asupra oblăduiturilor noştri, cari şi in această ocasiuue îşi marcuri uod itoiuioia şi nepriceperea posiţiunii «or. La catane şi cazaci eşiaţi cn pâne şi sare. cu capetele pe tipsii, la copil ţerei, la floarea de mândrie a României, la aceia cari Ia Nicopole, Rihova/ Vidin, l’levna şi Hmârdau, făcură să resune de fală numele nostru, voi nn v’aţi priceput să le ziceţi măcar nu cuvânt de mângâiere, cu un cuvânt de iubire, de bună venire. Ruşine de 0 mie de or ruşine 1 C&ndaveţ de învârtit pehlivanii electorale vg price- Indati ce s’aB infipt bine, lâuţnind a-tăt puterea esecutivă, căt şi puterea legiuitoare, aceşti porecliţi democraţi afl a-rgtat Românilor cnm inţeleg d-lor regimul democratic. 8nb cuvântul de naţie nu inte'eg decât pe deputaţii lor adnşl de pornneială ; iar prin opinia pnblică, ziarele lor. Toate cele alte foi nn vorbesc decât neadevăruri şi calomnii, şi nu aunt ecoul nimănui din această ţară ; prin urmare, uioi nn trebuesc ascultate. Să dăm nn esempln mai receut : Se resnăndeşte vnetul, că direcţia casei de lichidare a bonurilor rurale şi donie-niale procedează oecorect in achitarea cu-poauelor «-sigiliile şi bonurilor eşite la- sorţl, — că directorul acestei case se in chide in hinroul sgB cu amicii şi favoriţii s?i, punând uşierul să respingă pe ori cine vine eă’i se achite asemenea cupoane sau bonuri;— că unele cupoane saB bonuri, a căror plată a fost refuzată de director, snb cuvânt că nu sunt bani, s’aB achitat a doa zi unor favoriţi, la cari posesorii lor s’aB văzut nevoiţi ale vinde;—şi alte asemenea scandaluri. Iu urm» acestui vnnt, in urina plângerilor întâmpinate din partea publicului, din partea unor oameni de toată încrederea aB ridicat vocea ziarele .Pressa* , .Timpul* şi noi, atrăgeud atenţia d»lo) ministru de finanţe, şi rngăndn’l să cercheze faptele denunţate şi să ia măsuri contra unor procedări menite a descredita o instituţie atât d ■ importantă, şi cn cre-ditnl căreia, cu drept cuvânt , ne putem făli până rzI. In faţa acestor denunţări grave, pnbli-cn 1 credea sigur, că d. ministru do finanţe se va grăbi a desrădăcinn reni neputgud remăuea pasiv căud este vorba de nil interes aşa de mare, de un interes general. Nimic insă ! D-nnl Cămpineauu,ucel deputat, care vedea altă dată un abis spăimăntător intre naţie şi Domnitor, fiind că... fiindcă na’l aducea nimeni Ia uiinistrn, acel om, azi ajuns ministru, — lucru foarte ciudat, — despreţutşte opinia pnblică şi un voeşte să auză cererile el. Dur să admitem pentrn nu moment (dacă sc poate admite), că, după principiile democrarice aia d-lui Cămpineann, nil gavern trebuie să ţioă cont numai de cele scrise prin ziarJe guvernului. Chiar in acest caz, nu poate avea nici o scuză d. Cămpineann, pe căt timp ’l s’a reamintit de numitele ziare plângeri de a-ceieşi natură din cbiar foi ultra-guver-nam ntale, ca .România liberă*, care a fost cea d'ăntgiB, şi iocă din anul trecut, care a denuuţat ministerului procedările d-lui V. Nicolescn, procedări in paguba fiscului, p1 * * * V căud sa afla ancă director al contribuţiunilor directe şi de ordonanţară. Precum se vede, puţin pasă azi d-lni Cărapineanu de opiuia publică şi indignarea ei. Cupoanele sale, ale rudelor şi amicilor sgi să fie achitate, şi habar să n’aibă directorul! Pot să strige toite ziarele împreună cu toţi posesorii de bouuri. Ce scbii bare! Pâ' ă eănd d. Câmpincana na era ministru, ziaristica servea psntru a deştepta guvernele, pentru a Înmiea publicul. Azi fiiud ministru, lucrul merge aminterea, cu totul contrar. “Resboiul, v NOTIŢA BIBLIOGRAFICA D. Mirescu curs elementar de aritmeticii cu mid deprinderi de raţionament. Bucureşti 1878, 1 voi. S-o de 163 pagine. Daca atâtea inteligiuţe fragede, speriate de dificultăţile aparente ce presintă nişte elemente imperfecte, se descuragiază dela inceput şi nu se cred destoinice pentru studiul aritmeticei, causa trebuie atribuită in mare parte metoadelor întrebuinţate pănă acum ; iar, pe de altă parte, daca se observa de căt-va timp oirc-carl progrese in şcoalele primar?, suntem datori să recunoaştem adoptarea unor metoade mal simple şi mai raţionrJe decât cele ce eraB mal inainte in ns. — Nn putem insă să ascundem că iipsa cea mare de cărţi uietoadice contribui, in mare parte, ca sciinţele si nn fie studiate cu folos.— Negreşit, avem multe opere excelente de literatură, puţine de ştiinţele abstracte, ori de politică, destul de bune pentru cel-cari aB primit deja o instrucţiune iuaiutată şi cari pot să recurgă Iu nevoie la nn profesor experimentat. Aceste cărţi insă nn snnt făcute pentru capacităţile crude, pentru elevii şcoa-lelor primare. Astfel, dupe noi, daca instrucţiunea primară nn face relativ mari progrese, chiar prin mult puţinele şcoli comunale cn avem, causa principală e nen-nitatea de sisteme, pluralitatea de metoade şi lipsa de cărţi. — Elevii şi institutorii nu ’şî pot procura cărţi cari să insuşească condiţiunile cerute ; de esnmpln, acestea saB sout superioare forţelor lor intelectuale, saB sunt atât de elementare incăt nu conţin nici nn fapt important pentru acel cari, compunând cea mai mare parte a societăţii, se destina la felnrimi de prof siuni şi cari n’aB nevoie a invgţa dintre ştiinţele esnete decât aritmetica. Fără indoială ca lipsa simţită a unor asemeni cărţi, şi consideraţinni de felul celor ce preced, aB îndemnat pe activnl şi inteligentnl profesor, de d. Miresco, a da publicităţii nu curs de aritmetică elementară. Cn dmpt cuvgnt pntem afirma că ninlte din insuşirile nuni curs complet şi metodic de aritmetică practică se iutre-ved in opera d-sale. II felicităm dar, pentru servicinl ce d-sa aduce elevilor şi institutorilor. Convinşi că d. antor va bine voi a da atenţiune observaţinnilor coaştiincioase ce i se vor face, şi că va cânta a ţinea socoteala de dănsele intr’o nonă ediţiune, enumerăm aci următoarele puncte importante din aritmetica d-sale, cari ni se pare de natnră a fi completate ori revizuite. 1. Se ştie că Franţa dupe desastrul din 1871 incepu să cugete mai sorios la reforma institnţiunilor sale primare ; BBtfel, o circulară ministerială din 18 Noembra 1871, relativă la organizaţia stcdielor in şcoaie, consacră principiei» dupe care tre-baie a se preda aritmetica in clasele primare. .Problemele, zice intre altele acea circulară trebuie să aibă de obiect cestiuui practice, cari să Su rapoarte la profesiunile, la industriale locale, la comptabili-taten unei căenicil*.— D. MireBcn a recunoscut d-f ctul aritmeticelor publicate pănă acum la noi, cari conţin prea puţine exemple şi probleme, saB mai de loc, şi astfel ’1 vedem că a avnt fericita idee de a introduce in cursul d-sale peste 1000 eser-ciţii şi probleme parte resolvate, parte e-uanciate. — Este de regretat insă că. pe cănd in prima parte aceste exerciţii abundă, in secunda parte şi anume in cartea IV, cea mai importantă prin numeroasele aplica-ţiunî ce iutălnim in practica de toate zilele, problemele sunt cam rare. — D-sa a omis saB a negligeat de a cita ap icaţiani relative la operaţiunile comerciale, la arbitrage, la societăţi, scadenţe comune, şi la trebuinţele usnale de admiaistrnţinne saB industrie.—Nici un cuvânt iu cartea d-sale asupra metoadelor ingenioase şi rgpezi, născute dintr’o constantă aplicaţiuue, aşa ce preţioase inprac-tica in căt lipsa lor face o aritmetică aproape inutile.—Ne temem dar ca cartea d-sale să nu fie destul de gustată iu şcoalele de adulţi. 2. In societatea noastră ignoranţa aritmeticei şi iuexperieuţa calculelor se revelează pretntindenl. Abstracţiunile unor teorii zadarnice cărora li s’a dat primai loc in ari -metica sunt, in mare parte, cauza sfielei ba cbiar a fricsl,cu car elevii îmbrăţişează aritmetică. Credem că un gr-şiru greşim temgndu-ne ca marele numâr de exemple, definiţii şi regale abstracte cu stătea uu-miri felurite diu cartea d-lui Mircscu, va incurca spiritul tinerilor elevi. D. Leverricr intr’un excelent raport asupra reformelor de introdus in sistemul instrucţiune! primare zice; .Aritmetica este o unealtă a cărei teorie se cnvine de sigur s’o cunoaştem bine; dar pe a cărei parte practică trebuie b’o posedăm cu tot diu adinsul şi iuaintes de to ite. D. Leverrier condamnă dar invgţătnra abstractă care procsdeaeă prin teorie şi recomandă învăţătura practică a aritmeticei, care conduce de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la compus, de la exemple la definiţie, metod , iu care ce-stiunea de deslegat se preşultă inainte de regula ce trebue să urniem spre a ajunge la Boluţiune. D. Mirescn n’a îmbrăţişat acest metod; ast-fel, in loc de a infăţişa mai iutăiB fapte şi in urmă să le aualiseze spre a trage concluzinuea, cea-ce coutribue a fixa mai lesae şi mai durabil principiale in spiritul elevului, d-sa pnne mai iutăiB principiul , obligând pe elev n ’l munpra şi in urma a’şl da compt de dânsul (vezi, intraaltele împărţirea). Pe de altă parte exemplele ce d-sa ’şî alege spre a esplica teoria (definiţia),— care bide inţeles in cartead-sale, precede practica,—na infăţişează numere reale luate din obişnuinţeleşi trebuinţele vieţei, din faptele economii domestice, ci d. autor are grija a da nnmal nişte, ţifre abstracte, ca toate că. dnpă cum ziserăm, spiritul elevului nu ponte gusta abstracţiunile. In definitiv, metoda de pura obzerva-ţiuue care conduce de la cunoscut la necunoscut, de la exemplu I. definiţie, de |a practică la teorie, nu a fost adaptată de d. Mirescu. 8 Ar fi fost de dorit ca d-sa să dea o mal mare întindere şi o altă ţinti obser-vaţiunilor notate in grosul pagirelor, căci indep ndinte de credinţele ajtorulnl asupra unor punte isolate, care snnt mai | mult cestinnl de formă de cât de fond, este de mare folos a se arăta institutorului ce pioctdare se urmează la fie care materie cănd o predă elevului. Dnpă noi d. Mirezcn a omis o parte importantă: i Procedare de înve/are1 atât de căutată in cărţile pentrn începători. •1 Io loc de capitolele reBervate resn-matelor, cari, drept b’o spunem, mai că nu se vor citi vr’o dată de elev, ar fi fogt mai folositor de a aşeza la frasele fiecă-rai capitol un cestionar de materia predată. 5. Dispunerea materielor nu o credem cea naturală: ea nu e couformă cu gradul de desvoltare progresivă a inteligenţei copilului; aşezarea numerilor prime şi principiale de divisibilitute înainte de elementele asupra frângerilor, precum şi pe acestea înaintea numrrilor zecimale ne pare contra naturel călcâiului, al cărui mers sigur şi prompt caută in a studia mai ăntăi şi chiar de odată, operaţiunile asupra numerilor intregl şi zecimale atât de analoage prin proprietăţile lor. 6. In fine, na împărtăşim părerea autorului de a na consacra nici o pagină din aritmetică pentru clisa l-a primară. După noi, nu trebuie eă aşteptăm ca elevii eă ştie să acrie şi să citească pentru a intra iu studiul aritmeticei. Din potrivă, să începem cu ei aritmetica din prima zi cănd iutră in şcoală; să’I esercităm imediat să facă adur.ări şi scăderi mai ăntăi orale şi în urmă pe tablă şi pe placă. Despre cum urmează a se proceda in cazul acesta cartea d-sale nu menţionează vr’un cuvânt. De altmintrelea d. Mirescu şi’a dat multă osteneală şi sperăm ca îmbunătăţiri importante şi radicale va introduce în opera d-sale iu o u doa ediţiune. A". Kirdov. ERATA In articolul * Consideraţii asupra tractatului de Berlin ., publicat in numărul nostru de ieri, e’a făcut o greşnlă, care jigneşte cu totul înţelesul. Aliniatul următor : .Aceste speranţe scăznră ineă mult cănd se cnuoscu convenţia Anglo-Rosă dela 30 maifi prin care protestul aşteptat, fu redus la începutul § 11, şi mărginit la caracterul unei indignaţinni morale lăsăndu-ee d’o parte oposiţia cu puterea armelor.* trebuie citit după îrtviu ♦ al ooloa- uei din urmă diu pagmo a doa iar nu in coloana ăntăia din pagina a treia, nnde b’s pns din greşniă. ministerul de resbel PUBLICAŢIE Pentru că, la licitaţia ţinută in ziua de 24 August anul curent 1878, dnpă publicaţia N. 11984 inserată in .Monitorul Oficial N. 172 şi 173, preţurile resultate pentrn predarea furajelor necesare armatei in garnisoana Bucureşti, pănă la finele enn-lui curent şi pe anul viitor 1879 aB fost prea mari, Ministernl de resboiB pnblică spre cnuoştinţa doritorilor a se însărcina cu această antreprisă, că ia 15 Septembrie viitor anul curent se va ţine altă licitaţie in localul Ministernlul de ResboiB, Calea Mogoşoai la orele 2 dupe atniazi in coufore miluţe cu art. 40 pănă la 57 diu lage-comptabilităţi generală a statului. Caetul de iusărcinare, care va servi la această licitaţie este publicat in .Monitorul Oficial* N. 90 din 1876 şi monitorul ostel N. 11 din acelaşi ani. EBplicaţiunI se va putea da in toate zilele de lucra de la orele 11 de dimineaţă pănă la 5 seara la Ministernl de RsgboiB. Direcţia II administrativă. Garanţia, cu care doritorii se vor presanta la licitaţie, ae flesează ia 60,000 lei, care va putea fi in numeraiiB, efecte publice pe valoarea nominală eaB ale societăţilor garautate, ori autorisate de stat, dupe cnrsnl zilei. Garanţia adjudecătornlni va române definitivă dupe aprobar şi nn se va inapoia pănă la achitarea definitivă a contractul ni. Canţinnile depuse de cel l’alţi concurenţi se vor iuapoia pe dată dupe terminarea licitaţii. p. conformitate. Theodorcscu. N. 12,956, August 26. 786 — (3). DOFTORUL MARUOVin Ars onoare de a informa clientela »n din Capitală şi proviueia că va fi in Bn-cnreştl la 1 Septembrie. ConsulUţiuni in oabinrtnl in toate zilele «lela I jnm. — li ore ilnpii ameuzfi. Strada Urezoianu N. 21 N. 373-U. T 1 M P D L /S ♦ Fairc unugc du LAIT ANTEPHELIQUE t t'Tmlu do a ;i 4 toi* atit.nu d‘«au lltpurnUf, k) |i: •, di>: : : H.^-v Wjiujours. rt.ci.i rr.V-0cos. Ru, 031 uit * PouloiiB. FMI oi «■cancan .. ....... , o\ " , 1 ‘ A H it ;.||r, li onltk\ Masque do gro3BQd.iQ , Tacite i do roadem-. _ ‘V , \0 Modul întrebuiu|ărelesle alăturat şi în limba română. Societatea Acţionarilor ferate Române Cililor PUBLICATIUNE Reintroducerea termenilor regulamentari de Predare la Timp .Nu mâi simiiî tunlurc |»rnK«*< siva pentru peri; albî a doclorolui jamks sm iţii son unu singuru (laconu SprS-a roda indalfll F Părului şi BarboT eol6-1 Irea loru natural© in Itălo nuanţele. r%r:,. s’ honoi^L •iu mal esto nevoie d'a a© spăla ^ capu lu nici innainle nici in urmă; aplicare simplă, resuttatu iuimodiutu; nu pătOză pol ea şi n aduco nici uă dală vătămare iănetâtiî. L. LEORAND, parfumorti PARIS. VEN DARE Sub-semnatnl in calitate de procurator al d-lui Gastner diu Pesta, fac cunoscut că in ijina de 1 Septembrie a. c. pe la ora 11 a. m. voi vinde prin licitaţie in Suburbia Mautu-leasa Strada Mântnleasa No. 17 în curtea D-lni 1. LangoşI; 17 diferite trăsuri fârte elegante sistemul cel mal nod şi diu fa-bricele ce o luai rennmite. doi cai de lues 161 , pumuî, sunt în etate de 5 ani, la păr murgi, şele englezeşti, hamuri, mobile şi altele, nedisfăcăudusi la 1 Sept. totul, licitaţia va urma la 2 şi 3 Septembrie spre cunoştinţa amatorilor care vor voi se con-cnreije se publică acesta de sub-semnatnl. L OroveţI (787 -3) Strada Baterielor No. iii. Anularea restricţiunilor in Exploatare Avem oiiore a ndnee la cunoşt inţa onor. Poblic, eă cu începere de la '*8* Angust până la alte disposiţiunl 9e derogă tote restricţiunile in Exploatare de până acum şi se introduce tîrăşi termenul de predare la timp conform regalamentelor peutru TUTE LINIILE cu escepţiunea liniei Ro-man-Bacău. Direcţiunea de Exploatare. Bucurescî, August 1878. BIUROU DE INFORMAŢIUNE Donî tineri bine educaţi caută două Domnişore plăcute peutru conversaţie care să vorbescă limba francesă săQ germană, însă să preferă limba francesă, dintre care nna să cunoscâ şi la Piano la cas decă nn se pote amândouă. Cu condiţinne forte avantagioie. F. BINDER, Biurofl de informaţiuue, strada Stavro-poleos (Piaţa Coustantiu Vodă) No. 9. ' ('85-11 i>c>««o<>o««oocnooo»Obowooo««o;)CK«ooc»»o<>o«»o<>&~ooc>~o<>c»»o^f PICATU PtI EGENERAT OARE ale d*lul SAMUEL THOMPSON Acfste picături aîl o putere reconstitutivă care le pune în primul rund al descoperirilor folositdre. Ele reetabileac puterile pierdute, sau din pricina unul pxcpb de tinereţe, sau {din priciră b61elor îndelungate, Nici o doftori e nu li ge p6te compara intru cât priveşte bălele femeeştî, pierderile, cloroza, pola albă, neputinţele premature, spermaforea, etc. Ffla-0 conul 8 frar.cl, Farmacia Geiir, No. 38 rue Rochechouart, Paris. $ In BucureacI deposit la farmaciile d-lor BiiilOrfer, Zttrner şi la d. Ovfwa droghistiil. o* c—o c»*o c-**oîCi»P')e«oct »o o ; iSlTt) GFXFRAL— F1 l'avrot, 10'2, strada Utkhelieu, in l'aris ; fu lassy, liacmnts, Fonia ; llnc.uresci, Rissdorfer, ’/.urner, The.il; Halat;. seschi. Marino Kurloeich; iiraila, PeLsatis, Kaufmes; (’rajora, F Folii Flojcsti. Schuller ; Rariad, Itrettner, şi in tiite farmaciile. CE SE POATE CA PATA PKr«TT»TU » FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAREA tlNGEBIA DIN V L E N A Penlru Pgfitru Pgntru pgntru Prniru PeDLr u Pentru iVntrM Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru frit-ncl: franci : franci; franci: franci: franci : franci : franci: franci: Calfa .Hogoşoi^f Palai^ „1 >ari*“ 5 frânai: I Pantalon său I Camison de Pichet de ărnă. 5 franci: 0 cămaşă de Oxford engles. 4 franci 50 bani : I părech Ismene bărbăteşti. 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason. 5 franci : gulere pentru bărbaţi do olandă Cnă. 3 fr;OâCl : 12 gulere enjf!,, in orl-care faeon fi mari rue. franci: d pireohl ciorapi patentuto. ri gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de pănzâ adevărată. 13 batiHte bine colorate tivite |i spălate. U pn»6pe de pănîâ curată. 6 şervete ila masă de pânxâ adevCmtă 3 jjervete albe de ceai ti. • 1 cămaşă modernă, simplă sâfl brodată. 2 batiste cu monograme &n brodate. 1 batistă francesă Gn hrodată cu dantele. Pentru 3 — 8 franci: 1 ooraet le damă Pentru Ji/2 franci: 0 Cămaşă dg nopte de dame 3 pepturi fin brodate pentru cfimăşl de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarna. 1 camison modern brodat. i faţa de maaă colorată cu ciucuri, pentru cafiî 1 cămaşă s6ă o pereche do ismene d« damă, bogat brodate. 1 fustă cottum plinsă. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 Iranel: 42 de coţi — I bucată Chifon (renţuzesa. Pentru 10 Iranci: I bucată Robe d^enfants en taina couleur. Pentru 18—24 tranc» : l bucată Tartan engles de 6 oett. Pentru 20 tranol -. 24 ooţl Piohet. Fentru 5—12 franci; 0 liana 1 â eău o pereche de ismene de lină. Pentru le ii fruuci : { bucată păusă do Uamburţţ, -A.. I. ODOBESC _ conţinând : Moţii: Reecoala Românilor Al căpetenia lor Horia, in iarna 17 — Episod din istoria Transilva < ferenţă din II Fevrnarie 1878) Curcanii: Luarea Rahovei dei rile româneşti, la Noemvrie 18'. sod din nltimul nostru resboid î (Conferenţă din 23 Martie 1871 1 volum iu 8° mie de 96 p| Se află de vânzare la librării!. Com., in Bucureşti, Calea Mogoş, — Preţul 2 lei Donî. - •/ GALBENI sunt ( dobftndâ cu hypot.tf se adresa la aduu acestui ijiar. _ Eau et Poudres dentifrices du IPIEicREi: de la facnltatea de medicină din Paris. PARIS - 8 PLACE IDE L’CPERA-PA: ff Se găsosce la toţi farmacişti, parlumoril şi coaferit. Medalia de merit decernată Casei Doctorului Pisrre şi recompe' mal mare obţinotă de dentifrices. P^OO^OO^X^OOţo0^00^00^30^QO^O)QO^OO^QO^OC>(iOO^OO^OO^OO^OC»}i <»Ji x )ţ< m /x )t ii^ II i ROMANE ILUSTRAI L Apare de trei ori pe septemână : Duminică, Mercurl şi Vini#. TSTo. 1-S3 nSTCLaTJSI^" conţinând DOMNUL SCUMP-AN1 de Ch. Pani de Kock se aria de venjare la I TIPOGRAFIA THIEL & WEISt J şi la loli dohitanti io fere atât ii Bornei cât si io fetei Cu No. 24 a început romanul IOANA1 de GKORGKS SAND. După dorinţa esprimntă din mai multe părţi s’a iueepnt cu No. 26 iuteresan**- MIZERABILII LONDREI DE l PIERRE ZACCONA. Aceste din urmă două romane se vor publica aşa că câte o fasciculă va?ip urmarea romadulni IOANA şi cea l-alt» urmare romanului MISERABILlI,: f ANUNCIU IMPORT AHT. CIL MAI VECHIO SI HEHDM1TH MAHASIH la steua albă 8DB FIRMA pi 0 Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) ris-â-Tis de Sig. Prager Strada Carol I No. o. (Curtea Vechie) Tis-â-rls de Sig. Prager. & Am onâre a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn ; sesonul de iarnă un bogat asortiment de fnoăl|ăniinte pentru Bărbaţi,' Dame şi Copil, după fasânele cele din urmă, — precum şi nn mare | transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de lucht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentrn pl6e, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gnmi. Sub-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn încredere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani i care pănă acuma a depus probe snficieute de fina calitate a mărfei 1 ca şi de eftiuătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-voi ai da coucnrsnl seB găsind tot-d’a-nna atât m&rfnrl fine şi fasonate cât şi preţuri fârte moderate. Cit totă stima P111L1IT GOLBSTE1N. Tipografia, Thiel & Weisa Palatul .Daci.t